Adrian Moisoiu

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îPrivire Ón viitorul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc“.

Conform DEX, Dic˛ionarul explicativ al limbii rom‚ne, ∫coala este definit„ drept îinstitu˛ia de Ónv„˛„m‚nt public unde se predau elementele de baz„ ale principalelor discipline“. Cu alte cuvinte, ∫coala trebuie s„ genereze competen˛e prin prelucrarea informa˛iei de instruc˛ie ∫i formare, care s„ permit„ articularea abilit„˛ilor dob‚ndite cu solicit„rile comandamentelor momentului.

Sistemul multina˛ional de educa˛ie genereaz„ migrarea for˛ei de munc„ calificate spre ˛„ri cu deficit Ón domeniu, f„r„ a se lua Ón considerare faptul c„ absolven˛ii, g„sind locuri de munc„ Ón str„in„tate... r„m‚nem noi f„r„ m‚n„ de lucru calificat„. Cu alte cuvinte, asigur„m servicii universitare pentru al˛ii, cu efect dezastruos pentru o economie s„rac„. De aceea, ar trebui g„sit„ o posibilitate prin care s„ se stabileasc„ necesarul pentru economia ˛„rii ∫i care este ponderea Ónv„˛„m‚ntului care se export„.

Din alt punct de vedere, este normal ca o ∫coal„ public„ s„ fie eficient„ pentru ca banii publici s„ nu fie risipi˛i, dar educa˛ia nu este un produs comercial, deci universit„˛ile nu pot fi reduse la ni∫te societ„˛i produc„toare de marf„.

O universitate este o institu˛ie public„ mare, care asigur„ servicii educa˛ionale pentru societate, care, la r‚ndul ei, trebuie s„ finan˛eze Ónv„˛„m‚ntul potrivit cu nevoile acesteia.

La ora actual„, exist„ o competi˛ie mondial„ Óntre universit„˛i care lupt„ pentru prestigiu, resurse ∫i studen˛i, lucru ce se extinde ∫i Ón politica extern„ practicat„ de ˛„rile dezvoltate. Asist„m la un proces de interna˛ionalizare a Ónv„˛„m‚ntului, iar educa˛ia devine un proces transna˛ional.

Œn acest sens, actualmente, aproape dou„ milioane de tineri studiaz„ dincolo de hotarele ˛„rii lor, ei constituind o adev„rat„ pia˛„ a viitoarelor elite intelectuale. Conform statisticilor unor organiza˛ii recunoscute, cea mai mare parte a acestora studiaz„ Ón Statele Unite, 28%, fiind urma˛i de Marea Britanie cu 12%, Germania cu 11%, Fran˛a cu 10%, Australia cu 9% ∫i Japonia cu 4%. Exper˛ii sus˛in c„ Ón urm„torii 20 de ani aceast„ tendin˛„ se va multiplica de 5 ori, prin valorificarea poten˛ialului existent Ón special Ón Europa de Est ∫i Asia. Se observ„ c„ cei mai buni studen˛i migreaz„ spre Statele Unite ∫i Marea Britanie, care sunt mai selective, iar cei mai pu˛in competitivi sunt atra∫i de universit„˛ile europene. Ca urmare, pentru c„ Ón Fran˛a peste 54% din studen˛ii str„ini provin din statele africane ∫i mult mai pu˛ini din Asia ∫i America, autorit„˛ile au acuzat universit„˛ile c„ recruteaz„ absolven˛i de liceu din str„in„tate, f„r„ s„ ˛in„ cont de calitatea profesional„ a acestora.

Pe de alt„ parte, dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului este legat„ ∫i de finan˛area sa din surse publice ∫i private. Œn Statele Unite, contribu˛ia public„ este de circa 45,1%, Ón Japonia de 41,5%, Ón Australia de 48,7%, Ón timp ce Ón Germania este de 91,5%, Ón Fran˛a de 85,7%, iar Ón Marea Britanie de 72%.