Adrian Alda

„Majorarea salariului minim în agricultură a stopat migrația muncitorilor sezonieri”

Muncitorii de la sate și din multe orașe mici din România* au făcut parte, până anul acesta, dintr-un mecanism masiv de migrație sezonieră către vestul Europei. În fiecare primăvară și vară, câteva zeci de mii de români emigrau, la fel ca și o parte dintre cetățenii bulgari, maghiari sau polonezi, pentru a culege recolte, jucând astfel un rol-cheie

în lanțul alimentar de pe continent, dar favorizându-l în special pe cel al țărilor mult mai dezvoltate din Uniune.

Statisticile europene certifică faptul că Vestul are nevoie, an de an, de aproximativ un milion de muncitori sezonieri. Franța angajează temporar 200.000 de oameni, până la finalul lunii mai, în timp ce Spania caută între 70.000 și 80.000 de persoane. Concomitent, Italia speră să adune circa 250.000 de muncitori sezonieri, Marea Britanie primea în mod obișnuit între 70.000 și 80.000 de angajați pentru sezon și Germania alți 300.000 de lucrători.

În 2022, numărul muncitorilor români care au ales să plece afară, departe de familii și locurile natale, pentru lucrările agricole din vestul continentului a început să se reducă notabil. Și asta deși pandemia a scăzut suficient de mult în intensitate, încât majoritatea statelor membre UE au decis să suspende definitiv restricțiile privind transmiterea COVID-19.

De asemenea, deși angajatorii străini au început să ofere condițiile de lucru și cazare mai bune ca până acum pentru muncitorii sezonieri din agricultură, nici acest aspect nu a avut vreo contribuție de impact privind opțiunea majorității românilor de a rămâne în țară