Andrian Sirojea Mihei

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ie politic„: îEchinoc˛iu comunitar“

Œntr-o perioad„ Ón care Legea minorit„˛ii devine platforma politic„ pentru unele partide, iar zilele acestea la Odorheiu Secuiesc se preg„te∫te o manifestare ce risc„ s„ inflameze via˛a politic„ ∫i a∫a deja exploziv„, Ón Dobrogea, la Constan˛a, se preg„te∫te un evenimentmodel comunitar. Aflat la cea de-a treia edi˛ie, exerci˛iul cultural numit îEchinoc˛iu comunitar“ 2006 dore∫te o reafirmare a multiculturalit„˛ii, realitate cu o valoare incontestabil„ Óntr-un spa˛iu fizico-geografic care presupune convie˛uirea Óntr-o cultur„ majoritar„, spa˛iul dobrogean. Dac„ edi˛iile anterioare ale evenimentului au celebrat eterogenitatea etnocultural„ a spa˛iului dobrogean ∫i au Óncercat s„ defineasc„ conceptul de comunicare interetnic„, edi˛ia din 2006 a îEchinoc˛iului comunitar“ propune o schimbare de paradigm„, mut‚nd accentul pe conceptul de multiculturalitate.

Multiculturalitatea pe care o exprim„ îEchinoc˛iul comunitar“ ca fapt de existen˛„ presupune o modalitate de constituire a canonului cultural dincolo de vocea majorit„˛ii, aduc‚nd, Ón mod firesc, elementul diversit„˛ii ∫i necesitatea recunoa∫terii diferen˛ei ca un pas esen˛ial al convie˛uirii.

Edi˛iile anterioare ale îEchinoc˛iului comunitar“ au dezvoltat o disput„ ideologic„ pentru impunerea Ón cadrul cultural dobrogean a dou„ concepte fundamentale: multiculturalism ∫i/sau interculturalism. Acest fapt s-a dezvoltat din dorin˛a de a desemna pledoaria pentru afirmarea diversit„˛ii. Pasiunile consumate din dorin˛a de a lucra cu un concept sau cu altul s-au atenuat, o dat„ cu finalitatea comun„ la care promotorii acestor concepte au ajuns: necesitatea cultiv„rii diversit„˛ii culturale ∫i a convie˛uirii armonioase cu alteritatea! Acest fapt este absolut firesc Ón condi˛iile Ón care cei doi termeni se presupun reciproc Ón a∫a mare m„sur„ Ónc‚t fac referin˛„ la o realitate comun„.

Ca ideologie a diversit„˛ii, multiculturalismul are menirea de a oferi un cadru de afirmare pentru identit„˛ile de grup. Œn felul acesta, orizontul ideologic al cultiv„rii diversit„˛ii vine s„ promoveze pluralitatea ca schimbare de paradigm„ a raportului minoritate/majoritate, ca limit„ imaginat„ a repetatelor construc˛ii identitare. Astfel, procesul globaliz„rii ne pune Ón fa˛a unei continue resitu„ri a raporturilor majoritate/minoritate, Ón spa˛ii culturale concrete ∫i la nivel global, Óndemn‚ndu-ne la o continu„ Ón˛elegere, acceptare ∫i afirmare a diversit„˛ii.

G‚ndirea postmodern„ a pus Ón eviden˛„ rela˛iile de putere care se afl„ Ón spatele revendic„rilor privind identitatea cultural„.

Œn numele dreptului de exercitare a puterii se ajunge, Ón aparen˛„, la o Ómpingere Ón plan secund a drepturilor individului, Ón favoarea impunerii Ón sfera public„ a drepturilor de grup. Este vorba, Óns„, de o nou„ percepere a individului. Nu individul este elementul-cheie care confer„ identitatea de grup, ci apartenen˛a la grup creeaz„ cadrul general de reg„sire a identit„˛ii personale. Œn acest fel se ajunge inevitabil la o politizare a identit„˛ii ∫i a culturii. Procesul este Ónso˛it de o recunoa∫tere a pluralismului valorilor, a diferen˛elor ∫i acceptarea punctual„ ∫i temporar„ a unor discrimin„ri pozitive menite s„ corecteze inegalit„˛ile ∫i s„ asigure promovarea unor politici speciale pentru identit„˛ile alternative.