Mai Ónt‚i de toate, a∫ dori s„ v„ salut din teritoriul suveran al propriei suferin˛e ∫i s„ v„ spun îUn an mai bun!“ cu dou„ luni Ónt‚rziere fa˛„ de calendarul Ón curs. Am trecut prin momente grele ∫i am sim˛it nevoia s„ vorbesc, ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, mai ales c„ perspectiva pe care o d„ suferin˛a oric„ruia dintre noi, cu at‚t mai mult unui poet, este mai limpede. Diagnosticul pe care simt eu c„ trebuie s„-l exprim, Ón fa˛a dumneavoastr„, cu disperare ∫i cu convingerea c„, Ón ad‚ncul dumneavoastr„, ve˛i sim˛i ceea ce spun, este c„ statul rom‚n e at‚t de vl„guit Ónc‚t toate cele care i se Ónt‚mpl„ i se Ónt‚mpl„ tocmai pentru aceasta. Nu cred c„, Ón afar„ de momentul premerg„tor ced„rii Ardealului, de dup„ Diktatul de la Viena, am mai trecut printr-o asemenea criz„ de sl„biciune a statului nostru. Institu˛iile statului n-au fost niciodat„ at‚t de derutate. Este fatal, dup„ opinia mea, ca exemplul liderilor s„ mearg„ profund Ón r‚ndurile oamenilor. Tot ceea ce se Ónt‚mpl„ sus reverbereaz„, categoric ∫i dureros, jos.
Nu suntem o excep˛ie. Œn jurul nostru sunt ˛„ri unde violen˛a este la fel de mare ∫i la fel de periculoas„ ca ∫i la noi. E, probabil, un anumit decont de otrav„, care trebuie f„cut dup„ at‚tea decenii de t„cere Ón„bu∫it„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007
Dar, dac„ suntem lucizi, cred c„ este obliga˛ia noastr„ s„ facem un pas c„tre luciditate, este nevoie s„ ne punem Ón gard„ unii pe al˛ii, uneori s„ ne punem Ón gard„ pe noi Ón∫ine, c„ pe acest drum statul rom‚n este Ón pericol. Nu se poate ca, Ón aceea∫i perioad„ istoric„, cimitirul rom‚nesc de la Tighina s„ fie distrus ∫i noi s„ nu putem reac˛iona Ón niciun fel, aproape nici verbal. Nu se poate ca, Ón aceea∫i perioad„, Pre∫edintele Republicii Moldova, un stat pe care noi l-am acceptat din bun-sim˛, dar care este parte din Rom‚nia etern„, s„ acuze Rom‚nia de intoleran˛„ fa˛„ de minoritatea etnic„ a moldovenilor. Este ceva de domeniul patologiei politice. S-a ajuns mult prea departe, dec‚t Ón vremurile Ón care Stalin Ól Ónv„˛a pe lingvistul Katz cum se face acordul Óntre subiect ∫i predicat. S-a ajuns mult, mult prea departe. Suntem Ón salonul num„rul 9 bis. Rom‚nia este sf‚∫iat„ din diverse puncte cardinale ∫i capacitatea noastr„ de replic„ este minim„.
Domnul Voronin, care este un mili˛ian ordinar, atac„ poporul rom‚n Ón felul trivial Ón care o face dumnealui, mai mereu, ∫i v„d c„ noi nu putem reac˛iona.
Domnul pre∫edinte al Rom‚niei actuale a spus, acum c‚˛iva ani, c„ Iliescu este de vin„ c„ sunt reci rela˛iile dintre Chi∫in„u ∫i Bucure∫ti. Acum, cine mai e de vin„? Cine e pre∫edinte? Tot Iliescu? Nu cumva Traian B„sescu? ™i? Unde sunt rela˛iile calde pe care ni le-a promis acum doi ani? Depinde numai de Bucure∫ti aceast„ situa˛ie? Eu nu spun c„ e de vin„ capitala Rom‚niei, pentru c„ eu sunt solidar Ón chestiunile de politic„ interna˛ional„ cu ai mei ∫i ai mei sunt cei care respect„ istoria ∫i nu uit„ c„ fac parte din ea.
Ei bine, domnul Voronin vorbe∫te despre Rom‚nia cam Ón felul îDomnule, eu ∫i elefantul ne afl„m pe pod ∫i trop„im!“ Dar d‚nsul vrea s„ trop„ie cu Bulgaria ∫i cu Ungaria, nu vrea s„ trop„ie cu biata Rom‚nie, care i-a f„cut toate avansurile. ™i nu neap„rat dumnealui, ci Basarabiei Ónstr„inate!
Auzi˛i ce zice savantul mili˛ioner Voronin neap„rat Vladimir. Minoritatea moldovean„, adic„ Mihai Eminescu, adic„ Ion Creang„ ∫i at‚˛ia oameni de geniu din Moldova – m„car dac„ ar fi numai patrulaterul genial Boto∫ani ∫i tot nu ar putea Óndr„zni cineva s„ vorbeasc„ a∫a despre Eminescu, Enescu, Luchian, Iorga, ∫i tot n-ar putea Óndr„zni cineva normal la cap s„ vorbeasc„ despre suferin˛ele minorit„˛ii moldovene∫ti Ón Rom‚nia, adic„ Ón Moldova, Muntenia ∫i Transilvania. Asta e o chestiune, repet, care merit„ tratat„ m„car Ón sanatoriul democra˛iei de la Strasbourg, la Consiliul Europei.
Œn acela∫i timp Óns„, pentru c„ nu e vorba numai de un moft al domnului Voronin — ∫i asta voiam s„ demonstrez ∫i Óncerc s„ v„ fac sensibil„ ideea aceasta simpl„ —, Ón acela∫i timp, Ón Rom‚nia s-au petrecut, Ómpotriva Constitu˛iei, referendumuri care vizeaz„ punerea bazelor unei disolu˛ii ∫i ale unei spargeri na˛ionale. Altfel, ce rost au acele referendumuri din Harghita ∫i Covasna? Ce sunt ele, cl„ci? Se toarce acolo ceva l‚n„ din Miori˛a str„in„? De ce se accept„, de c„tre oficiali, toate acestea? Noi vorbim aici, de ani de zile, despre nevoia de a fi vigilen˛i, despre nevoia de a pune stavil„
dezastrului c‚nd el e Ónc„ mic, de a face politic„ de prevenire, pentru c„ zeci de mii de oameni sunt t‚r‚˛i Ón acest monstruos r„zboi latent, care trebuie oprit, dar nu poate fi oprit dup„ primii mor˛i. Iugoslavizarea s-a produs dup„ primii mor˛i, c‚nd fiecare familie a avut s‚nge de revendicat de la familia celui cu care fusese prieten. ™i a∫ vrea s„ fiu conving„tor, s„ v„ spun c„ ne pa∫te un mare pericol, pentru c„ toate acestea se acumuleaz„, toate acestea sunt adunate ∫i depozitate, pentru a fi folosite. ™i vor fi folosite.
Iat„, apare comunitatea moldovenilor din Rom‚nia, care s-a Ónfiin˛at Ón ianuarie anul acesta ∫i vrea s„ promoveze, auzi˛i dumneavoastr„, identitatea moldoveneasc„. Rog s„ lu„m m„suri ca, pe sectoare, s„ cre„m identit„˛i: identitatea sectorului 2 trebuie s„ lupte cu identitatea sectorului 5, bine, identitatea sectorului 5 e aproape evident„, lupta-i Ón curs, _(R‚sete._ ) dar s„ lupt„m de la cas„ la cas„, s„ nu fie nimic pe nic„ieri, s„ Ónnebunim de at‚ta abjec˛ie! Identitatea moldoveneasc„?! Identitatea moldoveneasc„ se opune identit„˛ii valahe. Exist„ ele Ón afar„ ∫i Ómpotriva identit„˛ii rom‚ne∫ti? Ce diversiune criminal„!
Toate acestea, s„ ∫ti˛i, se v„d mult mai limpede atunci c‚nd nu ∫tii dac„ m‚ine va r„m‚ne din tine mai mult dec‚t o veste. ™i eu v„ rog, f„r„ niciun interes personal, s„ con∫tientiz„m pericolele care ne p‚ndesc ∫i care, toate, vin din sl„biciunea statului rom‚n. Statul rom‚n este Ón pericol pentru c„ statul rom‚n nu lucreaz„, acum, la nivelul institu˛iilor ∫i personalit„˛ilor sale Ón mod solidar Ón chestiunile fundamentale. Nu acesta este pluripartitismul. Sunt chestiuni Ón care ar trebui s„ fim solidari, uni˛i, fermi. N-o facem, pentru c„ ne consider„m Ón permanen˛„ du∫mani politici, adversari politici.
Organismul sl„bit e atacat de viru∫i, de microbi, de boli. Iat„, Rada suprem„ a Ucrainei a aprobat acel decret nenorocit prin care Insula ™erpilor e transformat„ Ón localitate. Problemele cu Ucraina p„reau rezolvate. L-am v„zut pe pre∫edintele nostru, foarte vesel, Ómpreun„ cu foarte veselul pre∫edinte al Ucrainei, care Óntre timp Ó∫i pierduse toate drepturile. T„iau panglici, f„g„duiau rela˛ii fraterne ∫i credeam c„, Óntr-adev„r, Ón interiorul culorii portocalii se va crea o stare bun„, o stare de compatibilitate Óntre cei doi, Óntre ˛„rile lor. De unde? La prima ocazie, ni s-a mai luat o insul„. De altfel, suntem ∫i foarte boga˛i Ón insule. ™i asta, a ∫erpilor, trebuia luat„ Ónc„ din vremurile socialismului, pentru c„ mul˛i litera˛i din vremea aia creau ∫erpi ∫i ∫op‚rle. Excedent de ∫erpi ∫i de ∫op‚rle!
Ei bine, care e reac˛ia noastr„? Ce putem noi face? Ce reac˛ie avem? Suntem mu˛i ∫i amabili Ón fa˛a acestor agresiuni nemernice. Intrarea noastr„ Ón N.A.T.O. ∫i aderarea noastr„ la Uniunea European„ trebuia s„ ne creeze privilegiul de a fi ap„ra˛i de N.A.T.O. ∫i de Uniunea European„ Ón momentele Ón care suntem periclita˛i. Or, la situa˛ia nou„ se aplic„ o zical„ veche, care func˛iona Ón leg„tur„ cu sovieticii. îNoi le d„m lor gr‚ul, ei ne iau nou„ porumbul“. Haide˛i s„ ne batem, Ón institu˛iile Ón care am ob˛inut dreptul de a fi prezen˛i, ca s„ ne impunem drepturile! Nimeni din afar„ nu va umbla
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/8.III.2007
pe str„zile Capitalei pentru un referendum cum s„ ne conving„ s„ ne batem pentru drepturile noastre. E nevoie de demnitate ∫i de aplica˛ie. E nevoie de adev„r ∫i de competi˛ie. E nevoie de competitivitate. E nevoie chiar de competen˛„. E nevoie de credibilitate ∫i de curaj.
Negociatorii sunt acum extrem de importan˛i, nu ca s„ ne dea ve∫ti c„ plou„ la Bruxelles, nu e nevoie s„ facem at‚tea, cum ar spune ardeleanul, nu e cazul s„ ne strofoc„m at‚t. Negociatorii trebuie s„ se bat„, cu argumente, pentru cauza na˛ional„.
™i problema Canalului B‚stroe. Ei creeaz„ realitatea ∫i noi o coment„m. Suntem ni∫te foarte buni excursioni∫ti Ón expozi˛ia care se Ónt‚mpl„ chiar Ón ˛ara noastr„! Pe str„zile, pe uli˛ele, pe r‚urile pe care mergem noi au venit armate str„ine. Nu sim˛im ofensa? T„cem vinovat?
Iat„, B‚stroe. Iat„, aceast„ Insul„ a ™erpilor. Ce mai vrem? Vrem s„ ne trezim c„, Óntr-o zi, pre∫edintele se duce la Cotroceni ∫i g„se∫te poarta Ónchis„ ∫i sun„ ocupat, ca s„ afle c„ Palatul Cotroceni s-a v‚ndut? Vrem s„ ne trezim c„ primul-ministru, c‚nd se lucreaz„ la partea nou„ a cl„dirii guvernamentale, nu mai are acces Ón cea veche? Vrem s„ vedem c„ toate se distrug ∫i c„ toate dispar? C‚nd vom mai deveni noi sensibili la aceste nenorociri? C‚nd vom Ón˛elege c„ avem o mare responsabilitate pentru toate acestea?
Pe de alt„ parte, am v„zut c„ ne l„ud„m cu nu ∫tiu c‚te realiz„ri economice. Doamne, iart„-m„! Str„zile url„ de neputin˛a unei economii normale. Nu este admisibil, dup„ p„rerea mea, s„ avem fabrici excep˛ionale, Ón vremea lui Nicolae Ceau∫escu, s„ facem export, bun-r„u, s„ avem un ∫leau Ón lume, s„ facem export, iar acum s„ desfiin˛„m toate industriile. Œn acest fel ne desfiin˛„m ∫i temeiurile existen˛ei. Oamenii ∫tiu de ce protesteaz„. ™i la Tractorul, ∫i la Rulmentul, ∫i la Nitramonia, ∫i Ón Valea Jiului, ∫i Ón tot jude˛ul Hunedoara, ∫i peste tot, pentru c„ nu li se ofer„ nicio alt„ alternativ„, de munc„ ∫i via˛„. ™i asta c‚nd? C‚nd statul rom‚n e sl„bit, c‚nd statul rom‚n parc„ nu poate ac˛iona, c‚nd e Ón pericol chiar mi∫carea oamenilor cu metroul Ón Bucure∫ti.
Haide˛i s„ g„sim noi solu˛ia de a ie∫i din crizele m„runte de orgoliu, s„ ne Óndrept„m c„tre marile probleme ale acestei ˛„ri ∫i ale oamenilor ei!
Problema medicamentelor n-o mai ridic, ast„zi, pentru c„ e aproape banal„, Ón tragismul ei, e ca o roman˛„ din gr„dina de var„. Tot timpul vorbim despre asta ∫i tot timpul pre˛urile cresc. ™i oamenii sunt umili˛i, ∫i mor Ón triste˛e.
Nu mai vorbesc, iar„∫i, despre situa˛ia chiria∫ilor ∫i a proprietarilor, despre situa˛ia ciobanilor. Voi vorbi alt„ dat„. Sper s„ nu mai fiu Ón situa˛ia de a fi mereu departe de locul care mi-e at‚t de drag, ∫i anume Senatul.
Dar nu se poate ca ni∫te oameni f„r„ ru∫ine s„ vin„ ∫i s„ spun„ c„ nu mai au voie ciobanii s„ fac„ transhuman˛„ ∫i s„ blocheze tradi˛iile milenare ale oieritului.
Eu nu m„ refer aici la faptul propriu-zis, ci la dreptul pe care-l au ni∫te oameni pl„ti˛i din banii poporului rom‚n s„ interzic„ ocupa˛ii fundamentale ale poporului rom‚n.
De unde at‚ta obr„znicie? De unde at‚ta cinism? Ei vorbesc despre ciobani ca despre ni∫te al˛i excursioni∫ti, veni˛i parc„ pentru dou„ s„pt„m‚ni Ón Rom‚nia s„-∫i petreac„ ni∫te concedii fastuoase, cu oi ∫i cu t‚rli˛e. Vrem s„ distrugem ∫i ciobanii? Nu e destul ce s-a distrus Ón Rom‚nia? Nu, ciobanii aceia sunt cei care tr„iesc ∫i muncesc Ón interiorul acelei cauze ∫i sufer„ pentru meseria lor str„veche.
Uniunea European„ nu poate s„ ne dea drepturi pe care noi nu ne batem credibil s„ le pretindem ∫i s„ le ob˛inem. ™i eu sunt convins c„, scrut‚ndu-ne con∫tiin˛a ∫i g„sind oamenii cei mai buni, care s„ ias„ la b„taie Ón Europa, vom europeniza Rom‚nia, dar vom ∫i rom‚niza unele dintre institu˛iile europene prin ini˛iative valoroase, prin oameni excep˛ionali, p„str‚ndu-ne identitatea ∫i c‚∫tig‚nd ∫i dreptul de modernitate.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.