meră și Senat li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare parlamentar, la care se adaugă, cu același calcul, timpul alocat deputaților și senatorilor neafiliați, astfel: Grupurilor parlamentare ale PSD – 35 de minute; Grupurilor parlamentare ale PNL – 19 minute; Grupurilor parlamentare ale USR – șapte minute; Grupului parlamentar PRO Europa –
patru minute; Grupurilor parlamentare ale UDMR – cinci minute; Grupului parlamentar al minorităților naționale – trei minute; Grupului parlamentar al PMP – trei minute; deputați și senatori neafiliați – trei minute.
Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților și senatorilor înscriși la cuvânt pentru dezbaterea raportului și, de asemenea, deputații și senatorii neafiliați să-și nominalizeze un reprezentant.
Îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Ludovic Orban, pentru prezentarea raportului.
pentru societatea românească, atât pentru momentul actual, cât și pentru viitorul României.
Am înaintat președinților celor două Camere un raport care urmărește măsurile pe care le-am luat și pe care continuăm să le luăm atât în privința combaterii epidemiei cu coronavirus, cât și în ceea ce privește organizarea alegerilor și, mai ales, începerea anului școlar.
Mă voi referi, pentru început, la măsurile de combatere a răspândirii COVID-19. Încep prin a vă spune că ne-am confruntat cu o situație extrem de dificilă, pe care o știe toată lumea. S-a datorat faptului că, pentru o perioadă de trei săptămâni, autoritățile sanitare, Guvernul au fost lipsite de instrumentele legale pentru a putea lupta în mod eficient împotriva răspândirii virusului.
În Legea nr. 55 s-au introdus două articole care au afectat negativ capacitatea Guvernului, a autorităților de sănătate publică în lupta contra coronavirusului. În Legea nr. 55 știm foarte bine că, practic, detașările care au fost efectuate în perioada stării de urgență fără acordul conducătorului instituției sau al angajatului care urma a fi detașat, detașările aproape au devenit imposibile. Am pierdut efective importante atât în cadrul DSP-urilor, cât și în cadrul serviciilor de ambulanță, cât și în cadrul spitalelor, cât și în cadrul altor structuri.*
A doua măsură care a avut un efect negativ a fost aceea a blocării concursurilor. Gândiți-vă că de la adoptarea Legii nr. 55 sunt blocate concursurile în instituțiile publice; practic, nu am putut organiza concursuri nici în spitale, nici în direcțiile de sănătate publică, nici în serviciile de ambulanță, nici în alte structuri implicate în prima linie a bătăliei – aici mă refer, de exemplu, la poliție, jandarmerie, instituții cu atribuții de control, inspecțiile de muncă, reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și alte instituții care sunt implicate în efortul de combatere a răspândirii virusului.
De asemenea, în perioada de după decizia Curții Constituționale – domnul Florin Roman, domnul deputat, a încercat să vă spună câteva lucruri; mai repet, ca să se știe* –, noi am avut aproximativ 5.000 de persoane care au fost diagnosticate pozitiv pentru care nu am putut dispune nicio măsură pentru a împiedica transmiterea virusului de către aceste persoane care au fost diagnosticate pozitiv – deci erau infectate –, pentru a împiedica răspândirea de către aceste persoane a virusului. Mai mult decât atât, toate
persoanele care au fost stabilite ca persoane de contact prin anchetele epidemiologice realizate în cursul perioadei respective, de asemenea, au fost libere, nu s-a putut dispune niciun fel de măsură de carantinare, de izolare. Acest lucru s-a suprapus și cu măsurile de relaxare, care au fost luate gradual, în baza evaluării riscului epidemiologic. Această suprapunere a dus la o creștere semnificativă a numărului de cazuri. Exact în perioada respectivă, dacă o să vă uitați, vedeți că a fost cea mai mare creștere a numărului de cazuri. Am avut o creștere de la un număr de, să spunem, în medie, 500 de cazuri pe zi până la o medie de peste 1.000 de cazuri pe zi.
Imediat ce Parlamentul a adoptat Legea nr. 136, care din nou ne-a pus la dispoziție instrumente de care beneficiază toate țările europene, care nu reprezintă încălcări ale drepturilor omului și care reprezintă, de fapt, instrumente care sunt folosite de toate guvernele și de toate autoritățile celorlalte țări europene, imediat am dispus toate măsurile de care aveam nevoie. Gândiți-vă că, într-o perioadă atât de scurtă de timp (de la adoptarea legii până astăzi), am ajuns la situația de a avea peste 10.000 de persoane instituționalizate, izolate instituționalizat, adică, practic, care sunt tratate în secții de spital sau în secții exterioare ale spitalelor organizate în diferite spații. Deci peste 10.000 de persoane. De asemenea, s-a dispus carantinarea – și aici mă refer la persoanele care au fost în contact cu persoanele infectate rezultate în urma anchetelor epidemiologice – pentru aproape 40.000 de români care au fost în contact cu persoanele infectate. De asemenea, s-a dispus izolarea la domiciliu – practic, tratarea la domiciliu sau în spațiul declarat de persoana infectată – pentru aproape 15.000 de români.
Vă dați seama, puteți cuantifica ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi adoptat legea. Din nou asupra acestor persoane nu am fi avut niciun fel de posibilitate de a interveni și de a le determina să respecte anumite reguli, astfel încât să nu transmită virusul.
De asemenea, în ceea ce privește detașările, odată cu acordarea din nou a posibilității de realizare a acestor detașări, sigur, după apelul la voluntariat... Și aici vă dau, așa, numai o cifră: la un moment dat făcusem 4.000 de cereri de detașări voluntare, pentru care am primit în jur de 26 de acorduri pentru detașări, din 4.000 de cereri. Vă dau aceste date ca să vă dați seama de dificultățile cu care ne-am confruntat în toată această perioadă. Deci s-au dispus peste 1.500 de detașări. Aceste detașări erau fundamentale. Peste 1.100 de detașări sunt la direcțiile de sănătate publică, care sunt suprasolicitate, care... Dacă nu puteam beneficia de acești angajați care au fost detașați la direcțiile de sănătate publică, efectiv, suprasolicitarea ar fi dus la o reducere a eficienței în combaterea virusului. Gândiți-vă că direcțiile de sănătate publică duc o mare parte din greul bătăliei contra epidemiei: direcțiile de sănătate publică trebuie să emită toate deciziile; direcțiile de sănătate publică trebuie să supravegheze – sigur, în colaborare cu ambulanțele – recoltarea exsudatului țesutului nazofaringian, recoltarea probelor pentru diagnosticare; DSP-urile trebuie să asigure inspecția de sănătate pentru spitale, pentru toate spațiile publice pentru care este necesară luarea măsurilor de protecție sanitară; direcțiile de sănătate publică trebuie să efectueze anchetele epidemiologice. Și credeți-mă că, în
condițiile unui număr crescut de cazuri, viteza de derulare a anchetelor epidemiologice este vitală, pentru că ea permite ca persoane care au intrat în contact cu persoana infectată să poată să fie izolate, astfel încât să nu transmită virusul. Viteza este fundamentală în anchetele epidemiologice. De altfel, Ministerul Sănătății a emis un ordin în care a stabilit niște proceduri clare, termenul în care trebuie să se dispună realizarea anchetei epidemiologice și, mai ales, termenul în care să se dispună măsurile aferente rezultate în urma anchetelor epidemiologice.
De asemenea, am avut nevoie de persoane detașate pentru că a crescut numărul de pacienți care trebuie tratați în secțiile de terapie intensivă. Putem vedea că sunt... cred că 458 de români care sunt tratați astăzi în secțiile de terapie intensivă. Iar problema secțiilor de terapie intensivă este aceea că, deși avem o capacitate mai mare, infecția nu este unitar distribuită la nivelul țării. Sunt județe, municipiul București, care sunt mai afectate și exista riscul suprasolicitării capacității de tratare în secțiile ATI. În mod constant am avut ca obiectiv creșterea capacității de a trata în secțiile de terapie intensivă și, după adoptarea Legii nr. 136, am luat măsuri extrem de energice pentru a crește numărul de paturi în secțiile de terapie intensivă. Dar chiar și acolo unde am găsit paturi, fără detașarea medicilor anesteziști, asistenților medicali, care sunt necesari în tratare, degeaba ai paturi, degeaba ai ventilatoare, dacă nu ai personal. Am avut dificultăți în deschiderea unor secții de terapie intensivă noi, dificultăți care există în continuare. Cu toate astea, am crescut numărul de paturi în secțiile de terapie intensivă cu aproape 130 de paturi și acest proces de creștere continuă; mai avem la Brașov, la „Matei Balș” posibilitatea de a crește numărul de paturi. De asemenea, sunt utilizate soluții pentru fiecare regiune, astfel încât să creștem capacitatea de tratare a pacienților în secțiile de terapie intensivă. Vă repet că și aici detașarea a fost soluția care ne-a permis să facem funcționale foarte multe paturi de terapie intensivă care, altfel, nu ar fi putut fi operaționalizate.
Cred că ați remarcat că am crescut constant capacitatea de testare. De la 400-500 de teste care se puteau face în prima fază a epidemiei, am ajuns să realizăm... sunt zile în care putem face și 25.000 de teste, iar obiectivul nostru este de creștere în continuare a capacității de testare – testare, evident, pe aparate de tip Real-Time PCR, testare făcută în spații care să asigure biosecuritatea și cu personal care să aibă pregătirea necesară pentru a putea pune diagnostice corecte. Creșterea capacității de testare este foarte importantă, pentru că, dacă ai capacitate mai mare, poți să identifici mai ușor o persoană bolnavă și, cu cât identifici mai repede o persoană care este infectată cu coronavirus, cu atât mai repede poți să dispui măsurile de tratare a persoanei respective, de realizare a anchetei epidemiologice; în plus, poți să ai o analiză foarte serioasă, în care poți să îți dai seama cam care sunt zonele cu cel mai mare risc, unde se infectează cei mai mulți români.
Am să vă vorbesc despre un lucru la care sigur că nu ne-a făcut plăcere să apelăm, dar a fost necesar. Deși e perioadă de vară, am crescut intensitatea controalelor atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice. S-au dat extrem de multe amenzi, atât către operatorii economici, cât și către persoane fizice, pentru nerespectarea
reglementărilor legale, nerespectarea normelor privind protecția sanitară, iar lucrul acesta este extrem de important. Orice român trebuie să știe că, dacă nu respectă regulile, dacă nu respectă reglementările legale, poate să fie sancționat și este normal să fie sancționat. Pentru că, atunci când tu te expui riscului de infectare, tu, de fapt, nu te expui numai pe tine riscului de infectare, ci expui riscului de infectare în primul rând persoanele apropiate, familia, prietenii, colegii de birou și pe toți cei cu care interacționezi. Atunci când dăm sancțiuni către persoane care nu respectă regulile, le dăm strict cu obiectivul de a îi ajuta să respecte regulile și să înțeleagă faptul că regulile trebuie respectate. Și aici vă spun foarte limpede: cu cât crește procentul românilor care respectă regulile, care se protejează, cu atât riscul de răspândire a virusului se diminuează. Asta este calea cea mai normală. Vedem în toate țările că virusul n-a dispărut natural pe perioada verii, așa cum așteptau foarte mulți, că, de fapt, aici nici nu poate fi vorba de valuri, așa cum se estima în primă fază. Virusul rămâne prezent în comunitate, virusul se răspândește în comunitate și, cu cât interacțiunile sunt mai numeroase – și este normal, pentru că am dat drumul la marea majoritate a activităților, pentru că nu am vrut să blocăm economia –, cu cât numărul interacțiunilor între oameni crește, cu atât riscul de transmitere crește. Și în aproape toate țările, odată cu măsurile de relaxare, a crescut numărul de persoane infectate. Deci soluția este foarte limpede și foarte clară: respectarea regulilor, masca – nu înțeleg de ce există o asemenea opoziție față de mască; masca este cel mai bun mijloc de a te proteja, masca este, practic, garanția faptului că nu te infectezi atunci când interacționezi cu oamenii –, păstrarea unei distanțe fizice de un metru jumate, regulile de igienă. Sunt reguli simple, care pot să ne protejeze și să ducem o viață normală, să ne ducem la muncă, să ne petrecem concediul în condiții normale, activitatea economică să se desfășoare în cele mai bune condiții.
Respectarea regulilor este fundamentală – și aici fac un apel la dumneavoastră: în numele patriotismului pe care îl aveți, al responsabilității pe care o aveți față de românii care v-au acordat încrederea și v-au votat ca să fiți în organismul reprezentativ al României, fiți alături de noi în tot acest efort de comunicare publică și de convingere a îndărătnicilor și a celor care bagatelizează riscul acestui virus. Coronavirusul ucide, se vede clar; uitați-vă pe date și veți vedea că acest virus perfid provoacă moartea. Și nu numai pentru persoanele mai în vârstă sau persoanele cu comorbidități, care au alte boli, ci și pentru persoane sănătoase. A respecta regulile înseamnă nu numai a ne proteja pe noi, ci a-i proteja și pe ceilalți, a le apăra sănătatea și viața. Toate măsurile pe care le luăm au doar acest obiectiv: obiectivul de a reduce numărul de persoane infectate, obiectivul de a reduce la maximum posibil numărul persoanelor care pot să fie afectate de acest virus.*
În ceea ce privește începerea anului școlar, decizia noastră este foarte clară: pe 14 septembrie va începe anul școlar. Sigur că începerea anului școlar trebuie să se facă în niște condiții care să țină cont de situația epidemiologică. Din acest motiv, am luat decizia să deschidem școala în mod diferențiat, pe baza deciziilor luate, în primă fază, de consiliile de administrație, inspectoratele școlare, direcțiile de sănătate
publică și comitetele județene de situații de urgență. În consiliile de administrație ale școlilor sunt reprezentate autoritățile locale, sunt reprezentați părinții, sunt reprezentanții Ministerului Educației, ai inspectoratelor școlare și ei pot să facă o evaluare.
Există, practic, trei situații: situația, să spun, verde, situația galbenă și situația roșie. Sub unu... Aici e vorba de numărul de infectări: sub unu, între unu și trei și peste trei – numărul de persoane infectate în ultimele 14 zile. Așa se face calculul. În funcție de situația epidemiologică din fiecare comunitate locală, școala se poate deschide normal, cu elevi în clasă, în situația între unu și trei școala se poate deschide cu prezență alternativă, adică jumătate din clasă cu prezență fizică în clase, jumătate online – și, evident, cu alternarea acestor jumătăți de clase –, și, în mod evident, acolo unde situația epidemiologică indică un risc epidemiologic mare, școala va începe online.
Sigur că începerea școlii presupune o serie de demersuri. Demersurile pe care le-am gândit sunt demersuri care sunt în derulare pe fiecare, să spun, direcție de acțiune pe care am stabilit-o. În primul rând, am constituit un comitet interministerial care pregătește deschiderea anului școlar, care este coordonat de doamna vicepremier Raluca Turcan și care are reprezentanți ai tuturor instituțiilor relevante în ceea ce privește deschiderea școlii. Este clar că pentru fiecare mod de începere a anului școlar trebuie luate măsurile specifice. În școli, acolo unde începe activitatea normal, este clar că va fi necesar portul măștii atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi, cât și pentru personalul auxiliar. Acolo unde este posibil să se asigure, să spun, separarea prin plafoane de plexiglas în cadrul acelorași bănci, cum s-a realizat deja în anumite școli, este important ca acest lucru să se realizeze, pentru a reduce contactul fizic. De asemenea, toate școlile trebuie să fie pregătite cu tot ceea ce înseamnă substanțe de dezinfecție, cu dezinfectanți care să se afle la dispoziția cadrelor didactice și elevilor.
Am alocat resurse importante pentru creșterea capacității de organizare a lecțiilor, a cursurilor online. Situația, în momentul de față, am analizat-o din mai multe puncte de vedere. În primul rând, situația școlilor – dacă au sau nu au conexiune la internet. Pe evaluarea făcută de Ministerul Educației, aproximativ 20% din școli nu sunt conectate la internet. Și împreună cu ANCOM-ul, cu care am purtat discuții, cu operatorii de telefonie mobilă și cu reprezentanții autorităților locale vom găsi soluții pentru a asigura conexiunea la internet a tuturor școlilor. Acesta este obiectivul pe care îl avem.
De asemenea, fiecare școală trebuie să aibă acces la platforme de organizare a lecțiilor online. Ministerul Educației a purtat discuții cu furnizori de soluții și va exista posibilitatea de acces gratuit la platforme de învățare pentru fiecare școală. Google și Microsoft au pus la dispoziție astfel de soluții. Aceste soluții sunt gratuite pentru fiecare școală și e obligatoriu să fie utilizate de către școli, pentru a permite derularea pe aceste platforme a cursurilor online.
A treia direcție de acțiune este asigurarea accesului la cursurile online pentru elevii care nu dispun de tablete, calculatoare sau laptopuri. Pentru a asigura accesul elevilor la lecțiile online, am alocat din Fondul de rezervă al Guvernului suma necesară pentru achiziția a 250.000 de
tablete. Licitația este în curs de derulare. În cursul săptămânii viitoare vor fi stabiliți câștigătorii acestei proceduri pentru achiziționarea celor 250.000 de tablete pentru elevii care au nevoie de aceste tablete pentru a avea acces la cursuri, la lecții. Pe lângă asta, am disponibilizat din fondurile europene 125 de milioane de euro, care vor fi destinați decontării cheltuielilor făcute de autoritățile locale pentru achiziționarea de laptopuri suplimentare. Este vorba de 200.000 de laptopuri suplimentare, pentru care asigurăm finanțare de 50 de milioane.
De asemenea, din 125 de milioane, vom avea bani la dispoziție pentru decontarea altor categorii de cheltuieli ale autorităților locale, și anume cheltuielile pe care le au pentru achiziționarea mijloacelor de protecție sanitară, a dezinfectanților. Și, de asemenea, alocăm o sumă de bani și pentru decontarea cheltuielilor făcute de autoritățile locale pentru achiziția de cisterne sanitare acolo unde este necesar, cu care se asigură apă curentă, și toate facilitățile necesare în școlile respective.
Pentru a crește calitatea actului educațional online, am organizat – și sunt în continuare organizate – activități de creștere a competențelor didactice ale cadrelor didactice... a competențelor digitale ale cadrelor didactice de predare online, atât prin casele corpului didactic, cât și prin intermediul unor organizații neguvernamentale care sunt acreditate de Ministerul Educației pentru a furniza servicii de training pentru creșterea competențelor digitale pentru cadrele didactice. Sunt zeci de mii de cadre didactice care participă la aceste cursuri și care își îmbunătățesc capacitatea de a utiliza online-ul pentru a preda aceste lucruri.
De asemenea, din fonduri de la Banca Mondială, este prevăzută achiziția... e în curs de derulare achiziția, pentru 1.164 de unități școlare, de 74.000 de laptopuri, de asemenea, table interactive și camere web. Aceste achiziții sunt finanțate de la Banca Mondială, pentru a asigura posibilitatea efectivă pentru cele 1.164 de unități școlare de a putea organiza învățământul online.
Avem nevoie în mod clar de cooperarea atât a autorităților locale, cât și a managerilor de școli, o implicare din partea cadrelor didactice, din partea părinților în aceste eforturi pentru a asigura cele mai bune condiții de începere a anului școlar, pentru a putea asigura dreptul la educație pentru fiecare copil din România.
Închei intervenția mea prin a vă prezenta, pe scurt, măsurile pe care le-am gândit pentru organizarea alegerilor.* Dați-mi voie să încep prin a vă spune că data de 27 septembrie, data alegerilor locale, a fost stabilită de comun acord, în urma consultărilor între liderii politici, și a fost votată de Parlament. Atâta timp cât 27 septembrie, data alegerilor locale, a fost hotărâtă de Parlament, Guvernul a făcut toate demersurile pentru organizarea în bune condiții a alegerilor locale. Gândiți-vă că deja mandatele aleșilor locali au fost prelungite o dată. Noi considerăm că este important pentru democrație, este important pentru comunitățile locale să-și aleagă reprezentanți legitimi și tot efortul pe care îl facem este pentru a asigura cele mai bune condiții de desfășurare a campaniei electorale și de organizare a procesului efectiv de votare.
Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul de Interne, dezbate în momentul de față setul de reguli care trebuie respectate pe parcursul campaniei electorale de către candidați și, evident, de către susținătorii candidaților. Aceste reguli trebuie respectate în mod evident. Cei care candidează trebuie să fie un exemplu pentru comunitatea locală. Regulile pe care le vom folosi sunt reguli care au ca obiectiv protejarea sănătății cetățenilor cu care interacționează candidații și echipele lor de susținători pe perioada campaniei electorale.
Printre măsuri, cu siguranță va fi măsura portului măștii în toate interacțiunile care există între candidați și alegători – pentru candidați, că alegătorului nu poți să îi impui, dacă e în spațiu liber, să poarte mască. Sigur că bine ar fi, pentru a reduce riscul, să poarte mască și cetățenii cu care interacționăm. Vor exista reglementări în ceea ce privește distanța fizică, în ceea ce privește organizarea evenimentelor electorale, în cadrul cărora – așa cum am stabilit pentru evenimentele culturale, de exemplu – să existe o distanță fizică între participanții la evenimente, să existe o limitare a numărului de participanți. Evident, va fi obligatorie purtarea măștii la astfel de evenimente electorale, unde există interacțiune cu cetățenii. În ceea ce privește distribuția materialelor, aici discuțiile sunt ca activiștii care distribuie materiale să poarte mănuși și, evident, să aibă dezinfectanți, astfel încât să reducă riscul de transmitere a virusului prin materialele distribuite atunci când nu apelează la modalitatea de a transmite materialele de campanie prin poștă.
De asemenea, în ceea ce privește organizarea zilei votului, toți reprezentanții din birourile electorale vor avea la dispoziție cinci măști pe perioada de 24 de ore, pe parcursul zilei în care se desfășoară activitatea. Gândim reguli de distanțare fizică în cazul în care sunt mai mulți alegători care stau la coadă pentru a-și exercita dreptul de vot. Ne gândim ca așteptarea să fie realizată în niște spații marcate și, de preferință, în afara secțiilor de votare. De asemenea, vom încerca să utilizăm obligația, de exemplu, de dezinfectare a mâinii la intrarea în secțiile de votare și de dezinfectare la ieșirea din secțiile de votare.
Practic, vom... Chiar în momentul în care vom avea proiectul de reglementare privind regulile de protecție a sănătății pe perioada campaniei electorale îl voi trimite către fiecare lider de partid politic parlamentar, astfel încât să fie cunoscute, și vom aștepta puncte de vedere pentru a-l putea îmbunătăți. Eu cred că putem să organizăm alegerile fără să creștem riscul de transmitere a virusului. Cred că, în primul rând, cei care candidează sunt oameni care vor să conducă comunitățile locale și trebuie să dea un exemplu pentru cetățeni. Corectitudinea candidaților în campanie și a susținătorilor lor este foarte importantă și de ei va depinde, în primul rând, modul în care se organizează alegerile, mai ales capacitatea de a nu crește riscul epidemiologic pe perioada alegerilor.
Închei prin a mai transmite încă o dată un mesaj de unire a forțelor, pentru că putem să luptăm eficient împotriva epidemiei, putem să reducem numărul de infectări, dar pentru acest lucru este important ca oamenii care reprezintă modele, oamenii care au funcții publice, _influencer_ -ii, oamenii care au cu adevărat autoritate asupra celorlalți să fie un exemplu de comportament. Nu trebuie ca tema
coronavirusului să fie subiect de dispută electorală. Candidații să își prezinte programele, să prezinte viziunile de dezvoltare. Nimeni nu câștigă dacă tema coronavirusului este temă de campanie electorală. Cred că de responsabilitatea fiecăruia dintre noi depinde în mare măsură evoluția. Cu cât reducem mai mult răspândirea virusului, cu atât viața noastră poate fi mai normală, economia nu va fi afectată, putem încetul cu încetul să reluăm toate activitățile care astăzi încă sunt sub restricție și putem să avem o viață cât mai aproape de normalitate.
Vă mulțumesc!
Ion Marcel Ciolacu · 12 august 2020 · monitorul.ai