Florin Costin Pâslaru

## „Măsuri de sprijinire a mediului de afaceri”

În alte țări au fost luate măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, în timp ce în România guvernanții nici nu au auzit de relaxare fiscală. România are unul dintre cele mai împovărătoare sisteme fiscale din Uniunea Europeană și chiar din lume. Cea mai mare pondere o au contribuțiile sociale, ceea ce clasează România pe locul 182 din 183 de economii analizate de Banca Mondială.

Companiile sunt sufocate de multitudinea de obligații pe care le au față de stat. Relația mediului de afaceri cu organele fiscale s-a înrăutățit de la începutul crizei economice, pe fondul încercărilor de a crește încasările la buget. Multitudinea de taxe și impozite pe care mediul de afaceri trebuie să le plătească a dus la situații hilare, în care firmele nu știu că mai au de achitat bani statului.

Pentru a rezista, foarte multe societăți românești și-au mutat sediul în Bulgaria, unde impozitele sunt mai mici. De exemplu, impozitul pe profit este de 10%, față de 16% în România. Autoritățile bulgare au anunțat recent că țara lor a scăpat de recesiune. Polonia, singura țară din UE care a avut creștere economică, a luat anul trecut mai multe măsuri pentru a veni în sprijinul angajatorilor: reducerea CAS, ore de muncă flexibile, angajări pe perioadă determinată sau subvenții pentru trainingul angajaților. Pentru afacerile în dificultate s-a acordat sprijin financiar pentru o perioadă de doi ani. Cu toate că aceste măsuri de relaxare fiscală au dus la creșterea cu 3% a deficitului bugetar, efectele au fost benefice pentru economie și recesiunea a fost evitată.

## „Problema fondurilor europene”

Cheltuirea banilor din fondurile europene este o problemă încă nerezolvată în România. Guvernul declară că există ceva probleme în acest domeniu, dar că lucrurile merg spre bine. Nu există un organism care să tragă la răspundere agențiile, ministerele sau autoritățile locale care nu cheltuiesc așa cum trebuie banii.

Gestionarea programelor cu fonduri europene este stânjenită de slaba comunicare public-privat și de lipsa transparenței dovedite pe parcursul întregului proces decizional.

România ar putea pierde unica șansă pe care ar fi putut-o avea pentru ieșirea din recesiune, un prim pas fiind blocarea recentă a unei plăți în valoare de 8 milioane de euro destinate beneficiarilor români de către Comisia Europeană. Acest Guvern nu gestionează așa cum trebuie nici banul public, nici banul venit din fondurile europene. Cei vinovați pentru pierderea atâtor finanțări europene trebuie să fie sancționați și destituiți din funcțiile pe care le dețin.

## „Starea drumurilor din Romania”

Trăim într-o țară în care avem regi ai asfaltului, dar n-avem drumuri asfaltate cum trebuie, „supușii” sunt ai gropilor. Sau poate tocmai de aceea au putut să apară acești regi, pe seama supușilor contribuabili care au contribuit degeaba la bugetul destinat asfaltării drumurilor. Degeaba, pentru că banii lor s-au dus în sacul fără de fund al lucrului făcut de mântuială, iar lucrul făcut de mântuială e mult mai scump decât unul bine făcut: se strică mai repede și trebuie reparat. Dovezile se văd peste tot pe șoselele patriei, sunt cu miile, cu zecile de mii. Dacă astfel de regi ar fi existat pe vremea Imperiului Roman, probabil că drumurile acestuia n-ar fi ajuns niciodată în Dacia sau ar fi fost ruinat de întreținerea lor, asta dacă mai era cu putință să existe un imperiu cu astfel de drumuri și drumari.