Stenogramă plen

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Planului Naþional pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã ºi confinanþarea acestuia din surse alocate de la bugetul de stat.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea afilierii României la Asociaþia Internaþionalã pentru ªtiinþe ºi Tehnologii Cerealiere, precum ºi a plãþii cotizaþiei anuale.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/1999 privind achiziþionarea de la producãtorii agricoli individuali de grâu de panificaþie pentru consumul intern. (Procedurã de urgenþã.)

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 33/1999 pentru stabilirea unor mãsuri în vederea privatizãrii Bãncii ”Banc PostÒ Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/1999 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. II alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 1/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte. (Procedurã de urgenþã.)

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 14/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte. (Procedurã de urgenþã.)

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte. (Procedurã de urgenþã.)

1. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind Fondul pentru mediu.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia din 18 august 1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre, semnat la Budapesta, la 26 martie 1998.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999 pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra, la 9 aprilie 1965, de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi 1994.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/1999 privind ratificarea Memorandumului de înþelegere pentru facilitarea transportului rutier internaþional de mãrfuri în regiunea SECI, semnat la Atena, la 28 aprilie 1999. 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2000 privind ratificarea Acordului multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-CaucazAsia, semnat la Baku, la 8 septembrie 1998.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind transportul combinat internaþional, semnat la Baku, la 30 iunie 1998.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Georgiei privind transportul combinat internaþional, semnat la Bucureºti, la 11 decembrie 1997.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind transportul combinat internaþional, semnat la Erevan, la 3 iulie 1998.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Polonia privind transporturile aeriene civile, semnat la Varºovia, la 19 mai 1999.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

11. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut. (Procedurã de urgenþã.)

13. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

14. Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale. (Procedurã de urgenþã; lege organicã.)

15. Propunerea legislativã privind utilizarea eficientã a energiei ºi propunerea legislativã privind creºterea eficienþei energetice.

1. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Nu a fost discutatã încã de cãtre Birourile permanente ale celor douã Camere procedura de urmat.)

## PROGRAMUL **de lucru în perioada 3Ð7 aprilie 2000**

**Ñ ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

- **Ñ orele 14,00Ð16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 16,00Ð18,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ñ orele 18,00Ð18,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate primului-ministru**

- **Ñ orele 18,30Ð19,30 Ñ Dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

- **ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 8,30Ð9,20 Ñ Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor**

- **Ñ orele 9,20Ð13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ñ orele 14,00Ð16,30 Ñ Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE**

**Ñ orele 8,30Ð16,30 Avizarea unor proiecte de lege ºi propuneri legislative; documentarea ºi soluþionarea unor probleme repartizate comisiilor**

**Ñ ora 11,00 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ñ orele 8,30Ð12,30 Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

* * *

## **Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

## _ªedinþa a început la ora 16,15._

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 221; sunt absenþi 132, din care participã la alte acþiuni parlamentare 47. Cvorumul de lucru pentru ziua de astãzi este de 125 de deputaþi.

Pentru sãptãmâna în curs, trebuie sã aprobãm ordinea de zi ºi programul; nu am avut ºedinþã în plen sãptãmâna trecutã.

Dacã la ordinea de zi prezentatã existã intervenþii? Înþeleg cã nu. O

Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creanþelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, precum ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2000 privind autorizarea Bãncii Naþionale a României pentru a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaþiei de retragere a depozitelor constituite la Banca ”Renaºterea Creditului RomânescÒ S.A. Ñ Credit Bank Ñ, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, precum ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

În continuare, vã informez cã la Biroul Permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele propuneri legislative:

1. Propunerea legislativã pentru modificarea Decretuluilege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite ca prizonieri, republicat cu modificãrile ulterioare, iniþiat de domnii deputaþi ªerban Zoner ºi Dan Constantinescu. Se solicitã de cãtre liderul Grupului parlamentar P.N.L. procedura de urgenþã.

Domnule deputat Stãnescu, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnilor colegi,

Este o iniþiativã legislativã care se referã la modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, act normativ care a fost modificat ºi republicat. Motivaþia: noi solicitãm ºi vã rugãm sã admiteþi procedura de urgenþã deoarece situaþiile care sunt legate de aceastã categorie sunt niºte situaþii neclare, sunt niºte situaþii care nu le creeazã decât un dezavantaj faþã de alte categorii sociale ºi, în primul rând, pensiile ºi indemnizaþiile de care beneficiazã la ora actualã sunt total insuficiente ºi sunt nevoiþi sã presteze o serie întreagã de

activitãþi, pe baza unor contracte de muncã sau a unor convenþii civile.

De asemenea, vã rugãm sã aveþi în vedere cã, de fapt, noi solicitãm un fel de mãsurã compensatorie. ªi, totodatã, vã rog sã reþineþi cã procedura de urgenþã se impune deoarece o procedurã legislativã normalã ar solicita un timp destul de mare, iar majoritatea celor care urmeazã sã beneficieze de aceste modificãri sunt persoane care meritã toatã consideraþia noastrã ºi sunt la o vârstã foarte înaintatã, au probleme de sãnãtate, ºi considerãm cã este o reparaþie moralã ºi o obligaþie pe care o avem noi faþã de aceastã categorie de concetãþeni. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã existã alte intervenþii la aceastã problemã a procedurii de urgenþã solicitate de cãtre Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal? Înþeleg cã nu.

Voturi pentru? Rog secretarii de ºedinþã sã le numere! 26 de voturi pentru, insuficiente.

2. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, iniþiatã de domnul deputat Andrei Chiliman. Se solicitã procedura de urgenþã de cãtre liderul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnule deputat Stãnescu, tot dumneavoastrã luaþi cuvântul? Aveþi microfonul!

Domnule preºedinte, cu toatã pãrerea de rãu, având în vedere prezenþa colegilor noºtri în aceastã salã ºi refuzul dintr-o anumitã parte a sãlii de a înþelege motivaþia pentru procedura de urgenþã, mã simt obligat sã vã solicit, în numele Grupului parlamentar P.N.L., verificarea cvorumului de ºedinþã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Sigur cã da, domnule deputat, înaintea oricãrui vot, grupurile parlamentare, conform regulamentului, au dreptul sã cearã verificarea cvorumului. Rog secretarii de ºedinþã sã verifice cvorumul.

Sunt 58 de colegi în partea stângã a sãlii, 50 în partea dreaptã, înseamnã 108, suntem cu 17 colegi sub cvorumul de lucru. Fac apel la liderii grupurilor parlamentare sã solicite colegilor sã intre în salã, în caz contrar, mã voi simþi obligat ca în maximum 10 minute sã trecem la un apel nominal, lucru pe care nu îl doreºte nici unul dintre noi!

## **Din salã**

**:**

Faceþi apelul nominal, domnule preºedinte!

Domnilor deputaþi, metoda pe care am folosit-o cu succes a fost în general aceasta: de a da o pauzã de 10 minute, mai ieºeam ºi eu pe hol, mai ieºiþi ºi dumneavoastrã, sã încercãm sã nu facem apel nominal. Stimaþi colegi,

Secretarii de ºedinþã mã anunþã cã sunt 131 de colegi în salã, deci cvorumul de lucru de 125 este îndeplinit.

Domnul deputat Stãnescu, în numele Grupului parlamentar P.N.L., solicitând procedura de urgenþã la propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Aceastã propunere legislativã s-a conturat din necesitatea corectãrii ºi îmbunãtãþirii unor prevederi ale Legii nr. 44/1994 ºi, în urma unor discuþii purtate cu asociaþiile veteranilor de rãzboi, s-au constatat o serie întreagã de deficienþe în aplicarea legii, cum ar fi, de exemplu: lipsa suprafeþelor de teren necesare împroprietãririi veteranilor de rãzboi, în special în localitãþile urbane; faptul cã dreptul de împroprietãrire este acordat doar pe timpul vieþii veteranilor de rãzboi, iar aceºtia, având în general vârste foarte înaintate, intenþia legiuitorilor de a le acorda unele drepturi se poate pierde; o serie întreagã de ambiguitãþi ºi omisiuni, precum ºi lãsarea mai multor posibilitãþi de interpretare a diferitelor autoritãþi însãrcinate cu aplicarea legii.

Deci aceste câteva puncte de vedere reprezintã, în opinia noastrã, temeinicia pentru ca sã se procedeze la modificarea ºi la corelarea dispoziþiilor legale cu cadrul real de aplicare a Legii nr. 44 în momentul de faþã, precum ºi o obligaþie moralã pe care o avem faþã de beneficiarii acestor modificãri, persoane care se aflã la o vârstã foarte înaintatã.

Pentru aceste considerente, vã rugãm sã fiþi de acord sã acordaþi votul pentru adoptarea prezentei propuneri legislative în regim de urgenþã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Alte intervenþii? Domnule deputat Vasile Stan, aveþi microfonul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întâmplãtor, acest proiect de lege eu l-am citit. Vreau sã vã informez cã aceastã lege a fost modificatã de zeci de ori pânã acum, ultima modificare a avut loc de curând.

Eu personal, în principiu, nu am nimic împotriva ei, dar cred cã, la ora actualã, Camera Deputaþilor trebuie sã se ocupe de altceva: sã se ocupe de cele 13 propuneri legislative de modificare a Legii nr. 69 ºi a Legii nr. 70, cã vin alegerile pe 4 iunie; sã se ocupe de salarizarea bugetarilor, cã a venit ordonanþã de urgenþã aºa mare...

Deci, pãrerea mea este cã e o cerere care nu trebuie acceptatã.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Þurlea, aveþi microfonul!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mi se pare stupefiantã fraza colegului meu de înainte: ”Camera trebuie sã se ocupe de altceva!Ò Lista Domniei sale este chiar o bazã la acest îndemn! Veteranii de rãzboi mai sunt puþini ºi mai trãiesc foarte puþin de aici încolo, sã se ocupe Camera ”puþinÒ de altceva, pânã vor dispãrea aceºti veterani de rãzboi ºi vor fi lãsaþi toþi ceilalþi profitori ai revoluþiei, care trãiesc ºi astãzi ºi vor trãi ºi de aici încolo foarte mult!

Vã rog, doamnelor ºi domnilor, sã acceptaþi urgenþa acestei propuneri legislative, care e meritoriu pentru Partidul Liberal cã a iniþiat-o, ºi vã rog, de asemenea, sã faceþi presiuni cei din majoritate asupra Guvernului nostru sã aibã grijã neapãrat, mãcar de aici încolo, de aceºti oameni, datoritã cãrora existã astãzi statul român.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã mai existã vorbitori? Înþeleg cã nu.

Cine este de acord cu procedura de urgenþã propusã de Grupul parlamentar P.N.L.?

Vã rog, voturi pentru? Marea majoritate.

Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri, vã rog? 3 abþineri.

Cu douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, procedura de urgenþã a fost adoptatã de cãtre Camerã.

Se sesizeazã: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Stimaþi colegi, am sã supun atenþiei dumneavoastrã deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind mecanismele de stimulare a comerþului exterior românesc ºi organizarea ºi funcþionarea Bãncii de ExportImport a României Ñ EXIMBANK Ñ S.A.: Albu Alexandru Ð P.D.S.R.; Marin Gheorghe Ð P.D.S.R.; Dimitriu Sorin Ð P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist; Cojocaru Radu Ð P.N.L.; Vida Iuliu Ð U.D.M.R.; Bãbãlãu Constantin Ð P.R.M.; Varujan Pambuccian Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Dacã existã intervenþii la aceste propuneri? Înþeleg cã

nu.

Voturi pentru? Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptatã componenþa comisiei de mediere.

Se informeazã Camera Deputaþilor cu privire la urmãtoarele documente, adoptate de Conferinþa Generalã a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, care au fost supuse Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, de la care s-a primit o notã cu recomandarea de a se aduce la cunoºtinþa plenului ºi de a se informa Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale:

1. Convenþia nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor; 2. Recomandarea nr. 190 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am fãcut o solicitare pentru trecerea mea la Comisia pentru apãrare dintr-o motivare foarte simplã, pe care dumneavoastrã o ºtiþi, de altfel: experienþa mea în domeniu mã calificã, cred eu, pentru aceastã comisie, nu pentru altã comisie; repartizarea iniþialã poate fi discutatã ºi decisã în plen, într-un fel sau într-altul, ºi o asemenea solicitare trebuie sã aibã decizia dumneavoastrã.

Pentru aceea am fãcut aceastã cerere ºi vã rog sã fiþi de acord cu mine.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Stimaþi colegi, domnul deputat Victor Babiuc a fãcut parte din Comisia pentru apãrare. Ajuns ministru, a schimbat comisia, cu acordul dumneavoastrã, ºi a trecut la Comisia pentru combaterea abuzurilor a Camerei Deputaþilor. Biroul Permanent a refuzat cererea pe motivul pe care vi l-am spus ºi domnul deputat a revenit cu ea în faþa plenului.

Dacã existã intervenþii pe aceastã problemã, a cererii domnului deputat? Înþeleg cã nu.

Voi supune votului cererea domnului deputat Victor Babiuc, de a trece ca membru la Comisia pentru apãrare.

Cine este pentru? Rog secretarii de ºedinþã sã numere voturile! 148 de voturi pentru.

Voturi împotrivã, vã rog? Douã voturi împotrivã. Abþineri, vã rog? 6 abþineri.

Cererea domnului Victor Babiuc a fost aprobatã de cãtre plenul Camerei.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenþia cu privire la suprimarea cerinþei supralegalizãrii actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga la 5 octombrie 1961;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1999 pentru ratificarea Convenþiei europene privind imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanitãþii ºi a crimelor de rãzboi, adoptatã la Strasbourg la 25 ianuarie 1974;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România ºi Statele Unite ale Americii privind asistenþa judiciarã în materie penalã, semnat la Washington la 26 mai 1999;

Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/1999 privind autorizarea Ministerului Finanþelor de a garanta un împrumut extern în valoare de 50 de milioane de mãrci germane pentru Banca de Export-Import a României Ñ EXIMBANK Ñ S.A., acordat de cãtre ”Kreditanstalt fŸr WiederaufbauÒ pentru realizarea Programului de dezvoltare a întreprinderilor mici ºi mijlocii cu capital majoritar românesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Este imperios necesar de a vota astãzi Planul naþional de dezvoltare a agriculturii ºi amenajare ruralã. Este vorba de 150 de milioane de euro, care vor fi alocaþi începând din acest an pânã în anul 2006 inclusiv. Pentru aceasta, România trebuie sã contribuie ºi ea cu 50 de milioane de euro în fiecare an.

Paleta este foarte largã, vizeazã viaþa satului românesc, probleme de infrastructurã, este vorba de 14Ñ15 mii de proiecte pentru agriculturã ºi vizeazã în special populaþia tânãrã, pânã la 40 de ani, care va fi implicatã în acest program.

Eu vã rog foarte mult! Toþi colegii, din tot eºichierul politic, care fac parte din Comisia pentru agriculturã, ºi-au dat acordul pentru acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, vã spun cu sinceritate cã ºi eu cred cã acest proiect de lege este important. L-am trecut pe ordinea de zi din acest motiv.

Vã rog sã nu vã îndreptaþi cãtre microfon, nu mai dau nimãnui cuvântul pe aceastã problemã. Regulamentul cere ca iniþiatorul sã fie prezent! Sunt de acord cã Ministerul Agriculturii considerã cã nu este important acest proiect de lege ºi nu a venit, dar mãcar ministrul pentru relaþia cu Parlamentul putea sã fie prezent!

Îi rog pe cei care se ocupã de pregãtirea ºedinþelor sã sune la cele douã ministere; pun proiectul de o parte, cum vine unul dintre iniþiatori, intrãm în discuþia lui. Cu toatã dragostea pentru dumneavoastrã, cei din comisie, care aþi insistat, ºi Guvernul trebuie sã aibã interes în a-ºi promova proiectele de lege ºi sã fie prezent, conform regulamentului, în Camerã.

Punctul 2 la ordinea de zi Ð proiectul de Lege pentru aprobarea afilierii României la Asociaþia Internaþionalã pentru ªtiinþe ºi Tehnologii Cerealiere, precum ºi a plãþii cotizaþiei anuale.

Sã înþeleg cã tot Ministerul Agriculturii este iniþiatorul? Da. Îl trecem ºi pe acesta de o parte.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/1999 privind achiziþionarea de la producãtorii agricoli individuali... Nici nu mai continuu, este extrem de neplãcut pentru mine sã constat cã, deºi suntem bombardaþi de cãtre Guvern cu scrisori în care sunt prioritãþile, ni se spune cã nu ne facem treaba, atunci când avem pe ordinea de zi legi, nu este prezent nimeni sã le susþinã!

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 33/1999 pentru stabilirea unor mãsuri în vederea privatizãrii Bãncii Ñ BANC POST Ñ S.A. Aici avem iniþiatorul.

Fiind o ordonanþã de urgenþã, trebuie sã aprobãm timpii. Rog preºedintele Comisiei pentru politicã economicã, domnul Vida, sã propunã timpii.

Domnule preºedinte,

Propun 15 minute timp total ºi câte 2 minute pentru luãrile de cuvânt.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Existã alte propuneri? Nu.

misiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- În unanimitate, plenul Camerei Deputaþilor a hotãrât

- respingerea proiectului de lege.

Aºa cum am promis, ne întoarcem la agriculturã, avându-l printre noi pe ministrul agriculturii.

Proiectul de Lege privind aprobarea Planului naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã ºi cofinanþarea acestuia din surse alocate de la bugetul de stat.

Din partea iniþiatorului existã intenþia de a lua cuvântul?

Domnule ministru Ioan Mureºan, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan Ñ** _ministrul agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Încep prin a-mi cere scuze cã nu am reuºit sã ajung în timp util la ºedinþa Camerei Deputaþilor.

Importanþa acestui act normativ pe care eu l-am propus, ºi Guvernul l-a adoptat ºi apoi l-a trimis la Camera Deputaþilor, cred cã nu mai trebuie dezvoltatã aici, în faþa dumneavoastrã.

În câteva cuvinte, aº vrea sã spun cã aceastã ofertã pe care Uniunea Europeanã o face þãrilor asociate, de a accesa niºte fonduri care se numesc ”fonduri de preaderareÒ pe urmãtoarea perioadã de 7 ani, din 2000 pânã în 2006, pentru România alocându-se 150 de milioane de euro pe an, este o ofertã pe care de bunã seamã nu o putem refuza. Dar, pentru ca aceºti bani sã poatã intra în spaþiul rural, este nevoie în principal de douã condiþii, ºi anume de partea de cofinanþare româneascã, care înseamnã atât bani bugetari, cât ºi bani atraºi din sectorul privat. Iar pentru acest lucru Ñ dumneavoastrã ºtiþi, ºi am primit susþinerea dumneavoastrã Ñ încercãm ca în bugetul Ministerului Agriculturii sã aparã anul acesta 1.000 de miliarde, care ar însemna cofinanþarea bugetarã, iar pentru cofinanþarea din sectorul privat am început discuþiile pentru un împrumut de la Banca Mondialã de 150 de milioane de dolari, care va fi derulat prin bãnci private, ºi avem speranþa cã de la sfârºitul lunii august Ð începutul lunii septembrie. Aceasta, pentru un motiv foarte simplu, pe care dumneavoastrã îl cunoaºteþi, cã în lumea satelor nu existã încã resurse financiare considerabile pentru a putea finanþa proiectele de care este nevoie, proiecte adevãrate.

Mulþumesc, domnule ministru. Comisia a susþinut.

Domnule Neagu, aveþi cuvântul sã susþineþi în continuare raportul depus.

Aveþi microfonul, domnule deputat.

Da, domnule preºedinte. Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor,

Fusesem chiar oprit de la a vorbi la aceste microfoane într-un moment în care tocmai a venit ºi domnul ministru.

Evident cã ºi Partidul Democraþiei Sociale din România este de acord cu substanþa acestei legi. Nici nu se putea altfel, atunci când cele 150 de milioane de euro sosesc în zona de dezvoltare a ruralului. ªi trebuie sã vã reamintesc faptul cã în 1996, în aprilie, P.D.S.R.-ul a semnat Carta ruralã europeanã, care înseamnã tocmai începutul renaºterii satului românesc.

Faptul cã existã ºi un aport în lei este de naturã sã aducã substanþã suplimentarã acestei zone.

O singurã chestiune mai am de spus. Prin consemnarea în documentele de ºedinþã, rog conducerea Ministerului Agriculturii ca noi, cei de la Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, sã fim permanent informaþi cu anticipaþie cu privire la cuantumurile ºi modul de împãrþire a acestor sume pe domenii ºi pe zone de activitate în rural, pentru cã este normal, zic eu, ca parlamentarii sã cunoascã ºi sã informeze eventual plenul Camerei Deputaþilor cu privire la modul de cheltuire a acestor bani.

Deci aºteptãm anexele acestei legi, aºteptãm sã fim informaþi, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, de modul în care se vor cheltui aceºti bani.

Mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterile generale.

Grupurile parlamentare care vor sã intervinã, sã se înscrie.

Înþeleg cã nu avem înscrieri.

Intrãm la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii.

Comisia ne propune o modificare a titlului legii. Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Amendamentul care ne este propus de cãtre comisie, prin redactarea sa, face ca legea, chiar dacã o votãm astãzi, sã devinã inaplicabilã, ºi vã voi citi textul: ”Condiþiile pentru aplicarea art. 1Ñ3 din prezenta lege se vor stabili prin acte normative elaborate în concordanþã cu reglementãrile Comisiei Europene nr. 1268/1999 ºi 2759/1999.Ò. Deci noi adoptãm o lege ºi aºteptãm sã venim cu alte reglementãri prin care sã stabilim condiþiile de aplicare a legii.

Este motivul pentru care propun sã fie respins acest amendament, cu atât mai mult cu cât vã rog sã observaþi cã la art. 1 s-a introdus un alin. 2, în care se aratã cum vor fi utilizate fondurile, iar, de asemenea, art. 3, în forma modificatã de comisie, face ca legea sã fie aplicabilã.

Ca atare, vã propun sã fie eliminat art. 3[1] , propus de cãtre comisie.

Domnul preºedinte Emil Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu am ascultat cu atenþiune cuvintele domnului Gaspar ºi vã rog respectuos sã vã concentraþi atenþia ºi sã nu fiþi deloc de acord cu aceastã soluþie.

Acest text deschide poarta cãtre niºte reglementãri europene pe care noi trebuie sã le implementãm la noi. N-o sã facem douã legi la ani diferiþi! Vã daþi seama ce se urmãreºte prin aceastã eliminare: poarta aceasta care acum este deschisã sã fie peste nu ºtiu cât timp închisã.

Dacã aceastã poartã rãmâne acum deschisã, cu trimitere la niºte norme din afarã, anumite efecte ale legii se vor produce acum, cele mai multe, iar alte efecte se vor produce atunci, îndatã ce acele acte normative cu elemente de extraneitate vor fi adoptate.

Prin urmare, vã rog respectuos sã fiþi foarte atenþi ºi sã votaþi menþinerea textului.

Vã mulþumesc.

Singura observaþie este cã domnul Gaspar sprijinea forma iniþiatorului, care era fãrã textul respectiv. Iniþiatorul?

Domnule ministru Mureºan, aveþi microfonul.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur cã acest text nu apare în varianta iniþialã, însã el poate fi acceptat; de altfel l-am ºi acceptat la comisie, pentru cã vine sã întãreascã acest act normativ, ºi eu nu cred, domnule Gaspar, cã existã o incoerenþã sau un lucru care nu poate fi fãcut.

Orice lege are, dupã aceea, sã spunem, legislaþie secundarã, prin care ea este pusã în practicã Ð hotãrâri de Guvern, ordine ale ministrului, prin care noi preluãm legislaþia europeanã ºi prin care facem ca legea sã fie operaþionalã.

Deci eu cred cã aceste reglementãri care vor apãrea în aceastã lege vor fi foarte puternice ºi vor da posibilitatea ca banii sã vinã efectiv în România. Aºa încât aº dori sã votaþi pentru menþinerea lor.

Domnule secretar Gaspar, aveþi microfonul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Recitesc textul: ”Condiþiile pentru aplicarea art. 1Ñ3ÉÒ, legea având trei articole, ”Édin prezenta lege se vor stabili prin acte normative elaborate în concordanþã cu reglementãrile Comisiei Europene nr. 1.268/1999 ºi 2.759/1999.Ò. Deci eu vã spun cã legea aceasta devine inaplicabilã pânã când nu se vor stabili acele condiþii. De ce nu le reglementãm prin aceastã lege, atunci?

Ori scoatem textul, ori venim ºi reglementãm, dacã se considerã cã trebuie pusã de acord cu legislaþia comunitarã, dar eu apreciez cã prin alin. 2 care s-a introdus la art. 1, ºi pe care îl consider foarte judicios, fãcut de domnii deputaþi Cristea ºi Tabãrã, ºi prin felul în care a fost redactat art. 3, acest text este inutil.

Da, mulþumesc.

Domnule deputat Cristea, aveþi microfonul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Opinia mea este cã textul trebuie sã rãmânã, ºi voi încerca eu sã fiu mai explicit.

Procedura de finanþare aplicatã, folositã de Uniunea Europeanã, se face dupã niºte standarde care sunt ale Uniunii Europene ºi pe care noi trebuie sã le acceptãm, inclusiv cofinanþarea obligatorie din partea Guvernului României. Or, în textul legii trebuia sã existe o astfel de formulare.

Legea, ca atare, sigur, are o dozã de ambiguitate Ð am spus-o ºi la comisie Ñ pe de o parte, se aprobã Planul naþional, iar pe de altã parte, se aprobã finanþarea în cadrul Programului SAPARD, care nu acoperã integral tot ce înseamnã Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã. Probabil cã mai corectã ar fi fost o formulare mai concisã, cu trimitere directã la finanþarea prin Programul SAPARD a unor direcþii din Planul naþional pe care ministerul le stabileºte ºi le convine de comun acord cu Uniunea Europeanã; dar în cadrul legii trebuie sã rãmânã aceastã formulare, pentru cã punerea în practicã a acestui program, a acestui plan naþional de agriculturã se va face, repet, numai pe baza a ceea ce se convine cu Uniunea Europeanã, inclusiv ca modalitate de finanþare, inclusiv ca direcþii prioritare de finanþare.

De altfel, a spus aici ºi domnul ministru cã din cele 15 direcþii pe care noi am vrut sã le prindem în textul legii, tocmai ca sã poatã fi urmãrite mai exact sumele respective, se va conveni probabil la mai puþine: 5Ñ6Ñ7. Deci acesta este motivul pentru care lucrurile trebuie sã rãmânã aºa.

ªi, pentru cã n-am reuºit sã intervin la vreme, pentru cã domnul preºedinte n-a observat când fãceam niºte semne mai din spate, în bugetul de stat pe acest an nu existã, din pãcate, nici un fel de poziþie bugetarã referitoare la Programul SAPARD. Or, una dintre cerinþele exprese ºi eliminatorii, dacã vreþi, în a acorda tranºe din acest program este cofinanþarea. Dacã noi nu avem prevãzutã în buget nici un fel de sursã de cofinanþare, cu siguranþã cã negocierile pe care Ministerul Agriculturii le va face cu Uniunea Europeanã vor fi foarte greoaie sau probabil se vor împotmoli iarãºi; sumele respective de bani rãmân aºa sau vor rãmâne un deziderat.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule deputat.

Îmi cer scuze dacã nu v-am vãzut, împreunã cu colegii mei, când aþi vrut sã luaþi cuvântul. N-a fost nici o intenþie.

Comisia? Vã pãstraþi punctul de vedere, formularea. Iniþiatorul? Sprijiniþi forma comisiei.

Domnul Gaspar renunþã; era un ajutor pe care Domnia sa vroia sã-l dea celor care vor aplica legea, ºi a renunþat la acest ajutor.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu avem.

- Abþineri? Nu avem.

Vã mulþumesc.

Cineva în salã strigã. Am rugãmintea, cine vrea sã ia cuvântul, sã ridice mâna. Voi da cuvântul. Niciodatã n-am încãlcat regulamentul ºi n-aº dori sã pun un coleg în situaþia de a face un efort verbal prea mare ºi sã strige din spatele sãii cine ºtie ce indicaþie.

Urmeazã proiectul de Lege privind aprobarea afilierii României la Asociaþia Internaþionalã pentru ªtiinþe ºi Tehnologii Cerealiere, precum ºi a plãþii cotizaþiei anuale.

Din partea iniþiatorului existã intenþia de a lua cuvântul? Nu.

Comisia, doriþi sã luaþi cuvântul? Nu.

Grupurile parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale, vã rog sã vã înscrieþi.

Comisia, în raportul pe care ni l-a trimis, propune sã adoptãm legea în forma pe care ne-a prezentat-o iniþiatorul. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Art. 1. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 1 a fost adoptat în unanimitate. Art. 2. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

- Art. 2 a fost adoptat în unanimitate, în forma adoptatã

- ºi de Senat.

Art. 3. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Legea are caracter ordinar ºi propun votul deschis, prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu. Abþineri? Nu.

Am stabilit procedura de vot ºi

20 de minute pentru întregul proiect de lege, ºi pentru fiecare articol dezbaterea, intervenþia va fi de 2 minute.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc.

Dacã existã alte propuneri? Înþeleg cã nu.

propune modificarea acestuia, conform textului din raport. Dacã existã intervenþii? Nu sunt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã fac numai o precizare tehnicã pentru stenogramã: în raportul distribuit colegilor este o greºealã de dactilografiere. La finalul raportului este vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 50/1998, ºi nu nr. 59, aºa cum greºit a apãrut în raportul distribuit. Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã rog, însã, sã nu luaþi loc. Sã ne propuneþi timpii... Da. Este vorba de respingere, dacã înþeleg eu bine... Deci aþi fãcut corect. Iertaþi-mã.

Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, prin care se propune respingerea ordonanþei de urgenþã, din motivele prevãzute în raport.

Dacã existã intervenþii? Nu.

Numai aceeaºi precizare tehnicã pe care am prezentat-o ºi adineauri: este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 50/1998, în raport tot aceeaºi greºealã de dactilografiere.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Este vorba de raportul de respingere a ordonanþei de urgenþã, a proiectului de lege, din partea comisiei. Da. Este o respingere a proiectului de lege în raport.

Cine vrea sã facã intervenþii? Nu existã.

ui dumneavoastrã articolul unic al legii. Intervenþii? Nu sunt.

- Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Sunt 3 voturi împotrivã. Abþineri? Sunt douã abþineri. Vã mulþumesc.

-

Voturi împotrivã, vã rog? Secretarii de ºedinþã, vã rog, numãraþi voturile...

Rog colegii sã opreascã ºedinþele care au loc în salã... Miniºedinþe...

Sunt 25 voturi împotrivã. Abþineri? Sunt 8 abþineri.

## **Voci din stânga sãlii:**

Nu este cvorum!

Voturi împotrivã? Sunt 4 voturi împotrivã.

Abþineri? Sunt douã abþineri.

Cu 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, art. 1 a fost adoptat.

La art. 2 dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Sunt 3 voturi împotrivã.

Abþineri? Sunt 4 abþineri.

Cu 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, art. 2 a fost adoptat.

Doar 78 de colegi ºi-au manifestat votul.

Rog liderii grupurilor parlamentare ca în termen de 5 minute, pânã la 17,45, sã asigure cvorumul de lucru, cvorumul de vot, de 272 de persoane, ca sã ne putem continua ºedinþa. În cazul cã la ora 17,45 nu vom avea cvorum, vom suspenda prima parte a ºedinþei de astãzi.

Deci este evident cã nu putem reface cvorumul de lucru pentru cele 15 minute care au mai rãmas din prima parte a ºedinþei noastre, motiv pentru care întrerupem aici prima parte a ºedinþei. Reluãm ºedinþa la orele 18,00 cu rãspunsurile orale la interpelãrile adresate de deputaþi primului-ministru ºi membrilor Guvernului. Deci ne revedem la ora 18,00 cu aceasta a doua parte a ºedinþei noastre.

## Stimaþi colegi,

Intrãm în partea a doua a ºedinþei noastre.

La ºedinþa de rãspunsuri la întrebãri adresate de deputaþi primului-ministru ºi membrilor Guvernului, vã informez cã primul-ministru solicitã amânarea rãspunsului la întrebãrile adresate de domnii: Gheorghe Ana, Mihai Vitcu, Petru ªteolea ºi Anghel Stanciu.

De asemenea, existã o listã foarte lungã de miniºtri care solicitã amânarea rãspunsurilor: domnul Mircea Ciumara pentru domnii Nicolae Popa ºi Florian Serac; domnul Petre Roman pentru domnul Petre Naidin; domnul Traian-Decebal Remeº pentru domnul Petre Naidin; domnul Radu Berceanu pentru Mihai Sireþeanu; doamna Smaranda Dobrescu pentru domnii Viorel Burlacu, ªtefan Baban Ð de douã ori; domnul Radu Sârbu pentru domnul Petre Naidin ºi domnul Vlad Roºca pentru domnul ªtefan Baban.

Acestea sunt interpelãri adresate membrilor Guvernului, pentru care aceºtia solicitã amânarea rãspunsurilor astãzi.

Pentru doamna deputat Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii, domnul Hajdœ G‡bor, este prezent.

Dar nu este doamna Bartoº în salã!

Era aici. Nu se dau rãspunsuri dacã deputatul este absent. Domnule ministru, regret. O sã primeascã doamna deputat rãspunsul dumneavoastrã în scris, aºa cum este firesc, dacã lipseºte de la primirea rãspunsului la interpelare.

Sunt uºor mirat, cã m-am întâlnit cu doamna Bartoº acum mai puþin de 3 minute. Este evident cã nu este în salã.

Domnule deputat Petre Naidin, vã rog sã prezentaþi pe scurt interpelarea adresatã domnului ministru Hajdœ G‡bor.

Domnule preºedinte, Stimaþi miniºtri,

Stimaþi colegi,

Înainte de a adresa interpelarea domnului ministru, totuºi, îmi arãt surprinderea pentru faptul cã azi douã interpelãri importante pentru cei care mi le-au semnalat sunt amânate, respectiv pentru Asociaþia armatorilor ºi operatorilor fluviali din România, care reclamã de un an de zile problema spinoasã a deblocãrii Canalului navigabil de la Novi Sad ºi, respectiv, compensarea pierderilor pe care le-au suferit agenþii economici; a doua, privind o pri-

vatizare a unei societãþi comerciale din judeþul Cãlãraºi Ð SCUT Olteniþa, dar credem cã amânarea poate sã însemne ºi lucruri bune pentru rãspunsuri favorabile.

Domnule ministru Hajdœ G‡bor,

M-am adresat cu urmãtoarea interpelare privind modul cum se numesc la Consiliul de administraþie, la Casa de Asigurãri de Sãnãtate a Judeþului Cãlãraºi membrii, modul în care asociaþiile patronale reprezentative la nivel naþional înþeleg sã-ºi delege reprezentanþii, astfel încât nimeni sã nu mai priceapã nimic.

Adicã, dacã un doctor de mare prestigiu, specialist, care se pricepe în probleme de asigurãri de sãnãtate, trebuie înlocuit cu un inginer, Dobre Aurel, inginer care a trecut pe la mai multe autoritãþi publice, de la Direcþia Generalã a F.P.S.-ului, ºi unde nu are realizãri consistente, deci Domnia sa, Dobre Aurel, reuºeºte printr-o împãcare suspectã cu asociaþiile patronale sã pãtrundã în Casa de Asigurãri, acolo unde, efectiv, nu avea locul.

Domnul ministru bãnuiesc cã nu va uza de independenþa pe care o asigurã legea, întrucât aceastã independenþã este supusã verificãrii ºi a ministerului, cât ºi a Guvernului, întrucât ºi ministerul are reprezentanþi în Casa Naþionalã a Asigurãrilor de Sãnãtate.

Sã vedem cum se dezleagã aceastã problemã. Îl rog pe domnul ministru sã intervinã.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnule ministru, aveþi microfonul.

**Domnul Hajdœ G‡bor Ñ** _ministru de stat, ministrul sãnãtãþii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat,

Într-adevãr, existã o oarecare independenþã, care, în limbajul Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145, se numeºte ”autonomieÒ.

Legea consacrã prin art. 62 autonomia Caselor de Asigurãri de Sãnãtate, spunând cã acestea sunt ”instituþii publice autonomeÒ. De asemenea, chiar în art. 1 alin. 2 al legii respective se aratã cã ”... asigurãrile sociale de sãnãtate funcþioneazã descentralizatÒ.

Fiind aceste douã principii aplicate în cazul asigurãrilor sociale de sãnãtate, la Casele judeþene bineînþeles cã Ministerul Sãnãtãþii nu are un drept de control.

Trebuie vãzut cã, prin Ordonanþa nr. 30 din 1998, s-a prevãzut cã în perioada 1 ianuarie 1999 pânã la 31 decembrie 2002, organele de conducere ale Caselor Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi ale Caselor judeþene sunt consiliile de administraþie, în care, aºa cum de altfel s-a arãtat chiar ºi în textul interpelãrii, organele reprezentative ale patronajului deleagã câte 3 membri. Aceastã delegare, de asemenea, nu este sub controlul Ministerului Sãnãtãþii.

Totuºi, noi, primind interpelarea domnului deputat, am intervenit la Uniunea Generalã a Industriaºilor din România, care ne-a comunicat cã, exercitând dreptul prevãzut în legea respectivã, a desemnat pe domnul Aurel Dobre, la cererea comitetului executiv al Trialei UGIR 1903 Cãlãraºi, care a solicitat înlocuirea domnului Ion Gheorghe cu domnul Aurel Dobre, conducerea naþionalã a Uniunii Generale a Industriaºilor din România a aprobat aceastã înlocuire. În aceastã situaþie, Ministerul Sãnãtãþii nu poate sã aibã nici un drept de control.

Am clarificat situaþia ºi am constatat cã Uniunea Generalã a Industriaºilor din România ºi-a exercitat un drept prevãzut de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule deputat,

La interpelãri nu se mai intervine ulterior. Da. Numai la întrebãri puteþi sã interveniþi.

Alte întrebãri cãtre domnul ministru Hajdœ G‡bor nu mai sunt astãzi. Vã mulþumim pentru participare, domnule ministru.

Domnul Mihai Vitcu, interpelare pentru domnul Mircea Corneliu Fronescu, secretar de stat la Ministerul Educaþiei Naþionale; de fapt, întrebarea a fost adresatã domnului Andrei Marga. Am înþeles cã domnul Fronescu a venit sã rãspundã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

La fel ca ºi colegul Naidin, îmi exprim nedumerirea faþã de faptul cã o interpelare adresatã domnului primministru Mugur Isãrescu este amânatã de sãptãmâni bune ºi lucrul acesta îngrijoreazã niºte oameni, pentru faptul cã domnul prim-ministru, în calitatea Domniei sale de fost guvernator al Bãncii Naþionale ºi de prim-ministru, acum, nu a respectat o hotãrâre a Tribunalului Municipal Bucureºti, privitoare la Legea nr. 135 din 1996, legatã de CREDIT BANK. Mii ºi mii de cetãþeni aºteaptã un rãspuns ºi aºteaptã sã-ºi redobândeascã banii care au fost sechestraþi de aceastã bancã.

Legat de interpelarea adresatã domnului ministru Andrei Marga, aº vrea sã menþionez cã de aproape 3 ani de zile încerc sã conving factorii decizionali din Ministerul Educaþiei Naþionale despre situaþia învãþãmântului sucevean, despre abuzurile, ilegalitãþile ºi iresponsabilitatea unui om instalat în fruntea acestuia.

Este vorba de Vlad Ciubotaru Boer, ajuns inspector general, conform algoritmului, printr-un artificiu managerial promovat de ex-ministrul Virgil Petrescu.

Toate interpelãrile mele, ºi n-au fost puþine, susþinute cu probe incontestabile, au fost interpretate de Ministerul Educaþiei Naþionale ca fiind politice.

Poziþia Ministerului Educaþiei Naþionale faþã de toate acestea a avut darul de a încuraja demersul antireformist al inspectorului general Vlad Ciubotaru Boer, concretizându-se în fraude financiare Ð a se vedea dosarul ”CodreancaÒ, cunoscut, de altfel, de Ministerul Educaþiei Naþionale Ð, destituiri ºi numiri de inspectori ºi de directori pe criterii politice, sancþiuni aplicate fãrã aplicarea legii, disponibilizãri ilegale de personal, angajãri fãrã a se respecta legea etc. etc.

Toate acestea ºi multe altele sunt cunoscute de opinia publicã din judeþ, faptele sale fiind monitorizate de noi, majoritatea lor fiind mediatizate prin presa localã ºi centralã.

De asemenea, o parte din aceste ilegalitãþi au fost aduse la cunoºtinþã direct de cãtre petenþi, dar aºa cum ne-am obiºnuit Ñ ºi m-am obiºnuit ºi eu Ñ am primit rãspunsuri evazive sau nu s-a rãspuns deloc.

## Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat Fronescu, am înþeles... Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi microfonul.

## **Domnul Mircea Corneliu Fronescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule deputat Mihai Vitcu,

Urmare a adresei Guvernului României, Departamentul pentru relaþii cu Parlamentul, vã rãspundem Ñ nu mai are sens sã vã spun numãrul Ñ cã Ministerul Educaþiei Naþionale a rãspuns prin adresa cu nr. 14.545 din 4.III.1998 la sesizãrile domnului profesor Mihai George Tãutu, rezolvând chestiunea pe fond.

În ceea ce priveºte afirmaþia dumneavoastrã, prin care susþineþi cã litigiul de muncã a fost soluþionat de cãtre instanþa de judecatã în favoarea domnului profesor, vã aducem la cunoºtinþã faptul cã nu existã pânã în prezent nici o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã, procesul fiind pe rolul Judecãtoriei Suceava, cu termen 10 aprilie 2000. Pânã la soluþionarea definitivã a procesului, conform principiului constituþional al separaþiei puterilor în stat, Ministerul Educaþiei Naþionale nu are competenþele necesare pentru a dispune reîncadrarea domnului profesor Mihai George Tãutu, aceste competenþe fiind expres ºi limitativ prezentate în Legea nr. 84/1995 ºi în Legea nr. 128/1997 ºi în Codul muncii.

Referitor la adresa procurorului financiar al Curþii de Conturi Suceava, vã facem cunoscut cã aceasta urmeazã a fi soluþionatã de cãtre Curtea de Conturi a României, dupã procedurile sale specifice.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. La interpelãri nu existã, domnule deputat, posibilitatea de a interveni.

Domnul deputat Lazãr Lãdariu, tot pentru domnul Fronescu. Deci pentru domnul ministru Marga, în fapt...

În primul rând, trebuie sã vã întreb, domnule deputat, dacã acceptaþi ca rãspunsul sã-l primiþi de la domnul secretar de stat Fronescu. Înþeleg cã da. Domnule deputat, aveþi microfonul.

Cinci organizaþii culturale româneºti, personalitãþi marcante din domeniul învãþãmântului, culturii ºi politicii ºi-au manifestat totalul dezacord împotriva abuzurilor de care nu sunt strãine persoane de la Inspectoratul ªcolar Covasna.

## Despre ce este vorba?

Azi, când pastorul L‡szlo TškŽs, preºedinte de onoare al U.D.M.R., vorbeºte tot mai insistent de ”nedreptãþile TrianonuluiÒ, despre ”pericolul ca Transilvania sã fie românizatãÒ, când se intensificã atacurile dure asupra Bisericii Ortodoxe Române ºi încercãrile de reînviere a defunctei Regiuni Autonome Maghiare, profesoarei Rãdiþa Albu, de la Liceul ”Mihai ViteazulÒ din Sfântu-Gheorghe, i se refuzã un drept constituþional. Domnia sa susþine cã, la concursul pentru ocuparea postului de inspector ºcolar general adjunct, i s-a reproºat cã acest lucru este imposibil, pentru cã ”nu ºtie ungureºteÒ.

Domnule ministru Andrei Marga, care e limba oficialã în România, conform art. 13 din Constituþie? Sã nu se ºtie încã, prin Covasna ºi pe la Ministerul Educaþiei Naþionale, cã aceasta este limba românã? Care sunt criteriile pentru promovarea ºi ocuparea unui post: competenþa profesionalã sau criteriul etnic? Vã mulþumesc.

prezentat doamna profesoarã Rãdiþa Albu. Comisia de concurs, aprobatã prin ordin al ministrului, a evaluat candidaþii prezenþi pentru cele cinci judeþe programate, pe baza metodologiei de concurs ºi a baremului de notare stabilit de comisia de concurs ºi a constatat urmãtoarele: doamna profesoarã Rãdiþa Albu a obþinut urmãtorul punctaj: text grilã Ð 25 de puncte, interviu, care include susþinerea ofertei manageriale Ð 35 de puncte ºi curriculum vitae Ð 7,5 puncte; punctaj total Ð 67,5 puncte, ceea ce a determinat respingerea candidatei, punctajul minim de promovare fiind 70 de puncte. Cunoaºterea limbii maghiare nu a fost probã de evaluare în acest concurs.

Date fiind cele mai sus prezentate, afirmaþia cã respingerea candidatei Rãdiþa Albu la acest concurs s-a datorat necunoaºterii limbii maghiare nu este conformã cu realitatea. Concursul s-a desfãºurat în condiþii legale. Comentariile legate de acest concurs ºi publicate în presã nu se bazeazã pe informaþii veridice ºi nu sunt conforme cu realitatea.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Lazãr Lãdariu trebuie sã primeascã un rãspuns de la domnul Petre Roman. Este prezent sã rãspundã domnul secretar de stat Mihai Rãzvan Ungureanu, dacã nu mã înºel. Este adevãrat, îl vãd.

Domnule deputat, acceptaþi rãspuns de la domnul secretar de stat?

## **Domnul Lazãr Lãdariu**

**:**

Da.

Da?

Domnule deputat Lazãr Lãdariu, aveþi microfonul.

Domnule preºedinte, erau douã interpelãri. Aº vrea sã se facã precizarea la care dintre ele mi se rãspunde prima datã.

Domnule deputat, aveþi douã interpelãri pentru domnul Petre Roman, este adevãrat; una se referã la prestaþia doamnei ambasador Smaranda Enache ºi atitudinea M.A.E. faþã de unele declaraþii denigratoare.

Sã începem cu interpelarea referitoare la doamna Smaranda Enache.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Fronescu, aveþi microfonul.

## Domnule deputat Lazãr Lãdariu,

Referitor la adresa dumneavoastrã, vã comunicãm urmãtoarele. La concursul pentru ocuparea funcþiei de inspector ºcolar general adjunct la Inspectoratul ºcolar al judeþului Covasna, organizat în sediul Ministerului Educaþiei Naþionale la data de 28 februarie 2000, s-a

## Da, mulþumesc.

Organizat la Târgu-Mureº de Liga Pro-Europa ºi de Asociaþia Ziariºtilor Maghiari din România, simpozionul cu tema ”Presa în prima linieÒ, având ca moderator pe doamna Smaranda Enache, ambasadorul României la Helsinki, a situat în centrul preocupãrilor tragedia din 20 martie 1990. Despre ”încercarea de pogrom de la Târgu-MureºÒ, despre poziþiile antagonice de azi, despre mass-media româneascã, vinovatã, bineînþeles, despre ”extremiºtii româniÒ, despre Securitate, s-a vorbit mult în cele douã zile.

Ciudat este cã tocmai într-o sãptãmânã a toleranþei sunt aduse în discuþie ciocnirile interetnice pentru care ”vinovaþi sunt doar româniiÒ. Se rãsuceºte cuþitul în rana încã sângerând ºi, lãsându-se pradã omisiunilor grave privind evenimentele de atunci, doamna Smaranda Enache, cea care a condus simpozionul, a permis, ca organizator ºi mai ales ca ambasador al României, manipulãri insidioase, inclusiv reluarea scenei molestãrii barbare a ”unguruluiÒ Mihãilã Cofar, aparþinând lui Szokoly Elek ºi doamnei Torzsok Erika din Ungaria, care-ºi permit sã aducã grave acuze ”Vetrei RomâneºtiÒ, românilor mureºeni ºi ziarului ”Cuvântul liberÒ din Târgu-Mureº, dovedind o revoltãtoare lipsã de respect faþã de þara în care trãiesc.

Domnule ministru, pentru toate cele de mai sus, rog ca doamna ambasador Smaranda Enache sã fie chematã în faþa Comisiilor de politicã externã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, pentru a-ºi exprima punctul de vedere în legãturã cu gravele atacuri antiromâneºti ºi jigniri care au avut loc cu ocazia sãptãmânii toleranþei, posibile cu girul moderatorului ºi al ambasadorului, iar dacã se va constata vinovãþia ei sã fie fãcute demersuri pe lângã domnul Preºedinte Emil Constantinescu pentru rechemarea ei din post.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnule secretar de stat Ungureanu, aveþi microfonul.

## **Domnul Mihai Rãzvan Ungureanu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ministerul Afacerilor Externe al României considerã regretabil faptul cã, fãrã voia sa, se vede implicat într-o confuzie. Pentru a lãmuri toate aspectele, aplicând principiul _audiatur et altera pars_ , Ministerul Afacerilor Externe s-a adresat doamnei Smaranda Enache cu rugãmintea de a informa asupra circumstanþelor prezenþei sale la evenimentul menþionat în cuprinsul interpelãrii.

În baza informãrii realizate de cãtre Ministerul Afacerilor Externe ºi a rãspunsului doamnei Smaranda Enache, suntem în mãsurã sã vã comunicãm urmãtoarele. Doamna Smaranda Enache nu a participat la evenimentul menþionat de cãtre dumneavoastrã, aºadar nu putea sã-l modereze. Mai mult, evenimentul la care faceþi referire nu a fost organizat de Liga Pro-Europa, al cãrei copreºedinte este doamna Smaranda Enache. În realitate, simpozionul ”În prima linieÒ a fost organizat de Asociaþia Ziariºtilor Maghiari din România, prescurtat A.Z.M.R.

Doamna Smaranda Enache a fost prezentã la TârguMureº în perioada 22 Ð 25 martie a.c. ºi a participat la ºedinþa Consiliului de Coordonare a Ligii Pro-Europa. În calitatea de copreºedinte al acestei organizaþii, a participat la lucrãrile Seminarului internaþional ”Forum TârguMureº, martie 2000Ò, organizat în zilele de 23 ºi 24 martie, de cãtre Liga Pro-Europa, Fundaþia ”Heinrich

BšllÒ din Germania, ”Charles Stuart MottÒ din Statele Unite ºi Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnicã din România.

Simpozionul a avut loc în cadrul Ediþiei a VI-a a Sãptãmânii toleranþei, desfãºurate în perioada 19 Ð 25 martie a.c. la Târgu-Mureº. Seminarul a inclus 3 sesiuni tematice: ”Cauzele, consecinþele ºi învãþãmintele conflictului din martie 1990Ò, ”Etapele ºi actorii reconcilierii româno-ungareÒ ºi ”Parteneriatul româno-ungar în condiþiile integrãrii europene Ñ provocãri ºi perspectiveÒ.

Doamna Smaranda Enache afirmã cã, participând la seminar, a susþinut opinii în totalã concordanþã cu sensul programului de guvernare ºi prioritãþile cunoscute de politicã externã a României privind integrarea europeanã, bazat, în plan extern, pe relaþii de bunã vecinãtate ºi, în plan intern, pe convieþuirea armonioasã dintre diferitele comunitãþi etnice ºi religioase.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat, atât pentru rãspunsul oral, cât ºi pentru rãspunsul scris.

Pentru a doua interpelare pentru ministrul de externe, domnul Petre Roman, tot domnul deputat Lazãr Lãdariu. Domnule deputat, aveþi microfonul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu s-au stins încã ecourile declaraþiilor antiromâneºti ale lui Kolumb‡n G‡bor, nu au trecut bine în uitare pornirile extremiste împotriva Constituþiei, a legilor þãrii, a denumirilor de strãzi cu nume româneºti ale primarului Sz‡sz Jenoý din Odorheiul Secuiesc ºi, iatã, un nou val de urã se revarsã asupra României.

Într-o declaraþie fãcutã la Budapesta, ale cãrei idei au fost reluate în discursul din localitatea Szekszard, liderul iredentist Csurka Istv‡n afirma cã poluarea cu cianurã de la Baia Mare ar fi un adevãrat ”rãzboi ofensiv fãrã praf de puºcã, pentru exterminarea naþiunii ungare, contra spaþiului vital ungar, o intenþie istoricã, o nouã modalitate de exterminare a populaþieiÒ, declaraþii provocatoare, periculoase, de-a dreptul.

Domnule ministru, care este atitudinea oficialã a Ministerului de Externe al României, a ºefului diplomaþiei româneºti faþã de aceste declaraþii iresponsabile, incendiare?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Ungureanu, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În esenþã, poziþia Ministerului Afacerilor Externe este determinatã de cursul ascendent al relaþiilor bilaterale româno-ungare, de parteneriatul activ care leagã cele douã þãri, respectiv de aspiraþiile comune de integrare europeanã ºi euroatlanticã. În spiritul acestor aspiraþii împãrtãºite, bazate pe acceptarea ºi susþinerea unor principii ºi valori fundamentale, ambele pãrþi se aºteaptã, prin reciprocitate, la exprimarea unor atitudini care sã respecte, în conþinut, mesaj ºi încãrcãturã simbolicã, limbajul politic practicat în spaþiul european spre care tindem. Celor douã Guverne, român ºi ungar, le revine un rol major în promovarea dialogului care sã susþinã o abordare de manierã responsabilã ºi europeanã a relaþiilor de bunã vecinãtate, în mãsurã sã ducã la accentuarea parteneriatului stabilit între þãrile noastre.

Modelul relaþiilor bilaterale româno-ungare este considerat un exemplu regional de gestionare reuºitã a relaþiilor dintre state vecine, inclusiv în problematica ce priveºte persoanele ce aparþin minoritãþilor naþionale. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe a luat cunoºtinþã, la acel timp, cu regret, de declaraþiile menþionate în interpelarea dumneavoastrã, considerând cã ele vin în contradicþie flagrantã atât cu practica stabilitã în relaþiile noastre bilaterale, cât ºi cu aºteptãrile noastre faþã de promovarea unui discurs care sã susþinã aspiraþiile comune. Asemenea declaraþii sunt în mãsurã sã creeze tensiuni artificiale ºi sã afecteze imaginea dialogului pozitiv dintre þãrile ºi guvernele noastre.

Este semnificativ faptul cã presa ungarã a reacþionat activ la declaraþiile liderului politic ungar, cu toate cã partidul acestuia nu face parte din coaliþia guvernamentalã, denunþând atât limbajul, considerat neeuropean, cât ºi faptul cã asemenea ieºiri nu pot sã contribuie la consolidarea evoluþiei pozitive înregistrate în relaþiile bilaterale.

Ministerul Afacerilor Externe sperã cã vocile care se opun idealurilor comune ale popoarelor celor douã þãri ºi evoluþiei în ansamblu a spiritului european vor rãmâne izolate ºi nu vor afecta ansamblul forþelor politice democratice din cele douã þãri, determinate sã asigure un viitor

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

În numele domnului ministru Valeriu Stoica, trebuia sã rãspundã domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa domnilor Vasile Stan, Mihai Vitcu, Constantin ªerban Valeca ºi Traian Dobre.

Înþeleg cã domnul Mocuþa nu este prezent, deºi ministerul nu a fãcut nici o cerere de amânare a rãspunsurilor la întrebãri cãtre Domnia sa.

Da, domnule deputat.

Este regretabilã aceastã situaþie, când trei deputaþi adreseazã trei interpelãri Ministerului Justiþiei ºi nu se prezintã nimeni sã dea rãspunsul.

Fac remarca cã, dacã ministrul Tomescu sau ministrul Hajdœ G‡bor vin foarte des la aceste ºedinþe de interpelãri, domnul Valeriu Stoica nu serveºte aºa ceva. Dânsul vine la Parlament doar când e vorba de salarizarea puterii judecãtoreºti, când e vorba de pensionarea puterii judecãtoreºti. Fac remarca cã, atunci când am discutat procedura aceea de neconstituþionalitate a unui articol din Legea pensiilor, dânsul a stat vreo 5 Ð 6 ore pe aici, iar la interpelãri nu vine.

Rog Biroul permanent sã facã demersurile necesare.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Rog reprezentanþii Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul sã prezinte la semnat, sãptãmâna aceasta, o scrisoare la mine, la preºedintele de ºedinþã de astãzi, cãtre domnul ministru Valeriu Stoica, prin care protestez asupra faptului cã nu numai cã nu a dat rãspuns la întrebare, dar nici mãcar ministerul nu a avut bunacuviinþã sã cearã amânarea rãspunsului la interpelare.

Domnul Anton Vlad, secretar de stat, în locul domnului ministru Romicã Tomescu, este prezent, din câte vãd.

Domnul deputat Nicolae Popa are de adresat o interpelare.

Vã rog s-o dezvoltaþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule secretar de stat,

Interpelarea mea are ca obiect situaþia activitãþii de recoltare ºi comercializare a ciupercilor din România.

Se ºtie cã în România ciupercile comestibile din flora sãlbaticã, precum ºi alte produse accesorii ale pãdurii, aºa cum sunt definite de lege, sunt valorificate pe piaþa internã ºi la export, de foarte mulþi ani.

Existã în România o asociaþie patronalã pentru prelucrarea ºi valorificarea ciupercilor comestibile ºi a fructelor de pãdure din flora spontanã, ”Pan Aer FloraÒ, care a fost constituitã în 1997 ºi cuprinde agenþi economici cu capital strãin ºi autohton din sectorul privat, care opereazã pe piaþa ciupercilor ºi a fructelor de pãdure din România. Asociaþia realizeazã anual peste 90% din exportul fructelor acestor produse ºi are posibilitatea de a achiziþiona circa 30.000 de tone de ciuperci comestibile, ceea ce reprezintã un potenþial anual de export de aproximativ 100 milioane de dolari. Sigur cã în aceastã activitate îºi desfãºoarã, eu ºtiu, ºi îºi presteazã munca peste 500.000 de persoane, care sigur cã îºi asigurã existenþa de pe urma acestei activitãþi, dar, datoritã monopolului exacerbat promovat de Regia Naþionalã a Pãdurilor din anul 1994, agenþii economici cu capital privat sunt obligaþi sã se supunã unui sistem ilegal de taxe, discriminatoriu ºi arbitrar, pentru achiziþia de ciuperci proaspete de la populaþie.

Sigur cã aici se pun foarte multe întrebãri Ñ timpul este foarte scurt Ñ, o sã încerc sã trec la obiectul acestei interpelãri. Oare de ce, în România, Regia Naþionalã a Pãdurilor, care acþioneazã pe piaþa ciupercilor în dublã calitate, de administrator ºi agent economic, este mai presus de lege? De asemenea, dacã nu se impun mãsuri urgente de stopare a unor asemenea acþiuni, vom compromite o activitate rentabilã, vom pãgubi statul de importante sume în valutã, iar agenþii economici privaþi, care au investit sume uriaºe în România, care realizeazã peste 90% din exportul României în domeniu, vor fi obligaþi sã-ºi lichideze investiþiile, iar populaþia, acei 500.000 de oameni care spuneam cã lucreazã în aceastã activitate, care obþinea venituri importante din aceste activitãþi, nu-ºi va mai putea asigura condiþiile decente de trai, ceea ce va reprezenta un serios semnal de alarmã faþã de alþi investitori. De aceea Asociaþia ”Pan Aer FloraÒ propune modificarea Ordinului ministrului apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului nr. 201/1997, ºi anume: anularea autorizaþiei de mediu pentru export; anularea avizului Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii; anularea obligativitãþii agenþilor economici privaþi care achiziþioneazã de la populaþie de a plãti administraþiilor de teren tarife de recoltare; neacceptarea propunerilor Regiei Naþionale a Pãdurilor ºi ale ministerului de resort de modificare a Codului silvic; obligarea Regiei Naþionale a Pãdurilor de a renunþa la activitãþile concurenþiale sectorului privat, uzând de poziþia de monopol pe piaþa ciupercilor, rãmânând în postura de administrator (gestionar) preocupat de întreþinerea pãdurilor statului ºi, în ultima poziþie, abrogarea tuturor actelor normative care împiedicã achiziþia ºi exportul ciupercilor ºi fructelor de pãdure din România.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Anton Vlad, aveþi microfonul.

**Domnul Anton Vlad Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Potrivit art. 135 din Constituþie, bunurile de orice naturã ale subsolului, precum ºi alte bunuri stabilite prin lege fac obiectul exclusiv al proprietãþii publice. În condiþiile legii, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 26/1996 Codul silvic, art. 39, ciupercile comestibile din flora spontanã sunt produse ale fondului forestier ºi se recolteazã din acesta, în conformitate cu normele tehnice elaborate de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã. Potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 982/1998, Regia Naþionalã a Pãdurilor este agent economic cu personalitate juridicã ºi funcþioneazã pe bazã de gestiune economicã ºi autonomie financiarã. Evident, în obiectul de activitate al acesteia este prevãzut ca recoltarea ºi valorificarea prin acte ºi fapte de comerþ a produselor specifice fondului forestier sã se facã în condiþii de eficienþã economicã.

Existã agenþi economici care au pretenþia de a avea acces liber, gratuit ºi necondiþionat la recoltarea ciupercilor, fãrã a contribui cu nimic la paza, creºterea ºi îngrijirea pãdurilor, care sunt mediul de dezvoltare al acestor ciuperci. Recoltarea ºi achiziþionarea, precum ºi valorificarea la export a ciupercilor, în condiþii de eficienþã economicã, au reprezentat o preocupare permanentã pentru personalul silvic.

Potenþialul productiv de ciuperci din flora spontanã, hribi, gãlbiori ºi ghebe, variazã în funcþie de condiþiile meteorologice, de la an la an, de la câteva sute de tone la o medie de 2 Ð 3.000 tone anual. Producþia estimatã de specialiºti, respectiv 30.000 de tone pe an, este, sincer sã fiu, o aberaþie.

În anii 1995 Ð 1998, Regia Naþionalã a Pãdurilor, pe baza unor analize aprofundate, cu consultarea unitãþilor din teritoriu, precum ºi a unor negocieri cu reprezentanþii principalelor firme private Ð ”RomagricolÒ, ”SeminmeteoraÒ, ”RomfungÒ etc. Ð, a hotãrât practicarea unui tarif minim pentru acordarea dreptului de recoltare a ciupercilor din fondul forestier. Acest tarif include costurile ca urmare a muncii depuse de personalul silvic pentru întreþinerea, protejarea ºi dezvoltarea vegetaþiei din fondul forestier.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Radu Mazãre, pentru domnul secretar de stat Anton Vlad.

Domnule deputat, aveþi microfonul.

Mulþumesc.

În satul Luminiþa, situat la câþiva kilometri de Constanþa ºi aparþinând, din punct de vedere administrativ, de comuna Corbu, trãiesc aproximativ 100 de persoane, cu o vârstã medie de 55 de ani. De mai bine de 9 ani, de când este exploatatã Cariera de piatrã Luminiþa Ð Taºaul, viaþa sãtenilor a fost transformatã într-un calvar zilnic. La fiecare douã minute, prin centrul satului, pe singurul drum care face legãtura între carierã ºi Exploatarea de ciment ”RomcimÑLafargeÒ, trec camioane de 100 de tone care ridicã nori de praf, care fac sã duduie drumul, sã zdrãngãneascã geamurile din casele þãranilor, în aºa hal încât li s-au crãpat casele, li s-au dãrâmat temeliile, apa din fântâni nu mai este bunã pentru a fi potabilã, copacii s-au uscat, într-un cuvânt totul este un coºmar.

S-au fãcut diferite sesizãri, pentru ca exploatarea sã gãseascã un drum ocolitor, sã facã de aºa manierã încât sã nu distrugã satul în care oamenii ºi puþinele familii care mai trãiesc acolo îºi duc viaþa, însã totul a fost în zadar.

V-am ruga, domnule ministru, sã interveniþi, pentru cã este o tragedie cu viaþa oamenilor care trãiesc acolo. Mulþumesc. Aºtept rãspunsul.

Da, domnule secretar de stat Anton Vlad.

Domnule preºedinte,

Domnule deputat,

Urmare a interpelãrii dumneavoastrã referitoare la disconfortul creat de Societatea comercialã ”LafargeÑ RomcimÒ Ñ S.A. locuitorilor din satul Luminiþa, comuna Corbu din judeþul Constanþa, vã precizãm mãsurile întreprinse de Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, în scopul rezolvãrii acestei situaþii.

Conform prevederilor Legii protecþiei mediului nr. 137/1995, Agenþia de Protecþie a Mediului Constanþa, în colaborare cu Administraþia publicã localã ºi judeþeanã Constanþa, a dispus ca Societatea Comercialã ”LafargeÑ RomcimÒ Ñ S.A. sã asigure fondurile pentru elaborarea ºi implementarea proiectului ”Ridicare drum exploatare Cariera Luminiþa Ð TaºaulÒ. În cadrul acestui proiect este prevãzutã practicarea unui tunel de corespondenþã cu lacul Taºaul, ce deserveºte pescarii aºezaþi în zonã. Drumul în cauzã, având traseul între cariera Luminiþa ºi staþia de concasare, a fost iniþial conceput ºi realizat ca drum de exploatare industrialã, iar, ulterior construirii lui, cetãþenii ºi-au construit case în zonã, profitând de vecinãtatea cu lacul Taºaul, coroborat cu aplicarea prevederilor Legii fondului funciar. Deci, iniþial, când s-a construit drumul, nu existau locuinþe în zonã. Locuinþele au fost amplasate prin voinþa cetãþenilor în acea zonã.

Traseul noului drum nu afecteazã confortul, salubritatea ºi ambientul locuitorilor din zonã. Mã refer la traseul noului drum proiectat.

Agenþia de Protecþie a Mediului Constanþa a impus restricþionarea vitezei în apropierea, cât ºi în zona satului, la 10 km/orã, pânã la darea în exploatare a noului drum, în vederea reducerii poluãrii datoratã antrenãrii de pulberi, cât ºi pentru asigurarea protecþiei caselor cetãþenilor împotriva vibraþiilor.

În ziua de 14 aprilie anul 2000, conducerea Societãþii Comerciale ”LafargeÑRomcimÒ Ñ S.A. va renegocia cu Agenþia de Protecþie a Mediului Constanþa mãsurile concrete din Programul de conformare aferent anului 2000, în prezenþa domnului prefect Dan Chirondonjan.

Vã mai informãm cã, în cursul anului 1999, a fost destituit directorul Agenþiei de Protecþie a Mediului Constanþa, Petru Vasile, pentru neimplicarea în rezolvarea promptã ºi în conformitate cu prevederile legale a aspectelor de mediu ce pericliteazã viaþa umanã, animalã ºi vegetalã de pe teritoriul judeþului Constanþa ºi, implicit, în acest caz.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Pentru domnul secretar de stat, domnul Marian Ianculescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor secretari de stat,

Stimaþi colegi,

Legea nr. 1/2000 de retrocedare a terenurilor agricole ºi forestiere prevede la art. 35 alin. 2 cã ocoalele silvice rãspund de gospodãrirea pãdurilor de pe terenurile solicitate de foºtii proprietari pânã la punerea în posesie, care se va face, printre altele, numai dupã ce au fost create structurile silvice de control al aplicãrii regimului silvic, structurile silvice de administrare ºi aplicare a regimului silvic pentru pãdurile care fac obiectul retrocedãrilor. Cheltuielile ocazionate de aceste prestãri de servicii au fost prevãzute de cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului sã fie suportate de la bugetul de stat, ele ridicându-se la suma de 950 de miliarde lei.

Din pãcate, Guvernul României nu a aprobat ca aceastã finanþare sã fie suportatã de la bugetul de stat, cum ar fi fost normal sã se întâmple, dat fiind faptul cã gospodãrirea pãdurilor în regim silvic serveºte întregii societãþi. În asemenea condiþii, de unde urmeazã sã-ºi acopere Regia Naþionalã a Pãdurilor cheltuielile ocazionate de aceste prestãri de servicii, mai ales cã au existat ºi încã mai existã acþiuni de interzicere a oricãror lucrãri în pãdurile care fac obiectul retrocedãrilor, aºa cum, de altfel, se întâmplã în judeþele Bihor, Bistriþa-Nãsãud, Harghita, Covasna, Vâlcea ºi altele?

S-au gândit oare Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Regia Naþionalã a Pãdurilor cã singura soluþie o constituie disponibilizãrile masive de personal silvic? Ar fi trist ºi grav dacã s-ar acþiona pe aceastã direcþie, semnalatã ºi de sindicaliºtii din Confederaþia sindicatelor din silviculturã. Normal ar fi ca toþi specialiºtii silvici, în general, tot personalul silvic sã fie pãstrat, ºi apoi o parte sã fie transferat la noile structuri silvice de administrare ºi aplicare a regimului silvic pentru pãdurile care fac obiectul retrocedãrilor.

Referitor la fondurile Regiei Naþionale a Pãdurilor, cum vã explicaþi, domnule ministru, faptul cã au scãzut extrem de mult veniturile obþinute din valorificarea la export a altor produse ale pãdurii, în afarã de lemn, cum sunt: fructele de pãdure, împletituri de rãchitã, ciuperci comestibile, carne de vânat, vânat viu ºi altele. Spre exemplu, cum se poate explica faptul cã, în luna martie a.c., Regia Naþionalã a Pãdurilor a valorificat fazani vii la un preþ de numai 4 mãrci germane pe bucatã, iar crescãtoriile de fazani din afara sistemului silvic au valorificat fazanii vii la preþul de 12 mãrci germane pe bucatã?

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Anton Vlad, aveþi microfonul.

## **Domnul Anton Vlad:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat,

Cu privire la unele probleme ce vizeazã restituirea terenurilor forestiere cãtre foºtii proprietari, conform prevederilor Legii nr. 1/2000: Legea nr. 1/2000 prevede cã ocoalele silvice ºi actualii deþinãtori rãspund de paza ºi protecþia vegetaþiei forestiere de pe terenurile solicitate de foºtii proprietari, pânã la punerea în posesie, în condiþiile prevãzute de lege. De asemenea, legea prevede ca punerea în posesie sã se facã numai dupã crearea în teritoriu a structurilor de control ºi a celor de aplicare a regimului silvic ºi numai dupã promulgarea legilor privind contravenþiile silvice, regimul silvic ºi administrarea fondului forestier proprietate privatã ºi de stat, precum ºi statutul personalului silvic.

Cheltuielile pe care ocoalele silvice le efectueazã pentru gospodãrirea pãdurilor solicitate a fi restituite nu constituie prestaþii de serviciu, aºa cum, eronat, afirmã domnul deputat, întrucât suprafeþele respective nu sunt scoase din administrarea unitãþilor silvice decât în momentul punerii în posesie a noului proprietar, când toate drepturile ºi obligaþiile în aplicarea regimului silvic trec la acesta, conform art. 24 alin. 4 din lege.

Ca urmare, ocoalele silvice nu efectueazã prestãri de servicii pe terenurile aflate în administraþia sa ºi, spre deosebire de modul defectuos în care a fost elaboratã ºi aplicatã Legea nr. 18/1991, cu consecinþele cunoscute, terenurile forestiere nu mai sunt predate comisiilor locale, ci direct proprietarilor, ºi numai în urma îndeplinirii condiþiilor enunþate mai sus.

Cu privire la modul de asigurare a cheltuielilor necesare pazei ºi efectuãrii lucrãrilor de protecþie a terenurilor forestiere de la data punerii la dispoziþie a acestora ºi pânã la punerea în posesie a persoanelor îndreptãþite, s-a propus iniþial ca cheltuielile, evaluate la circa 950 de miliarde de lei, sã fie asigurate de la bugetul de stat. Întrucât Guvernul nu a adoptat aceastã variantã, s-a propus imediat o altã soluþie, respectiv executarea cu continuitate a recoltãrii ºi valorificãrii masei lemnoase, reþinându-se pentru viitorii proprietari, într-un cont purtãtor de dobândã, o cotã-parte din încasãrile rezultate prin vânzarea lemnului egalã cu rata rentabilitãþii realizatã de direcþiile silvice în cauzã.

**:**

Rãspunde o jumãtate de orã?! Trei minute sunt admise, dupã regulament.

Domnule preºedinte, eu am rãspunsul formulat în scris, complet, pentru cã interpelarea a fost deosebit de vastã ºi a solicitat un asemenea rãspuns. Dacã dumneavoastrã consideraþi, eu mã opresc aici.

Da, am sã vã rog Ñ doamna deputat a fãcut o observaþie corectã Ñ, am sã vã rog sã înmânaþi domnului deputat...

Nu mi-am putut permite sã fac un rãspuns mai scurt, în care sã scap aspecte importante.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog sã înmânaþi domnului deputat rãspunsul scris.

Pentru domnul ministru Radu Berceanu, în numele cãruia se gãseºte astãzi domnul secretar de stat Eugen Isbãºoiu, douã interpelãri cu aceeaºi temã, a domnului deputat ªtefan Baban ºi a doamnei Viorica Afrãsinei. Am sã-i rog sã le dezvolte amândoi, pe rând ºi, dupã aceea, domnul ministru sã dea rãspunsul.

Domnule deputat, o lãsaþi pe doamna cã este doamnã, sau dumneavoastrã, cum doriþi, unul din dumneavoastrã sã dezvolte primul.

## Vã mulþumesc domnule preºedinte. Domnilor colegi,

## Domnule ministru,

Obiectul interpelãrii mele se referã la salariile ºi privatizarea din energie, care fac abstracþie de restul economiei. Cu toate cã media salariilor nete pe economie în luna ianuarie 2000 a scãzut cu 15% faþã de luna decembrie 1999, salariul net în industria transporturilor ºi distribuþia de energie electricã, termicã, gaze naturale a crescut cu circa 15%, conform datelor Comisiei Naþionale de Statisticã, ajungând astfel la aproape 3,2 milioane de lei, aproape dublu faþã de câºtigul salarial mediu net pe întreaga economie, de 1,7 milioane lei.

În acest timp, CONEL a motivat, în repetate rânduri, cã majorarea preþurilor, aproape în fiecare trimestru, la energia electricã este determinatã de cursul leu-dolar, majorare care primeºte acceptul la fiecare solicitare deºi, conform statisticilor oficiale, inclusiv cele ale Ministerului Industriei ºi Comerþului, consumul de energie electricã în anul 1999 a înregistrat o scãdere drasticã, atingând pragul minim din 1990 încoace, 50.000 de GW/ora, adicã 81% din consumul realizat la nivelul anului 1996.

Tendinþa continuã de scãdere a consumului energetic este consecinþa directã, pe de o parte, a restrângerii masive a activitãþii industriale ºi, pe de altã parte, a scãderii nivelului de trai al populaþiei, coroborat cu majorãrile succesive ale preþurilor. Mult trâmbiþata restructurare a sistemului energetic, reprezentatã prin redimensionarea capacitãþilor în funcþie de nevoile pieþei, crearea unui mediu concurenþial ºi reducerea numãrului de personal, devine pe zi ce trece o amintire ºi va rãmâne în acest stadiu, având în vedere cã anul 2000 este un an electoral.

Toate aceste întârzieri ºi amânãri se reflectã prin sumele evaluate ºi preconizate a alimenta bugetul de stat, precum ºi prin reducerea nivelului investiþiilor reprezentate de extinderea electrificãrii în unele zone ale þãrii, astfel ca, la sfârºitul mileniului II, sã nu mai existe locuinþe fãrã curent electric.

Pe baza datelor mai sus prezentate, consider cã nu este corect ca angajaþii CONEL-ului, care are ca principalã activitate transportul ºi distribuþia energiei electrice, sã aibã salarii la acest nivel, în raport cu marea majoritate a populaþiei, având în vedere cã cea mai mare parte a veniturilor companiei sunt obþinute din buzunarele cetãþenilor.

## Vã mulþumesc.

Doamna deputat Viorica Afrãsinei, aveþi microfonul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Audiind interpelarea formulatã de colegul meu de judeþ, constat cã este, într-o oarecare mãsurã, nu în discordanþã, dar se încearcã un alt punct de vedere; interpelarea mea se referã exact la aceastã restructurare ºi privatizare a sectorului de distribuþie a energiei electrice, ºi aceastã interpelare este ca urmare a unei discuþii, a unei dezbateri avute cu reprezentanþii sindicatelor din domeniu, la nivelul judeþului Botoºani.

Interpelarea, deci, pe care o prezint, este determinatã de intenþia ministerului ºi a domnului ministru Radu Berceanu cu privire la privatizarea sectorului de distribuþie a energiei electrice ºi mai ales de modul în care s-a propus realizarea acestui lucru. Luând în considerare propunerile fãcute de CONEL, de reorganizare a distribuþiei energiei electrice prin înfiinþarea de 8 societãþi comerciale pe criterii regionale, cât ºi corespondenþa purtatã de domnul ministru cu domnul Fokion Fotiadis, preºedintele delegaþiei Uniunii Europene, prin care se fac cunoscute intenþiile de înfiinþare a celor 14 companii de distribuþie a energiei electrice, din care se acordã o atenþie deosebitã companiilor din Constanþa ºi Timiºoara, rog pe domnul ministru sã expunã care sunt, dupã pãrerea Domniei sale, efectele pozitive ale acestei privatizãri, care determinã sã nu þinã cont de efectele negative, cu consecinþe majore asupra sistemului energetic, asupra salariaþilor, a consumatorilor, a contribuabililor ºi, implicit, asupra sigu- ranþei naþionale a statului român.

În susþinerea interpelãrii, am prezentat alãturat un material cu punctul de vedere al sindicatelor din zona pe care o reprezint ºi pentru care o astfel de reorganizare a distribuþiei energiei electrice pe criterii regionale ar adãuga încã o verigã, dacã nu chiar mai multe, la lanþul care stranguleazã viaþa economicã ºi socialã în judeþul Botoºani.

Sper sã fie luat în considerare acest punct de vedere al sindicatelor în decizia pe care domnul ministru, ºi respectiv ministerul, o vor lua privind viitorul sistemului energetic al þãrii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna deputat.

Domnul secretar de stat Eugen Isbãºoiu. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

**Domnul Constantin Eugen Isbãºoiu** _Ñ secretar de stat la Ministerului Industriei ºi Comerþului_ **:**

## Domnule preºedinte, Doamnã deputat,

## Domnilor,

Din partea Ministerului Industriilor mã ocup de sectorul de energie. Cum cele douã interpelãri seamãnã, ca mod de abordare, o sã dau rãspunsul, dar cer scuze, pentru cã cele douã rãspunsuri au pãrþi comune.

Sectorul nostru energetic, la ora actualã, trece printr-o perioadã de reformã. Suntem pe cale de a înfãptui cea de a doua parte a reformei începute cu Hotãrârea de Guvern nr. 365/1998. Dupã pãrerea mea, acest lucru este necesar, sistemul nostru fiind un sistem puþin îmbãtrânit, este adevãrat, cu supracapacitãþi de producþie, dar aceste supracapacitãþi sunt construite în tehnologia anilor Õ70, care, pe lângã uzura fizicã, au ºi o foarte mare uzurã moralã.

Domnului deputat ªtefan Baban. Restructurarea sectorului energiei electrice ºi termice continuã conform Hotãrârii de Guvern nr. 138/2000 ºi se face pe baza unui program care se va desfãºura în 4 etape. Pânã în momentul de faþã a fost parcursã doar prima etapã, care se referã la pregãtirea tuturor condiþiilor necesare în vederea continuãrii programului de restructurare.

Privatizarea societãþilor comerciale care se vor putea privatiza ºi care vor rezulta din restructurarea CONEL va începe în etapa a patra, de la data de 1 octombrie 2000. Þinta acestor acþiuni are în vedere demonopolizarea sectorului ºi formarea pieþei concurenþiale de energie electricã ºi termicã. Prin apariþia mai multor concurenþi în sistem, legea cererii ºi ofertei de energie devine funcþionalã, cu consecinþe pozitive în reducerea costurilor ºi, evident, scãderea tarifului energiei.

Privatizarea, pe de altã parte, este singura cale de susþinere a costurilor investiþiilor în acest domeniu de activitate. Prin înfiinþarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Ministerul Industriilor ºi Comerþului nu se mai implicã în formarea tarifelor energetice. Þin sã remarc cã însãºi crearea Autoritãþii Naþionale în Domeniul Energiei reprezintã un pas de reformã. În acest fel, prin înfiinþarea acestei autoritãþi neutre, împreunã cu Oficiul Concurenþei s-a fãcut deja un

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnii deputaþi Ion Corniþã, Pavel Vasile ºi Haralambie Irimescu au renunþat la rãspunsul oral la care aveau dreptul din partea domnului secretar de stat Liviu Popescu, la interpelarea adresatã domnului Constantin Dudu Ionescu, ºi au preferat un rãspuns în scris.

Pentru domnul Sorin Fodoreanu, preºedintele Agenþiei Române de Dezvoltare, domnul deputat Gheorghe Ionescu. Domnul deputat Gheorghe Ionescu nu este prezent în salã, deci, va primi rãspunsul în scris. Regret, domnule preºedinte.

Pentru domnul Mirel Þariuc, preºedintele Agenþiei pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, domnul Radu Mazãre.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Este unanim acceptat faptul cã bunãstarea o reprezintã într-o þarã sectorul de mijloc, mai exact întreprinderile mici ºi mijlocii. Ele sunt cele care genereazã cele mai multe locuri de muncã ºi tot ele sunt cele care þin greul bugetului. Anul trecut, 60% din bugetul României a fost constituit din impozite ºi taxe suportate de întreprinderile mici ºi mijlocii.

Din pãcate, cele câteva facilitãþi create pentru susþinerea investitorilor au fost anulate în mod brutal printr-o ordonanþã de urgenþã emisã în februarie. Eu am fãcut douã interpelãri referitoare la aceeaºi temã, datoritã faptului cã rãspunsurile au întârziat Ñ între timp a fost emisã aceastã ordonanþã Ñ, ºi am sã prezint doar ultima interpelare, care o integreazã ºi pe prima. Au fost abrogate prevederile referitoare la impozitul pe profit din mai multe acte normative, printre care ºi Legea nr. 133/1999. Astfel, întreprinderile mici ºi mijlocii nu mai sunt scutite de impozit pe profitul reinvestit, nu mai beneficiazã de reducerea cu 20% a impozitului pe profit în cazul în care creeazã noi locuri de muncã, nu mai beneficiazã de reducerea cu 75% a impozitului pe profitul obþinut din producþia livratã la export, nu li se mai aplicã sistemul forfetar de impunere. Totodatã, aceastã ordonanþã anuleazã ºi articole din Legea nr. 241/1998, prin care investitorii beneficiau de deducerea cheltuielilor cu amortizarea acceleratã ºi recuperarea pierderilor anuale din profitul impozabil.

Cum este posibil, domnule prim-ministru, ca, pe de o parte, sã nu pierdeþi nici o ocazie ca, prin discursuri pompoase, sã vã arogaþi meritul de a fi creat o strategie pe termen mediu care sã susþinã capitalul românesc ºi întreprinderile mici ºi mijlocii, reforma ºi relaxarea fiscalã, iar, pe cealaltã parte, sã ne sfidaþi pe noi, cetãþenii, ºi întreaga economie a þãrii, anulând o lege printr-o catastrofalã ordonanþã de urgenþã? Modul prin care acest act normativ votat de Parlament a fost desfiinþat prin Ordonanþa de urgenþã nr. 6 din 18 februarie este o batjocurã la adresa instituþiei Parlamentului. κi permite Guvernul sã anuleze, pur ºi simplu, rolul Parlamentului în aceastã þarã? Chiar nu realizaþi, domnule prim-ministru, cã demagogia ridicatã la rang de politicã economicã duce la sufocarea întreprinzãtorilor ºi implicit la micºorarea încasãrilor la bugetul de stat?

Mulþumesc, domnule deputat. Domnule preºedinte Mirel Þariuc, aveþi microfonul.

## **Domnul Mirel Þariuc** _Ñ preºedintele Agenþiei pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Am primit însãrcinarea din partea domnului prim-ministru de a rãspunde la aceastã interpelare, lucru pe care-l fac acum. Întrucât subiectul interpelãrii îl constituie Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, formulãm urmãtoarele precizãri: prin Ordonanþa de urgenþã nr. 215 au fost abrogate art. 22 ºi 25 din Legea nr. 133, care prevedeau scutirea întreprinderilor mici ºi mijlocii de la plata taxelor vamale pentru echipamentele ºi maºinile industriale importate în vederea dezvoltãrii unitãþilor proprii de producþie, iar prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 217, modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 6/2000, au fost abrogate art. 23, 24, 26 ºi 27 din Legea nr. 133, care cuprindeau prevederi referitoare la neimpozitarea profitului reinvestit, la reducerea impozitului pe profit în cazul creãrii de noi locuri de muncã, precum ºi pentru profitul obþinut din producþia livratã la export la sistemul forfetar de impunere.

Amintim cã obiectivele majore ale programului de guvernare au stabilit reducerea inflaþiei ºi reluarea creºterii economice. Politica economicã de reluare a creºterii economice a fost definitã prin trei componente: politica de reforme fiscale, politica veniturilor, politica monetarã.

Pentru îndeplinirea reformei fiscale, Guvernul a pornit de la necesitatea ca atingerea echilibrelor macroeconomice sã nu fie resimþitã disproporþionat de sectorul întreprinderilor viabile. Acest principiu implicã faptul cã scutirile ºi exceptãrile de la plata impozitelor vor fi drastic limitate, acordarea acestor scutiri ºi exceptãri fiind consideratã a produce inechitate ºi a genera un mecanism greoi.

Introducerea cotei unice de T.V.A. ºi stabilirea impozitului pe profit la 25% sunt doar douã dintre mãsurile adoptate în vederea sprijinirii agenþilor economici, prin simplificarea sistemului fiscal. Cu toate acestea, Agenþia Naþionalã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, cu consultarea asociaþiilor reprezentative ale întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii ºi cu ajutorul comisiilor de specialitate din cele douã Camere ale Parlamentului, a elaborat un proiect de ordonanþã de urgenþã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 133 privind stimularea întreprinzãtorilor, proiect care a inclus ºi reintroducerea articolului privind scutirea I.M.M. de la taxele vamale pentru importul de echipamente ºi maºini industriale în vederea dezvoltãrii activitãþilor proprii de producþie.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru domnul preºedinte, Liviu Marcu, al Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltarea Regionalã, domnul ªtefan Baban ºi Viorica Afrãsinei. Haideþi sã-i dãm cuvântul doamnei Viorica Afrãsinei, pentru cã dumneavoastrã aþi vorbit prima oarã la prima interpelare ºi vãd, din nou, cã sunt asemãnãtoare ca subiect.

Doamna deputat, aveþi microfonul.

acestora, în care datoriile lunare ale cetãþenilor sunt de cel puþin 3 ori mai mari decât veniturile familiei.

Am sesizat, aºa cum spuneam, în repetate rânduri Guvernul României, prin toate procedurile parlamentare. Am primit, începând cu luna martie 1997, rãspunsuri care vizau grija Guvernului pentru aceastã zonã, promisiuni care însã nu s-au materializat niciodatã.

Am fãcut pânã în prezent prea multe interpelãri pe aceastã temã, pentru a mai apela în continuare la aceastã procedurã parlamentarã.

Aºa cum spuneam, mã declar încã o datã solidarã cu cetãþenii judeþului Botoºani în demersurile lor pentru soluþionarea de cãtre Guvern a hotãrârii privind zona defavorizatã Botoºani.

Decisivã în acest sens este disponibilitatea domnului prim-ministru de a da curs acestui demers ºi, desigur, de a-l finaliza printr-o hotãrâre a Guvernului.

Acest rãspuns îl aºtept cu încredere de la domnul prim-ministru, împreunã cu cei 460 de mii de locuitori ai judeþului Botoºani.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelarea mea, adresatã domnului prim-ministru, este de fapt o revenire la o problemã care a constituit subiectul multora dintre interpelãrile mele din ultimii 3 ani, dar fiecare schimbare de prim-ministru mi-a dat noi speranþe ºi nu ºtiu ce ar putea sã mã facã sã cred cã un bancher Ð ºi spun asta cu admiraþie Ð ar putea sã înþeleagã cum e sã trãieºti din nimic, aceasta din urmã fiind condiþia socialã a celor mai mulþi dintre cetãþenii judeþului la care mã refer ºi pe care-i reprezint în Parlament, ºi anume judeþul Botoºani.

În calitatea pe care o aveþi Ñ referindu-mã la domnul prim-ministru în interpelarea mea Ñ, sunt convinsã cã sunteþi informat de decalajul existent între diferite judeþe ale þãrii. Sunt însã convinsã cã un prim-ministru care îºi respectã statutul îºi propune sã gestioneze destinele unei þãri având în vedere politici economice ºi sociale care sã conducã la echilibrarea decalajelor existente între diferite zone ale þãrii, decalaje de care în nici un caz nu se fac vinovaþi cetãþenii.

De aceea, am revenit în sãptãmâna anterioarã la aceastã interpelare mai veche, care are ca subiect avizarea de cãtre Guvern a hotãrârii privind declararea ca zonã defavorizatã a unor localitãþi din judeþul Botoºani, conform documentaþiei avizate de Agenþia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã, ºi care se aflã în mapa domnului prim-ministru.

Revin la interpelarea mea ºi intervenþia, de aceastã datã, este în egalã mãsurã determinatã de acutizarea disperãrii populaþiei judeþului Botoºani, care picheteazã zilnic instituþiile administrative din teritoriu, în speranþa unei soluþii care sã conducã la dezvoltarea unor noi sectoare de activitate.

Aºa cum spuneam de fiecare datã, se cere nu pomanã, ci perspectiva unor noi locuri de muncã într-un judeþ în care rata ºomajului este în cel mai accentuat procent, în care tot mai mulþi cetãþeni nu mai beneficiazã nici mãcar de ajutor de ºomaj, în care privatizarea societãþilor în majoritatea cazurilor a condus la lichidarea

ªi eu vã mulþumesc, doamna deputat. Domnule deputat, este acelaºi subiect?

Atunci, vã dau ºi dumneavoastrã cuvântul. Domnule Baban, aveþi microfonul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu vin ºi cu niºte argumente. Rata ºomajului la nivelul judeþului Botoºani în prezent este de 19,1%, mã refer la data de 28.02.2000, deþinând un loc fruntaº ºi deloc onorabil între judeþele þãrii. Îngrijorãtor este faptul cã în perioada urmãtoare, conform informaþiilor ºi datelor transmise de Agenþia judeþeanã de Ocupare ºi Formare a Forþelor de Muncã de la Botoºani, acest prag va fi depãºit, ca urmare a masivelor disponibilizãri ce vor avea loc în aplicarea programelor de restructurare ºi lichidare aprobate.

În al doilea rând, acest judeþ se caracterizeazã printr-o structurã monoindustrialã, reprezentativã fiind industria uºoarã ºi componentele ei, dar ºi aceastã industrie se aflã în plin colaps financiar, datorat economiei de piaþã, unele dintre unitãþile recunoscute fiind supuse procesului de restructurare ºi lichidare.

Celelalte ramuri industriale întâlnite în judeþ au o pondere micã. Industria constructoare de maºini, a cauciucului, alimentarã etc. trãiesc aceeaºi dramã a tranziþiei Ð pierderea pieþelor de desfacere, imposibilitatea obþinerii de fonduri pentru reutilare ºi retehnologizare Ñ pentru a putea deveni competitive, imposibilitatea atragerii partenerilor strãini etc.

Aºa cum am arãtat, judeþul Botoºani se caracterizeazã printr-un mare numãr de ºomeri, care au fost disponibilizaþi în urma mãsurilor de concediere colectivã. Practic, la nivelul judeþului marea majoritate a societãþilor comerciale, regiilor autonome ºi locale au beneficiat de unul sau douã programe de restructurare, fãrã ca rezultatele sã fie sesizate pânã în prezent.

O datã cu aceste disponibilizãri, la nivelul judeþului nu a existat posibilitatea creãrii de noi locuri de muncã, pentru a absorbi o parte importantã a forþei de muncã exce- dentarã, dar bine pregãtitã profesional ºi în unele cazuri în meserii unice atât la nivelul judeþului, cât ºi al þãrii.

Un exemplu edificator îl constituie oferta lunarã de locuri de muncã care, în cele mai generoase cazuri, nu depãºeºte 100 de locuri de muncã, raportate la o cerere de peste 35 de mii de ºomeri. Sunt meserii sau profesii care au fost solicitate de cel puþin 6 luni în ultimul an.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnule preºedinte Liviu Marcu, aveþi microfonul.

## **Domnul Liviu Nicolae Marcu Ñ** _preºedintele Agenþiei_

## _Naþionale pentru Dezvoltare Regionalã_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aº dori sã fac un rãspuns comun din rãspunsul adresat doamnei Viorica Afrãsinei ºi din rãspunsul adresat domnului deputat ªtefan Baban.

Este clar cã judeþul Botoºani este un judeþ vulnerabil din foarte multe puncte de vedere, ºi acest lucru a reieºit din planul de dezvoltare regionalã care a fost înaintat de cãtre Regiunea Nord-Est, din care face parte ºi judeþul Botoºani, plan care ne-a ajutat sã facem Planul naþional de dezvoltare, în baza cãruia vom primi alocaþiile de la Uniunea Europeanã ºi, pe partea de cofinanþare româneascã, de la Guvernul României.

Situaþia socialã expusã de dumneavoastrã este cunoscutã ºi, de aceea, creºterea standardului de viaþã al comunitãþii ºi dezvoltarea durabilã a regiunii fac trimitere ºi la includerea judeþului Botoºani ca obiectiv global în aceastã creºtere.

Direcþiile strategice care se regãsesc în Planul naþional de dezvoltare sunt: 1. dezvoltarea întreprinderilor ºi afacerilor; 2. dezvoltarea resurselor umane; 3. promovarea potenþialului de dezvoltare al regiunii.

Din experienþa agenþiei noastre, zonele declarate defavorizate care nu beneficiazã de o infrastructurã dezvoltatã nu au reuºit sã atragã investitori, fapt exprimat în raportul privind zonele defavorizate în anul 1999.

Ordonanþa de urgenþã nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate are ca obiectiv recuperarea acceleratã a întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate, prin acordarea de facilitãþi investitorilor.

Alocarea de fonduri pentru continuarea investiþiilor în calea feratã nu este de competenþa noastrã.

Þinând seama de resursele financiare PHARE ºi de principiul concentrãrii, promovat de cãtre Comisia europeanã pentru Programul PHARE 2000, Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltarea Regionalã a propus alocarea a circa 20 de milioane de euro Regiunii Nord-Est, pentru investiþii în domeniul dezvoltãrii economice.

**:**

Sunt mult mai mulþi! Nu s-au luat în calcul ºi cei care au ieºit deja din ºomaj. La noi toþi au ieºit din ºomaj!

Este adevãrat. Dumneavoastrã cunoaºteþi situaþia mai bine decât mine, dar ceea ce noi trebuie sã facem Ð Agenþia Naþionalã Ð este sã luãm în calcul datele oficiale care ne vin de la statisticã.

Dar vestea bunã este cã sunt luate toate avizele, de la toate ministerele implicate, astfel încât modificarea Legii nr. 20 care statueazã Ordonanþa nr. 24/1998 sã fie operaþionalã în aceastã primãvarã, astfel încât cele patru zone, ºi anume: Botoºani, Bucecea, Darabani ºi Dorohoi, sã poate fi declarate zone defavorizate în rãstimp de câteva sãptãmâni.

Acesta este rãspunsul ºi cred cã sunt cel mai îndreptãþit sã vã fac aceastã promisiune, pentru cã ºi noi am primit de la primul-ministru mesajul acesta, cã ordonanþa va fi promovatã într-una din ºedinþele de Guvern viitoare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru domnul secretar general Radu Stroe, domnule Nicolae Popa, este prezent secretarul general adjunct Emanuel Albu.

Deci, domnule deputat Popa, aveþi microfonul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Domnule secretar general adjunct,

Interpelarea mea are drept obiect câteva comunicate aflate din presã Ñ sigur, cu stupefacþie Ñ despre comportamentul unor demnitari ºi oficiali de stat.

Este vorba de Regia Protocolului de Stat, care acordã vile fãrã nici o reþinere unor personalitãþi cu funcþii impor- tante în stat, dar nu înþelegem pe ce criterii ºi care este eficienþa acestora. Nu înþelegem de ce domnul Roman are nevoie de atâtea vile de protocol, ca, de asemenea, ºi domnul preºedinte al Camerei Deputaþilor, domnul Diaconescu, ºi, sigur, ºi alte personalitãþi.

Consider cã se impune restrângerea severã a acestor cheltuieli nejustificate, ai cãror beneficiari sunt amicii politici, personali sau membrii de familie, ºi limitarea acordãrii acestor vile de protocol cu statut permanent sã se stabileascã numai la nivelul Preºedintelui statului ºi primuluiministru. Pentru ceilalþi demnitari, doar un fond utilizabil, de la caz la caz, respectându-se oportunitatea ºi necesitatea folosirii acestora numai în scop public.

Sigur cã sunt ºi alþi oficiali care solicitã acest lucru ºi nu înþelegem de ce se petrece ºi cum de am ajuns în aceastã situaþie, când cei care au fost aleºi în 1996 declarau cã se vor sacrifica pentru cetãþenii acestei þãri.

Sã fie foarte clar, aceste vile de protocol trebuie folosite în mod exclusiv numai pentru întâlniri ºi contacte diplomatice internaþionale.

Este o adevãratã nebunie când zeci ºi zeci de vile de protocol sunt utilizate în scopuri oculte, încãlcându-se flagrant legile în vigoare.

Aici aº vrea sã fac o precizare: nu punem în discuþie persoana, ci situaþia, ca atare, care sfideazã bunul-simþ ºi orice moralitate. O întreagã suitã de demnitari, mai mari sau mai mici, beneficiazã, uneori în mod ilegal, de folosinþa acestor vile de protocol.

De aceea, prima întrebare, vã solicit, domnule secretar general, inventarul complet al acestor vile ºi detalierea modului de folosinþã a vilelor, precum ºi beneficiarii lor ºi, de asemenea, ultima întrebare, adresatã tot domnului secretar general, se referã la utilizarea vilelor cu respectarea legilor în vigoare ºi, de ce, chiar ºi dupã divulgarea acestor abuzuri în presa româneascã, totuºi se menþine aceeaºi situaþie?

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar general adjunct Emanuel Albu, aveþi microfonul.

## **Domnul Emanuel Albu** _Ñ secretar general-adjunct al Guvernului_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Secretariatul General al Guvernului a transmis în mod oficial un rãspuns scris domnului deputat ºi v-aº ruga sã-mi permiteþi sã fac câteva precizãri în faþa dumneavoastrã.

În conformitate cu prevederile Hotãrârii nr. 567/1993, obiectul principal de activitate al R.A. ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ este acela de a asigura servicii de reprezentare ºi de protocol pentru Senat, Camera Deputaþilor, Preºedinþie, Guvern ºi Curtea Constituþionalã.

Conform prevederilor Hotãrârii nr. 940/1996 privind utilizarea fondului locativ de protocol din administrarea regiei, acest fond are urmãtoarele destinaþii: în primul rând, locuinþele de protocol, case de oaspeþi pentru delegaþiile oficiale invitate de cãtre Preºedinþia României, de Senat, de Camera Deputaþilor, de Guvernul României,

de Curtea Supremã de Justiþie, de Curtea Constituþionalã, de Consiliul Legislativ, de Curtea de Conturi ºi de Avocatul Poporului; în al doilea rând, locuinþele de protocol, reºedinþe oficiale pentru Preºedintele României, preºedintele Senatului, preºedintele Camerei Deputaþilor ºi pentru primul-ministru. Facem precizarea cã în prezent numai Preºedintele României foloseºte o astfel de reºedinþã.

ªi, în al treilea rând, sunt locuinþele de protocol propriu-zis, pentru persoanele care sunt alese sau numite în unele funcþii sau demnitãþi publice, pe durata exercitãrii acestora.

Pot beneficia de locuinþe de protocol, la cerere ºi cu plata chiriei prevãzute de lege, persoanele care îndeplinesc urmãtoarele funcþii publice: vicepreºedinþi ai Senatului, vicepreºedinþi ai Camerei Deputaþilor, miniºtri de stat, miniºtri ºi asimilaþii acestora, precum ºi preºedintele Curþii Supreme de Justiþie, preºedintele Curþii Constituþionale, preºedintele Curþii de Conturi, preºedintele Consiliului Legislativ ºi Avocatul Poporului.

Potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 712/1998 pentru modificarea Hotãrârii nr. 567/1993, ”baza materialã, proprietate publicã a statului, destinatã activitãþii de reprezentare ºi protocol, este constituitã din casele de oaspeþi, vilele, palatele ºi construcþiile speciale, cu terenul aferent pentru aceastã destinaþie, din municipiul Bucureºti, precum ºi din alte judeþeÒ.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar general adjunct.

Avem întrebãri pentru domnul Ioan Avram Mureºan, ministrul agriculturii.

Din partea Ministerului Agriculturii este prezent domnul secretar de stat ªtefan Pete.

Domnul deputat Petre Naidin. Nu este.

## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat în Ministerul_

## _Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

I-am înmânat rãspunsul.

I-aþi înmânat rãspunsul.

Domnul deputat Petre Moldovan. Nu este. Vã rog sã lãsaþi la secretariatul nostru rãspunsul la interpelare.

Domnii deputaþi Nicolae Popa, Ioan Aron Popa, Aurel Papuc.

Domnule deputat, vreþi sã dezvoltaþi interpelarea? Vreþi rãspunsul în scris? Vreþi rãspunsul oral?

Am convenit cu domnul secretar de stat cu privire la rãspuns.

Aþi convenit. Este în regulã.

Aveþi, domnule Nicolae Popa, o interpelare a dumneavoastrã, în nume personal.

Vreþi s-o citiþi? Legat de o societate naþionalã ”Caii de RasãÒ.

Aceasta este pentru sãptãmâna viitoare.

Aceasta este sãptãmâna viitoare.

Cealaltã interpelare se referea la situaþia Bãncii Agricole.

Avem rãspunsul scris pentru toþi domnii deputaþi care au adresat interpelãri.

Da, bun. Deci, domnul Popa primeºte rãspunsul în scris, împreunã cu cei trei deputaþi, iar pentru rãspunsul cu caii de rasã se amânã pe sãptãmâna viitoare.

- Ultima interpelare, domnul Marian Ianculescu. Domnule deputat, aveþi microfonul.

Domnule preºedinte, vã rog, interpelarea mea nu este acolo?

Nici vorbã, domnule coleg.

Dar am depus-o!

Vã cred. Existã o listã de interpelãri, pe care am citit-o la început, interpelãri care au fost amânate. Nici pe ea nu este. Ele se afiºeazã, în general, domnule preºedinte. Deci, domnule Marian Ianculescu, aveþi microfonul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, prin diverse acte normative, a încercat sã acorde sprijin producãtorilor agricoli în vederea obþinerii unor recolte stabile ºi durabile.

Din pãcate, existã o serie de producãtori agricoli, în special asociaþii agricole, care se confruntã în prezent cu o situaþie criticã. Din cauza nereturnãrii creditelor bancare, producãtorii agricoli se vãd în situaþia de a pierde utilajele agricole din dotare.

Iatã cã, în vremurile de azi, producãtorii agricoli nu numai cã nu-ºi mai pot procura utilaje agricole, ci sunt puºi în situaþia de a le pierde ºi pe cele pe care le au în dotare. Acest lucru mai înseamnã sprijin pentru producãtorii agricoli?

Asemenea asociaþii agricole au preferat sã investeascã fondurile pentru înfiinþarea culturilor agricole, în loc de a lãsa terenurile arabile nelucrate. Se pune problema dacã producãtorii agricoli respectivi au procedat bine.

Dupã pãrerea noastrã, atât timp cât noile culturi se prezintã într-o stare de vegetaþie excelentã, considerãm cã au procedat bine, urmând sã returneze restul creditelor din fondurile obþinute din valorificarea noilor recolte, bineînþeles, incluzându-se dobânzile la creditele respective.

Este cazul, printre altele, domnule ministru, Societãþii agricole ”MunteniaÒ din comuna Furculeºti, din judeþul Teleorman. Sper, domnule ministru, ca Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sã iniþieze un act normativ pentru sprijinirea realã a producãtorilor agricoli aflaþi într-o asemenea situaþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat ªtefan Pete, aveþi microfonul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Susþinerea producãtorilor agricoli este o componentã primordialã a Ministerului Agriculturii, ºi prin actele normative iniþiate a sprijinit sub diverse moduri producãtorii agricoli, ºi anume: potrivit reglementãrilor Ordonanþei nr. 32 privind instituirea sistemului de cupoane pe anul 1999, Ordonanþa nr. 142 s-a referit la instituirea sistemului de platã pentru motorinã pe bazã de bonuri valorice; s-au acordat reduceri de preþuri la cumpãrarea seminþelor Ð 37%, în campania de toamnã, inclusiv pentru anul trecut.

Totodatã, s-a creat posibilitatea accesului la credite pentru producãtori, pe baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36, respectiv nr. 132.

De asemenea, prin ordinul ministrului agriculturii, publicat în ”Monitorul OficialÒ, a fost aprobat programul privind sprijinirea fermierilor privaþi în vederea achiziþionãrii de tractoare, combine, maºini, utilaje agricole, precum ºi de instalaþii de irigat din producþia internã, conform cãruia

Ministerul Agriculturii, pe baza unui fond special de dezvoltare a agriculturii, asigurã 15% din preþul utilajelor.

Ministerul a venit, de asemenea, în sprijinul producãtorilor în vederea achiziþionãrii de tractoare ºi maºini, a iniþiat ordonanþa de urgenþã cu privire la înfiinþarea unei societãþi comerciale pe acþiuni pentru comercializarea de tractoare ºi maºini agricole cu plata în produse agricole în perioada de 1, respectiv 5 ani.

Bãncile au acordat astfel de credite producãtorilor agricoli pentru înfiinþarea de culturi agricole din sursele lor proprii, precum ºi din alocaþii prevãzute de la bugetul Ministerului Agriculturii, în baza reglementãrilor Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziþia ministerului a fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole atât în sectorul vegetal, cât ºi pentru creºterea animalelor, în perioada 1998-2000.

Aceste credite s-au acordat pe bazã de contracte ferme. Contractele au fost încheiate între bãnci ºi împrumutaþi, cu respectarea criteriilor de creditare prevãzute de normele bancare, respectiv Ministerul Agriculturii nu a avut competenþã de a interveni în relaþiile dintre bancã ºi client.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Stimaþi colegi, declar închise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi.

Bunã seara!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 42/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei