Mih„i˛„ Calimente

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Revin asupra situa˛iei rom‚nilor timoceni, lucru pe care l-am mai f„cut Ón 2005. Situa˛ia acestora, Ón loc s„ se Ómbun„t„˛easc„, s-a Ónr„ut„˛it ∫i eu nu Ón˛eleg Ón ruptul capului de ce autorit„˛ile s‚rbe∫ti se Ónc„p„˛‚neaz„ ∫i continu„ s„ duc„ o politic„ discriminatorie Ón ceea ce prive∫te soarta rom‚nilor din Timoc.

Mai mult, Ón luna ianuarie, am avut bucuria s„-l primesc la Arad pe acum deja cunoscutul preot Boian Alexandrovici. A fost o discu˛ie pl„cut„, ca de la frate la frate, ∫i mi-a explicat Óntr-un dulce grai b„n„˛ean aspira˛iile ∫i dorin˛ele lor. Nu vor dec‚t s„ fie respecta˛i ca na˛ie, s„ li se recunoasc„ drepturile culturale, religioase, precum ∫i dreptul la ∫coal„ ∫i liber„ exprimare Ón limba rom‚n„.

Œn acest moment, a vorbi rom‚ne∫te este un delict Ón Timoc ∫i drept dovad„ Boian Alexandrovici are un proces penal, pe data de 19 februarie 2006. De ce este acuzat acesta? Pentru c„ a construit o bisericu˛„ Ón Malaini˛a, comuna sa natal„, ∫i a folosit limba rom‚n„ Ón slujba religioas„.

Ne mai mir„m atunci de fanatismul unor musulmani, c‚nd fra˛ii no∫tri ortodoc∫i s‚rbi sunt la fel de intoleran˛i? Acum, c‚nd Europa promulg„ legi care interzic purificarea etnic„, c‚nd toate minorit„˛ile sunt ap„rate ∫i protejate, rom‚nii timoceni sunt asupri˛i ∫i amenin˛a˛i ca Ón secolele trecute.

Se pare Óns„ c„ acolo lucrurile se complic„, conflictele se acutizeaz„, pentru c„ citim Ón pres„ Ón aceste zile c„ poli˛i∫tii din Zaicer au dejucat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 trecute un atentat cu bomb„ care viza un lider al rom‚nilor timoceni. Geni∫tii s‚rbi au neutralizat explozibilul pus Ón ma∫ina purt„torului de cuv‚nt al Mi∫c„rii Democrate a Rom‚nilor din Serbia Mihailo Vasilievici din Kladova.

Acesta este ∫i redactor la cea mai veche publica˛ie rom‚neasc„ din Timoc, îVorba noastr„“, ∫i a primit Ón mod repetat amenin˛„ri verbale ∫i scrise pentru solidaritatea cu mi∫carea prorom‚neasc„, care a Ónceput s„ ia amploare Ón Serbia de R„s„rit. Chiar ∫i publica˛ii ca cea a radicalilor s‚rbi îWelka Serbie“ l-au aten˛ionat c„ ar putea s„ aib„ necazuri.

Men˛ionez Ónc„ o dat„ c„ to˛i cei cu care am vorbit nu au inten˛ii secesioniste ∫i sunt cet„˛eni loiali ai Serbiei. Doresc Óns„ s„ li se recunoasc„ limba, obiceiurile ∫i datinile, doresc s„ poat„ folosi limba rom‚n„ Ón ∫coal„, biseric„ ∫i mass-media, Óntr-un cuv‚nt, toate drepturile pe care le are orice minoritate Óntr-o Europ„ civilizat„.

Tot din pres„ am aflat c„ proiectele culturale ale societ„˛ilor nonguvernamentale din Timoc ∫i Voivodina vor fi sus˛inute de Guvernul Serbiei cu suma de 500 de mii de euro. Cu ace∫ti bani, transmite îRompres“, se va sprijini transformarea spa˛iului istoric balcanic Ón zon„ cultural„ liber„, promovarea limbii Ón cele 226 de localit„˛i rom‚ne∫ti din Valea Moraviei, Valea Timocului, Kraina Negotinului ∫i Regiunea Homolie, a declarat Ón aceste zile la Uzin vicepre∫edinte Consiliului Na˛ional al Minorit„˛ii Na˛ionale Rom‚ne Vasile Barbu. Se pare Óns„ c„ m-am bucurat prea repede, pentru c„ la o s„pt„m‚n„, aceea∫i Agen˛ie îRompres“ transmite c„ proiectul cade, Guvernul Serbiei neav‚nd bani pentru asemenea proiecte.