Miron-Tudor Mitrea

misiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- În unanimitate, plenul Camerei Deputaþilor a hotãrât

- respingerea proiectului de lege.

Aºa cum am promis, ne întoarcem la agriculturã, avându-l printre noi pe ministrul agriculturii.

Proiectul de Lege privind aprobarea Planului naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã ºi cofinanþarea acestuia din surse alocate de la bugetul de stat.

Din partea iniþiatorului existã intenþia de a lua cuvântul?

Domnule ministru Ioan Mureºan, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan Ñ** _ministrul agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Încep prin a-mi cere scuze cã nu am reuºit sã ajung în timp util la ºedinþa Camerei Deputaþilor.

Importanþa acestui act normativ pe care eu l-am propus, ºi Guvernul l-a adoptat ºi apoi l-a trimis la Camera Deputaþilor, cred cã nu mai trebuie dezvoltatã aici, în faþa dumneavoastrã.

În câteva cuvinte, aº vrea sã spun cã aceastã ofertã pe care Uniunea Europeanã o face þãrilor asociate, de a accesa niºte fonduri care se numesc ”fonduri de preaderareÒ pe urmãtoarea perioadã de 7 ani, din 2000 pânã în 2006, pentru România alocându-se 150 de milioane de euro pe an, este o ofertã pe care de bunã seamã nu o putem refuza. Dar, pentru ca aceºti bani sã poatã intra în spaþiul rural, este nevoie în principal de douã condiþii, ºi anume de partea de cofinanþare româneascã, care înseamnã atât bani bugetari, cât ºi bani atraºi din sectorul privat. Iar pentru acest lucru Ñ dumneavoastrã ºtiþi, ºi am primit susþinerea dumneavoastrã Ñ încercãm ca în bugetul Ministerului Agriculturii sã aparã anul acesta 1.000 de miliarde, care ar însemna cofinanþarea bugetarã, iar pentru cofinanþarea din sectorul privat am început discuþiile pentru un împrumut de la Banca Mondialã de 150 de milioane de dolari, care va fi derulat prin bãnci private, ºi avem speranþa cã de la sfârºitul lunii august Ð începutul lunii septembrie. Aceasta, pentru un motiv foarte simplu, pe care dumneavoastrã îl cunoaºteþi, cã în lumea satelor nu existã încã resurse financiare considerabile pentru a putea finanþa proiectele de care este nevoie, proiecte adevãrate.

Iar cea de-a doua condiþie, care de fapt a fost prima, ºi anume elaborarea unui plan naþional de dezvoltare ruralã, pe care a trebuit sã-l depunem într-un anumit termen la comisia de la Bruxelles, a fost îndeplinitã la

sfârºitul anului trecut, când noi am depus acest plan, cu proiectul de lege pe care l-am înaintat Camerei Deputaþilor, la Bruxelles.

Este adevãrat cã ne vin acum reacþiile, pentru ca nu atât planul, cât mãsurile pe care noi le-am propus acolo sã fie îmbunãtãþite.

De ce spun aceasta: pentru cã la discuþia pe care am avut-o la Bruxelles cu domnul Franz Fischler, care este comisarul Uniunii Europene pentru agriculturã, ni s-a scos în evidenþã faptul cã planul este bine fãcut, doar cã resursele, chiar dacã par ele mari la prima vedere, risipite pe prea multe mãsuri Ñ era vorba de 14 mãsuri Ñ ar însemna o diminuare a efectului financiar.