Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 iunie 2014
Dezbatere proiect de lege · adoptat tacit
Biró Rozalia Ibolya
Discurs
Declarația politică este intitulată „Necesitatea disciplinei obligatorii «Educație pentru sănătate»”.
Stimați colegi,
Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Situația actuală a societății ne arată că politicile de sănătate trebuie să beneficieze de o abordare integrată din partea tuturor instituțiilor statului pentru a se asigura dezvoltarea continuă a unui sistem de sănătate care să răspundă în mod eficient la nevoile cetățenilor. Organizația Mondială a Sănătății – OMS susține, încă din 1986, că sănătatea este mult prea importantă pentru a fi lăsată numai practicienilor din domeniul sanitar; educația și elaborarea de politici coerente trebuie să fie prioritare pentru dezvoltarea sănătății la nivel individual, comunitar și național.
În instituțiile de învățământ publice, educația este gratuită și statul garantează dreptul la educație în interesul individului și al societății. Sănătatea este un subiect aflat pe agenda de lucru a factorilor de decizie din toate domeniile, la nivel guvernamental sau instituțional.
Știm cu toții că școala este mediul social optim pentru realizarea educației pentru sănătate, iar educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferitele aspecte ale sănătății și, totodată, de formare a atitudinilor și deprinderilor corecte, indispensabile unui comportament responsabil și sănătos.
Unele dintre elementele esențiale pentru atingerea impactului dorit în starea de sănătate a cetățenilor sunt inițierea și realizarea programelor de educație pentru sănătate la vârste cât mai tinere. Conduita preventivă devine astfel un comportament care se realizează în și din timp, în paralel cu dezvoltarea educativă. Asupra unei persoane deja formate, adulte, astfel de activități au întotdeauna un impact mai redus decât acțiunile similare realizate la vârste mai timpurii.
În multe țări din Uniunea Europeană, și nu numai, educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând din primul și până în ultimul an de studiu, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei.
Există mai multe argumente ce pot fi aduse în favoarea realizării educației pentru sănătate în cadrul unităților de învățământ. În primul rând, unul dintre scopurile în sine ale activității din învățământ este informarea autorizată a copiilor și adolescenților privind diferite domenii ale culturii și științei,
în paralel cu dezvoltarea de abilități practice. În acest sens, educația pentru sănătate, ca parte a științelor medicale, vizează nu numai transmiterea către elevi a unui bagaj informativ corect din punct de vedere științific, cât mai ales crearea unor comportamente individuale sănătoase, a unor atitudini ce corespund idealului educațional.
Școala este un loc ideal pentru difuzarea acestor cunoștințe în rândul maselor de tineri; nicio altă instituție nu are abilitatea și capacitatea de a cuprinde și de a se adresa, în timp, unui procent atât de ridicat din populație. Școala reprezintă, în același timp, o instituție cu mare autoritate morală, oferind cadrul educației formale, informale și nonformale, iar materiile de studiu oficiale din școli dobândesc implicit, la nivelul psihologic individual, o importanță mai mare decât subiectele nesusținute de acest for competent.