Dragoș Gabriel Zisopol

„Mesajul Președintelui Republicii Elene, E.S. domnul Prokopis Pavlopoulos, adresat grecilor de pretutindeni cu ocazia zilei naționale, instituită la 25 martie 1821”

Îmi revine onoarea să prezint mesajul Președintelui Republicii Elene, E.S. domnul Prokopis Pavlopoulos, adresat grecilor și filoelenilor, cu ocazia Zilei Naționale, instituită la 25 martie 1821.

„Sărbătorim perioada definitorie a istoriei noastre moderne, «Învierea» neamului nostru, care a condus la instaurarea noului stat suveran grec. În aceste condiții, aniversarea noastră națională trebuie să fie o permanentă sursă de învățături și inspirație națională pentru fiecare grec.

Revoluția din 1821 a avut loc într-o epocă în care situația politică din Europa, care era pe atunci, în esență, terenul exclusiv al politicii internaționale, nu părea favorabilă pentru așa ceva, și aceasta deoarece corelațiile geopolitice și diferitele tipuri de alianțe între «puternicii» acelei epoci nu constituiau teren favorabil pentru Răscoala Națională a Grecilor. Cu toate acestea, în 25 martie națiunea grecilor a îndrăznit să se revolte împotriva dominației turcești și a luptat cu un eroism neegalat, pentru cucerirea libertății și instituirea suveranității sale.

În această revoltă, grecii au avut și sprijinul necondiționat al unora dintre cele mai luminate minți ale Europei, care au împărtășit idealurile de libertate și autodeterminare ale poporului grec și au contribuit la această luptă totală nu doar cu averile lor, ci, în unele cazuri, chiar cu propria lor viață. Influențați de cele două revoluții majore ale Occidentului, Revoluția franceză din 1789 și Revoluția americană din 1776, și inspirați îndeosebi de mișcarea romantismului, și-au influențat puternic societățile în care trăiau și ai căror aleși membri erau, dezvoltând emblematica și istorica mișcare a filoelenismului. De aceea, ne vom aminti de ei veșnic cu sentimente de profund respect și de sinceră recunoștință.

În paralel, și grecii expați din Odessa, Viena, Sankt Petersburg, Paris, Belgrad, Trieste și multe alte comunități din diaspora doreau cu ardoare să-și vadă patria lor liberă, așa că s-au înrolat, alături de frații lor revoluționari, în lupta «pentru credința cea sfântă în Hristos și libertatea patriei». Figuri istorice, cum ar fi Adamantios Korais, Rigas Fereos, Ioannis Kapodistrias, membri ai Filiki Eteria, au reînviat interesul european pentru limba greacă, pentru cultura clasică și educația despre valorile grecești, pregătind astfel terenul pentru a sprijini revolta istorică a neamului grec. În acest fel, a existat o interacțiune între tendința filoelenă care se dezvolta în străinătate și situația din patria noastră, unde strămoșii noștri și-au păstrat vie conștiința națională de-a lungul secolelor.

Exemplul de neegalat al înaintașilor noștri luptători din 1821 trebuie să ne inspire și să ne conducă spre perpetuitate. Noi, grecii din țară, și voi, grecii de oriunde pe Pământ, ar trebui să creăm un front de neclintit al responsabilității, care să coordoneze acțiunile noastre, pentru a promova interesele patriei, cu condiția evidentă că noi toți vom demonstra întotdeauna respectul cuvenit pentru societățile în care trăiți și prosperați. Acest parcurs comun devine imperativ, mai ales în actuala conjunctură critică, când apar mari provocări, al căror rezultat va determina viitorul pe termen lung al Greciei, ca și cel al marii noastre familii europene, căreia îi aparține în mod irevocabil țara noastră. Mă refer la Uniunea Europeană și la nucleul său esențial, zona euro.