Dragoș-Gabriel Zisopol

„Mesajul E.S. doamna Katerina Sakellaropoulou, Președintele Republicii Elene, adresat grecilor de peste hotare cu ocazia zilei naționale, 25 Martie”

În calitate de președinte și deputat al Uniunii Elene din România, îmi revine deosebita onoare să vă prezint mesajul E.S. doamna Katerina Sakellaropoulou, Președintele Republicii Elene, adresat grecilor de peste hotare cu ocazia zilei naționale, 25 martie 2021.

„Dragi compatrioți greci de peste hotare,

Mesajul pe care vi-l transmit anul acesta, cu ocazia aniversării din 25 martie, cuprinde o simbolistică deosebită, deoarece sărbătorim 200 de ani de la începutul Revoluției care a condus la înlăturarea jugului otoman, la eliberarea patriei și la crearea statului grec contemporan.

În acest context istoric, un loc aparte în memoria noastră colectivă îl dețin grecii din diasporă, care, cu abnegație și aport dezinteresat, au contribuit la trezirea conștiinței naționale a grecilor și la pregătirea luptei, sprijinind prin orice mod și mijloace acest țel sfânt. Execuția eroului nostru național Rigas Velestinlis de către turci determină eforturi sistematizate în ceea ce privește organizarea grecilor din străinătate. În comunitățile grecești din Europa de Vest, intelectualii greci, în contact cu curentele culturale ale epocii, transformă cazul Greciei într-unul internațional și promovează ideea națiunii grecești care are dreptul la o existență politică distinctă. La Paris se înființează «L’Hôtel Hellénophone», iar la Viena se înființează Societatea «Philomuse», două dintre organizațiile precursoare ale grupării «Philiki Hetairia».

De asemenea, la Viena se publică primul ziar grecesc, «Efimeris», care are un puternic ecou, transmițând ideile iluminismului grecesc, în care prinde contur efervescența ideologică a perioadei prerevoluționare. Clerici învățați, precum Anthimos Gazis și Neophitos Doukas, transformă acest oraș în cel mai mare centru spiritual de răspândire a ideilor europene în Grecia, iar dezvoltarea economică a firmelor comerciale grecești favorizează finanțarea școlilor de limbă greacă.

Activități asemănătoare se întâlnesc și în alte locuri din Europa Centrală. Grecii care reușesc să se refugieze din Cipru, Smirna, Rodos și din Epir, să scape de măcelul din Chios și din alte locuri din Grecia, găsesc refugiu în Marsilia și în Trieste, iar comunitățile grecești din Ancona și din Livorno finanțează misiunile, oferindu-le eroilor din 1821 arme, echipamente de luptă și alimente. Mare este și numărul grecilor din diasporă care și-au dat viața pentru independența țării noastre, luptând «pentru credință și patrie», alături de frații lor revoluționari.