Stenogramă plen

Bună dimineața, domnilor!

Dați-mi voie să deschid – cu onoarea guvernării, că își numără voturile – ședința de astăzi a declarațiilor politice, din ziua de 24 aprilie.

Prin bunăvoința guvernării și a puterii, a arcului de putere, a mai ajuns și ceva de condus, și la Camera Deputaților, din partea opoziției.

Sunt convins că nu există declarații din partea PDL-ului. Ei caută să vadă dacă nu declară azi... sau să renege azi ceea ce au declarat ieri sau în cinci minute.

Am observat că la PDL se folosesc „pauzele de reflecție”, sunt importante, așa încât, domnilor deputați, dragii mei colegi, în ordinea pe care o considerați dumneavoastră oportună, vă rog frumos, câte minute doriți aveți astăzi la dispoziție.

Domnule profesor, nu se poate, vă rog frumos, aveți cuvântul.

Bună dimineața și Cristos a înviat!

Adevărat a înviat, domnule profesor!

Declarația mea politică am intitulat-o: „1 Mai 2012 – simbol al injustiției sociale”.

În evoluția civilizației umane, prima zi a lunii mai are mai multe semnificații: ancestrală, istorică și socială. Ziua de 1 Mai a reprezentat din timpuri străvechi ziua renașterii naturii, simbolul primăverii, fiind cunoscută și sub numele de Armindeni, ca prima zi a lunii florilor.

În calendarul zilelor notabile, 1 Mai este Ziua Internațională a Muncii, a solidarității internaționale, serbată în lume din 1889 și în România din 1890, comemorând

victimele grevei generale a muncitorilor – organizată – din Chicago. Muncitorii care au protestat în mai 1886 aveau revendicări care au reprezentat începutul unei adevărate emancipări sociale a salariaților:

- retribuții corespunzătoare muncii prestate;

- ziua de muncă de 8 ore și repaus săptămânal;

- asigurări de boală și bătrânețe.

În 1889, Internaționala a II-a avea să consfințească ziua de 1 Mai ca simbol al luptei pentru justiție socială. În mod paradoxal, pe 1 Mai 2012, majoritatea românilor revendică aceleași drepturi, dar, ceea ce este și mai alarmant, revendică dreptul la muncă, motiv pentru care 1 Mai 2012 nu poate fi sărbătoarea muncii, ci ziua mesajului-protest adresat actualei puteri politice formate din PDL, UDMR, UNPR și minorități, care au promovat injustiția socială. S-a comis un asasinat economic, iar istoria va înregistra aceste partide ca partide ale trădării naționale și abandonării națiunii.

În România, țară cu drepturi depline în Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, Guvernul, prin politicile publice implementate, a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale românilor prevăzute în Constituție. În art. 47 din Constituție se stipulează: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent”:

- dreptul la învățătură și sănătate;

- dreptul la muncă și protecție socială;

- dreptul la grevă pentru apărarea intereselor

- profesionale, economice și sociale.

Guvernanții portocalii, sfidând articolul 54 din Constituție conform căruia „Fidelitatea față de țară este sacră”, orbiți de propriile interese și sub pretextul crizei economice, au luat măsuri de austeritate aplicate cetățenilor neputincioși – reducerea salariilor și a pensiilor, disponibilizări masive de personal –, încălcând astfel prevederile articolului 47 din Constituție: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent”.

Mulțumesc și eu, domnule profesor.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, au mai depus în scris: subsemnatul, domnii deputați Ion Călin, Vasile Mocanu, Dorel Covaci, Vasile Gliga, Gheorghe Ciocan, Ion Dumitru și Marian Ghiveciu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL-PC, au depus în scris domnii deputați Mircea Irimescu, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjan, Mihai Donciu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Grațiela Gavrilescu, Uioreanu Horia și Ionuț Stroe.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale a depus în scris domnul deputat Miron Ignat.

Cei doi colegi ai mei urmează...

Domnule deputat,

Aveți cuvântul și aveți la dispoziție câte minute vă lasă ceilalți. După cum ați observat, spre final de mandat, în partea dreaptă este o curățenie totală, așa că aveți liber la exprimare.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: „De ce trebuie votată moțiunea?”

Abia acum trebuie să fie limpede pentru toată lumea nominalizarea președintelui Băsescu pentru MRU în fruntea Guvernului, acest același Boc, același personaj fără coloană vertebrală aservit total interesului celui care l-a numit și camarilei portocalii pe care o slujește cu abnegație prin tot felul de acte de vânzare de țară.

Nu putem rămâne cu un guvern care a devenit o amenințare la adresa românilor prin politicile pe care le susține. În loc să fie un guvern care schimbă direcția greșită a cabinetelor Boc, actualul Guvern a devenit un cabinet care acționează vădit împotriva intereselor românilor.

Guvernul, doar cedând șantajului unor grupuri de interese, privatizează companii de stat și acordă licențe de exploatare pentru resurse importante fără dezbatere publică, în mod netransparent și încălcând flagrant legea. Același guvern, voind să mulțumească PDL-ul și să facă o resuscitare a acestui partid înainte de alegerile care bat la ușă, alocă fără nerușinare fonduri importante de la buget primarilor acestui partid, pedepsind astfel o mare parte a românilor care nu au nicio vină că și-au dorit alt primar decât unul din partidul portocaliu.

Ca și cum nu ar fi destul, tot acest Guvern calcă cu bocancii peste Legea învățământului, peste autonomia universitară, și prin ceea ce au făcut la Târgu-Mureș aduc din

nou în discuție tema anacronică a rasismului etnic, temă de care România nu are nevoie, o temă repudiată de toți cetățenii României, aducătoare de patimi și orgolii care în noul context european nu își mai găsesc locul.

Unele măsuri pe care guvernele PDL le-au luat de-a lungul acestei guvernări se dovedesc acum, prin decizia Curții Constituționale, că sunt doar acte ale unor „șuți”, care au băgat adânc mâna în buzunarele românilor, privându-i de bruma de bani care li se cuvin legal, proprietate de drept a acestora, pentru care au muncit ani de zile, plătind toate taxele cerute de stat, același stat care acum îi trimite, parcă în bătaie de joc, la cozi ce amintesc de vremuri de mult apuse pentru a-și cere și căuta dreptatea în justiție.

Culmea culmilor este faptul că pensionarii României au ajuns să moară la propriu în tribunal, iar acestor guvernanți, primeniți și vopsiți acum în nuanțe de verde, nu le pasă și li se pare ceva firesc.

Cum să credem că acest Guvern va putea să garanteze cetățenilor acestei țări un scrutin corect la alegerile care urmează? Acțiunile electorale ilegale ale președintelui Băsescu nu ne mai miră, dar faptul că acest Guvern acționează discreționar în alocarea de fonduri, faptul că premierul dorește noi construcții politice, în loc să guverneze această țară, așa cum îl obligă funcția lui vremelnică, ne face să dorim înlăturarea acestuia de la putere și instalarea unui guvern care poate organiza alegeri corecte, alegeri care să reflecte dorința electoratului și care să certifice că țara este condusă așa cum vor românii.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Urmează domnul deputat Ovidiu Ganț.

Aveți cuvântul.

Între timp, dați-mi voie să citesc și numele colegilor de la PDL care au depus în scris: domnul deputat Silviu Prigoană, doamna deputat Monica Iacob-Ritzi, domnul deputat Marius Rogin, doamna deputat Sanda Maria Ardeleanu, domnii deputați Petru Călian și Daniel Buda.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La 21 aprilie 1992 s-a semnat Tratatul privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa dintre Republica Federală Germania și România. Am sărbătorit deci, recent, 20 de ani de la acest eveniment, care ar putea fi privit ca un simplu document, oarecum normal în Europa. La o privire mai atentă ar trebui să vedem ce a însemnat punerea lui în practică.

Posibilitatea unui astfel de tratat a fost creată de căderea Zidului Berlinului și de Revoluția Română din Decembrie 1989. Deja în ianuarie 1990 ministrul de externe german, Hans-Dietrich Genscher (chiar semnatarul tratatului), era prezent la București, Sibiu și Timișoara pentru a da un semnal de solidaritate și susținere către România, dar și explicit către minoritatea germană, care va ocupa ulterior un loc important în textul tratatului de prietenie, ea asumându-și rolul de punte de legătură între cele două țări.

Această minoritate s-a implicat prin reprezentanții săi în extinderea colaborării politice, economice, culturale, pe planul educației, al sănătății, al serviciilor sociale etc. Totodată, ne-am bucurat de sprijinul ambelor state în ceea ce privește viața comunității, păstrarea identității lingvistice și culturale, a învățământului în limba maternă, a instituțiilor sociale pentru oameni în vârstă, activitățile economice. Pentru acest sprijin doresc să mulțumesc României și Germaniei, în numele germanilor din țara noastră, pe care îi reprezint în Parlament.

În baza tratatului, Germania a susținut cu consecvență România în eforturile sale de reformă, de trecere de la societatea socialistă la o democrație bazată pe economia socială de piață. Cu sprijinul Germaniei, România a devenit membră a NATO și a Uniunii Europene, producându-se revenirea noastră la valorile civilizației apusene, după care am tânjit atâția ani.

La rândul său, România a fost și este un prieten al Germaniei, susținând demersurile inițiate de aceasta în UE. Am ratificat unanim proiectul Tratatului Constituțional European, practic, la fel, Tratatul de la Lisabona și am semnat tratatul multilateral de guvernanță fiscală (am încredere că va fi ratificat cu largă majoritate). Aceste trei demersuri amintite au avut ca principal motor Germania, în dorința de continuare a integrării europene, pentru pace, securitate și bunăstare.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Domnule deputat, vă mulțumesc foarte mult.

Dați-mi voie să mai citesc un coleg care a depus în scris, în afară de Sorin Stragea și Cristea Victor, de la Grupul parlamentar al PSD, domnul Eugen Uricec.

Din partea Grupului parlamentar al PDL au mai depus în scris: doamna deputat Roberta Alma Anastase, domnii deputați Cosmin Popescu, Constantin Severus Militaru, Florian Daniel Geantă, Stelică Iacob-Strugaru și Ioan Balan.

Doamnelor și domnilor,

Distinși ziariști,

Dați-mi voie să închid ședința de astăzi, „tumultoasă”, a dezbaterilor și declarațiilor politice.

Vă urez o săptămână frumoasă, și votați cum trebuie la moțiunea de cenzură de vineri!

Doamne-ajută!

„Un liberal respectă și apără proprietatea, domnule Ungureanu, nu o anulează!”

În Constituția României, în privința garantării proprietății, articolul 44 stipulează următoarele:

„(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular (...).

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”.

Dar domnul prim-ministru Ungureanu, un tânăr politician educat intens pe la diferite prestigioase școli, cel care se tot autoproclamă ca fiind un guvernant cu principii democratice solide și cu o dorință intensă de a moderniza statul și de a face numai bine societății românești, ne arată acum o altă față a sa, poate pe cea reală, dar una eminamente transformată după chipul și asemănarea protectorului său, domnul Băsescu!

Premierul Ungureanu citește Constituția într-o manieră personală și-i dă acesteia o interpretare uluitoare, nedemnă de un om politic autointitulat de dreapta, care se mai și recomandă ca fiind liberal pe la toate televiziunile, în primetime!

Soluția găsită probabil prin cotloanele vremurilor comuniste de către Guvernul domnului Ungureanu de a limita la 15% cuantumul despăgubirilor care vor fi plătite foștilor proprietari pentru proprietățile naționalizate nu reprezintă altceva decât un grav atac la adresa democrației, o violare a principiului garantării proprietății private și, în același timp, o discriminare similară cu cea practicată de către comuniști, adică un nou abuz de neimaginat împotriva foștilor proprietari!

Până acum o mare parte dintre cetățeni au fost deja despăgubiți la valoarea reală a proprietăților confiscate de regimul comunist, dar alții nu au mai apucat, iar selecția între foștii proprietari s-a făcut în urma unui proces administrativ care a fost blocat ca urmare a corupției inimaginabile care a cuprins ANRP.

Domnul Ungureanu, în loc să dispună verificarea nelegiuirilor petrecute prin instituțiile din ograda sa, de genul fraudelor comise pe la ANRP, sau să caute soluții reale și imediate pentru stoparea, în regim de urgență, a degringoladei de neimaginat sub auspiciul căreia își desfășoară aceasta activitatea, recurge la idei antidemocratice, inechitabile, care au doar rolul de a arunca la coșul de gunoi drepturile egale ale cetățenilor și de a juca țonțoroiul pe principiul garantării proprietății.

„Prețurile la carburanți trebuie stabilite transparent, nu prin speculă sau tehnici neconcurențiale”

Aș dori să abordez în fața dumneavoastră subiectul privind introducerea unui preț de referință unic pe piața carburanților. După cum știm, această inițiativă aparține Ministerului Economiei, care poartă în momentul de față negocieri strânse cu reprezentanții pieței carburanților din România.

Deși personal sunt un susținător al pieței libere și al intervenției rezervate a instituțiilor statului în formarea prețurilor, consider că această măsură este oportună din varii motive. Unul dintre acestea este tocmai faptul că piața carburanților din România are nevoie de un factor de echilibru. Fluctuațiile repetate de preț din ultimii ani argumentează această necesitate. Dacă aruncăm o privire per ansamblu asupra ultimilor 10 ani, luând în calcul cifrele medii, situația scumpirii benzinei este peste rata inflației, la o diferență semnificativă, însă nu colosală. În ultimii 10 ani prețul benzinei a crescut de 3,3 ori, cu 237%, în contextul unei inflații de 145,97%, adică o creștere medie a prețurilor de 2,5 ori.

Având în vedere perioada de timp la care se raportează cifrele de mai sus, am putea spune că aceste creșteri despre care vorbim, inclusiv cea a benzinei, se pot justifica, însă problemele reale apar dacă examinăm în detaliu toate creșterile de preț cu valoarea lor exactă și mai ales momentele când au avut loc. Vom observa că prețul benzinei s-a dublat exclusiv în ultimii trei ani, de la 0,66 euro la 1,2 euro. Totodată, remarcăm că în multe cazuri tarifele au crescut în perioada sărbătorilor sau a concediilor, când nevoia de mobilitate și implicit cererea de carburant sunt mai mari. Or, acest lucru denotă un comportament de speculă al producătorilor și distribuitorilor de pe piață.

În genere, problema se reduce de fapt la lipsa de transparență în stabilirea prețurilor de companiile de pe piața carburanților din România și la practicile abuzive și neconcurențiale pe care aceasta le maschează. Neregulile semnalate de Consiliul Concurenței în ultimul an vin și ele în sprijinul acestei afirmații. La începutul acestui an au fost amendate cu o sumă de 205 milioane de euro 6 mari companii: OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, LukOil, Agip și MOL. Motivul care a stat la baza sancționării aplicate a fost influențarea deliberată a prețului benzinei de către aceste companii, prin încălcarea regulilor concurenței.

## „Pensionarii, bătaia de joc a regimului PDL”

Acțiunile din ultima perioadă ale Guvernului Ungureanu sunt dovada vie a faptului că toate tăierile salariale, toate reducerile de pensii, ajutoare sociale și indemnizații puteau fi evitate. Tot ceea ce a fost luat în mod abuziv de la români se putea evita dacă PDL ar fi renunțat la sponsorizarea grupurilor de interese din jurul lui Emil Boc, al Elenei Udrea sau al lui Traian Băsescu.

Însă interesele de partid au fost, pentru PDL, mai presus de bunăstarea cetățenilor. România putea ieși din criză și fără tăieri salariale și micșorări de pensii și prestații sociale, dacă cheltuielile se făceau chibzuit, dacă se renunța la investiții inutile și dacă regimul PDL cunoștea noțiunea de respect.

Decizia Curții Constituționale în cazul plății CASS demonstrează, fără echivoc, că Guvernul a luat măsuri de austeritate fără să respecte Constituția. Acestor oameni le-au fost furați, fără pic de rușine, și puținii bani pe care i-au muncit din greu pe parcursul a zeci de ani. Am atras atenția de nenumărate ori asupra acestui jaf practicat de PDL, jaf asupra unor categorii de oameni fără apărare: bătrâni, femei, copii. Era evident faptul că nu se poate calcula plata celor 5,5% la întreaga sumă, ci doar la ceea ce depășea 740 de RON, însă pentru cei din PDL acest aspect nu a contat.

Nu trebuie să uităm că în aceeași categorie intră și pensionarii militari, care au fost și ei umiliți de regimul PDL. În data de 8 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât definitiv suspendarea aplicării HG nr. 735/2010 privind recalcularea pensiilor, însă Guvernul de atunci nu a luat decizia de a respecta o hotărâre definitivă a justiției.

Să nu uităm însă că România se află pe penultimul loc în clasamentul țărilor Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul pensiilor, cu o pensie medie de 676 lei (177 euro), fiind „devansați” doar de bulgari, a căror pensie medie este de 145 euro. În realitate, până și bulgarii ne depășesc, deoarece prețurile la produsele de bază sunt mult mai mici decât la noi. Un alt exemplu este Ungaria, unde deși sunt în vigoare măsuri severe de austeritate, pensia medie este aproape dublă față de România, asta în condițiile în care românii plătesc contribuții sociale foarte mari.

„Un guvern imoral!”

Numirea unui nou premier, Mihai Răzvan Ungureanu, s-a dovedit a fi o nouă mascaradă pedelistă, chiar dacă liderii partidului care au tăiat 25% din salariile românilor au încercat să ne convingă contrariul. Cine a crezut că lucrurile se vor schimba în Guvernul României a fost din nou păcălit, pentru a mia oară! Cine a crezut că lucrurile se vor desfășura normal în Guvernul României a fost din nou dezamăgit, pentru a mia oară! Și toate acestea deoarece premierul Mihai Răzvan Ungureanu nu s-a dezis nicio clipă de stilul de conducere al Guvernului și al României patentat de Emil Boc, Traian Băsescu, de PDL în general.

La mai puțin de 60 de zile de la învestire, Mihai Răzvan Ungureanu și-a dat arama pe față și a arătat tuturor că nu poate fi altceva decât este, un pedelist care dispune de banii publici după bunul-plac pentru a-și perpetua puterea, prin încălcarea flagrantă a legii.

Prin hotărârea de guvern prin care au fost împărțiți banii din rezerva Guvernului către PDL, Mihai Răzvan Ungureanu a cumpărat sprijinul președinților de consilii județene și primari ai PDL, UDMR și UNPR. De data aceasta nu a mai contat pentru PDL faptul că economia se află încă în recesiune, nu a contat contextul financiar turbulent pe plan internațional și nici faptul că mai sunt două luni până la alegerile locale. De dragul menținerii la putere și pentru încă două, trei luni, Guvernul Ungureanu a uitat că le-a cerut românilor sacrificii și a uitat cum explica că face toate aceste lucruri pentru a respecta angajamentele față de FMI și Comisia Europeană. Așa că, într-un dispreț total față de românii care se chinuie să supraviețuiască de pe o zi pe alta, PDL a alocat, total netransparent, 648,2 milioane de lei, bani cu care speră să mai câștige câteva luni de putere. Nu doresc să aduc în discuție modalitățile prin care aceste lucruri au fost posibile, însă țin să precizez că dincolo de ridicolul situației, această decizie este și ilegală și imorală.

Iată cum și pentru Ungureanu Fondul de rezervă al Guvernului a fost confundat cu pușculița proprie, căci distribuția sumelor către administrația locală s-a făcut astfel: 57% pentru PDL și 13% pentru UDMR. Din această sumă alocată ilegal către primării, cu unicul scop de a cumpăra alegerile locale, s-ar fi putut plăti 875.000 pensii medii lunare, 967.000 de salarii minime lunare și mai bine de peste 1,1 milioane de indemnizații lunare de creștere a copilului.

„Reformă fiscală, nu numai Tratat fiscal!”

Anul acesta, în ciuda protestului nejustificat al opoziției parlamentare, vom reuși să îndeplinim angajamentul României privind ratificarea prin Parlament a „Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare”.

Este un angajament util și stringent pentru toate statele care compun Uniunea Europeană, care va conduce la calmarea piețelor de credit și la reinstaurarea unei doze importante de stabilitate a finanțelor publice. Cu toate acestea, vreau să atrag atenția că simpla ratificare a Tratatului fiscal nu va conduce la venituri suplimentare pentru bugetul de stat sau la o disciplină fiscală suplimentară pentru România!

România are nevoie, pe lângă Tratatul fiscal, de o reformă fiscală internă consistentă! Când spun acest lucru mă refer la faptul că orice politică fiscală ar aplica România rămânem în continuare codașii Europei la ponderea veniturilor bugetare ca pondere în produsul intern brut, exprimat în prețurile pieței.

Or, această situație are o dublă cauzalitate. Pe de o parte, o cauză importantă o reprezintă legislația fiscală stufoasă, în permanentă schimbare și puternic ineficientă.

O altă cauză extrem de importantă este cea instituțională. În România, instituțiile fiscale, în ciuda reformelor derulate în ultimii douăzeci de ani, rămân principalul obstacol în colectarea eficientă a resurselor financiare publice.

Așadar, dorința Ministerului de Finanțe de a demara un amplu program de reformă împreună cu Banca Mondială nu poate fi decât bine primit. Un astfel de program a făcut ca Bulgaria să colecteze cu mai bine de 10% din PIB suplimentar în numai câțiva ani. Tot secretul reformei bulgare s-a tradus în simplificarea procedurilor, depersonalizarea relațiilor fiscale, stimuli pentru cei care vor să-și plătească taxele și sancțiuni extrem de drastice pentru evazioniști.

Oricâtă rezistență sau opoziție va întâmpina o astfel de reformă, ea nu trebuie abandonată, ci încurajată de noi toți, pentru că, în definitiv, cei care vor fi negativ afectați vor fi doar contribuabilii de rea-credință.

„Un an electoral important pentru Europa!”

Chiar dacă România se pregătește pentru momentul electoral al alegerilor locale din luna iunie, atunci când cetățenii români își vor desemna pentru următorii patru ani

șefii administrațiilor locale, trebuie să avem în vedere că nu suntem singurul stat membru al Uniunii Europene care se va confrunta cu provocările campaniilor electorale.

La sfârșitul de săptămână trecut, toți europenii au privit cu extrem interes desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale, care a avut loc în Franța. Recunosc că, personal, am urmărit cu mult interes atât desfășurarea campaniei electorale, cât și procedurile de desfășurare a votului și nu pot să ascund că noi, românii, avem încă foarte multe de învățat de la prietenii noștri francezi. Am putut astfel vedea o campanie în care principalii adversari s-au confruntat în idei și programe, împărțind societatea franceză pe principiul aderenței la un set de principii sau altul. Incidente electorale, inerente practic, nu au existat, iar partidele politice au avut o atitudine la care ar trebui să reflecteze și scena politică românească.

Este drept că nu am fost deloc plăcut surprins de faptul că majoritatea candidaților au folosit în documentele lor programatice trimiteri la „inamicul național francez”, și anume imigrantul, în special imigrantul rom sau român. Nu cred că acest lucru ar fi trebuit să devină obiect de confruntare politică între candidați, atâta vreme cât problema imigrației nu este numai o problemă a Franței, ci a întregii Uniuni Europene.

Dincolo de acest aspect, consider că procesul electoral este corect, transparent, lipsit de incidente sau suspiciuni asupra vicierii voinței electoratului.

Aș mai vrea să adaug faptul că oricare va fi învingătorul din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța, relațiile tradiționale, istorice, privilegiate dintre țările noastre nu se vor schimba, ci vor continua să se consolideze.

Nu trebuie să trecem cu vederea nici alegerile care vor avea loc în Grecia, stat membru al Uniunii Europene, care a contribuit în mod nefavorabil la adâncirea crizei datoriilor suverane și care se află în fața provocării alegerii unei noi „garnituri” politice, capabilă să aplice ample măsuri de consolidare fiscală la nivelul statului grec.

„Un fond național de dezvoltare! De unde resursele?”

De câteva săptămâni, societatea românească dezbate cu mult interes problema exploatării zăcămintelor solului și mai ales ale subsolului din România. Este lesne de văzut că societatea românească este puternic divizată între adepții exploatării cu orice mijloace a zăcămintelor de care dispune țara noastră și, pe de altă parte, de opozanții categorici, care se opun _a priori_ oricărei discuții pe această temă.

Îmi permit, în această intervenție, să contrazic ambele categorii de opinii, pentru că această problemă nu poate fi văzută numai în două culori: alb sau negru. Contrazic prima categorie de opinii, pentru că nu consider că exploatarea resurselor trebuie făcută oricum și de oricine. De asemenea, nu-i acreditez nici pe cei care se opun categoric exploatării resurselor, pentru că dezvoltarea economică se bazează exclusiv pe resurse și pe accesul la acestea.

Este drept că cei care se opun exploatării sunt împinși către o astfel de atitudine de experiențele nefericite ale privatizărilor trecute, în special în domeniul petrolului și al gazelor naturale, exploatare care s-a demonstrat împotriva intereselor naționale și puternic împovărătoare pentru competitivitatea românească. Însă eșecul concesionării resurselor către OMV nu înseamnă că situația trebuie repetată în viitor. Chiar și pentru acest caz, termenul pentru care operează vechiul regim al redevențelor se apropie de final, iar el trebuie reevaluat în favoarea poporului român.

Așadar, primul pas care trebuie făcut în cel mai scurt timp este reanalizarea nivelului redevențelor pentru toate resursele solului și subsolului și modificarea legislației de profil. Apele minerale, petrolul, gazele naturale, metalele feroase sau neferoase, pădurile, roca și balastul, pietrele prețioase sau materialele radioactive trebuie să aducă românilor resurse reale, și nu să determine prosperitatea și profituri record pentru companiile transnaționale.

De asemenea, consider că toate resursele financiare atrase din exploatarea acestora nu mai trebuie să se constituie în venituri automate la bugetul de stat, a căror destinație este aproape invariabil consumul guvernamental.

## „Banii pensionarilor înapoi!”

Declarația mea politică se referă la situația deosebit de gravă cu care se confruntă pensionarii.

Astfel, numai la Botoșani, zeci de pensionari au acționat în instanță Casa Județeană de Pensii (CJP) pentru a-și cere înapoi banii reținuți drept asigurări de sănătate. Acțiunile au fost înregistrate la Secția de contencios administrativ a Tribunalului Botoșani, în baza deciziei Curții Constituționale care a stabilit că cei 5,5% trebuiau reținuți doar pentru fracția care depășea plafonul de 740 de lei. Cele mai multe cereri, peste 60, au fost depuse săptămâna aceasta. Majoritatea a mers mai întâi la CJP, unde au cerut plata sumelor reținute din ianuarie 2011. Cu răspunsul negativ primit, s-au adresat Tribunalului, anexând la dosar o copie a actului de identitate și cuponul de pensie. Magistrații se așteaptă ca numărul acțiunilor să crească zilele viitoare, având în vedere că instanțele de judecată din țară sunt asaltate cu mii de astfel de cereri.

Reprezentanții CJP spun că cei care au deschis deja aceste acțiuni s-au grăbit, întrucât, pentru a putea produce efecte juridice, decizia Curții Constituționale ar trebui publicată în Monitorul Oficial. Conform reprezentanților CJP Botoșani, la nivel județean ar exista aproximativ 16.000 de

pensionari care au fost afectați de prevederile ordonanței Guvernului privind colectarea asigurărilor de sănătate, iar până în prezent circa 100 s-au adresat deja instituției. Așadar, vom mai avea de-a face cu un număr absolut impresionant de cetățeni care-și vor cere drepturile în instanță, estimările vorbind despre circa un miliard de euro pur și simplu furați de guvernanți de la pensionari!

Cine este de vină? Aceasta este întrebarea care preocupă presa și pe bună dreptate. Specialiștii denunță o „eroare” voită a reprezentanților Guvernului care au calculat cum le-a fost mai la îndemână, adică în defavoarea pensionarilor și, culmea, chiar contra propriei hotărâri de guvern! Dar pensionarii care stau la cozi să dea în judecată statul român au o altă întrebare, pe care o consider cea mai importantă: „Domnilor guvernanți, când ne dați banii înapoi?”

## „Măsuri de sprijinire a mediului de afaceri”

În alte țări au fost luate măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, în timp ce în România guvernanții nici nu au auzit de relaxare fiscală. România are unul dintre cele mai împovărătoare sisteme fiscale din Uniunea Europeană și chiar din lume. Cea mai mare pondere o au contribuțiile sociale, ceea ce clasează România pe locul 182 din 183 de economii analizate de Banca Mondială.

Companiile sunt sufocate de multitudinea de obligații pe care le au față de stat. Relația mediului de afaceri cu organele fiscale s-a înrăutățit de la începutul crizei economice, pe fondul încercărilor de a crește încasările la buget. Multitudinea de taxe și impozite pe care mediul de afaceri trebuie să le plătească a dus la situații hilare, în care firmele nu știu că mai au de achitat bani statului.

Pentru a rezista, foarte multe societăți românești și-au mutat sediul în Bulgaria, unde impozitele sunt mai mici. De exemplu, impozitul pe profit este de 10%, față de 16% în România. Autoritățile bulgare au anunțat recent că țara lor a scăpat de recesiune. Polonia, singura țară din UE care a avut creștere economică, a luat anul trecut mai multe măsuri pentru a veni în sprijinul angajatorilor: reducerea CAS, ore de muncă flexibile, angajări pe perioadă determinată sau subvenții pentru trainingul angajaților. Pentru afacerile în dificultate s-a acordat sprijin financiar pentru o perioadă de doi ani. Cu toate că aceste măsuri de relaxare fiscală au dus la creșterea cu 3% a deficitului bugetar, efectele au fost benefice pentru economie și recesiunea a fost evitată.

## „Problema fondurilor europene”

Cheltuirea banilor din fondurile europene este o problemă încă nerezolvată în România. Guvernul declară că există ceva probleme în acest domeniu, dar că lucrurile merg spre bine. Nu există un organism care să tragă la răspundere agențiile, ministerele sau autoritățile locale care nu cheltuiesc așa cum trebuie banii.

Gestionarea programelor cu fonduri europene este stânjenită de slaba comunicare public-privat și de lipsa transparenței dovedite pe parcursul întregului proces decizional.

## „Doar promisiuni pentru o capitală europeană”

Anul trecut, turiștii care au vizitat Bucureștiul au votat Capitala României ca fiind cea mai urâtă capitală din Uniunea Europeană. Lipsa atracțiilor turistice, drumurile avariate sau chiar neasfaltate, lipsa apei potabile în unele zone, maidanezii și gunoiul de pe străzi trebuie să ne determine să ne revizuim atitudinea și să schimbăm ceva. Și acest lucru este posibil la alegerile locale, pentru că avem nevoie de un alt manager al Bucureștiului, de un om muncitor și cu inițiativă. Ne-am săturat de promisiuni neonorate. Avem nevoie de schimbare! Trebuie să facem din București o capitală europeană, o destinație pentru turiștii străini și să alegem un primar care are o viziune mai amplă, dar și proiecte de reabilitare a centrului istoric, de reconstruire a monumentelor istorice, de străzi și bulevarde civilizate și funcționale, de pasaje și de locuri de parcare.

În decembrie 2011, Primăria Capitalei avea credite de 873,1 milioane de euro împrumutați de la bănci europene, iar domnul Oprescu, la bilanțul prezentat recent, se lăuda cu ce a realizat.

Fac eforturi să aflu cu ce oare se poate lăuda domnul Oprescu. Cu locuri de joacă pentru copii și spații verzi, cu lucrările la Stadionul Național care în mandatul Domniei Sale și-au mărit costurile de trei ori? A cam uitat de retrocedări, de locuințele sociale, de curățenie și maidanezi. S-a lăudat doar cu proiectele demarate de Traian Băsescu și Adriean Videanu și a pozat în învingător numai atunci când a tăiat panglicile. Așa-zisele proiecte de modernizare cu care s-a lăudat domnul primar au fost doar promisiuni pe care nici măcar pe hârtie nu le-a concretizat.

Domnule Oprescu, Bucureștiul nu este un spital de urgență, Bucureștiul este cartea de vizită a României, în care milioanele de bucureșteni trăiesc și se confruntă zi de zi cu aceleași probleme, în care mii de străini care ne vizitează promit că nu o vor mai face a doua oară!

Bucureștiul are nevoie de proiecte viabile, de intenții bune și de un gospodar care își dorește un oraș mai frumos, mai curat și mai sigur pentru familia sa!

„Moțiunea de cenzură, prilej pentru parlamentarii arcului puterii de a îndrepta greșelile făcute de Guvern”

Moțiunea de cenzură depusă de USL este un moment prielnic pentru parlamentarii Coaliției de la guvernare de a se delimita de ilegalitățile făcute de Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, privind încălcarea principiului autonomiei și scindarea pe criterii etnice a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, privind privatizarea companiilor de stat și cedarea licențelor de exploatare a unor resurse românești importante pe sume derizorii, fără transparență sau dezbatere publică, precum și direcționarea, înainte de alegeri, a banilor publici spre rezervoarele PDL.

Neparticiparea la votul moțiunii de cenzură a parlamentarilor puterii nu îi scuză cu nimic, ci îi face în aceeași măsură părtași și complici ilegalităților Guvernului lui Mihai Răzvan Ungureanu, ca și deputații sau senatorii care au strâns cercul în jurul Executivului-marionetă și îl apără, cu prețul onoarei, al demnității, al moralității sau chiar al libertății personale.

Nu e posibil să spui „da” încălcării autonomiei universitare, pentru a satisface interese extremiste de afirmare și monopolizare etnică, să votezi pentru înstrăinarea avuției naționale pe nimic sau pentru ridicarea mitei electorale și volatilizarea banului public la rang de normative, susținând că urmărești, în același timp, binele românilor.

Stimați colegi parlamentari, în prag de sfârșit de mandat, când trebuie să tragem linie și să ne revizuim propria conduită profesională, e momentul scadenței și ar fi recomandat să ne identificăm reușitele și greșelile, plusurile și minusurile, să dăm dovadă de curaj și verticalitate și să lăsăm, măcar acum, în mintea celor care ne-au ales o imagine a unor reprezentanți ai poporului neșantajabili,

nemanipulabili, cinstiți, onești, corecți și, mai ales, fără preț pe piața cererii și ofertei sufletelor oamenilor politici.

Doresc să sper și să cred că parlamentarii arcului guvernamental vor îndrăzni să voteze moțiunea de cenzură, ca semn că se află aici, în Parlamentul României, ca reprezentanți ai intereselor alegătorilor, și nu ai unor grupuri din afara granițelor țării, care doresc să ne dezbine și să profite de lipsa de unitate și de nepăsarea noastră față de credințele și valorile acestei țări.

„Cine vorbește despre traseiști și trădători?”

Degringolada și disperarea au pus stăpânire pe partidul condus de Emil Boc, marioneta mânuită cu pricepere de ani de zile de către Traian Băsescu și Elena Udrea.

Momentul hotărâtor pentru portocalii a fost demisia lui Sorin Frunzăverde, urmat de mai mulți deputați și senatori, demisii care zdruncină serios majoritatea deținută de actuala putere în Parlament.

La fel de penibilă ca Emil Boc, atunci când se lamenta pe versurile melodiei „casa părintească nu se vinde niciodată”, Elena Udrea a uimit prin declarația referitoare la situația în care se află partidul: „pentru PDL și electoratul nostru este foarte bine că ne pleacă trădătorii, pentru că niciun partid nu iubește trădătorii. (...) Deci, în momentul în care nu vor mai avea nevoie de ei, de votul trădătorilor în Parlament, nici de aceste persoane care trec dintr-o parte, de la noi către ei, cu siguranță că îi vor trata așa cum sunt tratați cei care fac ceea ce fac ei, îi vor trata ca pe trădători”.

Se pare că pentru aceste personaje obrăznicia și tupeul nu cunosc limite și își imaginează că românii au uitat modalitatea în care acest partid de adunătură a ajuns să ne conducă destinele.

Ne amintim cu ușurință că PDL era un partid de 7%, iar ascensiunea lui până la un nivel de 30–35% s-a datorat în foarte mare parte traseiștilor și trădătorilor.

Cum poți să declari că „partidul se curăță de oportuniști” știind că după alegerile prezidențiale din 2009 mai mult de 10 parlamentari ai opoziției au trecut în barca portocalie, pe unii cocoțându-i chiar în fruntea unor ministere?

Ce poate fi mai exemplificator pentru traseism și oportunism decât existența UNPR-ului și poziția sa în Parlamentul României? Prin nerespectarea legii, prin furt și înșelătorie, această adunătură de transfugi a reușit să devină grup parlamentar și să susțină puterea în toate proiectele de reformă demolatoare a țării.

Suferă cumva de amnezie bruscă atât Boc, cât și Udrea și nu își mai amintesc de plecările primarilor din PNL și PSD către PDL și UNPR?

Nu își mai amintesc declarațiile pompoase referitoare la binele românilor și la interesul național care însoțeau trecerile în barca lor de la putere? Atunci nu era vorba despre trădare, oportunism sau traseism?

„România are nevoie de o schimbare. Românii au nevoie să trăiască mai bine”

Timp de trei ani și jumătate, Guvernul de la București a tăiat. A făcut multe lucruri bune, dar a făcut și unele rele care, din păcate, au afectat puternic nivelul de trai al românilor. Era nevoie de măsuri de reechilibrare bugetară, era nevoie de tăiere a cheltuielilor, dar acestea nu trebuiau făcute pe spinarea oamenilor. Și, mai important, dacă acestea au fost făcute și s-a promis că ele sunt doar temporare, acest lucru trebuia respectat.

Am avut speranțe în faptul că Executivul Mihai Răzvan Ungureanu va schimba modul în care sunt gestionate fondurile publice și va face imediat diferența, îi va ajuta mai mult pe români, punând mai puțin accent pe cifre și pe lucruri abstracte. Eu am spus în repetate rânduri: guvernarea nu trebuie să se facă pentru cifre, ci pentru oameni. Aceasta este și logica pentru care spun că, din păcate, premierul Mihai Răzvan Ungureanu și echipa formată în jurul lui reprezintă o dezamăgire. Nu au luat măsurile de redresare a nivelului de trai pe care le-au promis, nu au ajutat toate administrațiile locale, indiferent de culoarea politică, și, în general, au preferat să continue politicile publice ale Guvernului Boc. Schimbarea mult așteptată nu s-a produs de fapt.

Eu cred că avem nevoie de o schimbare de fond, avem nevoie de o schimbare politică reală, și ar trebui să se lucreze mai mult în slujba cetățeanului și mai puțin în logica politică atât de specifică anilor electorali. Românii au nevoie de speranță și încredere, au nevoie să simtă că măsurile pe care le iau oamenii politici sunt și pentru ei, că lucrurile merg mai bine, că se îmbunătățesc. Pentru asta au nevoie de venituri mai mari, fie că sunt ei bugetari, fie că sunt pensionari. O spun răspicat: salariile bugetarilor trebuie să revină la nivelul de dinainte de iulie 2010, iar pensiile trebuie să nu mai fie impozitate suplimentar prin plata asigurării de sănătate. Sunt lucruri simple care pot fi făcute și care îi pot ajuta pe români să trăiască mai bine.

Sunt convins că asemenea măsuri nu vor afecta economia negativ, din contră, s-au luat toate măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Acum cred că trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a aduce venituri suplimentare la buget, iar un motor economic important poate fi și consumul.

„Următoarea oprire – Muzeul Țării Oașului”

Dacă în declarația precedentă v-am vorbit despre excepționalul muzeu din Satu Mare, mi-am propus de această dată să vă plimb prin orașul Negrești-Oaș, unde frumusețea nu stă numai într-un centru modern, în parcuri mari sau într-o viață de noapte agitată. Poate cea mai frumoasă perlă din partea de nord a țării, orașul NegreștiOaș, produce o impresie puternică prin cultură și tradiție, prin portul popular și cântec, prin peisajele pitorești și liniștea pădurii. Dacă treceți prin zonă, trebuie să vizitați Muzeul Țării Oașului, situat pe Strada Livezilor, aproape de centru, o replică în natură a gospodăriilor străvechi, casele de lemn acoperite cu paie, biserica de lemn și moara de apă dând o notă de unicitate acestei zone. Costumele populare autentice care sunt expuse în muzeu sunt lucrate din cânepă și bumbac și au o frumusețe copleșitoare.

Muzeul este situat în apropierea centrului orașului Negrești-Oaș, foarte aproape de drumul național DN 19, Satu Mare – Sighetu Marmației, pe o suprafața de 1,5 hectare, pe malul râului Tur.

Muzeul are două secții: o expoziție permanentă cu o valoroasă colecție de etnografie și artă populară și muzeul în aer liber. Muzeul a fost înființat în anul 1966, deține colecții de etnografie din zona Țării Oașului: mobilier, ceramică, port popular, textile, obiecte de uz gospodăresc, unelte.

Aveți ocazia să vedeți batoze cu care țăranii din secolele XVII, XVIII își adunau roadele de pe câmp, moara de făină acționată de aceeași deviere de apă, printr-o roată învârtită de puterea apei. Vâltorile – s-a făcut o deviere din râul Tur, pe care au împărțit-o în două căderi de apă, care se varsă într-un fel de „oală” (vâltoare) din lemne cu multe crăpături între ele –, vârtejul creat de apă putând spăla de la simple maiouri până la covoare grele. Un tip de casă era cea construită „la clacă”, adică oamenii din sat se adunau și construiau o casă, de fapt o singură cameră, un ajutor dat de săteni tinerilor căsătoriți. Casele celor înstăriți aveau două camere, un hol care ținea loc și de bucătărie, și o cămară. Recent a fost inaugurată o pălincie din 1941, fiind transportată din Vamă, printr-un proiect cu finanțare europeană, implementat de Camera de Comerț și Industrie Satu Mare, în parteneriat cu societățile de pe teritoriul maghiar vecin.

„Pensionarii, bătaia de joc a guvernului portocaliu”

Curtea Constituțională a României a decis săptămâna trecută că doar pensionarii cu pensii mai mari de 740 de lei vor plăti asigurările de sănătate. De atunci și până azi, zeci de mii de pensionari s-au îmbulzit la instanțele judecătorești pentru a solicita în justiție să le fie returnate sumele oprite până acum din pensii.

„În dulcele stil clasic” al actualei puteri, care continuă să-și bată joc de pensionari supunându-i la umilințe de nedescris, ministrul muncii a declarat nonșalant că „pentru pensiile sub 740 lei nu se reținea nici până acum procentul de 5,5% pentru contribuția la sănătate, până acum contribuțiile acestora erau plătite de la bugetul de stat”.

În loc să găsească o modalitate de rezolvare a situației restituirii fondurilor care le-au fost luate abuziv pensionarilor de Ministerul Muncii, soluția găsită de Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu este aceea de a pune zeci de mii de oameni pe drumuri pentru a depune fiecare în parte câte o solicitare în justiție pentru recuperarea banilor.

Astfel că, potrivit procedurii utilizate și în alte cazuri de guvernul portocaliu, există posibilitatea ca, în cazul în care vor avea câștig de cauză în instanță, pensionarii să fie programați să-și recupereze banii probabil după ce vor... deceda, și asta în condițiile în care majoritatea pensionarilor se confruntă cu sărăcia lucie, pensiile neajungându-le de la lună la lună pentru medicamente, hrană sau plata facturilor.

Observăm astfel că problemele esențiale ale societății sunt tratate superficial și conjunctural de actuala guvernare, iar soluțiile propuse arată doar lipsa de viziune a puterii pe termen mediu și lung. În timp ce alte state europene își propun obiective clare în ceea ce privește pensionarii, deciziile luate la nivel guvernamental în România arată mai degrabă că puterea portocalie dorește să scape de pensionari, și nu să le rezolve efectiv problemele.

## „Banii, înapoi!”

O pensionară a decedat stând la coadă, altora li s-a făcut rău... Ghișeele caselor de pensii din toată țara și holurile judecătoriilor sunt blocate de pensionari...

Pare că singurul „lucru” care se mai mișcă în țara asta încremenită în neputință este acesta: încercarea pensionarilor de a-și recupera banii opriți ilegal de stat din pensiile lor, și așa atât de mici.

Cum era de așteptat și așa cum opoziția atenționase în nenumărate rânduri, Curtea Constituțională a decis că reținerea celor 5,5 procente pentru sănătate din totalul pensiei, și nu doar din suma care depășește 740 lei, este ilegală.

Din momentul aflării veștii, cele aproape două milioane de persoane afectate au încercat pe toate căile să se asigure că își vor recupera banii, nemaiavând încredere că instituțiile abilitate își vor face datoria din proprie inițiativă, conform legii.

Situația a devenit și mai complicată cu cât, dinspre Ministerul Muncii, au pornit alte informații oficiale, potrivit cărora nici în luna mai nu se va intra în normalitate, pentru că abia după publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial... Constituția intră în aplicare.

Absurd! Absurd ca mai toate deciziile guvernamentale din ultimii ani, de când pedelizarea a cuprins, ca o pecingine, toate posturile de decizie din stat, de la cel mai înalt și până la cel mai de jos nivel.

Iată că, încă o dată, Curtea Constituțională a decis neconstituționalitatea unei hotărâri a Executivului, care afectează milioane de români, care a încălcat Constituția, fără ca cel care a luat această decizie idioată să răspundă în vreun fel.

Parcă îl aud pe ex-premierul Boc: „Guvernul nostru și-a asumat politic răspunderea să... și să..., și să...”

Care răspundere, domnilor iresponsabili? Răspunderea de a fura din pensii? Ori poate pe aceasta, de a ne pune părinții și bunicii pe drumuri acum, când hoția a ieșit la iveală?

„Sumele plătite în plus eroilor revoluției trebuie recuperate, dar de la cei care au calculat greșit!”

Harababura de la Casa Națională de Pensii a ajuns la un nou episod. O adresă oficială remisă de această instituție către casele teritoriale anunță că mai multe indemnizații acordate eroilor și luptătorilor revoluției au fost calculate în mod eronat și că banii trebuie recuperați.

În iulie 2010, indemnizațiile categoriilor pomenite mai sus au fost tăiate cu 15%, fiind una dintre „măsurile de austeritate”. Începând cu luna ianuarie 2011, acestea ar fi trebuit mărite cu 15%, procent care trebuia aplicat la suma rezultată în urma tăierii din iulie 2010. Însă, din motive cunoscute doar de „specialiștii” în domeniu, Casa de Pensii a aplicat procentul de 15% la suma din iunie 2010, adică dinaintea tăierii. Prin urmare, timp de 12 – în unele cazuri 15 – luni revoluționarii care au fost răniți în 1989, urmașii eroilormartiri, îngrijitorii revoluționarilor mutilați sau cu grad I invaliditate, dar și cei care primesc pensii acordate soților supraviețuitori au primit sume de bani în plus, bani pe care acum Casa de Pensii vrea să-i recupereze.

După umilința de a le fi tăiate drepturile bănești, care oricum sunt doar o palidă recompensă a sacrificiilor făcute în decembrie 1989, eroii României, câți mai sunt în viață, și urmașii lor trebuie să trăiască și disperarea de a fi executați silit. Curat recunoștință! Fără îndoială că statul trebuie să-și recupereze banii, dar eroarea săvârșită trebuie să fie plătită de cei care au greșit, nu de către cei care nu au nicio vină. Statul nu are dreptul să-i batjocorească tocmai pe răniții și urmașii celor uciși în decembrie 1989. Ar însemna că fiecare dintre noi ne batem joc de curajul acelor oameni, iar eu refuz să fiu parte a acestui demers.

În acest context, solicit Ministerului Muncii și Casei Naționale de Pensii să demareze o anchetă internă și să identifice persoana sau persoanele care se fac vinovate de aplicarea unor calcule greșite în cazul indemnizațiilor acordate eroilor și luptătorilor Revoluției. La finalul anchetei, să se întreprindă demersurile necesare recuperării sumelor plătite în plus de cei găsiți vinovați de această eroare.

„Fondurile europene pot fi ucise de birocrație și nepăsare” Dușul rece pe care l-am primit luna trecută din partea Comisiei Europene, materializat în suspendarea temporară a fondurilor nerambursabile europene pe axa resurse umane, pare să nu fi fost suficient de convingător, dacă luăm în considerare faptul că atât Comisia Europeană, cât și ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, ne avertizează că alte axe de finanțare pot fi blocate.

Rostul intervenției mele de astăzi nu este nicidecum acela de a critica sau de a găsi vinovați, pentru că acest lucru nu ajută cu nimic pe nimeni. Rostul declarației mele este acela de a sensibiliza și împinge la acțiune actorii implicați în managementul acestor resurse.

Este evident faptul că, în pofida unui grad de absorbție foarte mic, România a creat un ansamblu de structuri instituționale și norme legale care în loc să transparentizeze și să eficientizeze accesarea fondurilor europene, blochează și creează premisele imposibilității accesării acestor resurse.

Nu este pentru nimeni străin faptul că procedurile simplificate de la nivelul Comisiei Europene s-au transpus în România în proceduri greoaie și care permit atât potențiale fraude, cât și dezinteresul grupurilor-țintă în a se lupta pentru atragerea fondurilor europene.

Ca să înțelegem mai bine, Planul Marshall pentru Europa Occidentală a avut un cuantum comparabil cu resursele pe care România le are la dispoziție și le-ar putea accesa ca fonduri nerambursabile. Această comparație este menită să ne sensibilizeze și să înțelegem cât de mult și cât de puternic s-ar putea dezvolta țara noastră cu ajutorul european pus la dispoziție.

Mai mult, date fiind constrângerile bugetare pe care Pactul Fiscal le impune statelor semnatare în materia gestiunii deficitului bugetar structural, fondurile europene sunt și rămân singura resursă pentru investiții care nu agravează acest criteriu fiscal.

Creșterea gradului de absorbție a fondurilor nerambursabile, calitatea și corectitudinea gestionării acestora, precum și beneficiile implementării proiectelor depind de noi toți. Sunt măsuri puține ce trebuie luate și efortul nu este covârșitor.

„O campanie agricolă de primăvară tristă”

Ne apropiem de sfârșit de aprilie. În vremuri de mai puțină restriște, ogoarele mai mult sau mai puțin private ale țării „duduiau” sub povara tractoarelor care pregăteau terenul și însămânțau culturile din epoca I și epoca a II-a. Erau deja răsărite mazărea, borceagul, cartofii timpurii, ceapa și multe altele. Erau semănate sfecla, floarea soarelui din epoca a II-a și se semănau porumbul, fasolea, soia și majoritatea legumelor de câmp.

Acum, în anul 2012, o liniște de mormânt s-a așternut peste ogoarele României, țara e ca și moartă, țăranii ies cu greu din casele lor înghețate din iarnă și se așază pe prispe pentru a se încălzi la primele raze de soare.

Îi întreb: de ce această situație? Ei îmi răspund: motorina este scumpă, serviciile sunt scumpe, de îngrășăminte, pesticide și de semințe nu te poți atinge, pentru că sunt foarte scumpe.

Țăranii spun că Guvernul României le promite că va ajuta agricultura, dar a rămas la stadiul de promisiune. După 4 ani de minciuni trebuie să fie nebuni să mai creadă Guvernul. Un român adevărat nu-și poate bate joc în halul acesta de agricultura țării lui, așa cum își bate joc Guvernul.

Toți țăranii români știu că cei care vor veni la putere, USL, vor fi mai buni decât aceștia. Oricum, nu vor putea trăi mai rău.

Ce poate fi mai rău decât faptul că agricultura este condusă neprofesional în baza unui algoritm păgubos și a unor decizii politice greșite?

Reapariția ciulinilor pe ogoarele României nu arată numai degradarea agriculturii, ci îndeosebi degradarea speciei umane ajunsă să conducă agricultura. Parafrazând, unde nu este agricultură, nimic nu e, pentru că lipsește însuși metabolismul vieții.

„Cum îi readuce Guvernul Ungureanu pe români la coadă”

Uneori incompetența și aroganța actualului Guvern devin palpabile. Pur și simplu sunt dezvăluite, măsurabile, perfect vizibile în situații care, din păcate, afectează întotdeauna românii. Acum este rândul pensionarilor să simtă pe propria piele incompetența și aroganța Guvernului Ungureanu, având timp suficient să facă acest lucru așteptând cuminți la cozi interminabile în fața instanțelor judecătorești pentru a-și obține un drept, furat de actuala putere. Furat, întrucât atâta timp cât Curtea Constituținonală l-a declarat neconstituțional, atunci în mod clar este ilegitim. Este un furt. Mai mult, prin aceeași atitudine surdomută, Guvernul Ungureanu reușește să dea o palmă și judecătorilor, aducându-i pe aceștia în situația de a adresa scrisori deschise pentru a solicita Guvernului să nu mai stea impasibil și să ia măsuri, astfel încât zecile de mii de cereri de la pensionari pentru recuperarea procentelor furate din pensie să fie soluționate printr-un singur act al Executivului. Uniunea Națională a Judecătorilor din România a făcut o astfel de cerere către Guvern și, dacă memoria nu îmi joacă feste, cred că este prima de acest gen din istoria postdecembristă a României.

Nu pot decât să îmi imaginez gravitatea enormă a situației, dacă reprezentanții puterii judecătorești au ajuns în situația de a face solicitări publice puterii executive să rezolve o problemă ce, conform UNJR, poate duce la blocarea activității în instanțe.

Solicit și eu, pe această cale, Guvernului să pună capăt acestei manifestări complet contrare practicilor unui stat de drept, unui stat democratic și social, luând o măsură echitabilă pentru restituirea a ceea ce a luat pe nedrept de la fiecare pensionar în parte în ultimele luni. O singură măsură administrativă ar scuti statul de cheltuieli enorme cu procesul judiciar, pensionarii, de umilința revenirii la proverbialul „stat la coadă”, și judecătorii, de blocaje în activitatea lor, deja supraaglomerată.

Lecțiile istoriei uneori sunt mai mult decât ironice. Românii nu mai stau la coadă zeci de ore pentru o sticlă de lapte sau un kilogram de carne, acum stau la coadă să își recupereze un drept al lor furat de putere.

„Pensionarii militari: «Vrem respect pentru armată!»”

„România este țara mea, nu vreau să plec din ea!”, „Vrem respect pentru armată!”, „Opriți jefuirea pensionarilor!”, „Stop abuzurilor!”, „Fără traseiști politici”, „Ființă extraordinară, lasă aurul în țară!” sunt doar o parte dintre lozincile scandate de aproximativ o sută de cadre militare constănțene în rezervă, din MApN, MAI, SRI și STS, ce s-au strâns vineri, 6 aprilie 2012, la protestul organizat în fața Prefecturii Constanța, nemulțumiți de modul în care se face la ora actuală recalcularea, revizuirea și regularizarea pensiilor.

Cadrele militare în rezervă sunt nemulțumite de haosul creat în sistemul de pensii, s-au săturat de nedreptățile pe care trebuie să le suporte prin tăierea din drepturile bănești și calculele aberante ale pensiilor.

Mai mult, pensionarii militari se plâng de faptul că de câteva zile au început să primească deciziile regularizate, iar unii dintre ei urmează să fie executați silit. Astfel, în urma noilor decizii, o parte dintre pensionarii care au primit pensii normale, după toate legile în vigoare, acum se pare că au primit sume necuvenite în 2011 și trebuie să le dea înapoi, și toate acestea se întâmplă în condițiile în care la Constanța sunt peste 400 de procese câștigate pe recalculare, alte 325 de procese pornite pe revizuire.

Col.(r) Remus Macovei, președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate – Filiala Constanța, a spus că „Nu vrem decât un singur lucru, vrem respect pentru armată!”. „Protestăm astăzi împotriva indiferenței actualilor guvernanți. De doi ani de zile noi semnalăm la Președinție, la Guvern și la ministere situația din domeniul pensiilor militare și ilegalitățile care se produc”.

De doi ani de zile, guvernele lui Traian Băsescu îi umilesc pe cei care au jurat să apere această țară chiar cu prețul vieții, și această situație trebuie să înceteze. Dacă actualii guvernanți nu-s capabili să acorde respectul cuvenit românilor, ar trebui să plece.

*

„Pensionarii își cer banii înapoi”

Pensionarii constănțeni cer restituirea contribuției de 5,5% la asigurările de sănătate, care li s-a oprit greșit din ianuarie 2011 celor cu pensii mai mari de 740 de lei, în baza Ordonanței de urgență nr. 107/2010. Astfel, aproape 200 de pensionari constănțeni au depus deja cereri pentru aplicarea corectă a contribuției la asigurările sociale de sănătate, sperând ca măcar de acum înainte să nu li se mai oprească bani în mod greșit.

„Românii, când urăsc, urăsc mai tare decât moartea” Guvernul PDL-UDMR-UNPR, și anume actualii politicieni din arcul guvernamental, sunt niște oameni genetic stabilizați, puși să ne exploateze permanent până la alegeri, ei sunt experți în orice altceva decât în economia națională și socială, în viața oamenilor și a relațiilor lor cu ei.

Acest guvern format din asemenea politicieni, purtători de incompetență și corupție, își creează legi de care are el nevoie, și nu pe acelea de care ar avea nevoie comunitatea, cu care de fapt nu au nicio legătură.

Ce face însă poporul român, ce reacție are el?

Deocamdată rabdă, în favoarea actualei puteri. Poporul român, care a acceptat, poate împotriva voinței lui, actuala guvernare, are nevoie de o „revoltă” constructivă împotriva unor politicieni distructivi, corupți, lași, incapabili să guverneze și să conducă societatea. Această revoltă constructivă trebuie transgenic indusă în genomul cetățeanului atât de turmentat și manipulat de guvernanții cărora le-a dat mandatul de a-l reprezenta.

Românii trebuie să învețe să-și aleagă liderii și să nu mai accepte să fie reprezentați de vreo „momâie” politică, capabilă doar să primească plocoane. Sunt sigur că în curând vor face acest lucru.

Șansa României vine de la români, iar românii vor avea o Românie modernă numai atunci când vor înlocui corupția ce caracterizează actuala guvernare.

România și românii vor trebui să renunțe la capitalismul de pradă și la cel fiscal prin vot, punându-și cei mai buni oameni la gândire și inițiativă, să creeze astfel suportul capitalismului social-liberal, care să deruleze refacerea economică și socială.

Atenție, domnilor guvernanți, românii, când urăsc, urăsc mai tare decât moartea!

„Descentralizarea reală așteptată de cetățeni”

De ani buni de zile confruntările politice se rezumă la criticile aduse la adresa Guvernului, oricare ar fi fost acesta, pentru că pe criterii mai mult sau mai puțin obiective dirijează sume din bugetul de stat către anumite unități administrativteritoriale, favorizând unele și defavorizând altele.

Criticile și criticii unei astfel de situații sunt și cei care nu au susținut real procesul de descentralizare financiară prin care Guvernului i s-ar lua o astfel de prerogativă, în a distribui discreționar resursele bugetare.

La nivelul declarațiilor politice aproape toți oamenii politici susțin procesul de descentralizare, însă atunci când vine vorba să se treacă la fapte aceiași politicieni nu mai sunt atât de vocali.

Suntem singura Coaliție de guvernare care a reușit să lase la nivel local deciziile în privința politicilor de educație sau de sănătate, însă procesul de descentralizare trebuie continuat la nivelul tuturor serviciilor publice pe care le pot furniza administrațiile locale.

De asemenea, menținerea centralizării bugetului de stat, fie la nivelul Guvernului, fie la nivelul consiliilor județene, privează administrațiile locale de resursele bugetare proprii și de capacitatea de a decide ele însele ce este mai bine pentru ele.

Dincolo de condiția _sine qua non_ a descentralizării financiare, trebuie să admitem că sunt foarte puține administrații locale care se consultă cu cetățenii atunci când iau decizii pentru ei și cu ajutorul resurselor publice.

Experiența ultimilor ani ne-a demonstrat că acolo unde administrațiile locale au ținut cont de agenda publică a cetățenilor, de nevoile lor, de necesitățile comunității, șomajul a fost ținut departe, resursele locale nu au avut de suferit, iar transparența și eficiența locală au fost recunoscute.

Nu cred că trebuie să așteptăm un miracol național care să modifice comportamentul întregii administrații publice locale din România. Cred, în schimb, că fiecare administrație publică locală poate demara un proces propriu de modernizare a modului de „a face” și de a relaționa cu cetățeanul, pentru el și cu ajutorul lui. Administrațiile discreționare și ineficiente trebuie să facă parte din istoria României, și nu din viitorul ei.

„Guvernul Ungureanu nu are bani pentru medicamentele bolnavilor cronici, nu are bani pentru pensionari și salariați, dar pentru clientela PDL găsește, fără număr, prin vistierie”

Deși Guvernul Ungureanu nu găsește sub nicio formă soluții viabile pentru a nu mai intra în impas atunci când vine vorba de plata medicamentelor și de continuarea tratamentelor necesare bolnavilor cronici sau invocă permanent că nu are bani pentru pensionari și salariați, acesta face tot felul de cheltuieli consistente din banii publici ai României. Astfel, putem constata că banii din buget sunt folosiți de către premierul Ungureanu în funcție de doleanțele PDL-iștilor și ale celorlalți sprijinitori ai săi, bineînțeles, prin încălcarea legii, pentru a alimenta pușculițele unor președinți de consilii județene și primari PDL, UDMR, UNPR, prin plăți directe.

După două trimestre de scădere a PIB, când economia se află în recesiune – fapt recunoscut chiar de către ministrul finanțelor –, într-un context financiar turbulent pe plan internațional și cu numai două luni înainte de alegerile locale, Guvernul recent instalat dă dovada iresponsabilității sale bugetare, în disprețul cetățenilor cărora le cere să facă în continuare sacrificii și în antiteză chiar față de propriile sale angajamente în fața organismelor financiare internaționale, respectiv a FMI și a Comisiei Europene.

Hotărârea Guvernului României privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, pentru unele unități administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie 2012, este ilegală și imorală.

Premierul Ungureanu decide alocarea a 648,2 milioane de lei (circa 150 milioane euro) dintr-un fond de rezervă care cuprinde, așa cum a fost prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, doar 224,9 milioane lei (circa 52 milioane euro). Aceasta înseamnă că Guvernul cheltuie doar în luna aprilie 2012, din fondul de rezervă, de 3 ori mai mulți bani decât sunt prevăzuți prin lege pentru întreg anul 2012.

Fondul de rezervă este la dispoziția Guvernului, dar nu la bunul-plac al domnului Ungureanu și al miniștrilor săi! Guvernul Ungureanu a obligat multe ministere să renunțe la o parte din alocările bugetare, să verse banii în Fondul de rezervă și de acolo aceștia au luat destinații electorale.

„Criza în Europa justifică apariția extremismului de dreapta?”

În statele scandinave, efectele crizei nu se resimt aproape deloc. Nici măcar imigrația ilegală nu e o mare problemă. Și totuși, partidele populiste de dreapta câștigă teren. La ultimele alegeri din Finlanda, partidul „Adevărații finlandezi” a cules voturile alegătorilor. Strategia prin care au câștigat 20% din voturi a fost sloganul „Nu înțelegem de ce trebuie să plătim pentru portughezi”. În țara vecină, populiștii „Democrații Suediei” au intrat în Parlament pentru prima dată în 2010. După părerea politologului Florian Hartleb, de la Centrul pentru Studii Europene de la Bruxelles, în țările bogate aceste formațiuni alimentează și teama celor înstăriți de a-și pierde averile. „Un motiv important este aversiunea față de bogați, de aceea votează clasa de mijloc aceste partide”. „Atacul terorist săvârșit de Andreas Brevik, în vara lui 2011, în Norvegia, ar trebui privit ca un caz singular, și nu ca expresie a unei violențe în creștere”, presupune Florian Hartleb.

Violențele comise de extremiștii de dreapta au șocat și în Germania. Trioul autointitulat „Gruparea Național-Socialistă Clandestină” a comis crime timp de peste un deceniu până când autoritățile să le dea de urmă. Ajungem astfel și la Partidul Național-Democrat din Germania, un partid neconstituțional, care poate fi considerat nu numai populist de dreapta, ci extremist de dreapta.

În țările învecinate Germaniei, se poate sesiza o adevărată presiune de dreapta în interiorul partidelor. În Belgia, formațiunea politică rasistă și populistă de dreapta Partidul Regional Vlaams Belang, care s-a numit până în 2004 Vlaams Blok, se numără de douăzeci de ani printre partidele cele mai apreciate.

Un alt exemplu este Olanda, unde Guvernul format din creștin-democrați și liberali rezistă, sub premierul Mark Rutte, numai prin partidul populist de dreapta al lui Geert Wilders, care e a treia fracțiune, ca putere. Florian Hartleb descrie strategia populistului olandez de dreapta: „Geert Wilders le cere olandezilor să consemneze pe site-ul său infracțiunile săvârșite de imigranții din Europa de Est. Și, prin această atitudine, creează niște temeri difuze”.

„USL sancționează aberațiile Guvernului Ungureanu prin moțiunea de cenzură depusă în Parlament: «Opriți Guvernul șantajabil! Așa nu, niciodată!»”

Uniunea Social-Liberală consideră că în cele două luni și ceva de guvernare cu premierul Ungureanu în fruntea Guvernului s-au adunat deja la activ numeroase aberații și scandaluri, care trebuie sancționate prin demitere. De aceea, USL a hotărât să supună dezbaterii și votului Parlamentului României, în aceste zile, moțiunea de cenzură „Opriți Guvernul șantajabil! Așa nu, niciodată!”

Deși numirea domnului Ungureanu în fruntea Guvernului României părea să aibă menirea de a reduce, oarecum, excesul metehnelor condamnabile și reprobabile, împământenite în perioada guvernelor Boc, din păcate s-a dovedit mult prea repede că aparențele înșală foarte tare și că domnul Ungureanu poate amplifica rapid răul făcut societății românești, în numai două luni, în comparație cu toate celelalte cinci guverne Boc, care s-au străduit, în acest sens, peste trei ani.

Guvernul Ungureanu a cedat șantajului unor grupuri de interese, privatizând companii de stat și acordând licențe de exploatare pentru resurse importante fără dezbatere publică, fără transparență și încălcând legea. Acesta a cedat șantajului PDL, alocând clientelei de partid fonduri importante de la buget cu foarte puțin timp înainte de alegerile locale.

Domnul Ungureanu a promis că va lua, imediat după instalarea sa în funcția de premier, o serie de măsuri benefice economiei: de reducere a fiscalității și de combatere a evaziunii fiscale. Mult-promisa reducere a CAS, care nu a mai avut loc, ar fi putut să impulsioneze concret activitatea întreprinzătorilor economici, stimulând, astfel, atât investițiile, cât și crearea de noi locuri de muncă. Dar domnul prim-ministru Ungureanu una spune și alta face! Dumnealui a uitat imediat ceea ce a promis și a preferat să se lase șantajat, săptămânal, de către partidele Coaliției aflate la guvernare, cedând, rând pe rând, presiunilor direct interesate ale acestora.

Astfel, domnul Ungureanu a semnat fără probleme o hotărâre de guvern prin care se decide înființarea unei facultăți în limba maghiară, încălcând prin acest demers autonomia universitară, pentru că ea a fost luată fără consultarea senatului universitar, încălcând legea privind evaluarea și validarea facultății și a programelor sale de studii și încălcând directivele europene în materie.

„Respectați-le drepturile pensionarilor, domnule primministru Ungureanu!”

În data de 13 martie, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin două decizii în privința reținerii contribuției de asigurări de sănătate de 5,5% din veniturile din pensii. Curtea a constatat că „dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5% se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei”.

Potrivit estimărilor Casei Naționale de Pensii, beneficiari ai deciziilor Curții Constituționale sunt 2,1 milioane de pensionari.

Dar, culmea ipocriziei guvernamentale, deși decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea reținerii contribuției de asigurări de sănătate de 5,5% din veniturile din pensii a fost făcută publică de mai bine de o lună, în data

de 13 martie anul curent, aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României abia săptămâna trecută.

Cu alte cuvinte, premierul Ungureanu a avut suficient timp la dispoziție, în acest interval, să se ocupe de împărțitul mitei electorale către primarii PDL, UNPR și UDMR, dar pe pensionari nu a avut timp să-i bage în seamă, ci i-a lăsat, săptămâni bune, să se calce în picioare pe la casele de pensii și tribunale, pentru a-și cere, eventual în instanță, drepturile batjocorite de fostul Guvern Boc!

Domnul Ungureanu, deși susținea că nu va folosi aceleași metode ilegale precum cele practicate de domnul Boc în privința alocărilor bugetare, se pare că, de la vorbe până la fapte, calea este plină de surprize, iar premierul în funcție este cât se poate de binevoitor cu interesele electorale ale PDL, dar nu este nici pe departe la fel de atent și cu pensionarii.

Deci pentru restituirea drepturilor pensionarilor încălcate în mod flagrant, cu bună știință, de PDL și ai săi parteneri de guvernare nu sunt bani și nici soluții imediate nu se găsesc la îndemâna guvernanților, neputându-se da nici măcar o hotărâre de guvern rapidă, așa cum s-a procedat cu alocările de bani către primăriile portocalii.

Decizia Curții Constituționale demonstrează, fără echivoc, că fostul Guvern Boc a luat măsuri de austeritate în disprețul Constituției. Puterea actuală a lovit brutal tocmai în respectul față de lege și Constituție, afectând profund o categorie socială marcată de sărăcie, cea a pensionarilor.

„Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina la 150 de ani”

La 1 mai 2012 vom avea bucuria de a sărbători 150 de ani de la apariția celei mai importante organizații a societății civile din istoria Bucovinei: Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Apărută în timpul Imperiului Habsburgic ca o necesitate de apărare a identității și intereselor naționale românești, ea a dăinuit în timp adaptându-se plenar la viața socială a comunității românești locale, indiferent de frământările istorice prin care a trecut.

Ia ființă în 1862 sub denumirea de „Reuniunea Română de Leptură în Cernăuți”, la inițiativa unui grup de tineri inspirați de Aron Pumnul, care aveau în spate boierimea bucovineană în frunte cu frații Alexandru și Gheorghe Hurmuzachi. Inițial se dorea a fi o asociație care, prin cultură și asistență socială, să ajute populația băștinașă în fața concurenței acerbe la care era supusă prin imigrările și colonizările masive sprijinite de stat. Ea își propunea să întemeieze o sală de lectură cu reviste, ziare și cărți, să sprijine tineretul studios și să organizeze o bibliotecă. La constituire avea 185 de membri: 71 preoți, 62 boieri, 52 funcționari. Pe atunci, învățătorii și profesorii români erau puțini și cu o situație socială dificilă. Cu trecerea timpului, ei, alături de preoți, vor constitui baza activității.

Limba Reuniunii, utilizată inclusiv în corespondența cu autoritățile statului, a fost româna scrisă cu alfabet latin.

Viața a impus, după numai un an de funcționare, modificarea statutului Societății. Cerințele comunității pe care o reprezenta erau tot mai complexe. Activitatea Societății se îmbogățește și se diversifică. Ea polarizează în jurul ei viața culturală, socială, națională a românilor din Bucovina, în strânsă legătură cu a acelora din celelalte teritorii românești. Mari personalități ale culturii române îi devin membri de onoare: Vasile Alecsandri, Andrei Șaguna, George Barițiu, Timotei Cipariu etc.

Din 1867 Societatea se implică în chestiunea predării în școli a istoriei românilor. Cere înființarea unei catedre de istorie națională la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuți, pe baza principiului că poporul trebuie să-și cunoască istoria și să se opună germanizării. Deoarece guvernul nu admite cererea, Societatea decide să organizeze ea un astfel de curs, dar pentru asta era nevoie de o nouă schimbare de statut, chestiune care se realizează începând din 1869, când asociația primește numele care-l poartă și astăzi: Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina.

„Pensionari furați”

În România, una dintre cele mai modificate acte normative este Legea pensiilor. La 1 ianuarie 2011 a fost emisă o ordonanță de urgență potrivit căreia asupra pensiilor se aplică un procent de 5,5% pentru CAS, în ciuda faptului că toți pensionarii, în timpul perioadei în care au fost activi în câmpul muncii, și-au achitat toate datoriile către statul român.

De aceea, consider că restituirea sumelor încasate pentru CAS din pensii către pensionari ar reprezenta un act de justiție, având în vedere faptul că a fost declarată neconstituțională prevederea potrivit căreia s-a reținut procentul de 5,5% din cuantumul întregii pensii.

Având în vedere faptul că Ordonanța de urgență respectivă a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, este normal ca de la acea dată să se plătească toți banii reținuți ilegal, fiindcă decizia Curții Constituționale se referă la acel act normativ, drept care considerăm că pensionarii nu sunt de vină cu nimic pentru că abia după 1 an și 4 luni Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința reținerii acelui procent.

În aceste condiții trebuie emis un nou act normativ pentru a se face dreptate pensionarilor, care efectiv au fost furați.

„Ordinul de prohibiție” În ultimii ani starea fondului piscicol a cunoscut puternice fluctuații, pescarii au fost puși în imposibilitatea de a-și mai practica activitatea.

Populația Deltei Dunării are un mod de viață care a rămas neschimbat de secole.

Majoritatea locuitorilor din Deltă sunt pescari, activitatea lor de bază fiind cea care le aduce pâinea pe masă, bani pentru educația copiilor și toate cele necesare pentru un trai decent.

Deși viața locuitorilor din Deltă este grea, guvernanții, în loc să înlesnească problemele, să creeze o viață mai ușoară pescarilor, aceștia caută prin orice mijloace, ordine și legi să înrăutățească situația locuitorilor.

Zilele trecute, în Monitorul Oficial al României nr. 188/22.03.2011 a fost publicat „Ordinul privind prohibiția pescuitului”, emis în comun de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (40/27 februarie 2012) și Ministerul Mediului și Pădurilor (1016/14 martie 2010). Prin acest ordin se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și al altor viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 aprilie – 13 iunie, și în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 15 aprilie – 29 mai. În complexul Razim–Sinoe și în lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești și alte viețuitoare acvatice, pe o durată de 90 de zile, în perioada 1 aprilie – 29 iunie.

În elaborarea respectivului ordin de prohibiție nu s-a realizat nicio consultare cu pescarii. Interesele locuitorilor Deltei și ale pescarilor nu au fost luate în considerare.

Din prevederile Ordinului privind prohibiția pescuitului, pentru prima dată este interzis pescuitul scrumbiei de Dunăre, pe sectorul Periteașca – Insula Sacalin. Acest lucru este inadmisibil!

Pe lângă acest Ordin de prohibiție, la sfârșitul anului 2011, Guvernul a emis Ordonanța nr. 127/2010 prin care se permite locuitorilor Deltei să mai pescuiască doar cu unelte tradiționale pentru consumul familial. Într-o perioadă atât de scurtă, guvernanții au oferit locuitorilor din Delta Dunării numai vești rele.

„7 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE și tergiversarea aderării la Spațiul Schengen”

În data de 25 aprilie se împlinesc șapte ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Această dată marchează, concomitent, și momentul de debut al procesului de ratificare, care avea să se finalizeze în decembrie 2006, prin confirmarea dată de Consiliul European de la Bruxelles cu privire la aderarea țării noastre la structura Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007.

Prin semnarea Tratatului de aderare, România avea să se alăture statelor europene care împărtășesc aceleași valori centrate pe asigurarea păcii și prosperității în cadrul Uniunii Europene, obligându-se să participe la toate formele de cooperare menite să conducă la aprofundarea integrării și extinderea dezideratelor europene. Conform Protocolului privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea României și a Republicii Bulgaria în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de aderare a României și Bulgariei, țara noastră se angaja, printre altele, să întreprindă totalitatea demersurilor necesare în vederea aderării la

Spațiul Schengen (art. 4), eliminarea controalelor la nivelul frontierelor interne ale Uniunii Europene fiind unul dintre cele mai importante proiecte europene și, alături de extinderea zonei euro, unul cu efecte vizibile asupra procesului de integrare europeană.

Implementarea corectă și integrală a prevederilor acquis-ului Schengen a fost monitorizată și evaluată succesiv, concluziile misiunilor de evaluare confirmând faptul că România îndeplinește toate condițiile prevăzute de legislația care reglementează aderarea la Spațiul Schengen și funcționarea acestuia, drept care Parlamentul European a acordat în luna iunie a anului trecut un vot majoritar favorabil aderării României, transmițând astfel și un mesaj politic de susținere în vederea aderării. Cu toate acestea, aderarea României la Spațiul Schengen este tergiversată și în acest moment de atitudinea discriminatorie a Olandei, o țară care, în mod paradoxal, s-a făcut cunoscută de-a lungul timpului pentru promovarea ideilor de toleranță, diversitate și libertate în cadrul Uniunii Europene. În condițiile în care raportul de monitorizare a justiției, cerut de Olanda pentru a recunoaște dreptul României de a adera la Spațiul Schengen, nu este una dintre condițiile prevăzute inițial în cadrul Tratatului de aderare, refuzul Olandei de a recunoaște dreptul României de a fi parte a Spațiului Schengen evidențiează o puternică atitudine populistă și discriminatorie.

„Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau!”

Aceasta pare a fi deviza lui Mihai Răzvan Ungureanu, prim-ministrul României. Repetarea cu obstinație a unei pretinse apartenențe la PNL face din tânărul Mihai Răzvan Ungureanu un personaj comic. O fi dumnealui liberal în convingeri, însă nevoia de a repeta că este membru al PNL, cât timp partidul nu-l recunoaște, te duce cu gândul la povestea cu soldatul japonez rămas în tranșee ani la rând după terminarea războiului. De la un om îndrăgostit peste măsură, până la narcisism, de condiția sa de intelectual te-ai aștepta la altceva.

Am avut șansa să fac politică împreună cu oameni precum Nicolae Manolescu, Alexandru Paleologu, Stelian Tănase, Dan Grigore, Ștefan Augustin Doinaș, Mihai Șora, Dan Amedeo Lăzărescu, Constantin Bălăceanu Stolnici. Toți au fost sau sunt intelectuali de marcă ai României. Nu i-am auzit pe acești oameni, nici măcar o clipă, făcând caz de „ținuta” lor intelectuală. Sunt convins că nu au făcut-o pentru că nu simțeau nevoia să se legitimeze ca intelectuali, deoarece ei erau cunoscuți prin ceea ce au făcut pentru România.

Din nefericire, Mihai Răzvan Ungureanu, căruia nu-i contest calitățile, ține morțiș să ne spună cât de intelectual este el, crezând probabil că intelectualii încep și se termină cu el în România.

Mult prea preocupat de imaginea proprie, Mihai Răzvan Ungureanu uită că prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia.

Dacă ar avea timp, i-aș recomanda domnului Ungureanu să citească romanul „Intelectualii” al lui Paul Johnson, jurnalist de notorietate în lumea anglo-saxonă, care încearcă să răspundă unor întrebări precum: Cine sunt intelectualii? Ce reprezintă ei dincolo de imaginea onorabilă pe care o oferă lumii? Sunt oare cei mai potriviți să conducă destinele omenirii, dând sfaturi de la înălțimea unei moralități impecabile? Lecturarea unui asemenea roman i-ar prilejui lui Mihai Răzvan Ungureanu un moment de reflecție atât de util uneori.

„Mircea Cosma, președintele Consiliului județean, își bate joc de sănătatea prahovenilor”

La nivelul administrației județului Prahova se petrec abuzuri și ilegalități extrem de grave, girate de actualul președinte al Consiliului Județean Prahova.

Mă voi referi acum la starea lamentabilă în care administrația Cosma a reușit să aducă Spitalul Județean de Urgență Prahova.

Deși acest spital deservește peste 800.000 de prahoveni, în momentul de față el a ajuns să nu mai respecte standardele pe care le impune statutul de spital județean de urgență.

Computerul tomograf este aproape în permanență defect – funcționalitatea acestuia este o condiție necesară pentru a primi statutul de spital de urgență –, iar aparatul RMN nu funcționează pe timp de noapte, acesta nefiind în proprietatea Spitalului Județean de Urgență, ci în aceea a unei firme private. Imaginați-vă cum va face față acest spital unei situații de urgență, atât timp cât nu are aparatura necesară de evaluare a pacienților aflați în stare critică.

În ceea ce privește condițiile din spital, mi-au fost sesizate mai multe aspecte: starea secției de cardiologie, unde bolnavii stau în perioadele de vârf câte trei într-un pat, clădirea secției de oftalmologie stă să se dărâme, iar numărul de toalete funcționale este mult sub necesar, dar și sub standardele sanitare.

Mi-au mai fost aduse la cunoștință și condițiile precare de igienă din spital. Unitatea sanitară este invadată de gândaci, chiar directorul spitalului recunoscând că a pierdut războiul cu aceștia, existând în permanență pericolul unei infecții intraspitalicești.

Mai mult, controlul din lunile mai–iunie 2011 al Casei de Asigurări a Județului Prahova, care a vizat perioada 2009–2011, a semnalat numeroase probleme în administrarea și managementul acestui spital. Bolnavii sunt obligați să își cumpere medicamente și materiale sanitare, deși finanțarea de la Casa de Asigurări Prahova se ridică numai în ultimul an la 46 de milioane de euro.

În aceste condiții, în loc să investească în infrastructura spitalului, în aparatură și dotare medicală, președintele Consiliul Județean Prahova a decis să construiască un nou sediu administrativ, care a costat 1.683.470 lei, cu TVA, asta doar pentru a satisface clientela sa politică, reprezentată de celebra firmă de casă a lui Mircea Cosma, firma SC „Conti” – SA. Despre oportunitatea acestei investiții este edificator faptul că, la inaugurare, Mircea Cosma a trebuit să părăsească în fugă clădirea pe o ieșire de serviciu, fiind huiduit de către participanți.

## „Hai în Bucovina!”

Numărul mare de turiști care au vizitat Bucovina în timpul Sărbătorilor Pascale din acest an nu este decât urmarea firească a unor demersuri substanțiale și constante de promovare a zonei, inițiate și coordonate de autoritățile locale sucevene, sub sloganul „Hai în Bucovina!”. În ultimii ani Bucovina, prin diversele sale asociații, a fost prezentă la cele mai prestigioase târguri de turism. „Produs în Bucovina” a devenit o marcă recunoscută în România, și nu numai, iar programe ca Paște în Bucovina, Crăciun în Bucovina sau Hora Bucovinei au venit, în modul cel mai firesc, în întâmpinarea nevoii românilor din sudul, centrul și vestul țării de a descoperi și alte zone turistice ale României. Activitatea turistică din județul Suceava a devenit o preocupare profesionalizată, anul acesta inaugurându-se și Centrul Național de Promovare și Informare Turistică Suceava, aflat în subordinea Consiliului Județean Suceava.

Declarațiile recente ale președintei Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), doamna Corina Martin, referitoare la numărul turiștilor prezenți în Bucovina cu ocazia Sărbătorilor Pascale și a desfășurării Programului Național „Paște în Bucovina” au stârnit stupoare în rândul multor cetățeni ai Sucevei, al căror purtător de cuvânt sunt, în calitatea mea de deputat în Colegiul nr. 1 Suceava.

Faptul că doamna președinte Corina Martin declară cu nonșalanță că Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) nu are mijloace de a contabiliza numărul de turiști din locațiile turistice din țară reprezintă o recunoaștere a lipsei de profesionalism la vârful ANAT. Ce să înțelegem din afirmația doamnei Corina Martin: că toate evaluările statistice de până acum referitoare la gradul de ocupare a spațiilor cu destinație turistică, făcute publice de MDRT, reprezintă o făcătură, sunt o gogoriță aruncată pe piață pentru a manipula opinia publică?

Mai grav însă mi se pare ca un președinte ANAT să se întrebe, deloc retoric: „Ce-o fi în Bucovina de vin atât de mulți turiști?!”. Necunoaștere, rea-credință, tupeu cu accente grotești, interese oculte? Sucevenii așteaptă lămuriri din partea doamnei președinte ANAT, odată cu scuzele ce se impun a fi adresate tuturor bucovinenilor. De altfel, doamna președinte a primit deja o invitație oficială de a vizita acest ținut magic al mănăstirilor, Bucovina, pe care sperăm să o onoreze cât mai curând.

## „Politici orientate către trecut”

Nu este pentru prima dată când, atât în plenul Parlamentului, cât și în intervențiile mele publice, am afirmat și voi continua să afirm cu tărie că, din decembrie 1989 și până în prezent, noi, românii, am construit și favorizat implementarea unor politici care privesc mai degrabă către trecutul țării noastre, decât către viitorul ei. Această atitudine ostilă față de măsurile care ar impulsiona progresul țării noastre se resimte în toate domeniile vieții economice și sociale.

Dintre toate domeniile la care s-ar putea face referire, m-aș limita la soarta tinerilor din România, pentru care politicile lipsesc cu desăvârșire, deși ei sunt exponenții cei mai importanți ai viitorului României. Nu este deci de mirare de ce majoritatea tinerilor care au absolvit sau urmează să termine o școală în România își doresc să părăsească patriamamă pentru a-și căuta norocul în alte state membre ale Uniunii Europene.

În acest caz este vorba despre copiii care ajung să termine o școală. Dar câți copii ai neamului românesc nu pot să ajungă la școală pentru că nu au haine sau încălțăminte?! Câți copii au ajuns în grija bunicilor, rudelor sau străinilor, pentru că părinții lor se luptă să câștige o bucată de pâine pentru copiii lăsați acasă?

Cea mai mare parte a tinerilor din România se poate încadra cu ușurință în categoria socială a persoanelor cu risc social ridicat, din pricina șomajului ridicat care afectează această categorie de vârstă, vulnerabilitățile privind posibila exploatare prin muncă sau sexuală a copiilor neprotejați de nimeni, lipsa îngrijirii medicale minimale, și lista provocărilor cu care se confruntă copiii noștri poate continua.

Stă în puterea Parlamentului, stă în puterea Guvernului și a administrațiilor locale ca soarta copiilor români să ia altă întorsătură. Nu putem să mai admitem ca România pe care o construim astăzi să rămână în mâinile tinerilor români care nu-și mai văd și nu-și mai doresc viitorul în țara lor.

Nu aș dori să se înțeleagă greșit mesajul meu. Îmi doresc ca statul român să fie puternic și să se poată îngriji de fiecare cetățean al său, însă categoria la care am făcut referire a fost prea mult timp uitată de toate partidele politice care s-au succedat la guvernarea țării.

„Premierul Ungureanu și PDL doresc naționalizarea a 85% din valoarea bunurilor foștilor proprietari, deposedați abuziv în perioada comunistă”

După doar două luni și ceva de guvernare, domnul Mihai Răzvan Ungureanu s-a integrat perfect în sistemul PDL și continuă cu tenacitate „planurile” distructive ale Guvernului Boc.

Bilanțul e tragic: alocări de bani publici ilegale și abuzive, direcționate exclusiv aleșilor locali portocalii, privatizări extrem de scandaloase și rușinoase, cu interese dubioase la mijloc, iar acum limitarea despăgubirii foștilor proprietari, în limita a 15% din valoarea bunurilor reclamate.

Domnul prim-ministru Ungureanu, cel care și în acest moment minte pe la emisiunile televizate că ar fi încă membru al PNL, vrea să încalce, cu mult cinism, dreptul la proprietate garantat de Constituție, susținând adoptarea unei noi legi, prin care dumnealui aplică de fapt o nouă și veritabilă naționalizare. Vai de liberalism!

Astfel, Guvernul Ungureanu-PDL vrea să limiteze despăgubirile la 15% din valoarea reală a proprietății și să elimine posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata se va face eșalonat pe o perioadă între 10–12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere și stabilit la maximum 90 zile.

Cu alte cuvinte, un premier care se laudă non-stop cu „viziunile” sale liberale, alături de principalul partid aflat la guvernare, PDL, care a faslificat ideea de dreapta în România, au pus împreună la cale o lege abuzivă, antidemocratică, profund inechitabilă și discriminatorie. E un act cu prevederi mai aproape de vremurile comuniste și de apucăturile totalitare, decât oricare altă lege dorită și adoptată apoi de vreun guvern postdecembrist.

Ba, mai mult decât atât, premierul Ungureanu amenință cu demisia dacă nu-i este susținută în totalitate, de către partidele guvernamentale, această soluție inventată de dumnealui și prezentată ca una necesară de aplicat de urgență pentru foștii proprietari.

Adevărul este însă că nici proprietatea nu îi interesează pe acești domni și au sărăcit și bugetul României la maximum, astfel că au ajuns să nu mai aibă bani să plătească drepturile firești ale foștilor proprietari.

„Dezastru demografic”

Consider scăderea de aproape 25% a populației României drept un dezastru demografic cu implicații asupra siguranței naționale. Solicit parlamentarilor adoptarea în regim de urgență a proiectului legislativ ce vizează stimularea natalității prin măsuri de ordin economic.

Statistic, unul din patru români a dispărut din 1990. Potrivit estimării autorităților, populația de peste 65 ani va crește de 1,9 ori, iar populația între 20 și 65 ani practic se va înjumătăți în următoarea perioadă, ca urmare a ratei mici de fertilitate. Viteza procesului de îmbătrânire va afecta negativ piața muncii. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele cu vârsta de muncă (20–65 ani) crește semnificativ, ceea ce înseamnă că și în perspectiva următorilor 10-20 de ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile.

România are peste 5 milioane de pensionari, sub 4 milioane de salariați cu acte în regulă (plătitori de taxe și contribuții diverse), plus alte 9 milioane de alte persoane pasive fiscal (asistați sociali și ei), până la cifra de 18 milioane, evidențiată de recensământul din 2011. Conform natalității actuale, în mai puțin de două decenii, fiecare al cincilea locuitor al României va intra în categoria vârstnicilor. Vom fi cu 20% mai puțini până în 2060, iar rata dependenței persoanelor de peste 65 ani va crește alarmant la peste 60%. De unde reprezentam a șaptea țară europeană ca număr de locuitori, vom ajunge să nu mai contăm în economia europeană.

Scăderea numărului de nașteri este ușor de anticipat în contextul în care mamele sunt puse să opteze între un concediu de doi ani pentru creșterea copilului, dar cu o indemnizație maximă plafonată la 1.200 lei, și un concediu de un an, cu o indemnizație maximă de 3.400 lei la care se adaugă o primă lunară de 500 lei, pentru întregul interval de până la 24 de luni.

Modelul de fertilitate din ultimii ani arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă, iar tot mai multe cupluri care muncesc amână aducerea pe lume a unui copil din considerente economice.

Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acționa cu rezultate eficiente, de aceea propunem stimularea natalității celor care muncesc prin scutirea de la impozitul pe venit a unui părinte în cazul familiilor cu doi copii, a ambilor părinți în cazul familiilor cu trei copii, iar cei cu patru copii vor beneficia și de un credit garantat de stat de până la 50.000 de euro pentru achiziționarea unei locuințe.

„Banii pensionarilor trebuie restituiți de urgență”

Actuala guvernare acționează în continuare împotriva intereselor românilor. Sute de mii de pensionari din întreaga țară au depus plângeri pentru a-și recupera banii pe care Guvernul i-a încasat ilegal. Oameni vârstnici, mulți dintre ei suferinzi, au stat zile întregi la cozi interminabile, la tribunal sau la casa de pensii, pentru a-și cere drepturile care li se cuvin. Este o imagine-simbol a României de azi, o Românie în care oamenii sunt umiliți, disprețuiți și ignorați de această guvernare cinică. Aceasta este imaginea unei țări în care grija și respectul statului față de cetățenii săi sunt doar niște cuvinte golite de conținut.

Revendicările pensionarilor sunt îndreptățite, însă ministrul muncii declară senin că restituirea banilor nu are temei legal, iar premierul îi trimite să-și caute dreptatea în instanță.

## Domnilor guvernanți,

Dumneavoastră ați luat banii oamenilor fără temei legal, ați luat niște măsuri fără să respectați Constituția. Practic, le-ați furat banii din pensie, iar acum veniți cu niște răspunsuri halucinante și duceți oamenii în pragul disperării.

Să nu uităm că și pensionarii militari au mai fost umiliți de Guvern. În data de 8 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât definitiv suspendarea aplicării HG nr. 735/2010 privind recalcularea pensiilor, însă Guvernul de atunci nu a luat decizia de a respecta o hotărâre definitivă a justiției. Executivul a transmis că va aplica hotărârea ICCJ doar în cazul acelor pensionari militari care au acționat Executivul în judecată.

Să nu uităm cum a fost fraudat votul la Legea pensiilor, în toamna anului 2010, când toată țara a văzut ce s-a întâmplat și cum a numărat doamna Anastase 170 de voturi, în sală fiind 70-80 de deputați. Printr-o imensă fraudă comisă de PDL s-a votat o lege împotriva pensionarilor, o lege care a marcat soarta a milioane de români. Abuzul a fost girat de actuala guvernare și nimeni nu a răspuns pentru această fraudă, în ciuda evidențelor.

Acum, Guvernul este obligat să găsească soluții pentru a restitui banii pe care i-a reținut ilegal. Guvernul trebuie să elaboreze de urgență un act normativ care să reglementeze perioada, calendarul și modul în care pensionarii își vor primi înapoi banii reținuți ilegal. Orice alte discuții și comentarii sunt de prisos. Dacă se găsesc milioane de euro pentru administrațiile PDL în prag de alegeri, Guvernul trebuie să găsească bani și pentru pensionari. După o viață de muncă, pensionarii au dreptul la respectul cuvenit și la un venit decent.

În ziua de 24 aprilie 1915, 250 de intelectuali armeni erau arestați și întemnițați la Istanbul. Niciunul dintre ei nu avea să supraviețuiască. O lună mai târziu, Tripla Antantă protesta împotriva acestui gest, catalogându-l ca o crimă împotriva umanității și a civilizației și avertizând oficialii Imperiului Otoman de faptul că se fac direct răspunzători de masacrarea armenilor din Istanbul. Era doar primul act al unei tragedii care avea să lovească armenii locuitori ai Imperiului Otoman.

Ceea ce avea să urmeze depășea cu mult lucrurile pe care lumea le cunoscuse și le catalogase drept masacre. Au urmat incendierile a zeci de mii de armeni în Bitlis, Mus și Sasun, mii de femei și copii de origine armeană cărați cu vapoarele în largul Mării Negre și înecați la Trabzon. Una dintre cele mai cutremurătoare pagini din timpul procesului intentat organizatorilor genocidului la Trabzon în 1919 vorbește despre implicarea medicilor din serviciile publice și armată în exterminarea copiilor armeni prin injectarea de supradoze de morfină, utilizarea de gaze toxice sau utilizarea de sânge infestat cu febră tifoidă pacienților armeni.

Ceea ce avea să fie însă catalogat mai târziu ca genocid este uriașa deportare acompaniată de masacre ale armenilor începută în 29 mai 1915, prin Legea deportării temporare, urmată de legea exproprierii și confiscării temporare promulgată de Parlamentul Otoman la 13 septembrie 1915. Marșurile forțate către orașul sirian Deir ez-Zor au făcut ca tot ceea ce părea a fi temporar în acele legi să devină definitiv, iar deportarea temporară să se transforme în moarte permanentă pentru în jur de un milion de armeni. Președintele american Theodore Roosevelt avea să caracterizeze aceste evenimente drept „cea mai mare crimă a războiului”.

În anul 1919, sultanul Mehmet al IV-lea a ordonat înființarea unei curți marțiale care să judece membrii Comitetului Uniunii și Progresului pentru implicarea Imperiului Otoman în Primul Război Mondial și crimele săvârșite din ordinul membrilor comitetului. Procesul a avut loc între 1919 și 1920. Genocidul împotriva armenilor din imperiu a fost unul dintre subiectele centrale ale procesului și acesta s-a încheiat cu condamnarea la moarte a conducătorilor Cabinetului otoman din perioada războiului.

„Degradarea continuă a stării de sănătate în România” Există în România de astăzi numeroase probleme cu care actuala guvernare se confruntă.

Rând pe rând, educația, sănătatea, justiția, protecția socială dovedesc că lipsa de profesionalism și algoritmul politic au înlocuit abordările științifice, managementul performant care să conducă la servicii de calitate care trebuie oferite cetățenilor.

Nemulțumirea cetățenilor României, care, din nefericire, în aceste momente de sărăcie se îmbolnăvesc tot mai mult, a crescut an de an, motivația permanentă a Guvernului pentru starea din sănătate fiind lipsa de finanțare, banii având altă destinație.

Din punct de vedere al sănătății cred că trebuie să avem și o altă abordare. De fiecare dată când se fac aprecieri la adresa sănătății, trimiterile sunt la condițiile din spital, hrană, medicamente, materiale sanitare. Rareori însă se vorbește despre cei chemați să asigure actul medical: medici, asistenți, surori, personal tehnic, muncitori, care sunt practic dezonorați prin actualul sistem de salarizare, sistem care determină un adevărat exod al personalului medical din țară, punând în dificultate, prin lipsa cadrelor de specialitate, funcționarea sistemului în întregul său.

Fluctuația permanentă a unor categorii profesionale care părăsesc rapid sistemul, existând mereu nevoia de specializare a celor nou-veniți, ceea ce implică un volum sporit de cheltuieli ale statului român, dar și timp, cuantificat mai ales în lipsă de experiență, capacitate de acomodare etc. a noilor cadre, care nici nu se pot pregăti din cauza lipsei fondurilor ce ar trebui alocate pentru perfecționare și a costurilor acestor cursuri pe care ar trebui să le suporte din veniturile pe care le-am prezentat puțin mai înainte, face ca sistemul de sănătate să fie tot mai slab.

Suntem cu toții de acord că reforma în unitățile sanitare trebuie făcută în beneficiul cetățeanului, al cetățeanului bolnav la un moment dat, al celor care au nevoie de sistem, dar sistemul în sine nu va putea răspunde niciodată solicitărilor fără a avea un personal bine pregătit profesional, dispus să fie trup și suflet alături de bolnav, în condițiile în care nivelul de viață al salariaților nu poate să-i scape pe aceștia de grijile zilnice.

„O soluție rapidă în favoarea pensionarilor”

Cu foarte puține zile în urmă, un pensionar din Iași a murit chiar în Biroul șefei Casei de Pensii. Ieșeanul, purtat degeaba pe drumuri de birocrația românească, solicitase o banală adeverință de asigurat și fusese primit în cele din urmă în audiență.

Probabil, pentru guvernanți, tragica întâmplare de la Iași reprezintă doar un eveniment de nebăgat în seamă. Pentru noi, ceilalți, decesul pensionarului arată cât de fragilă este viața unui om bătrân, a unui om care a muncit o viață întreagă, și cât de puțin se bucură de tihna vârstei a treia!

Am făcut vorbire despre acest incident de la Iași, întrucât, în aceste zile, zeci de mii de pensionari au luat cu asalt, în Iași și în țară, tribunalele. Ei cer socoteală Guvernului, care le-a reținut degeaba din pensie, în ultimul an, o cotă de 5,5% pentru asigurările sociale de sănătate. Pensionarii cer returnarea rapidă a acestor sume, pe care au fost siliți să le cedeze statului. Am înțeles că, în ședința de guvern, Cabinetul Ungureanu se va referi și la această problemă, fără a lua însă în calcul eventuala returnare a banilor. Dar nu de discuții au nevoie pensionarii, ci de sumele care le-au fost reținute în mod ilegal.

Grăbiți-vă, domnilor guvernanți, și veniți cu o soluție rapidă în favoarea pensionarilor!

Pentru oamenii bătrâni, timpul curge prea repede.

„Ziua Pământului – zi a conștientizării”

Din anul 1970, Ziua Pământului simbolizează lupta împotriva poluării și problemelor climaterice și este considerată ziua în care s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Spre deosebire de mai noua și deja mai populara Oră a Pământului, Ziua Pământului ( _Earth Day_ , în engleză) se sărbătorește în fiecare an pe 22 aprilie și nu presupune o acțiune simbolică, precum stinsul luminii.

Cu toate acestea, Ziua Pământului a avut un rol foarte important în mediatizarea problemelor climaterice ale Pământului. Ea a dat naștere unei organizații (Earth Day Organization) cu filiale în peste 170 de țări și rezultate notabile în conștientizarea omenirii asupra problemelor de mediu, efectelor poluării etc.

În 1970, în urma eforturilor senatorului american Gaylord Nelson, s-a ajuns la concluzia că e cazul să se facă ceva pentru a se atrage atenția asupra pericolelor ce pot fi provocate de degradarea mediului înconjurător, aceasta în condițiile în care nimănui nu-i păsa de acest aspect și de efectele pe termen lung ale presiunii exercitate asupra mediului înconjurător. Astfel, pe 22 aprilie 1970, a avut loc în Statele Unite una dintre primele manifestații ecologiste de anvergură, la care au participat milioane de oameni.

Ziua Pământului este menită să inspire publicul în direcția unei mai bune îngrijiri a mediului și să-l învețe să fie mândru de patrimoniul natural. Ziua Pământului a fost folosită inițial ca o zi de informare pentru o mai bună educare a publicului cu privire la impactul oamenilor asupra mediului. De atunci, mesajul de bază al acestei zile a rămas același, dar a fost dus la un alt nivel. Deja Ziua Pământului a devenit o sărbătoare internațională. Mai multe grupuri de mediu au început, de asemenea, să participe la o săptămână a Pământului.

Anul acesta România a sărbătorit Ziua Pământului prin plantarea a sute de copaci. Astăzi Ziua Pământului este sărbătorită pe plan internațional ca o expresie comună, ca o dorință publică de a educa și mobiliza oamenii din întreaga lume în vederea protejării mediului înconjurător, prin acțiuni la nivel personal, comunitar, național și internațional.

La trei luni de la schimbarea Guvernului Boc, situația României este departe de a se fi încadrat în parametrii asumați în programul prezentat de noul Guvern la învestire: consolidarea fiscală, stabilitatea bugetară, stimularea politicilor de creștere economică și de ocupare a forței de muncă (prin reducerea CAS) au rămas la stadiul intențiilor generoase, creșterea gradului de colectare a veniturilor la

buget și reducerea evaziunii fiscale s-au concretizat în schimbarea șefului ANAF, nu și într-o dinamică pozitivă a statisticilor. Buna guvernare și alocarea nediscriminatorie a fondurilor publice către administrațiile locale – în funcție de proiecte și necesități investiționale, așa cum declarau guvernanții la preluarea posturilor ministeriale – au rămas și ele simple promisiuni, fără acoperire în practică. Probabil cea mai bună, deși succintă, descriere a situației pe acest subiect al alocării resurselor financiare de la Fondul de rezervă a făcut-o fostul purtator de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Valeriu Turcan: „Dacă nu dădea banii ceruți de PDL, Guvernul Ungureanu era dat jos”, iar Valeriu Turcan nu poate fi bănuit de simpatii pro-USL.

La acestea se adaugă eșuarea sau mai bine zis lipsa unei strategii coerente de exploatare a resurselor minerale – cazul Cupru Min – controversele generate de compania Chevron, de UMF Târgu-Mureș, replierea de la promisiunile legate de reîntregirile salariale etc. Cupru Min a adus în discuție o temă importantă, dincolo de încercarea de privatizare în sine: măsura în care profitul din exploatarea resurselor minerale poate alimenta deficitul sistemului de pensii – chiar premierul Ungureanu a făcut referire la posibilitatea adoptării modelului norvegian, însă enunțurile devin soluții numai prin decizii politice ferme și clare. Și, pentru a evita pe viitor lipsa de transparență invocată de societatea civilă și de opoziție, în egală măsură, poate că ar trebui instituită obligația de aprobare prealabilă a Parlamentului pentru exploatarea resurselor minerale și fosile ale țării.

Nici în privința situației mediului de afaceri nu s-a petrecut nimic semnificativ, discuțiile privind transferarea atribuțiilor de management, inițierea consiliului economic consultativ și celelalte inițiative pe această tematică nu au contribuit la o consolidare a mediului de afaceri, efectele fiind, cel puțin deocamdată, minime, lucru deloc îmbucurător, în condițiile în care mai multe instituții internaționale – BERD, Comisia Europeană – au revizuit în scădere creșterea economică pe 2012 pentru România, tendința de scădere contrazicând țintele ambițioase fixate de guvernanți pentru 2012.

„Moțiunea – instrument de justificare a inactivității”

În orice stat de drept, democratic și european, așa cum este România, rolul partidelor din opoziție este acela de a veghea la respectarea principiilor democratice și la sancționarea prin intermediul instrumentelor parlamentare a derapajelor înregistrate de puterea executivă. Unul dintre cele mai importante și la îndemână astfel de instrumente îl reprezintă moțiunea, care are rolul de a cenzura actul guvernamental și, în același timp, de a prezenta propriile soluții la problemele criticate. În concret, rolul unei opoziții veritabile este acela de a critica și ataca puterea, de câte ori poate și cu orice prilej, iar în ultimii 3 ani de guvernare am asistat cu toți la o avalanșă de astfel de moțiuni, cu sau fără un argument sustenabil. Însă, chiar dacă sunt instrumente democratice și firești, un lucru nu îl pot admite, și anume transformarea moțiunilor într-un mijloc procedural de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.

Pe lângă faptul că, de câteva luni, colegii din actuala opoziție nu au bunul-simț să își îndeplinească atribuțiile de parlamentari aleși, au decis să inițieze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu cu unicul scop de a bifa la capitolul imagine, și nicidecum de a veni cu soluții concrete. Documentul intitulat „Opriți Guvernul șantajabil! Așa nu, niciodată!” nu este nimic altceva decât un joc ieftin de imagine, caracteristic uniunii socialiste, care, în lipsa unor activități concrete, găsește de bun augur sancționarea prin intermediul unei moțiuni de cenzură a actului guvernamental. Însă abordarea comunistă, bazată pe apelul la sentimente antimaghiare și exarcerbarea naționalismului, este încă o dovadă clară a faptului că liderii acestei noi formațiuni politice au rămas încorsetați în metehnele trecutului comunist, că ignoră cu desăvârșire statutul european al României, unde multiculturalimul și diversitatea culturală sunt aspecte care au ținut de angajamentele României în parcursul spre Comunitatea Europeană.

Prin această moțiune de cenzură care vizează în principal problema UMF Târgu-Mureș, USL nu face decât să-și legitimeze statutul de formațiune ruptă de realitățile parlamentare și să își confirme indiferența față de procedurile regulamentare și instituționale, având în vedere faptul că Legea educației a fost adoptată în urmă cu mai bine de un an și validată de Curtea Constituțională.

„Tichete de masă sub formă electronică”

Doresc să prezint, în calitate de inițiator, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Conform actualului cadru legislativ, emiterea tichetelor de masă este permisă numai pe suport de hârtie. În condițiile economice actuale, considerăm că este importantă înlăturarea obstacolelor birocratice existente cu privire la modul de repartizare și de decontare a tichetelor de masă prin introducerea unui instrument nou, modern, și anume emiterea de tichete de masă sub formă electronică.

Scopul acestei propuneri este acela de a da posibilitatea băncilor să emită tichete de masă sub formă electronică, direct pe carduri bancare concepute special pentru acest obiectiv. Această inițiativă nu are ca scop eliminarea tichetelor de masă pe suport de hârtie, ci introducerea alternativă a posibilității de plată pe card bancar a beneficiilor sociale oferite angajaților pentru acoperirea costurilor zilnice de masă. Posesorul acestui instrument va putea primi lunar de la angajator echivalentul în bani al tichetelor de masă cuvenite pentru perioada respectivă.

O astfel de decizie ar avea un efect benefic în lupta împotriva economiei subterane.

În România, introducerea cardului în acest domeniu ar împiedica fenomenul de revindere a tichetelor de masă între comercianți. În acest context introducerea cardului bancar va fi un instrument eficient de luptă împotriva evaziunii fiscale.

Pe scurt, beneficiile generale includ: dezvoltarea cadrului competitiv, ceea ce va duce la reducerea costurilor serviciilor atât pentru angajatori, cât și pentru comercianți, reducerea costurilor administrative legate de tichetele de masă, permite un control mai bun al emiterii și utilizării tichetelor de masă. Pentru angajați se pot enumera beneficii ca: posibilitatea de a opta pentru varianta adecvată nevoilor lor – suport hârtie sau suport electronic, posibilitatea de a cheltui sume mai mici decât multiplul sumei unui tichet de masă, acces la o rețea de acceptare mai largă, incluzând unități care nu acceptă tichetele de masă, posibilitatea recuperării valorii beneficiului, în cazul pierderii cardului. Beneficii pentru angajatori: diminuarea costurilor aferente comisioanelor plătite către emitenții de tichete de masă de hârtie, modalitate mai facilă de transfer a sumelor aferente tichetelor de masă, reducând astfel volumul de muncă generat de achiziționarea și distribuirea lor către angajați.

A tăia liniile continue ale șoselei fără a primi nicio sancțiune precum prefectul județului Timiș și un deputat PDL este ca și cum ai tăia legea, mai ales când înregistrarea video nu lasă loc niciunei neînțelegeri și infirmă teoria coloanei oficiale invocate de deputatul PDL în încercarea de a scuza o faptă care nu se scuză, atât timp cât pune în pericol viața unor oameni nevinovați.

A i se cere însă subofițerului de poliție care a îndrăznit să-și facă datoria demisia este întru totul abominabil. Poliția română nu va avea respectul cetățenilor câtă vreme legea va continua să fie negociată în funcție de roluri politice și de alte ierarhii auxiliare de „valori”.

Respectarea legii este obligatorie, iar dezvăluirea încălcării ei trebuie tratată în consecință. Este de nepermis să continuăm să îi pedepsim pe oamenii care își fac datoria. Este un act de sinucidere!

„Campania electorală încă nu a început, iar PDL este în plină campanie”

Coaliția de la guvernare, PDL-UDMR, ulterior venind și nelegitima formațiune politică „făurită” în Parlament, UNPR, a realizat cea mai arogantă, coruptă și controversată politică din istoria țării.

Când populația, într-o proporție de 90%, nu dorește decât debarcarea de la guvernare a celor care au secătuit resursele țării și au amanetat viitorul ei pentru mai multe generații, PDL și aliații vor să rămână la guvernare și după noiembrie 2012. Așa se explică declanșarea campaniei electorale cu mult înainte de 11 mai anul curent. Iată și mijloacele utilizate de PDL pentru a intra prin ușa din dos în Parlament. Prima și cea mai extinsă formă este mita electorală, însoțită de stridente mesaje electorale.

Toți cetățenii plătesc taxe și impozite care formează partea de venituri din bugetul țării. Partea de cheltuieli cuprinde și sume pentru eventuale situații speciale și urgente: cutremure, inundații, incendii, confruntări etc. În guvernarea PDL, sumele din buget numite rezerva bugetară la dispoziția prim-ministrului au crescut neînchipuit de mult. Așa că recent domnul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu a avut de unde să aloce la primăriile cu primari PDL, UNPR și UDMR sume mari de bani, în total 170 milioane euro – cea mai importantă mită electorală acum, în preajma campaniei electorale.

PDL, având acumulate sume mari de bani, a trecut și la împărțirea de cadouri peste cadouri cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paște, aniversări și comemorări locale sau evenimente „construite” anume spre a avea motivarea

distribuirii acestor cadouri. „Dragostea” de locuitorii orașului sau comunei îi determină acum pe mulți primari PDL să-i încarce pe cetățeni în autocare și să-i trimită în excursii în țară sau chiar în străinătate.

În localități, posturile de radio și televiziune și cele mai multe ziare au un „stăpân” și, ca urmare, toate militează pentru a convinge cetățenii că măsurile luate de guvernarea PDL-UDMR, începând cu tăierea a 25% din salariile bugetarilor și reducerea alocațiilor pentru creșterea copiilor, au fost dure, dar necesare, asigurând stabilitatea și evitarea derapajelor în România.

## **Domnul Ioan Holdiș:**

„Realitatea sistemului bancar românesc”

Sistemul bancar din România a trecut de la a da credit doar cu buletinul în anii precedenți, la sumbrul prezent în care cererea de credite noi este foarte scăzută din cauză că se cer zeci de acte, mai mult sau mai puțin folositoare, denumite „norme”.

Dacă ar fi să caracterizăm printr-un singur cuvânt sistemul bancar românesc de astăzi, atât din perspectiva băncii, dar și a clientului, nu putem spune decât atât: haos.

În situația dată, ne întrebăm cum de s-a ajuns aici? Pe de o parte sunt băncile care au sume fabuloase de recuperat de la restanțieri sau au rămas cu mii de terenuri, case și alte bunuri luate în contul sumelor datorate, iar pe de altă parte sunt oamenii care și-au pierdut încrederea în bănci din cauza lipsei de transparență și a costurilor mult prea mari pe care le percep băncile autohtone.

Banca Națională a României a încercat să „medieze” această situație, dar fără prea mult succes.

În timp ce dobânda BNR a scăzut de trei ori consecutiv, de la 6,25% la 5,5% de la începutul anului 2012, iar inflația se află la un nivel foarte scăzut, ne așteptăm ca băncile să scadă și ele dobânzile pe tot lanțul, depozite, credite, așa cum ar fi fost normal, dar, fără nicio explicație, acestea nu numai că nu le-au scăzut, dar le-au și majorat.

Indicatorul Robor (rata medie a dobânzii pentru credite), care reprezintă un reper de preț pentru creditele în lei, a scăzut vizibil de la începutul anului, fapt care dovedește că,

creșterea dobânzilor la credite se datorează exclusiv marjelor mai mari aplicate de bănci peste costurile proprii de finanțare.

Sub pretextul restricțiilor de creditare și scumpirii resurselor externe, bancherii au impus clienților creșteri nejustificate ale dobânzilor și comisioanelor sau au introdus noi costuri aferente creditelor sau conturilor curente, toate acestea fiind făcute fără o minimă transparență în raportul bancă–client.

Comisioanele bancare au luat-o razna anul acesta, administrarea contului curent s-a scumpit cu până la 40%, ajungând la 12 lei pe lună, transferul dintr-un cont în altul costă 10 lei, în trecut fiind gratuit, iar orice plată la ghișeu costă 7 lei, ca să nu mai vorbim despre mărirea dobânzii fixe pe perioada întregului contract cu 1,5 puncte procentuale și exemplele pot continua la nesfârșit.

Domnule Toader, veniți puțin, vă rog. Dragi colegi,

Vă rog să luați loc pentru a putea începe ședința de astăzi.

Domnule Toader, vă rog, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

După cum știți, ieri s-au desfășurat multe comisii, special pentru a putea introduce pe ordinea de zi sau pentru a finaliza, chiar dacă sunt în ordinea de zi fără rapoarte, și față de ordinea de zi, eu am preluat și din ordinea de zi, vă rog să aveți în vedere, când veți trece la dezbateri, după punctul 5, după Propunerea legislativă privind drepturile salariale, să introduceți Legea notarilor publici, apoi este Codul de procedură civilă, după care este PL-x 676/2011 privind Codul de procedură fiscală, cu modificarea referitoare la impozitarea și impozitele locale pentru mijloacele de transport înmatriculate sau înregistrate. De asemenea, după aceea, să introduceți PL-x 10/2012, Legea privind reținerea datelor. Urmează, în continuare, în funcție de programul care este aici, să introduceți în plus PL-x 156/2011, care s-a întors la comisie, privind Delta Dunării, și ultima pe care o solicit, în funcție de programul pe care îl aveți dumneavoastră, PL-x 909/2007 privind mult-discutatele spații verzi de la nivelul administrațiilor locale.

Și, în funcție de programul pe care îl aveți dumneavoastră, să puteți să introduceți toate acestea pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Cu surprindere observăm că revenim din nou la vechile apucături pe care le-ați avut și mai înainte de săptămâna trecută, când noi am cerut modificarea ordinii de zi și ni s-a explicat, cu regulamentul în mână, după zeci de minute de discuții, că nu se poate face acest lucru fără a respecta regulamentul.

Văd că acum, din nou, domnul Toader are aceleași maniere: vine și cere modificarea completă a ordinii de zi și, spre surprinderea noastră, cred că are să și poată face acest lucru. Vreau să vă spun că, chiar dacă este vorba despre inițiative legislative, este vorba despre consultarea liderilor grupurilor parlamentare.

S-a făcut, deja, domnule deputat.

Nu sunteți lider de grup. Liderul dumneavoastră de grup a fost prezent, ieri, în Biroul permanent, și toate aceste inițiative au fost discutate în Biroul permanent.

De altfel, am discutat că, sub rezerva primirii raportului, ele vor intra pe ordinea de zi.

Sub rezerva primirii raporturilor, dar tocmai spunea domnul Toader că nu există nici raport.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Călian, aveți cuvântul.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Vreau doar să reamintesc faptul că ieri s-a votat retrimiterea la comisie a două PL-x-uri: PL-x 676, care prevede aprobarea Ordonanței nr. 30, și Pl-x – numai puțin! – Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite CEC încă înainte de 1990 și au transferat aceste depozite la Group Société Générale – Pl-x 226/2011.

Am dat termen până astăzi. Vreau doar să vă reamintesc că rapoartele au fost emise și atenționez să fie introduse pe ordinea de zi și discutate astăzi.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mulțumesc.

Am să supun la vot propunerea făcută de domnul Mircea Toader.

Votul este deschis.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de act normativ a fost inițiat în urma semnării de către România la Consiliul European – la Bruxelles – din 2 martie, a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare.

Tratează, vizează, în principal, întărirea disciplinei fiscale.

Având în vedere conținutul acestui tratat, în consens și cu raportul comisiei de specialitate, Guvernul – prin Ministerul Finanțelor Publice – vă adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare dintre Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda și Regatul Suediei, semnat la Bruxelles la data de 2 martie 2012

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică externă au fost sesizate, conform Regulamentului Camerei Deputaților.

Tratatul vizează întărirea disciplinei fiscale, având ca principale elemente poziția bugetară, care trebuie să fie echilibrată sau în excedent.

Această regulă se consideră a fi îndeplinită, dacă soldul structural anual respectă obiectivul bugetar pe termen mediu, cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5% din PIB la prețurile pieței.

Deficitul structural poate avea o valoare mai mare decât cea specificată mai sus, până la maximum 1% din PIB, dacă nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60%.

Regula bugetară se introduce prin dispoziții naționale, cu forță juridică obligatorie și caracter permanent, de preferință constituționale.

Statele care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv instituie un program de parteneriat bugetar și economic cu caracter obligatoriu.

În urma examinării actului normativ și a opiniilor exprimate de către membrii celor trei comisii, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Guvern.

Mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, știm toți, în momentul în care s-a semnat aderarea noastră, ne-am angajat și noi, ca și România, să respectăm principiile care vor fi la nivelul Uniunii Europene. Sunt principii grele pentru noi, într-adevăr, pe viitor, mai ales în perioade grele economic, dar sper că, într-adevăr, vom trece mai repede, ca să nu putem fi contestați de celelalte state partenere ale Uniunii Europene că nu vom reuși să ajungem la acele puncte care sunt în acest tratat, denumit Tratatul fiscal.

Grupul parlamentar al minorităților naționale va susține acest tratat și înțelege urgența adoptării acestui tratat. Mulțumesc.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Fac o precizare cu privire la titlul raportului și la titlul proiectului de lege. În loc de _Lege privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice_ , se va citi _Lege privind unele măsuri referitoare la drepturile de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice_ .

Și acum voi da citire raportului.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege privind unele măsuri referitoare la drepturile de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri referitoare la drepturile de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar, plătit din bugetul general consolidat, drepturi stabilite în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă și pe baza hotărârilor consiliilor locale sau județene.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Fac, de asemenea, precizarea că sintagma „drepturi salariale” se înlocuiește cu sintagma „venituri de natură salarială”.

În raport cu obiectul și conținutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Am rugămintea ca în tabelul anexă la acest proiect de lege, modificarea pe care am prezentat-o să fie integrată la punctul 1 din acest tabel.

Vă mulțumesc mult.

Repet, este vorba despre sintagma „drepturi salariale” care se înlocuiește cu sintagma „venituri de natură salarială”. Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu. Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Dacă nu sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare, atunci, amendamente admise.

Lege privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2, observații? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 3.

Observații?

Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 4.

Observații?

Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 5. Observații? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Raportul suplimentar asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiarfiscale.

Punctul de vedere al Guvernului?

Codul fiscal, Ordonanța Guvernului nr. 30, punctul de vedere al Guvernului?

Aș aprecia foarte mult dacă reprezentanții Guvernului ar sta la locurile lor și ar urmări lucrările plenului.

## **Domnul Dragoș Eugen Doroș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Punctul de vedere al Guvernului referitor la Ordonanța nr. 30 este următorul: referitor la amendamentul de modificare a definiției băuturilor fermentate liniștit este că Guvernul își menține propunerea ca definiția acestor băuturi să fie cea din amendamentul propus de Guvern.

În privința diminuării accizelor de la 100 la 0 euro pe hectolitru, Guvernul propune o acciză de 10 euro pe hectolitru, iar în ce privește propunerea modificării accizei de la 165 la 65, Guvernul propune 75 de euro pe hectolitru.

Intervenții din partea grupurilor....

Numai o secundă, domnule Rădulescu, înainte raportul comisiei și după aceea.

Vă rog.

Domnule Rădulescu, să fiți și dumneavoastră atent!

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiarfiscale Cu adresa nr. PL-x nr. 676 din 28.11.2011, Biroul permanent, conform Regulamentului Camerei Deputaților, a sesizat, pentru examinare și avizare în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu proiectul de lege enunțat mai sus.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eșalonărilor la plată, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia a luat în dezbatere proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiarfiscale și propune supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

Mulțumesc. Domnul Rădulescu, domnul Tabără...

Sărut mâna, doamnă președinte! Bună ziua, stimați colegi! Doamnă președinte,

Solicit retrimiterea la comisie, pentru că este o crimă împotriva umanității, încă o dată, să falsificăm băuturile, BFL-urile, băuturi fermentate liniștit, care nu se fac în România prin fermentare și sunt numai falsuri. Și acolo aveau acciză de 1 euro pe litru și oprisem această porcărie.

Deci încă o dată vă rog, cer să se trimită înapoi la comisie.

Domnul Tabără, domnul Brînză, domnul Toader...

Desigur, este o dezbatere plină de... fermentată, nu glumă!

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Eu vă mărturisesc că sunt surprins cu aducerea acestui proiect de lege în dezbatere și mă surprinde și Ministerul Finanțelor până la urmă, pentru că problema aceasta a BFL-urilor nu este una oarecare. Este, de altfel, portița prin care pe piața românească intră toate falsurile de așa-zise vinuri, așa cum mai întâlniți anumite mărci prin supermagazine. Și eu cred că legea, sigur, nu o putem anula acum, dar retrimiterea la comisie se impune, și eu aș spune că pe un astfel de proiect de lege ar trebui să mergem pe respingerea lui, până când noi clarificăm printr-o nouă lege a viei și vinului tot ceea ce înseamnă calitatea acestui domeniu în piața românească, și nu numai, pentru că a merge și a legifera un astfel de domeniu înseamnă a aduce prejudicii mari vinurilor de marcă și a ceea ce înseamnă vinurile în piața națională și internațională.

Încă o dată, rog a se retrimite la comisie și între timp să putem clarifica această chestiune din chestiunile de fond ale problemei.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Toader. E liderul de grup. Vă rog.

## Doamnă președinte,

A fost ieri întors la comisie pe același subiect. Ceea ce este mai delicat, că există o prevedere acolo pe care toate administrațiile locale o așteaptă, referitoare la modul în care se taxează mijloacele de transport înmatriculate sau înregistrate. Netrecerea acestei modificări a Codului fiscal va crea o mare problemă, aceasta este singura problemă. Eu v-aș propune totuși să meargă și dacă la următoarea... că mai avem încă modificări ale Codului fiscal, revenim în viitoarea inițiativă legislativă și o adaptăm corespunzător.

Acum, dacă ne întoarcem, vom avea o mare problemă. Nu știu când mai putem să trecem și toate administrațiile locale au o mare problemă privind impunerea de câte 2.000 de ori a taxei respective.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Eu cred că înainte de a interveni la microfon ar fi bine să analizăm întreaga lege. Și dacă nu suntem de acord cu un articol dintr-un proiect de lege, atunci intervenim când se dezbate articolul respectiv din proiectul de lege, chiar dacă nu are amendament, acel articol poate fi pus în discuție și dacă s-a pus în discuție, se votează. Dacă nu ia numărul de voturi, adică majoritatea voturilor, acel articol va fi eliminat din proiectul de lege, iar restul articolelor rămân.

Deci, dacă există un articol greșit, nu trebuie să respingem întreaga lege. Și gândiți-vă că aveți, într-adevăr, o mare aplecare pentru soarta agricultorilor, onor membri din Comisia de agricultură. Dar gândiți-vă la acei agricultori care vor fi impozitați pentru tractoare, în continuare, dacă nu votăm această lege. Deci, dacă aveți o atât de mare grijă pentru agricultori, adică pentru majoritatea agricultorilor, poate vă gândiți și la acest element din proiectul de lege și decideți în consecință.

Deci suntem împotriva retrimiterii legii la comisie și solicit să se supună votului acel articol din proiectul de lege care vizează direct elementul contestat de colegii din Comisia pentru agricultură.

Vă rog, domnule Tabără.

## Doamnă președinte,

Sigur că proiectul de lege este de o importanță deosebită. Nu l-am avut în față, pentru că, din păcate, cu unele legi care au direct contact cu sectorul, cu agricultura, cu industria alimentară, și nu numai cu celelalte, suntem ocoliți la Comisia pentru agricultură. Acest proiect de lege nu a trecut pe la Comisia pentru agricultură, după câte știu eu. Nu acesta este lucrul cel mai important acum, aici, dar, dacă l-am fi avut acolo, poate că l-am fi analizat cu mai multă atenție, în așa fel încât toată partea bună să rămână și partea de care discutam, repet încă o dată, este extraordinar de gravă.

Dacă noi mergem să stimulăm băuturile alcoolice nefermentate, este o problemă extraordinar de gravă, pentru că distrugem un sector întreg, dar dacă putem acum să o rezolvăm pe loc, pentru că este o chestiune urgentă, legată și de utilajele agricole, o altă prostie cu asimilarea cu utilaje de transport, o putem face și aici pe loc, să nu o mai trimitem la comisie, însă o analiză de fond este necesară, pentru că în interior există probleme urâte de tot și nu trebuie să le legiferăm aici.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Merka, după aceea domnul deputat Brînză.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Ca de obicei, domnul Márton Árpád a avut într-adevăr dreptate și se pare că întotdeauna a avut dreptate, până acum.

Putem, stimați colegi, așa cum s-a și anunțat, pe articole, articolul care este scos, se scoate, dar, stimați colegi, ar fi bine să înțelegem că putem face diferențiere între un articol și alt articol. Într-adevăr, sunt foarte mari taxele și impozitele și la unele și la altele, dar să sprijinim acum în special agricultorii.

Colegii reușesc să vină să facă lumină, cum s-ar spune, în aceste articole și suntem de acord să scoatem acel articol, să votăm împotriva lui, dar, în esență, modificările care se fac acum pentru Codul fiscal și taxarea mijloacelor autorizate sau înmatriculate, folosite în agricultură, sunt imperios necesare pentru noi toți.

Mulțumesc.

## Haideți să ne exprimăm!

Domnul deputat Munteanu, domnul Brînză și încheiem aici dezbaterile, după aceea ne exprimăm prin vot ca să mergem mai departe.

Tocmai de aceasta am insistat să ies înaintea domnului deputat Brînză, care este și autorul amendamentului respectiv și i-aș solicita, doamnă președinte, să fie de acord să-l scoatem astăzi de pe ordinea de zi, acel amendament să fie repus în discuție după ce se face o analiză mai profundă, pentru că, într-adevăr, creează mari suspiciuni despre modul în care protejăm producția naturală de vin și ceea ce importăm și introducem în toate magazinele, de la cel sătesc, până la marketuri.

Deci, dacă scoatem acel amendament și dânsul va fi de acord, dăm drumul la lege, așa cum spunea domnul Márton Árpád și cred că a făcut corect precizările aici.

Vă mulțumesc. Domnul Brînză.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Apreciez intervențiile colegilor noștri, dar știm bine că prin celebra ordonanță dată din 2009 nu s-a ținut cont absolut nici de încasarea, sau de pierderea, mai bine, sau de reducerea colectării TVA-ului, nici de reducerea colectării accizei.

Dacă în 2009 statul avea 100 de milioane pe an, acum mai are 1 milion pe an din TVA, iar la băuturile intermediare, dacă statul avea 25,4 milioane, acum mai avem 2,9 milioane, iar la acciză, din 44 de milioane mai avem 4 milioane de lei pe an. Aceasta o dată.

Din alt punct de vedere, doamnă președinte și stimați colegi, deși suntem o țară europeană, nu ținem cont nici de Directiva 92 a Comisiei Europene, nici de Regulamentul nr. 160/1991 al Comisiei Europene, care reglementează foarte clar ce înseamnă BFL și ce înseamnă băutură intermediară.

Eu cred că poate, prin alinierea la procedura europeană, sunt anumite interese care sunt lezate în sală, dar eu nu doresc altceva decât să aliniem și legislația românească la legislația europeană. Practic, prin amendamentele pe care le-am introdus, nu fac altceva decât ca și România să devină o țară a normalității, o țară europeană, pentru că acolo unde vedem acciza pe vin, atât vedem și acciza pe băutură intermediară și băutură fermentată. Iar exemplele nu sunt prea puține, sunt o multitudine de exemple. Toți producătorii de vin din Europa au taxă zero, au acciză zero la vin, acciză zero la BFL. Numai în România este cu totul anapoda, pentru că încă protejăm interese.

Vă mulțumesc.

Domnule Rădulescu, ați mai luat cuvântul, domnule Tabără ați mai luat cuvântul.

Domnul Dascălu și după aceea domnul deputat...

Domnule Dascălu, vă rog eu frumos, permiteți-i, că e doar pe procedură, domnului Márton Árpád, vă rog.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Eu, de obicei, de aceea mă lupt ca să avem aceste rapoarte, pentru că vorbim mai clar. Pentru colegii care n-au în față acest raport, este un proiect de lege la care această comisie propune acceptarea cu un număr de amendamente. Există în total nouă puncte în acest raport și din aceste nouă puncte din acest raport două se referă la tema pe care o dezbatem.

Procedura corectă este ca la fiecare punct să intervenim, eventual să arătați care este punctul respectiv, să intervină colegii la punctul 2, respectiv la punctul 6, se votează amendamentul propus de comisie, dacă nu trece se votează articolul așa cum a fost propus în proiectul legii și dacă nici acela nu trece, a fost eliminat acel articol din lege. Iar restul de șapte, din totalul de nouă, rămân așa cum sunt în raportul comisiei, evident cu excepția, dacă cumva, cineva, nu dorește în continuare să impoziteze tractoarele agricole. Este problema fiecărui deputat și opțiunea lui.

Mulțumesc.

Domnul Dascălu, și după aceea, vă rog, domnule Banu.

## Stimați colegi,

După părerea mea, ar fi cu totul anormal să scădem accizele la acest tip de băutură, deoarece România, în prezent, este unul dintre cei mai mari producători de vinuri liniștite din Uniunea Europeană, s-au făcut investiții enorme de către producători în România și, practic, în ultimii ani, România și-a dublat cantitățile de vinuri liniștite, vinuri sănătoase, și nu are rost să poluăm piața cu băuturi care nu sunt sănătoase.

Acum câteva luni de zile, nu sunt mai mult de trei-patru luni de zile, PRO TV-ul a prezentat într-o emisiune o anchetă realizată pe piața de vinuri din România și, din ceea ce s-a expus acolo, jumătate aproape din produsele care se găsesc pe piață nu aveau pic de vin de strugure în ele. Cu toate că ei spun că acestea se fac cu jumătate vin, jumătate apă, că le fermentează, nu se întâmplă acest lucru, și în felul acesta aducem un atentat la sănătatea populației.

Deci eu cred că, în momentul de față, departajarea prin accize este bună și faptul că instituțiile statului nu-și fac datoria și nu elimină de pe piață, nu încasează accizele de la cei care falsifică și nu-și fac datoria instituțiile statului nu este un motiv ca să eliminăm accizele respective, sub nicio formă. Din contră, trebuie menținută departajarea între cei care investesc și produc vinuri liniștite și în felul acesta aduc o băutură sănătoasă în piață și cei care numai amestecă niște chimicale, apa, dacă mai pun vin, sau nu, și, eu știu, acolo, câteva substanțe și se dau mari producători și în felul acesta vor să vândă pe piață fără accize.

Mi se pare cu totul anormal și nu văd de ce se ocupă alți colegi de aceste lucruri, și nu cei îndrituiți. Adică, de ce nu se ocupă colegii de la Comisia de agricultură de acest lucru și se ocupă colegi care au în Parlament cu totul alte atribuții decât acest domeniu, care trebuie să fie făcut de cunoscători.

Deci susțin retrimiterea la comisie. În mod normal și ce a spus domnul deputat Árpád se poate, ca cele două puncte să fie respinse, cele două propuneri de amendament să fie respinse.

## Domnul Banu.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Eu înțeleg dorința finanțiștilor de a aduna cât mai mulți bani la buget, dar chestiunea nu este legată de nivelul încasărilor la bugetul statului. România nu s-a făcut remarcată în lume prin înlocuitori, prin falsuri. România s-a făcut remarcată în lume prin vinuri. Și la vremea aceasta am stimulat exportul de vin. Dacă judecăm câți bani aducem din accize și câți din nu știu mai ce, este o judecată extrem de greșită.

Astăzi, România exportă pe piețele internaționale cantități însemnate de vinuri. Dacă încercăm să-i facem concurență vinului, să ne stricăm și piața vinului, vă rog, domnilor finanțiști, să o faceți, dar eu cred că este o mare greșeală. Haideți să lăsăm vinul să se dezvolte, pentru că țara aceasta mai are nevoie de încă 100.000 de hectare de replantări din

viță nobilă! Am blocat dezvoltarea viței-de-vie de 20 de ani, pentru că niște... nu știu cum să le spun, astăzi au avut interes să facă bani foarte mulți fără să lucreze, pentru că, de regulă, cei care fac înlocuitori și falsuri nu sunt viticultorii, sunt cei care nu au niciun hectar de vie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Calimente.

Vreau să vă spun de la început că nu sunt specialist, dar, ca oricărui român, probabil că și mie îmi place câteodată să consum un pahar de vin și vreau să beau un pahar de vin. Și am văzut și am discutat cu investitorii din podgoria Aradului că în România, din păcate, oamenii nu mai știu să deguste un pahar de vin adevărat, tocmai din cauza acestor... nici nu putem ști cum să le numim, dacă să le spunem vinuri sau nu, care sunt vândute. Iar pe fondul de sărăcie care există în România, oamenii sunt tentați să cumpere acești înlocuitori ai vinului.

Vreau să vă spun că și în podgoria Aradului sunt oameni pasionați, oameni care au făcut investiții foarte substanțiale, atât români, cât și străini, sunt și italieni, și francezi, și români care au investit, și în acest moment România este într-un moment favorabil pentru a pătrunde mai puternic pe piețele europene, pentru că se pare că vinurile care veneau din Chile, din Africa de Sud, din Australia nu mai sunt atât de apreciate și există o mare cerere de vinuri mai ales din zona Balcanilor, din zona României.

Și vreau să vă spun aceasta așa, ca un fapt divers, că însuși zeul vinului își are originea în zona Balcanilor, la traci – Dionysos a fost împrumutat de greci din zona tracă –, pentru că vinul își are originea aici, în zona noastră.

Or, în aceste condiții, a produce tot felul de poșirci și tot felul de lucruri de nebăut în speranța că putem aduce nu știu ce accize în plus și să distrugem o industrie care poate aduce faimă României mi se pare pur și simplu un lucru de neadmis. Sunt de acord cu ceea ce a propus colegul Márton, ca aceste două articole să fie eliminate din proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Ultima intervenție, după care supunem la vot. Vă rog să pregătiți cartelele de vot. Este vorba despre domnul secretar Mircovici.

## Doamnă președinte, Domnilor colegi,

Noi, la întâlnirea Coaliției, am fost sesizați de către domnul deputat Merka în legătură cu situația gravă care a fost creată agricultorilor prin asimilarea prin Codul fiscal a taxării tractoarelor, în aceeași situație... a taxării mijloacelor acestora agricole în aceeași situație ca și celelalte mijloace de transport.

În momentul în care s-a sesizat acest lucru, s-a considerat și s-a solicitat Ministerului de Finanțe dacă există o modalitate ca problema să fie rezolvată prin ordin al ministrului de finanțe. Întrucât exista prevederea în Codul fiscal, n-a existat această posibilitate și s-a mers pe varianta ca, în procedură de urgență, problema să fie rezolvată în Parlament.

Despre asta a fost vorba și acest lucru am crezut că-l discutăm astăzi. Ne-am trezit, după aceea, că această inițiativă corectă și firească, în sprijinul agricultorilor, a fost transformată într-un vector care a generat toate discuțiile pe care le avem noi în momentul de față.

Eu cred că tot ceea ce înseamnă lucrurile prezentate cu bună-credință aici de oameni care au avut responsabilitatea Ministerului Agriculturii – sunt oameni de notorietate în zona științifică și în zona Comisiei parlamentare pentru agricultură – să le discute separat și, dacă este cazul, să fie o altă inițiativă legislativă care să protejeze și producția de vinuri și, în același timp, să asigure și interesele de finanțare ale statului.

Acesta este motivul pentru care eu aș propune ca inițiatorul acestor amendamente care, încă o dată spun, au venit la un proiect stabilit în Coaliție pentru rezolvarea unei situații punctuale, care a fost greșit cuprinsă în Codul fiscal, să-și retragă, înainte de vot, aceste amendamente, iar, în caz contrar, să votăm împotriva acestor amendamente, tocmai datorită interesului pe care l-am avut prin această inițiativă, în procedură de urgență, care a fost adusă la noi în Parlament.

Eu cred că totuși inițiatorul va înțelege acest demers și va retrage înainte de a supune la vot aceste lucruri, doamnă președinte.

Vă mulțumesc.

Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie. S-a cerut retrimiterea la comisie.

## Doamnă președinte,

Prima propunere a fost votarea pe articole și pe urmă s-a revenit din sală cu o altă propunere de retrimitere la comisie. Deci prima propunere a fost votarea pe articole. Colegii care doresc să voteze articole... și se spune exact că articolul care se dorește votat...

## Numai o secundă!

Aceasta este procedura normală. Domnul Márton Árpád v-a indicat procedura corectă, adică dezbaterea pe articole și, în momentul în care dumneavoastră sesizați că un amendament nu este în regulă, să solicitați supunerea lui la vot și, atunci, pică amendamentul, rămâne proiectul curat, așa cum îl doriți în majoritate dumneavoastră.

Corect?

## Bun.

Atunci, înțeleg că nu mai este cazul să supun la vot retrimiterea la comisie, da?

Am înțeles cu toții și susținem varianta explicată de domnul Márton Árpád.

Atunci, titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30 din 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră?

Nu sunt.

La poziția 2, dacă sunt observații? Urmăriți, da? Domnul Márton Árpád. Vă rog.

## Doamnă președinte,

Acest punct 2 are legătură cu cel prevăzut la alin. (6). Solicit supunerea la vot, prima dată, a amendamentului, pe urmă, a textului. Și, dacă nu trece niciunul, înseamnă că am rămas fără punctul 2.

Încă o dată, procedura corectă este în felul următor: supuneți votului plenului amendamentul. Dacă acest amendament nu trece, supuneți votului plenului textul inițial și, dacă nici acesta nu a trecut, rămâne dincolo de lege. Deci aceasta este procedura corectă.

Așa este procedura corectă.

Și eu solicit ca colegii să se înțeleagă, să voteze împotriva și a amendamentului, și a articolului.

Domnul Tinel Gheorghe.

## Doamnă președinte,

Colegul nostru, domnul Márton Árpád, are dreptate, însă eu aș fi vrut să explic oamenilor că amendamentul aprobat în comisie modifică textul inițial al ordonanței și diferența dintre textul inițial și textul sau amendamentul propus este, să zic eu, esențială.

În acest sens, noi propunem să respingem amendamentul propus și adoptat în comisie și menținerea, ca urmare, a textului ințial din ordonanța de urgență.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Bun.

Există în momentul acesta propunerea, în primul rând, să supunem la vot punctul 2, așa cum el a ieșit din comisie.

Da? Deci așa cum el a ieșit din comisie, deci cu acel amendament acceptat. Bun.

Supunem la vot punctul 2, așa cum el a ieșit din comisie. Votul este deschis. Vă rog.

Doar un vot pentru, două abțineri, 73 de voturi împotrivă. Amendamentul, așa cum a ieșit el din comisie, a fost respins.

Și acum supun la vot forma inițială, deci textul din ordonanța de urgență, da? Tot poziția 2, cum aveți dumneavoastră în raport.

- Se supune la vot tocmai pentru că de comisie nu a trecut. Da?

- Și atunci e firesc ca plenul să se pronunțe asupra lui. Da?

Deci forma inițială.

Votul este deschis.

La poziția 3 aveți observații? Nu.

Atunci, este adoptat. Poziția 4. Aveți observații? Nu. Adoptat. Poziția 5. Aveți observații? Nu. Adoptat. Poziția 6. Observații? Aici este problema. Bun. Vă rog.

## Doamnă președinte,

Am avut o observație la proiectul de lege. Prima am rezolvat-o, o mai avem pe a doua. Aici este cea mai sensibilă zonă – zona eliminării accizelor –, și eu propun respingerea amendamentelor 1 și 2 la art. 76, cu 1 și 2, și menținerea în forma inițială a ordonanței, așa cum a fost ea propusă în text.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

În regulă. Vom aplica aceeași procedură. Supunem la vot forma ieșită din comisie. Da?

Votul este deschis.

La poziția 7 sunt observații? Nu sunt. Adoptat. La poziția 8, observații? Nu sunt. Adoptat. Poziția 9. Observații? Nu sunt. Adoptat. Proiectul, slavă Domnului!, rămâne la votul final. La respinse doriți să susțineți.

Vă rog, domnul deputat Zoicaș, că aveți o groază de energie în dimineața asta. Haideți!

Știți despre ce amendament este vorba. Îl modificați dumneavoastră, doamnă Barna?

Nu poate să-l modifice, trebuie să modifice plenul.

Am înțeles, da, da.

Deci povestiți la...

Deci alin. (8), art. 286, se modifică și va avea următorul cuprins: „Consiliul local poate acorda scutirea de la plata impozitului pe clădiri sau reducerea acestuia cu începere de la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor finalizării lucrărilor de reabilitare”...

Da?

Acesta ar fi.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Am înțeles. Bun.

Supun la vot acest amendament respins de comisie. Votul este deschis.

Trecem la următorul.

Raportul asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și activității notariale nr. 36/1995.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, scurt, pentru că suntem într-o ușoară întârziere.

## **Doamna Lidia Barac** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor,

Necesitatea acestei intervenții legislative derivă din recenta intrare în vigoare a noului Cod civil, care a introdus o serie de competențe în sarcina notarilor publici.

De asemenea, nu trebuie ignorat faptul că această lege datează din anul 1995, dată de la care ea nu a mai suportat intervenții legislative substanțiale.

De aici, necesitatea așezării acestei profesii pe fundamentele legislative moderne care accentuează liberalismul profesiei și reformarea acesteia.

Un prim punct al acestei legi vizează sfera integrității profesiei de notar, în contextul unei intervenții legislative mai ample demarate la nivelul Ministerului Justiției și care fixează norme pentru menținerea, întărirea, consolidarea integrității corpului profesional printr-o reglementare specială a răspunderii disciplinare a notarilor, prin instituirea obligatorie a cercetării disciplinare în toate situațiile în care se declanșează această acțiune.

De asemenea, s-a introdus un nou caz de încetare a funcției de notar: pierderea bunei reputații.

Este de remarcat că toate modificările în discuție, care vizează zona aceasta a integrității, au fost asumate în interiorul profesiei, normele fiind elaborate în acord cu notarii.

În categoria modificărilor importante, se înscriu și cele care redefinesc competențele notarilor publici în acord cu noua legislație, noul Cod civil, Codul de procedură civilă, Legea nr. 60/2012, recent adoptată de dumneavoastră.

Notabile sunt și modificările legate de accesul în profesie, care au urmat atât jurisprudența Curții de Justiție de la Luxembourg, dar și exigențele implementate în cadrul altor profesii, precum magistrați și avocați.

Vă mulțumesc mult. Raportul comisiei?

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și activității notariale nr. 36/1995.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această inițiativă legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Lidia Barac.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și activității notariale nr. 36/1995, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Bine.

Vă mulțumesc mult.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole.

La punctul 1: Lege pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptat. De la punctul 2 la punctul 10. Observații? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 11 la 55 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. 56–143. Nu sunt observații. Adoptate. 144–187.

Nu sunt observații. Adoptate. Înțeleg că este o eroare tehnică. Există așa ceva? Vă rog, doamnă secretar de stat. Dumneavoastră mi-ați și sesizat-o.

La art. 39, punct marginal 83, pagina 109, în loc de cuvântul „cu intenție”, în construcția normei, „cu vinovăție, sub forma relei-credințe”, pentru că în art. 630 în mod expres vizăm reaua-credință, de la legea de punere în aplicare la care mă voi referi, fiindcă și acolo este aceeași eroare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Se reține în stenogramă acest lucru. Vă rog. Domnul Buda.

Doamnă președinte, să se rețină, pe text, „cu reacredință”.

Aceasta este eroarea materială, ca să ne înțelegem.

Am înțeles. Acum, rămâne la votul final. Urmează Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului.

De data aceasta, mai scurt, doamnă secretar de stat. Vă rog mult.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor,

Parlamentul României a votat Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Era nevoie de o lege de aplicare a acestui cod, pentru că orice cod are nevoie de dispoziții de aplicare.

Proiectul în discuție instituie dispoziții tranzitorii și de punere în aplicare care realizează trecerea de la vechea la noua reglementare. Conține dispozițiile tranzitorii care introduc principiul aplicării acestui cod doar pentru litigiile care vor fi înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare, apoi dispoziții de punere în aplicare propriu-zisă, de corelare între dispozițiile noului Cod de procedură civilă între ele, dar și cu prevederile Codului civil; nu în ultimul rând, asigurarea compatibilității noului Cod de procedură cu celelalte legi în vigoare, adică cu legislația civilă specială.

La același proiect de act normativ avem o eroare materială, în sensul în care am vorbit la punctul precedent, art. 630 alin. (2), care va suna în felul următor: „În cazul anulării de către instanța de judecată a înscrisului autentificat de notarul public, răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată numai pentru încălcarea de către acesta, cu reacredință sau gravă neglijență, a obligațiilor sale profesionale și dacă s-a produs o pagubă (...)”.

Și în legătură cu acest articol am vorbit de rectificarea la Legea notarilor, la 39, în sensul că se va scrie „cu vinovăție”, în loc de „cu intenție”, fiindcă reaua-credință este o intenție calificată.

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei?

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat această inițiativă legislativă.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Lidia Barac.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a Proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu amendamentele admise care sunt prezentate în anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse cuprinse în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Facem mențiunea că suntem de acord cu propunerea de rectificare pe care a supus-o atenției dumneavoastră doamna secretar de stat Lidia Barac.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, o să dezbatem amendamentele admise.

Titlul: Lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134 din

2010 privind Codul de procedură civilă.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 187, modulul 1, observații? Nu sunt.

Adoptate.

Modulul 2.

De la punctul 1 la 106... mă scuzați! De la punctul 2 la două sute... Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Eu înțeleg aceste proceduri, cu celeritate și alte asemenea, dar vi se pare corect ca un proiect de lege atât de voluminos, al cărui raport l-am primit acum 10–15 minute, la care termenul de depunere a amendamentelor nu a trecut încă să fie deja votat în plenul Camerei? Vi se pare normal?! Și, pe urmă, avem o lege de bază, pe care va funcționa sau nu va funcționa justiția în România. Vi se pare normal?! Că

mie, vă spun sincer, nu mi se pare normal. E dincolo de orice prevedere regulamentară și e dincolo de orice normalitate.

Vă mulțumesc. Este întemeiată propunerea dumneavoastră.

De la modulul 2, dacă sunt observații până la poziția 241? Nu sunt observații.

Adoptate.

Modulul 3, până la poziția 408 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Modulul 4, până la poziția 518 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

Modulul 5, până la poziția 649 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale „Delta Dunării”.

Este procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Domnul secretar de stat.

## **Domnul Cristian Apostol** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea, cu modificări și completări, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în localități din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare, precum și modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind rezervația biosferei Delta Dunării, prin care se instituie unele măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a Zonei Delta Dunării.

Urgența reglementării a fost motivată prin necesitatea adoptării unor măsuri de consolidare a activităților economice tradiționale din Delta Dunării, vizând în special fiscalizarea corectă a produselor obținute prin pescuit în vederea ducerii la îndeplinire a unor acte adoptate la nivelul Uniunii Europene și îmbunătățirea mecanismului de colectare a veniturilor la bugetele locale ale comunităților din Zona Delta Dunării. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Raportul comisiei.

Raportul comisiei, domnul Cantaragiu. Raportul comisiei – „Delta Dunării”.

Domnule deputat, v-a smuls inima!

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Raport suplimentar comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a Zonei Delta Dunării La întocmirea prezentului raport comun suplimentar, comisiile –...deci au fost sesizate în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. La întocmirea prezentului raport comun suplimentar comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii.

Senatul a adoptat prezentul proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform art. 76 alin. (1) din Constituția României. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, raportul suplimentar comun de aprobare a proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse, prevăzute în anexă la prezentul raport.

Menționez, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog. Domnul deputat Miron Ignat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

La această lege, au mai fost discuții și am un amendament la articolul nou, care glăsuiește în felul următor: „Persoanele fizice cu domiciliul în localitățile din Rezervația Biosferei «Delta Dunării» au dreptul de a pescui, pentru consumul familial, cu unelte proprii, constând din lansete, undițe și maximum două vintire, iar în perioada 30 noiembrie1 martie este permisă și utilizarea unui număr maxim de trei setci, în baza unui permis nominal obținut de către respectiva persoană fizică, în condițiile legii, fără plata vreunei taxe.”

Stimați colegi,

Aș vrea să comentez două secunde acest amendament. În această perioadă este migrația scrumbiei. Scrumbia urcă sus, coboară, or, scrumbia nu pică la undiță sau la lansetă. Este nevoie să fie aprobat acest amendament, să fie permis pescuitul pentru populația locală cu setci, să profite de această perioadă de pescuit al scrumbiei.

Vă mulțumesc mult.

Nu sunt. Adoptate. Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat. Există un amendament respins. Dorește cineva să-l susțină? Nu.

Rămâne la votul final.

Trecem la Proiectul de lege privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizori de rețele publice de comunicație electronice și de furnizori de servicii de comunicații electronice destinate publicului.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Ministerul Comunicațiilor, Guvernul, punctul de vedere. Protecția datelor cu caracter personal.

Bun! Până vă decideți, trecem la următorul proiect, cel de la punctul 14, Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 și și-au transferat aceste depozite la BRD – Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziționării de autoturisme DACIA.

Inițiatorul? Nu dorește să intervină. Raportul comisiei?

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 și și-au transferat aceste depozite la BRD – Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziționării de autoturisme DACIA

Proiectul a fost retrimis comisiei și a fost dezbătut în ședința din 24 aprilie.

Comisia a luat în dezbatere propunerea legislativă și propune menținerea punctului de vedere exprimat anterior în raportul inițial, adică supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a propunerii legislative, cu amendamentele prezentate în anexă.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții din partea...

A, vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, vă rog. Da.

## Vă mulțumesc și eu.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Intrăm în amendamentele admise.

Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127 din 2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a Zonei Delta Dunării.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Adoptat. La punctul 2, observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 până la punctul 7 dacă sunt observații?

Guvernul voia doar să facă o precizare tehnică, și anume formularea alin. (2) al amendamentului propus prin proiectul legislativ este: „Valoarea totală a despăgubirilor reprezintă cumulul despăgubirilor calculate la Banca Română pentru Dezvoltare – BRD – SA.” Este doar o precizare tehnică, ca să fim siguri de efect.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, avem titlul legii: Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni în vederea achiziționării de autoturisme.

Dacă aveți observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctele 4, 5, 6. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final. Proiectul de lege privind taxa de solidaritate. Procedură de urgență. Doamna Barna, vă rog, raportul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raportul suplimentar asupra Propunerii legislative privind taxa de solidaritate

Comisia a fost sesizată în 22.11.2010.

Proiectul a fost discutat, ulterior comisia a discutat raportul retrimis.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare introducerea pe o perioadă de trei ani a unei taxe de solidaritate plătibile de persoanele fizice în vederea susținerii și protejării categoriilor de populație celor mai defavorizate de criza economică actuală.

Proiectul de lege introduce taxa de solidaritate, fiind taxată totalitatea bunurilor mobile și imobile dobândite de o persoană fizică privată în mod legal și impozitate conform prevederilor prezentului Cod fiscal, dar care depășesc valoric un standard maxim obiectiv, considerat normal în funcție de nivelul mediu de dotare patrimonială a populației și de gradul de dezvoltare economică a țării.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituția României.

Propunerea a fost respinsă de Senat și este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei a fost votat cu majoritate de voturi.

Comisia a reexaminat propunerea legislativă privind taxa de solidaritate și propune supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul Toader.

## Doamna președinte,

Am o rugăminte: să supuneți la vot prelungirea programului pe dezbatere. Mai avem trei inițiative legislative anunțate, să putem să le trecem, și apoi mergem spre votul final.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mulțumesc. Supun la vot această propunere. Votul este deschis.

Acest proiect de lege care aparține grupului nostru, partidului nostru, UNPR, este generat de domnul ministru Gabriel Oprea și are în vedere originea social-democrată a partidului nostru.

Prin această taxă de solidaritate, sperăm să aducem la bugetul de stat cel puțin 3 miliarde, bani care să fie folosiți în mod direct pentru plata pensiilor, pentru că, după cum știți, în momentul de față situația pensionarilor este cea mai dramatică. Față de aceasta, dacă doriți ca România să depășească cu bine criza, fără ca populația cea mai defavorizată – și anume pensionarii – să fie afectată, vă solicităm să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

UDMR, într-adevăr, este de acord cu această idee de a taxa averile însemnate. Bineînțeles, gândim că acest impozit este numai temporar. Se va aplica numai pe perioada de criză. Am putea spune că este un impozit de Robin Hood, ia de la bogați și dă la săraci, dar vom veni la vremea respectivă cu anumite amendamente pentru a clarifica noțiunea de avere, ce înseamnă avere mare și de a excepta anumite categorii de persoane de la plata acestei taxe. Mulțumesc mult.

Domnul Toader, vă rog.

Și grupul nostru susține această inițiativă legislativă, mai ales că are un caracter temporar. Și, pentru a elimina suspiciunile, acolo, în text, se prevede „persoana fizică”, deci nu discută de familie, nu o confundăm cu declarația de avere, deci pe persoană fizică trebuie să fie un anumit barem și cred că dacă și colegii mei au anumite amendamente, putem să credem că această lege va fi un suport financiar pentru perioada de criză.

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

La punctul 1, titlul legii: „Lege privind taxa de solidaritate”. La punctul 1, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2? Observații?

Vă rog, domnul Erdei și domnul Călian, la punctul 2. Punctul 2 art. 2, vă rog.

La art. 2, am dori să clarificăm ce înseamnă avere, și anume, găsesc că este nefiresc și nu este o soluție bună ca să plătești această taxă numai pentru imobile constând în locuințe sau terenuri. Și noi am reformulat, amendamentul nostru, al UDMR-ului, sună în felul următor: „Persoanele fizice care dețin sau au în proprietate bunuri imobile, precum și bunuri mobile constând în mijloace de transport aerian, mijloace de transport naval, precum și mijloace de transport terestru a căror valoare individuală este mai mare de 1.000 de euro și valoarea lor însumată este mai mare de 1 milion de euro, vor achita anual o taxă de solidaritate în cuantum de 1% din valoarea totală a acestora, care se face venit la bugetul de stat.”

Vă referiți la amendamentul respins, da?, de comisie. Dragi colegi,

Vă rog să pregătiți cartelele.

Se supune la vot acest amendament respins. Vă rog, domnul Nicolicea.

Reformularea cu privire la enumerarea imobilelor și ce se mai taxează e corectă, numai că observați că s-a mărit cuantumul la 1 milion de euro, observați că este vorba despre persoană fizică, ceea ce înseamnă că, în cadrul unei familii, de fapt, cuantumul e de 2 milioane de euro și, prin urmare, dacă vreți să dăm o lege care să nu mai încaseze mai nimic, mărim acest cuantum.

Eu vă spun că majorarea atât de puternică a cuantumului de la care intră legea în vigoare o face aproape inaplicabilă sau, oricum, fără niciun fel de rezultat.

Deci cu privire la definiția – ce se taxează – e în regulă. Cu privire la ridicarea cuantumului este exagerat. Puneți 100 de milioane, ca să nu mai fie deloc aplicată.

Mulțumesc.

Vă rog, domnul Erdei.

Resping argumentarea colegului meu, fiindcă 1 milion de euro este dacă ținta noastră sunt averile mari. Atunci averea mare, în România de astăzi, este peste 1 milion de euro. Deci susținem această variantă.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Doamnă președinte,

Persoanele prezente în sală și care nu și-au exprimat votul se iau în considerare la calculul cvorumului, nicidecum la calculul voturilor. Voturile se însumează: voturile pentru, care trebuie să fie mai multe decât voturile de abținere și voturile împotrivă.

34 cu 31 înseamnă că acest amendament a trecut.

Bun, atunci îl considerăm trecut acest amendament. Rezerva era vizavi de numărul de prezenți în sală în totalitate, pentru că aveam 68 prezenți.

Vă rog, domnul Călian.

Doamnă președinte,

Aici s-a comis o greșeală, pentru că amendamentele respinse trebuie supuse la vot în ordinea în care ele au fost făcute, iar primele două amendamente de la amendamentele respinse îmi aparțin.

Amendamentul propus de către colegii de la UDMR este mult mai în urmă. Or, dacă nu mergem într-o ordine cronologică, dăm totul peste cap. Nu este în regulă, deoarece amendamentul pe care eu îl voi susține acum, dacă va trece, va anula amendamentul UDMR.

Domnule Călian, se supune în funcție de cei care susțin, se supune la vot.

Avem o ordine – mă rog.

Bun! Dați-mi voie atunci să-mi susțin amendamentul și veți decide dumneavoastră.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Haideți să facem în felul următor... Nu, nu.

O să propun liderilor de grup trei minute să stea de vorbă pe aceste amendamente ca să adopte un punct de vedere comun.

Vă rog din suflet, trei minute pauză de consultări, timp în care o să vă rog să vă exprimați asupra... domnul Ignat Miron a susținut un amendament respins la legea care privește Delta Dunării. A fost eroarea colegilor mei că nu mi-au sesizat acest lucru. Nu au fost observații din partea dumneavoastră, dar este obligatoriu să-l supunem la vot.

Deci vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului respins de comisie, dar susținut de domnul deputat Ignat Miron, cu privire la Delta Dunării.

Votul este deschis.

Mulțumesc.

Haideți să supunem la vot, să tranșăm prin vot acest amendament. Amendament respins de comisie.

Supun la vot amendamentul susținut de domnul deputat Erdei.

Votul este deschis.

Unde este domnul Toader?

Deci votăm acum.

Voturi pentru.

Deschidem votul, vă rog frumos, am avut problema cu... Votul este deschis.

Și acum, dacă ați picat de acord, deci amendamentul respectiv, așa cum spuseseră și secretarii de ședință, nu a trecut.

De aceea, acum discută liderii de grup.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Domnul Daniel Buda.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,

La Legea cu notarii publici, la art. 39, punctul marginal 83, pagina 109, trebuie să rămână: „cu vinovăție, sub forma releicredințe.” Și spun asta la microfon.

Și, de asemenea, la Legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă, marginal 487, se va reformula în sensul că „prevederile se preiau în dispozițiile finale în cadrul Titlului V”.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

## Doamnă președinte,

În două minute ați trecut prin Parlament un Cod de procedură civilă cu vreo mie de amendamente, atât de gros, pe care le-am primit cu cinci minute înainte, fără să vedem ce conține. Nici n-au trecut cinci minute – mă rog, jumătate de oră –, vine domnul președinte și zice că n-a fost corect acolo, într-o lege, dincolo, într-o altă lege, fără să avem proiectul de lege.

Aceasta nu este procedură.

Deci ori reveniți cu ambele legi la o următoare dezbatere, ori veți avea problemă cu trecerea acestor două legi.

Deci avem punct de vedere favorabil din partea Guvernului, subliniez acest lucru.

Domnule Călian, vă rog.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

În calitate de inițiator al primului amendament la art. 2, nu mai susțin acest amendament, mergând pe varianta propusă de UDMR, care este oarecum asemănătoare.

Deci puteți să-l treceți la amendamente care nu sunt susținute, și atunci nu mai sunt probleme.

Conform regulamentului, în caz de paritate se reia votul. Deci, domnule Nicolicea, domnule deputat Erdei, doamna președinte Barna, ați ajuns la un punct de vedere comun? Bravo!

Am găsit un punct de vedere comun, și anume în momentul în care s-a mărit cuantumul, pentru ca suma pe ansamblu să nu fie afectată atât de mult, în loc de 1%, taxa va deveni 1,5%.

Deci așa este formularea, da?

Da. Și atunci...

Amendamentul domnului Erdei cu taxă de 1,5%, da? Domnule Călian, tocmai au discutat. Dumneavoastră n-ați participat la discuție, ca să ajungă la un punct de vedere comun?

Ziceți, vă rog.

## Doamnă președinte,

Erau chestiuni de corelare doar, nu era nimic altceva.

Bun! Corelarea tehnico-legislativă se face la comisie, domnule președinte, nu se face în plen.

Deci înțeleg că vă retrageți ceea ce ați spus.

Vă mulțumesc.

Ați terminat punctele de vedere pe taxa de solidaritate, domnul Nicolicea?

Doamna Barna, vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Întrucât Ministerul Finanțelor n-a făcut nicio precizare, stimați colegi, domnilor lideri de grup, eu aș vrea să vă reamintesc faptul că, la acest proiect de lege, avem punct de vedere al Guvernului favorabil pe textul formulat inițial, așa cum l-a depus UNPR-ul.

## Doamnă președinte,

Îmi pare rău, din punct de vedere procedural nu avem un amendament cu această prevedere pe care să-l discutăm.

În contextul în care vrem să mergem pe această variantă, trebuie să retrimitem la comisie acest proiect și să venim cu un amendament nou și cu un raport suplimentar, ca să respectăm regulamentul. Altfel, ce modificări aducem în plen? Nu se poate!

Domnul Márton Árpád. Domnul Erdei, vă rog.

## Doamnă președinte,

Așa este când vorbește un jurist, și nu un inginer. Într-adevăr, așa este. Noi ne-am înțeles cu colegul de la UNPR, dar, într-adevăr, așa este, trebuie să apară un nou raport suplimentar, care să conțină această înțelegere.

Domnul Nicolicea, vă rog, ce facem? Retrimitem la comisie sau nu?

Domnule Toader, vă rog, aveți cuvântul.

Solicit o pauză de consultări de zece minute.

Pauză de consultări de cinci minute.

## * * DUPĂ PAUZĂ

Istoricul acestei legi. Ea a fost trecută în protocolul de guvernare între partidele care susțin guvernarea. A fost acceptată de toate partidele în forma inițială, am făcut toate posibilitățile și am acceptat amendamente de la toți colegii. Am avut surpriza ca amendamentele propuse de niște colegi în Coaliție să fie respinse chiar de colegii din același grup, în comisiile respective. Mai precis, una peste alta, există o lipsă de ținere de cuvânt. Nu avem, procedural, ce să facem. Acceptăm acest amendament, dar avertizăm că atunci suma care va fi colectată va fi mult mai mică, și de acest lucru vor fi afectați pensionarii.

Cu privire la modul de lucru și la faptul că sunt colegi care își țin cuvântul 15 minute, și apoi nu, va trebui să avem o gândire și o reconsiderare a poziției noastre, a grupului, față de atitudinea celorlalți, care nu își țin cuvântul. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule Nicolicea, pentru această intervenție.

Atunci reluăm votul pe amendamentul susținut de domnul Erdei, care înțeleg că acum întrunește, într-o anumită măsură, un punct de vedere comun.

Doamnă președinte, Pauză de consultări 5 minute, ca să cădem de acord.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă rog, pauză de consultări.

* * DUPĂ PAUZĂ

Domnule președinte de ședință, În urma întâlnirii cu liderii de grup, am convenit.

Domnule Mircea Toader, nu v-am dat cuvântul. Vă rog să așteptați.

Am înțeles că...

Nu, nu! Dumneavoastră ați înțeles greșit.

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință, inclusiv domnul Alin Trășculescu.

Continuăm dezbaterile pe marginea legii.

Domnule lider Mircea Toader, să vedem la ce concluzii au ajuns liderii grupurilor parlamentare.

Da?

Da, domnule Erdei?

Supun acum la vot amendamentul dumneavoastră de la început, cel care este în cadrul amendamentelor respinse.

Da?

Domnule Varujan Pambuccian, vorbiți sau ce faceți?

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Noi avem aici amendamente respinse, și vă rog să le supuneți în ordine la vot, că am sărit la al patrulea amendament respins.

Le-ați retras.

## N-am retras nimic.

Comisia are amendamente admise și respinse în raportul suplimentar. Haideți să discutăm amendamentele respinse, în ordinea în care au fost trecute în raport, și dumneavoastră vă puteți exprima votul pentru sau împotrivă. Dacă nu trece primul, trece, poate, al doilea, trece al treilea.

Am convenit schimbarea baremului și a procentului. Doamna președinte Barna vă va comunica exact textul articolului.

Doamnă președinte,

Vă rog, să vedem textul exact.

Vă rog să urmăriți cu atenție textul. Numai puțin, doamnă președinte. Domnilor colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședințe și să urmăriți cu maximă atenție. Este o lege extrem de importantă.

Domnule Holdiș, vă rog să vă ocupați locul în sala de ședințe.

Doamnă ministru, îmi face plăcere să vă văd în sală. Domnule senator de Cluj,

Doamnelor și domnilor colegi, Domnule Cezar Preda,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință, stimați colegi. Doamnă președinte,

Vă rog să citiți amendamentul, în forma în care liderii grupurilor parlamentare l-au convenit.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre art. 2, care se modifică și va avea următorul cuprins: „Persoanele fizice care dețin bunuri imobile, precum și bunuri mobile constând în mijloace de transport aerian, mijloace de transport naval, precum și mijloace de transport terestru a căror valoare individuală este mai mare de 1.000 de euro, și valoarea lor însumată este mai mare de 900.000 de euro, vor achita anual o taxă de solidaritate în cuantum de 1,25% din valoarea totală a acestora, care se face venit la bugetul de stat.”

Și alin. (2) al art. 2 se elimină.

Domnul Márton Árpád, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,

Eu am înțeles că s-ar putea contura o înțelegere pe un articol și pe un alineat, dar asta nu înseamnă, din punct de vedere procedural, că alineatele care urmează și care au amendamente, acelea nu se mai

Restul amendamentelor au fost retrase.

Deci vă rog să supuneți la vot acest amendament și, în continuare, textul legii din amendamentele admise.

Domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog, domnule coleg.

Înțeleg că domnul Pambuccian nu dorește să intervină, nu? Domnul Mircea Toader?

Ați ridicat mâna, domnule lider Pambuccian. Am înțeles.

Doamnă președinte,

Vă rog să dați citire, din nou, textului în forma pe care liderii grupurilor parlamentare au convenit-o.

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile și să urmăriți. Doamnă deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Art. 2 alin. (1).

Numai puțin! Vă rog, acum.

Deci art. 2 alin. (1): „Persoanele fizice care dețin bunuri imobile, precum și bunuri mobile constând în mijloace de transport aerian, mijloace de transport naval, precum și mijloace de transport terestru a căror valoare individuală este mai mare de 1.000 de euro, și valoarea lor însumată este mai mare de 900.000 de euro vor achita anual o taxă de solidaritate, în cuantum de 1,25% din valoarea totală a acestora, care se face venit la bugetul de stat.”

Alin. (2) se elimină.

Alin. (3): „Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor fizice străine, pentru bunurile deținute în România.”

Alin. (4): „Sunt exceptate de la plata taxei de solidaritate persoanele fizice române care pe perioada aplicării prezentei legi îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au calitate de pensionari; nu au alte venituri în afara pensiei; bunurile deținute nu sunt generatoare de venituri”.

Deci este art. 2, în integralitatea lui, vă rog să-l supuneți la vot.

Domnule Toader, mai sunt?

Mulțumesc, domnule deputat. Doamnă președinte, vă rog.

Aici era vorba despre ceea ce am convenit cu privire la baza de impozitare, la nivel și la procent.

Cu privire la introducerea unui nou alineat, există un amendament. Încă nu am ajuns la el. Haideți să finalizăm întâi baza de impozitare, în ce constă patrimoniul, și care este cuantumul de taxare.

Mai avem un amendament, pe care o să-l discutăm după aceea. Să-l citească, eventual, și acum, și votăm în bloc.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Noi ne referim, și discuțiile au fost purtate legat de art. 2 alin. (1) pe care l-ați prezentat dumneavoastră, în forma convenită.

Pe urmă, mergem mai departe, coroborat cu alin. (2), pentru care înțeleg că s-a propus eliminarea lui.

Sunt și alte observații? Stimați colegi,

Nemaiexistând alte observații,

Al doilea: alin. (2) – se propune eliminarea.

Alin. (2) de la art. 2 – se propune eliminarea.

Am înțeles corect, doamna președinte? Da.

Vă rog, doamnă președinte, alin. (3) să-i dați citire în forma finală.

La alin. (3) avem o singură corecție, având în vedere că am eliminat alin. (2) – atunci se va reformula: „Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor fizice străine, pentru bunurile deținute în România”. Se renumerotează, și atunci cade prevederea din conținutul alin. (3) cu (2), pentru că alin. (3) devine alin. (2).

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Mulțumesc.

Asta la renumerotare. Deocamdată, vorbim despre alin. (3).

Stimați colegi,

Ați auzit conținutul alin. (3).

A fost adjudecat și alin. (3).

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Mai ales pentru procesul-verbal al ședinței „Cetățenii străini, pentru bunurile care sunt enumerate la art. 1”, da? La acestea ne-am referit și am votat.

Pentru că bunuri în sens larg înseamnă și acele acțiuni care sunt la bursă.

Și, dacă am adopta, este posibil ca bursa să scadă astăzi. Deci gândiți-vă dacă este bine pentru economia României.

## Doamnă președinte,

Ați auzit. Dacă este nevoie, să clarificați, ca să fie foarte clar pentru toată lumea.

Doamnă președinte, Domnule coleg, Vă rog să prezentați art. 2[1] . Vă rog să urmăriți cu atenție.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunem introducerea unui art. 2[1] , cu următorul conținut: „Nu intră sub incidența prezentei legi bunurile imobile cu destinație de locuință care servesc drept domiciliu al persoanei, dobândite prin moștenire sau retrocedare, precum și bunurile imobile cu destinație de locuință care servesc drept domiciliu al persoanei, deținute de pensionarii care au ca singură sursă de venit pensia.” Și spun acest lucru pentru că este posibil ca dumneavoastră să aveți o casă părintească moștenită din generații în generații, care din întâmplare se află în centrul Bucureștiului, valorează o sumă foarte mare, dumneavoastră sunteți o persoană cu venituri reduse și, dacă nu votăm acest amendament, atunci va trebui să vindeți casa ca să puteți să plătiți impozitul. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Deci asta chiar golește de conținut legea.

Rugămintea este: spuneți foarte clar că nu o votați și terminăm povestea. Ce tot ne încurcăm aici?

Este evident că după ce la Senat același grup a dărâmat amendamentele făcute la Coaliție, la Cameră le-a distrus pe cele de la Senat, și acum venim să distrugem întreaga lege.

Votați contra și vedem unde găsim voturi pentru a trece această lege.

Deci nu intră aici acțiunile sau alte chestiuni de genul acesta, intră doar cele care sunt enumerate: bunurile imobile, deci clădirile de orice natură, iar bunurile mobile sunt enumerate foarte clar: ambarcațiuni, vapoare, avioane, elicoptere și mașini.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Da.

Mulțumesc.

Deci sunt lucrurile clare.

Mulțumesc. Domnul deputat Petru Călian.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu putem susține acest amendament al colegilor de la UDMR, deoarece o mare parte din conținutul amendamentului este deja inclus în prevederile pe care le-am votat deja.

Mulțumesc.

Domnule deputat Erdei, vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte și domnule Nicolicea, ca să vă spun pe nume, așa se pare că partidul dumneavoastră sau formațiunea din care faceți parte vrea neapărat să impoziteze averea pensionarilor. Este revoltător! Eu nu cred că acesta este scopul și menirea unei taxe care se aplică numai în perioada de criză.

Este vorba despre taxarea averilor mari, nu despre pensionarii care nu au alte venituri decât pensia, dar prin moștenire au dobândit această avere, că ei, oricum, plătesc impozitul pe clădire, dacă dețin.

Nu este scopul nostru, cel puțin al UDMR-ului nu este, ca să impozităm pensionarii, chiar dacă au moștenit averi destul de însemnate.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul deputat Nicolicea. Urmează domnul deputat Dascălu. Vă rog, domnule deputat Nicolicea, aveți cuvântul.

Asta este praf în ochi, ceea ce ați spus dumneavoastră: pensionarii sunt scutiți. Uitați: „Sunt exceptate de la plata taxei de solidaritate persoanele fizice române care pe perioada aplicării prezentei legi îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au calitatea de pensionari; nu au alte venituri în afara pensiei; bunurile deținute nu sunt generatoare de venituri.”

Ca să explic: casa respectivă, dacă o face cazinou și ia nu știu câte mii de euro pe lună, nu este exceptată de la plată, dar dacă casa respectivă este chiar locuință, atunci ea este exceptată, dacă nu are alte venituri.

Deci, încă o dată repet, ori nu s-a citit legea, ori chiar se joacă, așa, „Pantarela”, de pe una pe alta, doar ca să cadă legea.

Spuneți cinstit că nu vreți să votați o astfel de lege și, repet, va trebui să stăm de vorbă, să vedem de unde găsim voturi pentru a ajuta pensionarii, într-adevăr, pentru că aceste sume sunt destinate pensiilor.

Vreau să vă mai spun o chestiune: pensionarul care are 900.000, adică aproape un milion averea, plus soția încă un milion, la 2 milioane – acesta este pensionarul de care dumneavoastră vă faceți acum că țineți cu el și că aplicați acest amendament, doar pentru a apăra pensionarii săraci. Apărați pensionarii săraci care au o avere de peste 2 milioane de euro.

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Mulțumesc.

Domnule deputat Dascălu, mai doriți să interveniți? Nu.

Am înțeles.

## Stimați colegi,

Amendamentul a căzut.

Stimați colegi,

Am epuizat dezbaterea acestei legi pe articole. Ea rămâne pentru votul final la ședința care va urma de îndată ce finalizăm ședința de dezbatere.

Domnule deputat Borbély, vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Într-adevăr, am trecut pe articole acea propunere legislativă privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

Între timp, a fost o discuție și cu Ministerul Finanțelor Publice și cu Ministerul Justiției.

V-aș ruga, dacă este posibil, există o propunere de modificare a art. 2, care se impune, conform legislației în vigoare. Dacă este posibil, s-ar putea să se întrunească comisia, în câteva minute, și să analizeze acest amendament suplimentar, și să revenim în plen pentru a clarifica, din punct de vedere juridic, legea. Această propunere legislativă, din câte știu eu, este susținută și de opoziție și de putere. Deci nu există niciun fel de problemă. Este vorba despre acea amnistie fiscală la aproape 300.000 de funcționari publici.

Deci vă rog foarte mult, dacă s-ar putea, comisia să se întrunească și să revină cu amendamentul agreat. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Președintele comisiei este în sală? Să auzim poziția comisiei.

Domnule președinte Daniel Buda, aveți cuvântul.

Da, domnule președinte, suntem de acord cu cele solicitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Stimați colegi,

Deci membrii Comisiei juridice se vor retrage pentru a se pronunța.

Noi continuăm dezbaterea pe marginea proiectelor înscrise, în continuare, pe ordinea de zi.

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule ministru,

Ne face plăcere să vă salutăm.

Aveți cuvântul, domnule ministru!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință,

Pentru că a fost un punct pe ordinea de zi, astăzi, aprobat, de aceea n-am în față textul ordonanței, dar, consultându-mă cu colegii mei și văzând articolele adoptate, desigur, suntem inițiatori, dar aș dori, dacă se poate, să fie transmis la comisie pentru dezbateri, deoarece sunt anumite divergențe, poziții, la care Ministerul Mediului nu este de acord la ora actuală.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Domnul ministru propune s-o retrimitem comisiei sesizate în fond, în vederea rezolvării problemelor care sunt încă neclarificate.

Protecția mediului, domnule lider.

Proiectul de lege este retrimis comisiei.

Termen de dezbatere și întocmire a unui nou raport suplimentar: două săptămâni.

## Stimați colegi,

În continuare, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Tot aici sunt și propunerile legislative care vizau aceeași modificare a Legii nr. 38 din 20 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Inițiatorii acestui proiect de lege nu doresc.

În situația aceasta, solicităm comisiei sesizate în fond, Comisiei pentru industrii, să ia cuvântul.

Domnul vicepreședinte Alin Trășculescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem un raport înlocuitor asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 7 și a art. 55 din Legea nr. 38 din 20 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, asupra Proiectului de lege pentru modificarea alin. (4) al art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere și asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 55 pct. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au reexaminat proiectele de lege și propunerile legislative în ședința din 23 aprilie 2012 și au hotărât în unanimitate întocmirea raportului înlocuitor asupra acestor acte normative și, totodată, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 38 din 2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu amendamente admise și amendamente respinse prevăzute în anexă și respingerea celorlalte patru proiecte de lege.

În cuprinsul Proiectului de lege de modificare și completare a Legii nr. 38/2003 au fost preluate și propunerile de amendare din Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 7 și art. 55 din Legea nr. 38 din 20 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, din Propunerea legislativă pentru

modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

În raport cu obiectul de reglementare și cu conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, stimați colegi, intrăm în dezbaterea pe articole a raportului prezentat de comisia sesizată în fond.

Vă rog să urmăriți cu atenție raportul comisiei, amendamentele admise, iar acolo unde se impune, să interveniți.

Îi rog și pe membrii comisiei de specialitate să ocupe loc și să urmărească raportul.

Dacă la poziția 1 există intervenții?

Poziția 2?

- Poziția 3? Poziția 4? Pozițiile 5, 6, 7, 8, 9...? Poziția 10? Poziția 11? Nu sunt intervenții.

La poziția 12? Nu avem nici aici intervenții.

Poziția 13?

Pozițiile 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26? Pozițiile 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57 și poziția 58?

Nu mai avem alte intervenții, am finalizat și dezbaterea proiectului de lege și a celor patru inițiative legislative ce au fost luate în dezbatere.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

22. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Corneliu Olar.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este vorba despre o corelare de legi, respectiv Legea nr. 33 din 1996 cu Legea nr. 171 din 2010, unde rezolvăm o problemă privind transportul materialului lemnos, avizul, valabilitatea actelor de transport al materialului lemnos. Este o lege care vine în folosul proprietarilor și vă rog să o susțineți.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți? Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ce-i drept, modificarea legii vine să coreleze un pic actele legislative, anexele sufereau niște greșeli pe care le-am îndreptat, respectiv la circulația materialului lemnos vreau să fac precizarea că acea derogare este valabilă numai pentru cei care beneficiază de Legea moților și pentru un volum limitat de masă lemnoasă.

Pe de altă parte, este important faptul că jandarmeria a reintrat în drepturi și poate verifica documentele privind transportul materialului lemnos și ne poate da o mână de ajutor suplimentară în parcurile naționale și naturale.

Vă mulțumesc.

Guvernul susține.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Tinel, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, dorește să intervină.

Domnule deputat, nu vă putem refuza această solicitare de a lua cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Scuzați-ne că v-am deranjat.

Ce vreau să spun este că grupul nostru parlamentar va susține modificările la Legea nr. 171, la Legea contravențiilor silvice, în forma în care ele au fost propuse și adoptate în comisia de specialitate, întrucât, așa este, domnul secretar de stat avea dreptate, s-au reparat, ca să spun așa, niște scăpări pe care le omisesem, le făcusem noi la textul legii.

Deci din acest punct de vedere și eu cred că cei din Țara Moților, dar nu numai, și ceilalți vor fi mulțumiți de noua formă, pentru că le creează o facilitate vizavi de cei 10 metri cubi de material lemnos prelucrat pe care au dreptul să-l transporte în cele opt zile.

Mulțumesc.

Domnule deputat, mulțumesc foarte mult. Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, stimați colegi, intrăm în dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond.

Toată lumea bănuiesc că are raportul comisiei. Dacă la numărul curent 1, titlul legii, sunt observații? Numărul curent 2, articol unic? Nu avem.

La numărul curent 3?

Mulțumesc, domnule ministru.

Aș vrea să văd dacă ședința de guvern s-a terminat. Domnilor miniștri,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședințe.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică, domnul ministru Adrian Rădulescu.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, în principal, în sensul instituirii unor noi contravenții silvice.

La dezbateri au fost prezenți 18 deputați din numărul total de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități și 16 deputați din totalul de 28 membri ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților legea spre dezbatere și adoptare.

Mulțumesc.

Nu avem observații.

La numărul curent 4?

La numărul curent 5?

La numărul curent 6?

La numărul curent 7 și la numărul curent 8 din raportul comisiilor sesizate în fond?

Nu avem intervenții.

Raportul comisiei a fost adoptat cu o participare extrem de exigentă a tuturor deputaților prezenți în sală.

Avem și anexe?

Vă cer scuze, legea are și anexe. Atunci să supunem...

La poziția 8 spune „anexele I–IV”, care au fost votate! Vă rog să nu mă induceți în eroare, stimați reprezentanți ai comisiilor sesizate în fond.

Deci legea a parcurs toate etapele, urmează votul final. Stimați colegi, vă rog să ocupați locurile în sala de ședință. Am o stare de disconfort când vă văd că stați în picioare.

Domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință.

Domnule ministru Borbély, vă rog să vă ocupați locul în sala de ședință.

Domnule Mircea Toader, vă rog să vă ocupați locul în sala de ședință.

Avem ultimul proiect de lege de pe ordinea de zi, și anume Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului. Domnul deputat Márton Árpád.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În comisie, față de legea inițială, care este o lege justă și în corelare cu directiva europeană, s-au introdus câteva elemente în plus. Aceste elemente, însă, nu mai sunt în acord nici cu directiva, nici cu legislația noastră, ca atare s-a propus inclusiv modificarea Codului de procedură actuală în vigoare și, evident, prin consecință, se va solicita și modificarea codului care va intra în vigoare.

Sunt multe probleme care se pot rezolva în comisie, ca atare, vă rog să retrimiteți această lege la comisie.

Să înțeleg că propuneți retrimiterea la comisia sesizată în fond, domnule deputat, da?

Domnul deputat Pambuccian, liderul Grupului minorităților naționale.

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

De acord cu retrimiterea în comisie, însă l-aș ruga pe colegul meu să detalieze care sunt elementele acelea care nu-i convin. Semnarea electronică a logurilor, responsabilizarea penală a celor care manipulează aceste date personale în cazul în care umblă prin ele, sau ce anume? Pentru că altfel rămâne impresia că a fost trimisă din plen ca să se scoată lucrurile acestea, lucruri care cred că nici colegului meu, nici dumneavoastră, nici oamenilor în general nu le-ar conveni să fie scoase.

Deci e bine să specificăm foarte clar la ce ne referim, pentru că, altfel, tendința invitaților la comisie este să scoată lucrurile acestea. Legea inițială nu le avea. Legea inițială dădea posibilitatea oricărui deținător al acestor loguri să le modifice cum are el chef și să incrimineze pe cine are el chef, cum are el chef sau cum i se spune să facă lucrul acesta, utilizând logurile respective, ceea ce nu era deloc în ordine.

Deci partea aceasta insist să plece de aici din plen cu faptul că nu va fi scoasă, ca să avem garanția că așa cum logurile au fost luate din dispozitivele pe care le dețin operatorii, așa ajung ele până la judecător, și nu alterate și mistificate pe parcurs.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton Árpád, vă rog.

## Domnule vicepreședinte,

Domnule deputat lider de grup parlamentar Pambuccian, Eu am propus exact retrimiterea la comisie pentru că, de exemplu, acea comisie a adoptat introducerea unui art. 16[1] nu în forma propusă de dumneavoastră, ci într-o altă formă, care nu mai implică prezența judecătorului.

Vedeți că sunteți de acord cu mine?

Deci solicit retrimiterea la comisie.

Mulțumesc. Drept la replică? Nu. O completare a intervenției. Vă rog, domnule Pambuccian.

Vă rog să faceți referire la amendamente. Deci forma pe care v-o doriți dumneavoastră este cea a amendamentelor propuse de mine... Nu, ca să fie clar ce trimitem!... și nu cea care a venit de la Senat. Eu pe aceea am amendat-o! Eu nu sunt inițiator al legii, de aceasta vă spun.

Deci, dacă ne raportăm la ce a venit de la Senat, facem un pas înapoi. Dacă ne raportăm la amendamentele pe care le-am propus eu, e bine să spunem lucrul acesta. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Termen: două săptămâni pentru finalizarea unui raport suplimentar.

Dacă membrii Comisiei juridice au deja un punct de vedere față de chestiunea care a fost pusă în discuție? Înțeleg că o distinsă colegă îmi comunică rezultatul favorabil, adică membrii comisiei au ajuns la un punct de vedere comun. Îl așteptăm... Nu putem fără președintele Comisiei juridice, cu regret, sau un reprezentant al Comisiei juridice care cunoaște exact soluția adoptată în plenul comisiei.

Îi rog pe cei care îl au în apropriere pe domnul Daniel Buda să-l trimită spre sala de ședință.

Domnule Daniel Buda,

Aveți un punct de vedere față de problema înaintată Comisiei juridice?

Numai un pic... Domnul Daniel Buda mai dorește să se consulte cu domnul ministru Bode. Înțeleg că domnul președinte are deja raportul suplimentar. Vă rog să citiți exact amendamentul adoptat de comisie.

Ați uitat ceva? Și uitarea este scrisă în legile omenirii. Greu la deal, domnule președinte.

Cu dumneavoastră președinte este foarte greu, domnule președinte de ședință.

Comisia juridică, de disciplină și imunități s-a întrunit pentru întocmirea unui raport suplimentar la proiectul de lege amintit adineauri, astfel încât art. 2 alin. (1) sună în felul următor: „Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condițiile art. 1, pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie, ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii”.

La alin. (2) avem în felul următor: „Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzute la alin. (1), nu se restituie”. Sub acest aspect fac precizarea că există un amendament de reformulare din partea colegului Máté András Levente, pe care Domnia Sa și-l va susține. Deci, repet, la acest alin. (2) există un amendament care a fost respins de comisie, dar, desigur, domnul deputat Máté András Levente și-l poate susține. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc.

Ați citit atât de repede că sunt convins că toți ați reținut ceea ce a citit domnul deputat. Recomand opoziției să citească domnul deputat Buda moțiunea vineri pentru economie de timp.

Stimați colegi,

Nu a omis domnul președinte.

Vă mulțumesc. V-a atras atenția că am un amendament la alin. (2), deci v-aș ruga să-l supuneți la vot alin. (1) și la alin. (2) am să vin să-mi susțin amendamentul respins.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Am înțeles.

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform raportului din comisie, alin. (2) sună în felul următor: „Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzute la alin. (1), nu se restituie”.

În opinia noastră, nu putem face deosebire între acești funcționari publici care au avut sau nu bunăvoința de a restitui sau nu aceste sume, care noi considerăm că li se cuvin, și, în concluzie, sună în felul următor amendamentul meu: „Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzute la alin. (1), se restituie persoanelor interesate”. Deci acele persoane care au plătit deja, au restituit această sumă de bani, să le poată reprimi, pentru că e incorect ca cineva care se ocupă de exemplu cu anumite fonduri europene să lucreze pentru 350 de lei la o primărie din România.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc, domnule deputat Máté. Stimați colegi,

## Stimați colegi,

Amendamentul adoptat se va include în corpul Propunerii legislative privind unele măsuri referitoare la drepturile de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice și va intra în forma finală la votul final, în ședința ce va urma în câteva minute.

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi pentru ședința consacrată dezbaterilor punctelor înscrise pe ordinea de zi. Facem o scurtă pauză pentru ca personalul tehnic să pregătească instalația de vot să funcționeze corect și ne reîntoarcem în șapte minute la ședința pentru votul final. Mulțumesc tuturor.

Ne revedem în câteva minute.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite distinșii colegi în sala de ședință. Îi rog pe distinșii colegi să nu facă curte doamnelor deputat.

Vă rog să ocupați loc, stimați colegi.

Domnule general, domnule general, vă rog să ocupați loc în sala de ședință.

Domnilor colegi,

Vă rog să ocupați loc în sala de ședință.

Rog secretarii de ședință să-și ocupe locurile la prezidiu. Rog consilierii deputaților să părăsească sala de ședință. Aș vrea să verificăm dacă avem cvorum.

Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru vot. Domnule deputat...

Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală și rog chiar liderii grupurilor parlamentare să vină în sală. Domnul Mircea Toader!

O fi plecat și el la USL, că văd că e o modă acum. Hai să punem clopoțelul să sune!

A sosit domnul Mircea Toader. Mai bine mai târziu, decât...

O invit pe doamna Turcan să ocupe loc în sala de ședință. Și pe doamna Magda...

Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință, distinse doamne deputate.

Facem o primă verificare a cvorumului.

Stimați colegi, instalația tehnică de vot este pregătită. Facem o primă verificare a cvorumului.

Vă rog să mai vină și restul colegilor. Mai avem nevoie de voturi. Rugăm opoziția să voteze și ea.

Domnule lider Mircea Dușa, așteptăm și votul dumneavoastră și pe al grupului pe care-l conduceți. Acceptăm și votul prin corespondență.

Haideți că mai intră colegi...

Vă rog să apăsați tastele, ca să verificăm...

Domnul deputat Vainer, vă rog să apăsați, să vă înregistrăm și pe dumneavoastră. Domnul deputat Oajdea...

Domnul ministru Răzvan Mustea...

Ați votat, domnule Antal?

Vă rog să ocupați loc în sala de ședință.

Haideți, stimați colegi! Uite-așa, valuri, valuri se revarsă deputații puterii.

S-au înțeles, spune cineva. Doamne ferește! A venit domnul Marius Rogin. Haideți, domnule deputat! Haideți, haideți, că stăm după dumneavoastră! Haideți, mai avem doar... 27 de deputați ai opoziției mai trebuie și avem cvorum.

Rog liderii grupurilor parlamentare să verifice prezența, să vedem dacă mai așteptăm sau intrăm în ședința de dezbateri.

Vă rog.

Stop vot!

Deci oprim votul, ca să putem să...

Vă rog, domnule Mircea Toader, verificăm pe urmă. Vedeți, am stopat votul. Domnule Toader, vă rog să verificați listingul. Domnul deputat Márton Árpád. Vă rog.

Domnule președinte, ca să folosim cu succes timpul, până când se constată cvorumul, vă rog să faceți să ne parvină lista de vot final, ca să știm și noi ce votăm. Măcar la votul final să știm!

Da.

Rog stafful tehnic să distribuie la liderii grupurilor parlamentare lista de vot final și în special liderilor opoziției, ca să știe ce votează.

Stimați colegi,

Între timp, după ce am oprit votul, au mai intrat în sală colegi.

Reluăm verificarea cvorumului.

Vă rog, stimați colegi, mai verificăm cvorumul o dată. Vă rog să apăsați tastele 1 și 4.

Domnule Tinel, vă rog, 1 și 4, o singură dată.

Stimați colegi,

Îl rog pe domnul secretar de ședință Mitică Pardău. Facem apel nominal. Apel nominal, vă rog.

Ca să dăm posibilitatea și opoziției să ajungă la vot.

Lista de apel nominal și, vă rog, domnule secretar Mircovici, să dați citire catalogului.

Adomniței Cristian Mihai absent Albu Gheorghe prezent Alecu Valeriu prezent Almăjanu Marin absent Amet Aledin prezent Ana Gheorghe absent Anastase Roberta Alma prezentă Andon Sergiu absent Andronache Gabriel prezent Anghel Florin Serghei prezent Antal István prezent

Antochi Gheorghe absent Apostolache Mihai Cristian prezent Ardeleanu Sanda Maria prezentă Arion Viorel prezent Atanasiu Teodor absent Avram Marian absent Axenie Carmen prezentă Balan Ioan prezent

Numai puțin!

Rog liderul Grupului PSD, Mircea Dușa, să nu părăsească sala de ședință.

|**Domnul Niculae Mircovici:**|| |---|---| |Balcan Viorel|prezent| |Banu Mihai|prezent| |Barbu Sulfina|prezentă| |Barna Maria Eugenia|prezentă| |Bădălan Eugen|prezent| |Bădulescu Adrian|prezent| |Bănicioiu Nicolae<br>Bărbulescu Daniel Ionuț<br>Bejinariu Eugen|absent<br>prezent<br>absent| |Berci Vasile<br>Béres Ștefan Vasile|absent<br>prezent| |Blaga Iosif Veniamin|absent| |Bleotu Vasile|absent| |Boabeș Dumitru|absent| |Bobeș Marin|absent| |Bode Lucian Nicolae<br>Boghicevici Claudia|prezent<br>prezentă| |Boiangiu Victor|prezent| |Boldea Mihail|absent| |Borbély László|prezent| |Bordeianu Dan|absent| |Bostan Emil<br>Bot Octavian|prezent<br>absent| |Botiș Ioan Nelu|prezent| |Boureanu Cristian Alexandru|prezent| |Brătianu Matei Radu|absent| |Brînză William Gabriel|prezent| |Buciuta Ștefan|prezent| |Bud Nicolae<br>Buda Daniel|prezent<br>prezent| |Buda Viorel Vasile|absent| |Budurescu Daniel Stamate|absent| |Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu|absent| |Buican Cristian|absent| |Burcău Doina|absentă| |Burlacu Cristian Ion<br>Burnei Ion|prezent<br>absent| |Buta Sorin Gheorghe|prezent| |Calimente Mihăiță|absent| |Canacheu Costică|prezent| |Cantaragiu Bogdan|prezent| |Cazan Mircea Vasile|absent| |Călian Petru|prezent| |Călin Ion|absent| |Cărare Viorel|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chircu Doinița Mariana|prezentă| |Chirilă Constantin|prezent|

## 54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 35/4.V.2012

|Chiriță Dumitru|absent|Gust Băloșin Florentin|prezent| |---|---|---|---| |Chisăliță Ioan Narcis|absent|Hogea Gheorghe|absent| |Chițoiu Daniel|absent|Holban Titi|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Holdiș Ioan|prezent| |Cindrea Ioan|absent|Horj Pavel|absent| |Ciobanu Gheorghe|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Ciocan Gheorghe|absent|Iacob-Ridzi Monica Maria|prezentă| |Cionca-Arghir Iustin Marinel|prezent|Iacob-Strugaru Stelică|prezent| |Ciucă Liviu Bogdan|absent|Ialomițianu Gheorghe|prezent| |Ciuhodaru Tudor|absent|Iancu Iulian|absent| |Coclici Radu Eugeniu|absent|Ibram Iusein|prezent| |Coroamă Gheorghe|prezent|Ignat Miron|prezent| |Covaci Dorel|absent|Ionescu George|prezent| |Cristea Victor|absent|Iordache Florin|absent| |Cristian Horia|absent|Iordache Luminița|prezentă| |Croitoru Cătălin|prezent|Iorguș Zanfir|prezent| |Damian Ioan|absent|Irimescu Mircea|absent| |Dascălu Constantin|prezent|Itu Cornel|absent| |Derzsi Ákos|prezent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Dobre Ciprian Minodor|absent|Jolța Nicolae|prezent| |Dobre Cristina Elena|prezentă|Kelemen Atilla Béla László|prezent| |Dobre Victor Paul|absent|Kelemen Hunor|prezent| |Dolineaschi Andrei|absent|Kerekes Károly|absent| |Donțu Mihai Aurel|absent|Korodi Attila|prezent| |Dragomir Gheorghe|absent|Kötő Iosif|prezent| |Drăghici Mircea Gheorghe|absent|Leșe Doru Brașoan|prezent| |Drăghici Sonia Maria|absentă|Liga Dănuț|prezent| |Drăgulescu Iosif Ștefan|prezent|Longher Ghervazen|prezent| |Dugulescu Marius Cristinel|absent|Lubanovici Mircea|prezent| |Dumitrache Ileana Cristina|absentă|Luca Ciprian Florin|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent|Lup Mircea Silvestru|absent| |Dumitrică George Ionuț|absent|Lupu Mihai|absent| |Dumitru Georgică|prezent|Macaleți Costică|absent| |Dumitru Ion|absent|Manda Iulian Claudiu|absent| |Dușa Mircea|absent|Manolescu Oana|prezentă| |Edler András György|prezent|Marian Dan Mihai|prezent| |Erdei Dolóczki István|prezent|Marin Mircea|prezent| |Farago Petru|prezent|Marinescu Antonella|absentă| |Farkas Anna Lili|prezentă|Martin Eduard Stelian|absent| |Fenechiu Relu|absent|Márton Árpád Francisc|prezent| |Firczak Gheorghe|prezent|Máté András Levente|prezent| |Florea Damian|absent|Mazilu Constantin|prezent| |Florescu Adrian|prezent|Merka Adrian Miroslav|prezent| |Fuia Stelian|prezent|Militaru Constantin Severus|prezent| |Gabor Gheorghe|absent|Mircovici Niculae|prezent| |Ganț Ovidiu Victor|prezent|Mitrea Manuela|absentă| |Gavrilescu Grațiela Leocadia|absentă|Mocanu Adrian|absent| |Geantă Florian Daniel|prezent|Mocanu Vasile|absent| |Georgescu Filip|absent|Mocioalcă Ion|absent| |Gerea Andrei Dominic|absent|Moldovan Carmen Ileana|absentă| |Gheorghe Tinel|prezent|Moldovan Emil Radu|absent| |Gherasim Vasile|prezent|Morega Dan Ilie|prezent| |Ghiță Cornel|prezent|Motreanu Dan Ștefan|absent| |Ghiță-Eftemie Stelian|prezent|Movilă Petru|prezent| |Ghiveciu Marian|absent|Munteanu Ioan|prezent| |Giurgiu Mircia|absent|Mustea-Șerban Răzvan|prezent| |Gliga Vasile Ghiorghe|absent|Nassar Rodica|absentă| |Göndör Marius Sorin|prezent|Năstase Adrian|absent| |Gorghiu Alina Ștefania|absentă|Neacșu Marian|absent| |Gospodaru Gabriel Dan|prezent|Nechifor Cătălin Ioan|absent| |Grama Horia|absent|Neculai Marius|prezent| |Grosaru Mircea|prezent|Negoiță Robert Sorin|absent| |Gurzău Adrian|prezent|Negruț Clement|prezent|

## **Domnul Ioan Oltean:**

Haideți să vedem dacă avem cvorum, domnule secretar! Stimați colegi, Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință.

În urma numărării celor prezenți, a rezultat o prezență de 164 de deputați, limita minimă a numărului de voturi necesar pentru a putea lucra în litera statutului.

În consecință, stimați colegi, vă rog să ocupați locurile.

Intrăm în votul final, în ordinea stabilită, care v-a fost comunicată fiecăruia dintre dumneavoastră.

Deci avem numărul curent 1 pe ordinea de zi: Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Vă rog să vă exprimați prin vot.