Moþiunea ”Abandonarea pensionarilorÒ Subsemnaþii senatori, în temeiul art. 64 din Constituþie ºi al art. 148Ð152 din Regulamentul Senatului, constatând cã:
Ñ actualul Guvern încalcã prevederile constituþionale înscrise în art. 43 alin. (1) ºi (2) potrivit cãrora ”statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã ºi protecþie socialã de naturã sã asigure cetãþenilor un nivel de trai ”decentÒ, iar ”cetãþenii au dreptul la pensieÉ ºi la alte forme de asistenþã socialãÒ;
Ñ Guvernul încalcã ºi mutileazã, prin intervenþii legislative repetate ºi incoerente, principiile de organizare ºi funcþionare a sistemului public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale înscrise în Legea nr. 19/2000;
Ñ Guvernul nu-ºi respectã Programul de guvernare 2001Ñ2004 prezentat în faþa Parlamentului prin care s-a obligat sã procedeze la recorelarea pensiilor de stat pe baza unui program ce urma sã se deruleze pe o perioadã de trei ani, prin eliminarea decalajelor existente între pensiile calculate la date diferite pentru aceleaºi condiþii de pensionare;
Ñ Guvernul nu-ºi respectã obligaþia înscrisã în acelaºi document, referitoare la majorarea ºi indexarea tuturor pensiilor cu rata inflaþiei, iar în privinþa pensiilor agricultorilor ar fi trebuit sã procedeze la majorarea lor, în termeni reali, cu pânã la 75% la sfârºitul anului 2002;
Ñ Guvernul nu-ºi respectã obligaþia introducerii pilonilor 2 ºi 3 privind sistemul privat de pensii;
Ñ Guvernul nu-ºi respectã promisiunea asumatã prin acelaºi program de a restricþiona înlesnirile la plata datoriilor cãtre bugetul asigurãrilor sociale;
Ñ constatând o explozie fãrã precedent a sãrãciei severe în rândul populaþiei, dar mai ales al pensionarilor, ca rezultat al deficitului de asigurãri sociale;
Ñ luând în calcul deficitul bugetului de asigurãri sociale, al arieratelor din acest domeniu ºi iminenþa colapsului fondului de pensii din sectorul de stat, supunem dezbaterii Senatului urmãtoarea moþiune.
Deºi adus la putere, în mare parte, prin votul pensionarilor, în doi ani de guvernare P.S.D. a ”reuºitÒ performanþa de a aduce acest important segment al populaþiei în pragul sãrãciei extreme. Agresivitatea pauperizãrii acestor cetãþeni ai României de astãzi îºi are explicaþia în dezinteresul Guvernului faþã de 1/3 din populaþia þãrii, în lipsa unei politici coerente de asigurãri sociale, dar mai ales în invazia grupurilor de interese.
Sãrãcia redistribuþionatã este rezultatul intervenþiei deficitare ºi uneori duplicitare a statului în asigurarea protecþiei sociale de tip contributiv.
Nu dorim sã stãruim asupra tuturor factorilor care determinã situaþia dramaticã a pensionarilor din România, nu pentru cã nu ar fi prin ea însãºi un motiv de acþiune parlamentarã, ci pentru cã demersul nostru stãruie în a demonstra inactivitatea ºi dezinteresul Guvernului faþã de probleme deosebit de importante din punctul nostru de
vedere, ºi anume: nivelul actual al pensiilor; perpetuarea unei profunde inegalitãþi în cuantumul pensiilor, determinate de anul de pensionare ºi nu de criterii de valoare, pe care fiecare stat care se respectã ºi le stabileºte; proasta gestionare ºi imixtiunea agresivã a statului în administrarea fondurilor colectate din contribuþii pentru pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
P.S.D. ignorã cu bunã-ºtiinþã situaþia dramaticã a celor 4.552.700 pensionari din sistemul asigurãrilor sociale de stat, a cãror pensie medie se situeazã la nivelul de 1.798.810 lei, ºi a celor 1.630.000 de pensionari din agriculturã, a cãror pensie medie este de 378.300 lei.
Cu un nivel mediu de sub 50 euro, respectiv 10 euro pentru agricultori, nu se pot acoperi nici cheltuielile impuse de preþurile la utilitãþi (energie termicã, electricã, apã ºi aºa mai departe.)
În aceste condiþii, cheltuielile pentru hranã, medicamente ºi alte nevoi fireºti nu-ºi mai gãsesc acoperire, mai ales cã din decembrie 2000 pânã în decembrie 2002 preþurile, sub guvernarea P.S.D., au crescut la alimente cu pânã la 260%, la utilitãþi cu pânã la 375%, iar la medicamente cu aproximativ 70%.
P.S.D. a reuºit performanþa de a-i transforma pe cei care ºi-au îndeplinit datoria socialã ºi au contribuit o viaþã de muncã la bugetul asigurãrilor de stat din beneficiari fireºti ai unor drepturi bãneºti în asistaþi sociali, ºi aceasta, la nivel minimal.
Actualii guvernanþi ºtiu, dar ignorã cu bunã-ºtiinþã faptul cã raportarea prin date statistice la pensia medie lunarã este irelevantã pentru cã, în realitate, marea masã de pensionari, circa 4.000.000, luând în calcul ºi agricultorii, au pensii sub 1.000.000 lei.
Pentru toþi aceºti cetãþeni viaþa s-a transformat într-un blestem în care obsesia fiecãruia este evitarea cerºetoriei. Când un singur cetãþean al unei þãri guvernate responsabil se sinucide pentru cã nu are cu ce sã-ºi plãteascã întreþinerea, în oricare þarã civilizatã acel guvern ºi-ar prezenta demisia. Numai cã Guvernul României nu este doar departe de minima responsabilitate, dar are ºi cinismul de a organiza cele mai triumfaliste spectacole care ar putea fi cel mult amuzante dacã situaþia nu ar fi atât de tragicã.
Nu numai cã veniturile din pensie sunt ridicole, dar la aceastã tristã realitate se adaugã lovitura creºterii criminale a preþurilor ºi inconºtienþa guvernanþilor faþã de situaþia din sãnãtate. Pentru vârstnicii României accesul la medicamente a devenit o chestiune de noroc de care doar puþini au parte.
În prezentarea noilor sale ”victoriiÒ, Guvernul uitã voit sã aminteascã faptul cã în România trãiesc aproape un milion de pensionari de invaliditate, pentru care la blestemul bolii se adaugã totala indiferenþã a puterii. Înlãturaþi din preocuparea guvernanþilor, aceºti nefericiþi ai sorþii sunt condamnaþi la moarte, ca o ultimã speranþã.
Amintim guvernanþilor cã aceastã masã imensã de oameni, tãcutã ºi aparent inofensivã prin lipsa mijloacelor organizatorice de manifestare, nu pretinde ajutor social, ci aºteaptã de la guvernare întoarcerea prestaþiilor sociale la nivelul contribuþiilor fiecãruia. Purtând în esenþa sa nostalgia egalitaristã ºi a uniformizãrii, partidul de
guvernãmânt, în loc sã-ºi respecte propriile angajamente ºi sã aplice un principiu drept de reaºezare, recorelare a pensiilor din sistemul de stat, în funcþie de valoarea ºi durata contribuþiilor ºi de importanþa socialã a muncii prestate, încearcã de doi ani sã uniformizeze toate pensiile la nivel minim.
În loc de recorelarea mult trâmbiþatã a pensiilor, Guvernul a plecat de la o idee nãstruºnicã, potrivit cãreia pensiile vechi nu sunt aplatizate ºi mutilate, ci doar puþin mai mici. ªi atunci a hotãrât ca fiecare pensionar de limitã de vârstã ºi cu stagiu de cotizare complet sã primeascã, într-o perioadã de trei ani, o sumã egalã de circa 700.000 lei. De ce o sumã egalã la toþi când se ºtie cã pensionarii au contribuit cu sume diferite de bani la fondul asigurãrilor sociale de stat pe parcursul activitãþii? De ce unii sã primeascã o sumã mai mare în primul an, iar alþii abia în ultimul an când, din cauza inflaþiei, suma primitã va fi înjumãtãþitã?
Credem cã Guvernul ºtie bine cã pensia nu este ajutor social ºi nici venit minim garantat.
Cert este cã în programul de recorelare anunþat nu se vor lichida aplatizarea, mutilarea ºi umilinþa pensionarilor, ci, dimpotrivã, acestea se vor accentua, iar politica de discriminare dusã în rândul pensionarilor va continua.
Totodatã, programul de recorelare a fost cuplat cu programul de indexare pentru ca pensionarul sã nu mai ºtie ce sumã îi revine din recorelare ºi cât din indexare, sã i se parã suma primitã în plus oarecum onorabilã, fãrã sã realizeze cã, prin creºterea preþurilor la produsele de consum ºi servicii din urmãtorii trei ani, va deveni neimportantã.
Programul amintit nu rezolvã inechitãþile din sistemul public de pensii, ci le complicã ºi mai mult. Pentru pensionari acest program aºteptat dupã promisiunile electorale ale P.S.D. constituie o mare dezamãgire.
Atât timp cât cercetãtorul ºtiinþific pensionat în august 1990 va avea o pensie de douã ori mai micã decât necalificatul pensionat în august 1999, valorile sociale vor fi în continuare ignorate.
În ceea ce priveºte pensiile agricultorilor, pentru a avea creºterile reale promise pentru primii doi ani de guvernare, ar fi trebuit sã se dubleze valoarea pensiei medii (circa 500.000 lei). Realitatea aratã însã o mãrire cu mai puþin decât rata inflaþiei, creºtere care a condus la o pensie medie de doar 378.000 lei.
Pe de altã parte, bugetul asigurãrilor sociale este practic în colaps, creând deficite de peste 12.000 de miliarde lei în anul 2002, timp în care companiile de stat ºi societãþile comerciale cu capital majoritar de stat nu-ºi plãtesc datoriile cãtre buget (peste 100.000 de miliarde), iar scutirile ºi reeºalonãrile acordate firmelor clientelare curg nestingherit.
Reamintim cã acest buget este constituit prin contribuþiile puþinilor angajaþi ºi slãbiþilor angajatori, iar sumele colectate ar trebui sã fie sub controlul celor ce le constituie, ºi nu la discreþia intereselor clientelare.
Pentru a controla banul public din bugetul asigurãrilor sociale (constituit din contribuþii ale angajaþilor ºi angajatorilor, nu din taxe ºi impozite), Guvernul P.S.D., deºi s-a
angajat sã pãstreze principiul tripartitismului în administrarea banilor publici, a trecut Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Asigurãri Sociale în subordinea Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, recentralizând întregul sistem, practic naþionalizând contribuþiile si gestionându-le în mod discreþionar, pe criterii politice, clientelare.
Reprezentanþii sindicatelor, patronatelor ºi pensionarilor în Consiliul de administraþie din CNPAS au doar rol decorativ, de a propune ºi analiza, nu de a hotãrî ºi dispune.
Dupã mai bine de doi ani de la preluarea puterii, Guvernul P.S.D. nu a introdus alþi piloni de susþinere ºi redresare, cel puþin în viitor, a sistemului de pensii, punând în pericol ºi alte generaþii de pensionari.
În sensul celor de mai sus, semnatarii moþiunii cerem Guvernului P.S.D.-U.D.M.R.-P.U.R.:
1. Scoaterea de sub comanda politicã a fondurilor de pensii ºi de ºomaj ºi administrarea lor în regim autonom tripartit;
2. Folosirea fondurilor constituite din contribuþii numai pentru scopurile pentru care au fost colectate;
3. Recalcularea pensiilor conform sistemului prevãzut de Legea pensiilor nr. 19/2000, în varianta iniþialã, în vederea eliminãrii inechitãþilor între diferite categorii de pensionari cu aceleaºi condiþii de pensionare;
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.