Andrian Sirojea Mihei

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„: î31 Octombrie — Ziua Interna˛ional„ a M„rii Negre“

Ast„zi este Ziua Interna˛ional„ a M„rii Negre ∫i se Ómplinesc 10 ani de c‚nd reprezentan˛ii tuturor ˛„rilor riverane M„rii Negre, Rom‚nia, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia ∫i Ucraina, au semnat Planul strategic de ac˛iune pentru reabilitarea ∫i protejarea M„rii Negre, plan care con˛ine cel mai cuprinz„tor set de strategii ∫i politici ini˛iate pentru salvarea ∫i reabilitarea uneia dintre cele mai poluate m„ri ale lumii, dup„ cum spun speciali∫tii.

Marea Neagr„ este unic„, diferen˛iindu-se de celelalte m„ri ale lumii, printre altele, pentru c„ este cea mai mare suprafa˛„ de ap„ s„rat„ intercontinental„ ∫i pentru c„, Ón lipsa curen˛ilor verticali, stratul inferior, de la peste 100—200 de metri ad‚ncime, este lipsit de oxigen, fiind o zon„ total lipsit„ de via˛„, fapt ce Ói determin„ pe arheologii marini s„ cread„ c„ Ón Marea Neagr„ se pot afla perfect conservate cor„bii antice de lemn.

S„rb„torind ast„zi Ziua Interna˛ional„ a M„rii Negre, vreau s„ subliniez dou„ probleme importante legate de ea: aspectele de mediu, legate de reabilitarea ∫i conservarea acesteia ∫i de eroziunea costier„, ∫i poten˛ialul economic al acesteia pentru Rom‚nia ∫i pentru ˛„rile din zon„, Ón contextul intr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Conform problemelor cuprinse Ón planul strategic elaborat Ón 1996, Ón ultimii aproximativ 20 de ani au disp„rut 85% dintre speciile M„rii Negre, printre care 20 dintre cele 26 de specii de pe∫te cu valoare economic„.

Din cauza cantit„˛ilor mari de fertilizan˛i ∫i de de∫euri menajere aruncate Ón mare, fitoplanctonul s-a dezvoltat exagerat, iar faptul c„ acesta intr„ Ón descompunere rapid, av‚nd o perioad„ scurt„ de via˛„, implic„ consumuri de oxigen, determin‚nd concentra˛ii de oxigen foarte mici Ón ap„, ceea ce a condus la dispari˛ia masiv„ a speciilor de vie˛uitoare marine, pe de o parte, iar, pe de alta, Ónmul˛irea fitoplanctonului a func˛ionat ca un filtru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 ∫i, Ón lipsa luminii, au disp„rut ∫i o serie de alge, precum ∫i speciile ce depindeau de acesta.

Substan˛ele petrochimice, pesticidele ∫i produ∫ii radioactivi adu∫i Ón mare de fluviile care traverseaz„ 21 de ˛„ri, locuite de 171 de milioane de oameni, sufoc„ Marea Neagr„, care, fiind o mare Ónchis„, are o perioad„ de reten˛ie a acestor toxine de 140 de ani, foarte lung„ Ón compara˛ie cu 1—4 ani, c‚t are o mare deschis„. Prevenirea polu„rii M„rii Negre trebuie s„ fie o preocupare constant„ a tuturor ˛„rilor riverane ∫i a celor pe teritoriul c„rora trec r‚urile ∫i fluviile care se vars„ Ón mare.

Dispari˛ia speciilor marine, cauzat„ de poluare, apari˛ia speciilor invadatoare ∫i pescuitul ilegal pun Ón pericol Óns„∫i meseria de pescar. Conform statisticilor, 150.000 de oameni care lucrau Ón industria pescuitului pe coastele M„rii Negre au fost disponibiliza˛i Ón ultimii ani, ca urmare a Ómpu˛in„rii stocurilor de pe∫te cu valoare economic„.