Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 1 iunie 2007 · monitorul.ai

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ie politic„: îŒntre «Da» ∫i «Nu», marinarii au avut… nu!“

Stima˛i colegi,

Anul acesta, tema Zilei Interna˛ionale a Diversit„˛ii Biologice din data de 22 mai este îBiodiversitatea ∫i schimb„rile climatice“. Schimb„rile de clim„ sunt

preconizate a fi una dintre cele mai mari amenin˛„ri la adresa biodiversit„˛ii ∫i, f„r„ ac˛iuni energice, consecin˛ele acestora asupra sistemelor naturale ∫i asupra societ„˛ii vor fi severe.

Rom‚nia are un nivel ridicat al biodiversit„˛ii, precum ∫i sisteme ecologice intacte. Ast„zi, prin s„rb„torirea Zilei Interna˛ionale a Diversit„˛ii Biologice, ne afl„m Óntr-un bun moment pentru a impulsiona autorit„˛ile responsabile s„ ia m„suri, s„ urneasc„ sistemul Ón direc˛ia prezerv„rii frumuse˛ilor naturale, Ón direc˛ia protej„rii florei ∫i faunei Rom‚niei, a diversit„˛ii cu care natura a Ónzestrat Rom‚nia. Ast„zi, avem ∫ansa s„ ar„t„m c„, at‚t ca indivizi, c‚t ∫i ca membri ai comunit„˛ii, ne pas„ de viitorul Rom‚niei, de ocrotirea ∫i conservarea frumuse˛ilor ei ∫i, Ón fapt, Óntr-un cadru mai larg, de viitorul planetei, prin protejarea cadrului natural ce va permite o via˛„ mai bun„ pentru noi to˛i.

Extrapol‚nd, probabil c„ ar trebui s„ instituim ∫i o Zi Na˛ional„ a Diversit„˛ii Politice, zi Ón care s„ se urm„reasc„ p„strarea diversit„˛ii de opinii politice, dar ∫i, pornind de la defini˛ia ecologiei, ocrotirea ∫i Ómbun„t„˛irea interac˛iunii dintre cet„˛eni ∫i mediul lor de via˛„.

Referendumul recent desf„∫urat a constituit un demers democratic prin care cet„˛enii ∫i-au exprimat op˛iunea. C„ rezultatul este bun sau r„u, timpul va fi cel care ne va dovedi, Óns„, Ónc„ o dat„, se constat„ pe de o parte apatia cu care cet„˛enii r„spund unor astfel de provoc„ri prin prezen˛a redus„ la vot, iar pe de alt„ parte c„ Ón democra˛ia Ón care am p„∫it Ón ultimii 17 ani minoritatea celor care au votat altfel se va supune majorit„˛ii. Sper ca rezultatul acestui exerci˛iu s„ conduc„ la o respectare a acestei minorit„˛i ∫i la o guvernare pro-rom‚ni, lipsit„ de discrimin„ri.

Totodat„, acest referendum a eviden˛iat c‚teva ipostaze care sunt insuficient reglementate Ón legisla˛ia noastr„. Un aspect Ón acest sens este imposibilitatea unor categorii de cet„˛eni de a vota, prin faptul c„ Ón legisla˛ia rom‚neasc„ nu este inclus„ aceast„ variant„. Suntem Ón Uniunea European„! Suntem de pu˛in timp cet„˛eni europeni ∫i deseori, din p„cate, ne pierdem printre r‚nduri interesele, cet„˛enii, identitatea.

Conform Sindicatului Liber al Navigatorilor, Corpul marin„resc al Rom‚niei num„r„ aproximativ 25.000 de navigatori ∫i personal auxiliar. Dintre ace∫tia, aproape 11.000 se afl„, Ón prezent, pe mare. Marea majoritate sunt angaja˛i de armatori str„ini ∫i doar vreo 300 de navigatori muncesc pe cele c‚teva nave maritime r„mase Ón flota rom‚neasc„, ∫i doar pentru ace∫tia exist„ prevederi legale referitoare la posibilitatea de a-∫i exprima op˛iunea Ón moment de alegeri parlamentare, preziden˛iale sau referendum na˛ional, ceilal˛i sunt ignora˛i.

Suntem nevoi˛i, stima˛i colegi, s„ ne g‚ndim la to˛i rom‚nii ∫i s„ le oferim tuturor, Óntr-o form„ sau alta, posibilitatea de a-∫i exprima op˛iunile Ón astfel de momente. A∫a cum pentru to˛i rom‚nii afla˛i pe teritoriu str„in s-au organizat sec˛ii de votare, ∫i pentru ace∫ti oameni, marinarii care bat m„rile ∫i oceanele lumii, Óncadra˛i Ón flote str„ine, se pot organiza. Iar dac„ legea rom‚n„ nu poate s„ prevad„ aceste lucruri, atunci, pentru c„ ne afl„m Ón Uniunea European„, reprezentan˛ii no∫tri acolo, actualii sau viitorii europarlamentari, ar putea propune instituirea unei conven˛ii la nivel european, prin care s„ se reglementeze acest aspect. Pentru c„ ∫i ace∫ti oameni, de∫i nevoia ∫i dorin˛a de un trai mai bun Ói Ómpinge departe de ˛ar„, cas„ ∫i familie, au dreptul s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 Ó∫i exprime votul Ón problemele care privesc bunul mers al na˛iunii.

Nu Ón ultimul r‚nd, a∫ dori s„ Ómi exprim satisfac˛ia c„ Ón sf‚r∫it unui ministru, Ón persoana domnului Paul P„curaru, ministrul muncii, familiei ∫i egalit„˛ii de ∫anse, i-a p„sat de soarta acestei categorii de cet„˛eni rom‚ni, marinari angaja˛i pe navele str„ine, ∫i, Óntr-un scurt r„stimp, a Óncheiat cu Norvegia o conven˛ie bilateral„ prin care marinarilor rom‚ni li se ofer„ posibilitatea pl„˛ii contribu˛iilor sociale Ón ˛ara de na˛ionalitate, diminu‚nd astfel riscul ca marinarii rom‚ni s„ nu mai fie solicita˛i de armatorii europeni. Legisla˛ia european„ Ón domeniul maritim prevede ca navigatorii din ˛„rile Uniunii Europene s„ fie pl„ti˛i de armatorii europeni dup„ acelea∫i grile de salarizare ∫i, Ón plus, s„ le fie pl„tite de c„tre armatori ∫i asigur„rile sociale Ón ˛ara sub al c„rei pavilion este Ónregistrat„ nava, cresc‚nd astfel considerabil costurile armatorilor.

De∫i Ónc„ dinainte de integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ at‚t eu, c‚t ∫i Sindicatul Liber al Navigatorilor am tras nenum„rate semnale de alarm„ celor responsabili Ón aceast„ privin˛„, eu adres‚nd interpel„ri at‚t fostului ministru al muncii, domnul Gheorghe Barbu, c‚t ∫i ministrului transporturilor, domnul Radu Berceanu, ∫i, din p„cate, ∫i ministrului integr„rii europene, doamna Anca Boagiu, care a lucrat anterior ∫i Ón Ministerul Transporturilor ∫i era poate cea mai la curent cu aceste aspecte, mai ales c„ exist„ precedent, Polonia ∫i Lituania av‚nd semnate astfel de Ón˛elegeri cu o serie de ˛„ri din Uniunea European„, din p„cate ori din lips„ de interes, ori din lips„ de dorin˛„, ori pe criterii politice absurde toate aceste demersuri au r„mas p‚n„ acum f„r„ niciun ecou.

Domnul P„curaru a f„cut un prim pas ∫i sper c„ se vor mai semna astfel de Ón˛elegeri ∫i cu alte state sub al c„ror pavilion marinarii rom‚ni au muncit ∫i muncesc, aceste m„suri fiind avantajoase pentru to˛i cei implica˛i. Pe de o parte, marinarii primesc asigur„rile sociale Ón ˛ar„ ∫i oric‚nd au nevoie ori la ie∫irea la pensie pot beneficia de ele f„r„ alte complica˛ii. Pe de alt„ parte, ace∫ti bani vin la bugetul nostru de stat Ón loc s„ fie v„rsa˛i Ón bugetele altor ˛„ri, contribuind la bun„starea social„ a altora.

Œn Óncheiere, a∫ dori s„ adresez un apel, Ón oglind„, c„tre domnul pre∫edinte B„sescu, s„ vin„ la îo cooperare“ cu Parlamentul. Nu doresc s„ fac acum teoria rela˛iei Pre∫edinte—Parlament, dar ce Ómi doresc este ca to˛i, Pre∫edintele, Guvernul, Parlamentul, autorit„˛ile locale, s„ privim spre interesele celor pe care Ói reprezent„m Óntr-o form„ sau alta Ón cadrul competen˛ei cu care suntem Ónvesti˛i ∫i s„ facem acele schimb„ri necesare poporului rom‚n pentru a-∫i transforma destinul Óntr-unul mai bun.

V„ mul˛umesc.

Romeo Marius Raicu

#36116

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi, V„ mul˛umesc mult.

Prezint o declara˛ie politic„ intitulat„: îParlamentul, institu˛ie fundamental„ Ón orice stat de drept“.

Votul zdrobitor dat de popor la 19 mai 2007 este un vot de blam Ómpotriva unei hot„r‚ri a majorit„˛ii celor trimi∫i de electori s„ Ói reprezinte Ón Parlament. Legitimitatea deciziei celor 322, aceea de suspendare a pre∫edintelui, decizie luat„ prin aplicarea regulilor democra˛iei indirecte, prin reprezentan˛i, a p„lit Óns„ Ón fa˛a unui referendum, act de consultare democratic„ direct„, atenian„.

Rezultatul acestei coliziuni dintre popor ∫i cei ale∫i de ei s„-i reprezinte Ón forul legislativ nu trebuie s„ r„m‚n„ nul. Œntoarcerea pre∫edintelui B„sescu la Cotroceni este un lucru normal, Óns„ nu consider c„ este firesc s„ nu apar„ niciun fel de efect al acestei contradic˛ii flagrante Óntre ˛ara real„ ∫i cea formal„, Óntre aleg„tori ∫i parlamentari.

Rezultatul acestui exerci˛iu democratic indic„ derapajul Ón care actualul Legislativ a ajuns: el nu mai beneficiaz„ deloc de Óncrederea popula˛iei ∫i, ca atare, se delegitimeaz„. Rom‚nia are nevoie ast„zi de un Parlamentul puternic, care s„ fie Ón armonie cu cei care ∫i-au trimis ale∫ii s„ Ói reprezinte, care s„ fie credibil ∫i coerent cu voin˛a electoratului, ∫i nu Ómpotriva lui. Rom‚nia nu poate r„m‚ne 18 luni Óntr-o profund„ criz„ politic„. Doar cu un Legislativ curat ∫i legitim ∫i cu un Executiv eficient, ale c„ror raporturi ∫i atribu˛ii sunt limpezi ∫i delimitate printr-o Constitu˛ie modern„ ∫i f„r„ nimic confuz, putem spera c„ misiunea pe care actuala clas„ politic„ o are, o Rom‚nie sincron„ cu timpul ei ∫i la Ón„l˛imea propriului poten˛ial, va fi Óndeplinit„.

Votul popular de la 19 mai nu poate fi nici ignorat, nici negociat. Garan˛ia repunerii Ón leg„tur„ direct„ a ale∫ilor cu aleg„torii nu poate veni dec‚t din partea unor oameni responsabili Ón fa˛a celor care Ói deleag„ s„ Ói reprezinte, ∫i nu a unor grupuri lipsite de chip, de responsabilitate, de onorabilitate.

Liderii partidelor politice parlamentare trebuie s„-∫i asume deriva Ón care se g„se∫te Parlamentul, institu˛ie fundamental„ Ón orice stat de drept. Ei au, ast„zi, obliga˛ia de a recupera Óncrederea ∫i prestigiul acestui for. Ei au datoria de a declan∫a procedurile pentru organizarea alegerilor anticipate ∫i pentru introducerea votului uninominal.

Am intrat Ón politic„ direct de pe baricada Óns‚ngerat„ din 21 decembrie 1989, purt‚nd Ón suflet cele mai pure idealuri ale revolu˛iei ∫i mi-am ghidat Óntreaga ac˛iune politic„ Ón conformitate cu acestea. Cred Óntr-o Rom‚nie european„, democrat„, puternic„ ∫i respectat„. Cred Ón onoare ∫i responsabilitate Ón politic„. Cred Óntr-o clas„ politic„ responsabil„ Ón fa˛a poporului. Cred Óntr-un Parlament solid care s„ se bucure de Óncrederea popula˛iei ∫i Óntr-un Guvern sus˛inut real de o majoritate parlamentar„, capabil s„ implementeze mult a∫teptatele reforme postaderare. Acestea sunt singurele premise ale integr„rii _de facto_ Ón Uniunea European„ a fiec„rui cet„˛ean rom‚n. Este momentul ca, dup„ ce am Ónv„˛at lec˛ia referendumului, s„ aprofund„m ∫i lec˛ia Óntoarcerii cu fa˛a c„tre popor.

Personal, ca om politic responsabil, refuz s„ r„m‚n Ón acest for lipsit de sus˛inere ∫i Óncredere popular„ ∫i Ón˛eleg s„-mi prezint demisia din calitatea de deputat Ón Parlamentul Rom‚niei, Óncep‚nd cu ast„zi, 22 mai 2007. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007

Adrian Moisoiu

#39780

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îPrivire Ón viitorul Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc“.

Conform DEX, Dic˛ionarul explicativ al limbii rom‚ne, ∫coala este definit„ drept îinstitu˛ia de Ónv„˛„m‚nt public unde se predau elementele de baz„ ale principalelor discipline“. Cu alte cuvinte, ∫coala trebuie s„ genereze competen˛e prin prelucrarea informa˛iei de instruc˛ie ∫i formare, care s„ permit„ articularea abilit„˛ilor dob‚ndite cu solicit„rile comandamentelor momentului.

Sistemul multina˛ional de educa˛ie genereaz„ migrarea for˛ei de munc„ calificate spre ˛„ri cu deficit Ón domeniu, f„r„ a se lua Ón considerare faptul c„ absolven˛ii, g„sind locuri de munc„ Ón str„in„tate... r„m‚nem noi f„r„ m‚n„ de lucru calificat„. Cu alte cuvinte, asigur„m servicii universitare pentru al˛ii, cu efect dezastruos pentru o economie s„rac„. De aceea, ar trebui g„sit„ o posibilitate prin care s„ se stabileasc„ necesarul pentru economia ˛„rii ∫i care este ponderea Ónv„˛„m‚ntului care se export„.

Din alt punct de vedere, este normal ca o ∫coal„ public„ s„ fie eficient„ pentru ca banii publici s„ nu fie risipi˛i, dar educa˛ia nu este un produs comercial, deci universit„˛ile nu pot fi reduse la ni∫te societ„˛i produc„toare de marf„.

O universitate este o institu˛ie public„ mare, care asigur„ servicii educa˛ionale pentru societate, care, la r‚ndul ei, trebuie s„ finan˛eze Ónv„˛„m‚ntul potrivit cu nevoile acesteia.

La ora actual„, exist„ o competi˛ie mondial„ Óntre universit„˛i care lupt„ pentru prestigiu, resurse ∫i studen˛i, lucru ce se extinde ∫i Ón politica extern„ practicat„ de ˛„rile dezvoltate. Asist„m la un proces de interna˛ionalizare a Ónv„˛„m‚ntului, iar educa˛ia devine un proces transna˛ional.

Œn acest sens, actualmente, aproape dou„ milioane de tineri studiaz„ dincolo de hotarele ˛„rii lor, ei constituind o adev„rat„ pia˛„ a viitoarelor elite intelectuale. Conform statisticilor unor organiza˛ii recunoscute, cea mai mare parte a acestora studiaz„ Ón Statele Unite, 28%, fiind urma˛i de Marea Britanie cu 12%, Germania cu 11%, Fran˛a cu 10%, Australia cu 9% ∫i Japonia cu 4%. Exper˛ii sus˛in c„ Ón urm„torii 20 de ani aceast„ tendin˛„ se va multiplica de 5 ori, prin valorificarea poten˛ialului existent Ón special Ón Europa de Est ∫i Asia. Se observ„ c„ cei mai buni studen˛i migreaz„ spre Statele Unite ∫i Marea Britanie, care sunt mai selective, iar cei mai pu˛in competitivi sunt atra∫i de universit„˛ile europene. Ca urmare, pentru c„ Ón Fran˛a peste 54% din studen˛ii str„ini provin din statele africane ∫i mult mai pu˛ini din Asia ∫i America, autorit„˛ile au acuzat universit„˛ile c„ recruteaz„ absolven˛i de liceu din str„in„tate, f„r„ s„ ˛in„ cont de calitatea profesional„ a acestora.

Pe de alt„ parte, dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului este legat„ ∫i de finan˛area sa din surse publice ∫i private. Œn Statele Unite, contribu˛ia public„ este de circa 45,1%, Ón Japonia de 41,5%, Ón Australia de 48,7%, Ón timp ce Ón Germania este de 91,5%, Ón Fran˛a de 85,7%, iar Ón Marea Britanie de 72%.

Œn aceast„ competi˛ie, pentru studen˛i au ap„rut fenomene speciale, ca de exemplu delocalizarea, marile universit„˛i deschiz‚ndu-∫i filiale Ón str„in„tate (™coala Superioar„ de Comer˛ din Paris dispune de campusuri la Londra ∫i Madrid, Ón timp ce Universitatea din Chicago ∫i-a deschis un centru la Paris).

Dar au ap„rut ∫i probleme de mobilitate ∫i competi˛ie ∫i pentru atragerea celor mai valoroase cadre didactice de la universit„˛ile de prestigiu, lucru ce se realizeaz„ prin stimulente materiale (Ón universit„˛ile americane salariile pot dep„∫i 300.000 de dolari/an).

De aici, s-ar putea desprinde c‚teva idei privind viitorul apropiat al Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, direc˛ia Ón care trebuie ac˛ionat.

A urma o ∫coal„ nu Ónseamn„ neap„rat a-i face pe oameni s„ citeasc„ ∫i s„ socoteasc„, ci mult mai mult: s„ g‚ndeasc„.

Via˛a ∫i ∫coala ne Ónva˛„ c„ cel care g‚nde∫te pu˛in se Ón∫al„ mult, dar ∫i faptul c„ este necesar s„ ac˛ionezi ca un om de g‚ndire ∫i s„ g‚nde∫ti ca un om de ac˛iune. Cu c‚t g‚ndirea Ó˛i este mai s„rac„, cu at‚t nu-˛i po˛i Ón˛elege propriile dorin˛e ∫i, ca atare, nu le po˛i realiza.

Educa˛ia este un lucru greu, mai ales pentru mini∫trii educa˛iei care nu-i cunosc tainele, sunt lipsi˛i de experien˛„ Ón domeniu ∫i sunt numi˛i pe criterii politice. S-ar putea Óns„ ca tinere˛ea s„ fie un avantaj pentru proasp„tul actual ministru, ca el s„ fie capabil s„ asigure acel spirit de schimbare, de mobilitate, pe care Ónainta∫ii lui nu au avut curajul s„-l promoveze, s„ priveasc„ cu mult curaj realitatea din ∫colile rom‚ne∫ti, degradarea acesteia ∫i s„ ac˛ioneze Ón consecin˛„. Nu se poate aprecia cel pu˛in interesant„ neconcordan˛a dintre rezultatele de la tezele cu subiect unic, testele na˛ionale, bacalaureat, olimpiadele ∫colare ∫i notele din cataloage?

Oric‚t de nea∫teptat ar fi spectacolul lumii, tinerii nu sunt niciodat„ surprin∫i, ei probabil intuind toate posibilele combina˛ii dintre lucruri.

V„ mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

#44978

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Campania electoral„, at‚t a domnului pre∫edinte Traian B„sescu, c‚t ∫i a partidelor care solicitau prin organizarea referendumului din 19 mai 2007 demiterea pre∫edintelui, s-a bazat pe ineficien˛a luptei Ómpotriva corup˛iei dominate at‚t de oligarhi, c‚t ∫i de grupurile de interese.

Popula˛ia care s-a prezentat la vot din ambele p„r˛i a mai sperat Ón eficien˛a luptei Ómpotriva corup˛iei, Óns„, Ón timpul campaniei, nimeni n-a vorbit despre poli˛i∫tii corup˛i de la cercet„ri penale din cadrul inspectoratelor jude˛ene de poli˛ie, c‚t ∫i despre procurorii care sus˛in diferitele ramuri ale mafiei. Ar trebui s„ vin„ timpul ca ace∫ti ofi˛eri ∫i magistra˛i s„ fie tra∫i la r„spundere pentru acoperirea infrac˛iunilor. Mai grave sunt situa˛iile c‚nd aceste persoane se folosesc de situa˛ia lor privilegiat„ pentru a beneficia de banii publici ai prim„riei ∫i s„ fure din conducta privat„ a unor cet„˛eni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 Œn anul 1985, trei familii au executat din finan˛are proprie racordarea apei reziduale la re˛eaua municipiului Gheorgheni. Domni∫oara procuror Maeczky Izabela, cu ∫tiin˛„, f„r„ a avea aprobarea proprietarilor pe cheltuiala c„rora s-a executat lucrarea ∫i aprobarea organelor competente Ón domeniu, s-a folosit de func˛ia sa ∫i a executat racordarea apei menajere din locuin˛a sa Ón canalul cet„˛enilor la data de 26—27 septembrie 2006, f„r„ a avea autoriza˛ie de construc˛ie, plan∫ele ∫i actele necesare din partea Prim„riei Gheorgheni, conform Hot„r‚rii nr. 27 din 2004 a Consiliului Local Gheorgheni. Cele 3 familii, Ón ziua de 28 septembrie 2006, au depus o cerere la Societatea Comercial„ de Gospod„rire Or„∫eneasc„ din Gheorgheni, prin care au solicitat o expertiz„ a lucr„rii efectuate f„r„ aprobare ∫i f„r„ acordul lor.

Din discu˛iile purtate de fostul director al Societ„˛ii Comerciale de Gospod„rire Or„∫eneasc„ Gheorgheni cu Nagy Attila a reie∫it faptul c„ doamna prim-procuror a abuzat de func˛ia sa, dar el nu are curajul s„ sesizeze ilegalitatea.

Œn aceste condi˛ii, doamna Papp Elisabeta a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, anex‚nd ∫i documentele referitoare la ilegalitatea respectiv„. Consiliul Superior al Magistraturii a trimis cazul spre cercetare la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫. Aici, Óns„, protectorii domni∫oarei i-au dat un r„spuns prompt prin care ei au afirmat c„ domni∫oara Maeczky Izabela nu s-a folosit de func˛ia sa pentru a beneficia de banii publici. Motivul invocat Ón ap„rarea sa de domni∫oara Maeczky Izabela era c„ doamna Papp Elisabeta, din r„zbunare, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii pentru c„ ea a Ónceput cercetarea penal„ Ómpotriva sa pentru comiterea infrac˛iunii de trafic de influen˛„ ∫i, astfel, cazul era mu∫amalizat.

De ce am f„cut referire la acest caz aparent neÓnsemnat? Pentru c„ domni∫oara Maeczky Izabela, Ómpreun„ cu concubinul s„u, Szabo Tamas, era ∫i este principalul sus˛in„tor al mafiei lemnului din zona Gheorghenilor. Datorit„ activit„˛ii sale sunt tergiversate ∫i puse deoparte dosarele celor care au defri∫at mun˛i Óntregi, iar dup„ interpel„rile ∫i Óntreb„rile mele, c‚nd sunt nevoi˛i s„ dea o solu˛ie din partea procuraturii, ea nu cunoa∫te alt termen dec‚t neÓnceperea urm„rii penale. Se pare c„ pentru serviciile sale privind protejarea corup˛iei din domeniul forestier, superiorii ei, implica˛i ∫i ei Ón mafia lemnului, vor s„ o promoveze.

Ar fi timpul ca prin cercetarea acestui caz, mai concret, racordarea la Ónc„lzirea cu rumegu∫ ∫i a apei calde la conducta central„ din banii publici la dispozi˛ia primarului, domni∫oara Maeczky Izabela s„ fie cercetat„ Ón mod corect, dar solicit s„ fie tras„ la r„spundere ∫i pentru solu˛iile date pentru acoperirea mafiei lemnului. Ar fi timpul ca prin cercetarea corect„ a racord„rii apei reziduale Ón conducta celor 3 cet„˛eni, f„r„ acte Ón regul„, ∫i racordarea Ónc„lzirii centrale cu rumegu∫ ∫i a apei calde din bani publici Ón valoare de 63 de milioane lei, cei vinova˛i s„ fie tra∫i la r„spundere.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ionica Constan˛a Popescu

#49320

Bun„ diminea˛a tuturor! V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn urma referendumului din 19 mai 2007 am luat hot„r‚rea s„ demisionez din Parlament.

Œn urma faptului c„ o parte a rom‚nilor a preferat un pre∫edinte-juc„tor, Ón urma faptului c„ o parte a rom‚nilor a crezut Ón vorbele me∫te∫ugite ale domnului Traian B„sescu, pentru c„ unui num„r de cet„˛eni Ói place s„ aud„ numai ce vrea s„ aud„, nu ceea ce este corect ∫i argumentat, Óntruc‚t am gre∫it Ón cariera mea de parlamentar ∫i am f„cut legi pentru infractori, pentru c„ de teama deschiderii dosarului meu am votat, la fel ca ceilal˛i 321 de parlamentari, pentru suspendarea pre∫edintelui B„sescu, din cauz„ c„ domnul Traian B„sescu a strivit îsistemul tic„lo∫it“ al P.S.D., pentru c„ pre∫edintele mi-a deschis ochii asupra pericolului pe care-l reprezint„ pentru Rom‚nia sistemul oligarhic ∫i pentru c„ a avut un succes sincer ∫i fulminant Ón privin˛a condamn„rii comunismului, Óntruc‚t pre∫edintele va informa popula˛ia o dat„ la 3 luni asupra succeselor sale preziden˛iale, Ón Pia˛a Universit„˛ii, a∫a cum a promis la 19 mai 2007, ∫i pentru c„ pre∫edintele are o rela˛ie cinstit„ cu cet„˛enii, cu minerii, cu jurnali∫tii, am luat decizia s„ demisionez din Parlament... Ón urm„toarele 5 minute.

## Stima˛i colegi,

Œntruc‚t Rom‚nia are nevoie de un pre∫edinte mediator Ón societate, nu de unul juc„tor, ∫i pentru c„ ∫i Legea fundamental„ a ˛„rii Ói d„ prerogative de mediator, ∫i nu de juc„tor, pentru c„ pe mine, cet„˛ean rom‚n, m„ intereseaz„ mai mult faptele domnului B„sescu ∫i mai pu˛in vorbele sale, pentru c„ domnul pre∫edinte mi-a vorbit doar despre oligarhii altora, uit‚nd de oligarhii din jurul s„u, pentru c„ am propus legi pentru sprijinul pensionarilor, al elevilor, am f„cut legi pentru tineri cu capacit„˛i intelectuale deosebite, pentru c„ am luptat ca deponen˛ii la C.E.C. pentru o ma∫in„ Dacia s„ fie desp„gubi˛i ∫i legea propus„ de mine a fost votat„ de dumneavoastr„, motiv pentru care v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„, pentru c„ sus˛in reducerea T.V.A.-ului la produsele alimentare de baz„ ∫i instituirea unei taxe de solidaritate cu pensionarii cu venituri indecent de mici ∫i pentru c„ nu ∫tiu care dintre ace∫tia sunt infractorii de care vorbe∫te pre∫edintele, pentru c„ nu am team„ de niciun dosar care mi s-ar putea deschide, Óntruc‚t ∫tiu c„ nu am furat nimic ∫i pentru c„ sunt curioas„ de unde ∫tie domnul B„sescu, Óntr-o ˛ar„ Ón care justi˛ia este independent„, c‚˛i parlamentari au dosare ∫i care sunt aceia, din cauz„ c„ îsistemul tic„lo∫it“ al P.S.D. s-a limitat la termopanele de la casa lui Adrian N„stase, pentru c„ pre∫edintele s-a b‚lb‚it c‚nd a fost Óntrebat de rela˛ia sa cu oligarhul C„∫uneanu ∫i pentru c„ n-a spus nimic de oligarhii s„i ∫i ai îsistemului tic„lo∫it“, Udrea, Coco∫, Umbr„rescu, Buc∫aru ∫i al˛ii, pentru c„ un pre∫edinte care s-a recunoscut comunist, care a avut parte din plin de beneficiile comunismului, comunism care l-a trimis ∫ef la Anvers Óntr-o vreme c‚nd cet„˛enilor de r‚nd le era interzis s„ ias„ din ˛ar„ pentru o excursie de dou„ zile Ón Germania, pentru c„ acest pre∫edinte face un simulacru de condamnare a comunismului Ón baza datelor furnizate de un alt beneficiar al sistemului comunist, pentru c„ pre∫edintele instig„ la nerespectarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 institu˛iilor statului ∫i instituie comunicarea cu masele, mase despre care se ∫tie c„ nu-l pot contrazice ∫i care pot fi u∫or manipulate cu dialoguri gen îAm gre∫it?“ îNu, n-a˛i gre∫it!“, pentru c„ pre∫edintele nu se sfie∫te s„ t‚lh„reasc„ Ón public un cet„˛ean rom‚n, o femeie, jurnalist la un post de televiziune, a c„rui singur„ vin„ este c„ apar˛ine familiei unui adversar politic al s„u, pentru c„ Ón ziua Ón care poporul i-a dat votul s„u de Óncredere pentru a se Óntoarce la Cotroceni, pre∫edintele a adresat cuvinte jignitoare ∫i discriminatorii la adresa unui om din popor pe care l-a numit î˛iganc„ Ómpu˛it„“, pentru toate acestea ∫i pentru Ónc„ multe altele m-am r„zg‚ndit!

Nu v„ uita˛i la ceas ∫i nu cronometra˛i timpul dup„ ce-mi termin interven˛ia, pentru c„ nu am s„ demisionez! Am Ónv„˛at acest mod de a face politic„ de la mentorul nostru, de la unicul ∫i perfectul Traian B„sescu!

Am Ónv„˛at de la d‚nsul c„ vorba nu are valoare ∫i c„ po˛i face orice n„zb‚tie cu condi˛ia ca atunci c‚nd e∫ti prins s„ spui candid: îAm gre∫it-o, acuma nu mai pot s-o retrag!“.

Stima˛i colegi,

Am s„ v„ dau Ónt‚lnire ∫i m‚ine, ∫i poim‚ine, ∫i r„spoim‚ine, ∫i mar˛ea viitoare la sesiunea de declara˛ii politice, la Palatul Parlamentului. V„ dau Ónt‚lnire la fiecare sf‚r∫it de s„pt„m‚n„ Ón jude˛ele pe care le reprezent„m, pentru c„ sunt un om crescut la ˛ar„ ∫i a∫a m-a Ónv„˛at bunica mea, Dumnezeu s-o odihneasc„: m-a Ónv„˛at c„ dialogul civilizat se poart„ Óntr-un cadru civilizat. Pe strad„ au loc ma∫inile, revolu˛iile, loviturile de stat, meciurile de fotbal Óntre copiii de cartier, luptele Óntre bande, manifest„rile euforice ale suporterilor echipelor de fotbal. Pe strad„ se folose∫te for˛a, for˛a fizic„ sau for˛a presiunii maselor, nu greutatea ideilor trecute prin filtrul g‚ndirii!

A∫adar, la revedere, pe m‚ine! V„ mul˛umesc.

Mircia Giurgiu

#57943

Centrul de Zi îSf‚nta Maria“ s-a deschis la 15 septembrie 1995 pentru 6 copii cu dizabilit„˛i intelectuale grave, Óntr-un imobil situat Ón Cluj-Napoca, care a fost repartizat cu contract de Ónchiriere asocia˛iei de c„tre consiliul local ∫i care era dezafectat Ón vederea demol„rii, Óntr-o stare de degradare greu de imaginat.

Prin eforturi proprii, Asocia˛ia pentru Protejarea ∫i Ajutorarea Handicapa˛ilor Neuropsihic Cluj ∫i gra˛ie c‚∫tig„rii unei licita˛ii de proiecte sociale prin programul PHARE—SESAM, s-a reu∫it renovarea imobilului mai sus men˛ionat, iar la data de 1 martie 1997 ∫i-a Ónceput activitatea, de care beneficiaz„ 33 persoane: 16 copii ∫i 17 tineri peste 18 ani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 La 1 martie 2003, din lips„ de fonduri, Asocia˛ia pentru Protejarea ∫i Ajutorarea Handicapa˛ilor Neuropsihic Cluj s-a v„zut nevoit„ s„ restructureze activitatea, renun˛‚nd la componenta pentru copii, de departe cea mai costisitoare, r„m‚n‚nd doar cu componenta pentru tineri.

La Ónceputul lunii mai a acestui an, Asocia˛ia pentru Protejarea ∫i Ajutorarea Handicapa˛ilor Neuropsihic Cluj a primit o notificare de evacuare a Centrului de Zi îSf‚nta Maria“, cl„direa fiind retrocedat„, sus˛ine conducerea asocia˛iei, unei persoane f„r„ calitate.

Œn acest sens, au fost emise sentin˛a civil„ nr. 257/28.02.2006 a Tribunalului Cluj (dosar nr. 6957/2005) ∫i decizia civil„ nr. 1618/r/15.06.2006 a Cur˛ii de Apel Cluj (dosar nr. 2766/33/2006).

Œn procesul de revendicare a acestui imobil, Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca, Ón calitate de p‚r‚t, prin serviciul juridic, nu a fost ap„rat„ absolut deloc.

Œn baza hot„r‚rilor mai sus men˛ionate, Prim„ria ClujNapoca a emis dispozi˛ia de restituire ∫i acordare a dreptului de folosin˛„ special nr. 4353/14.03.2007, prin care s-a restituit cl„direa cet„˛eanului israelian Berkovits Ladislau, care afirm„ c„ este una ∫i aceea∫i persoan„ cu Bar Efraim, afirmativ mo∫tenitorul defunctei Bercovits Eva. Acesta a prezentat Ón instan˛„ o copie dup„ un testament f„cut de Bercovits (Bar) Eva, Ón favoarea fiului ei, Bar Efraim.

P‚n„ Ón prezent, Centrul de Zi îSf‚nta Maria“ Cluj este singura institu˛ie din jude˛ care ofer„ o vast„ gam„ de servicii recuperatorii acestei categorii defavorizate, devenind un exemplu de bun„ practic„, prin calitatea ∫i varietatea serviciilor oferite.

Centrul a reu∫it s„ redea beneficiarilor s„i demnitatea pierdut„, a dat posibilitatea familiei care are un t‚n„r cu dizabilit„˛i s„ se integreze Ón via˛a social„ normal„, a reu∫it s„ transforme mila ∫i compasiunea Ón convingerea c„ ∫i persoana cu dizabilit„˛i poate deveni un membru util ∫i creativ al societ„˛ii.

Activitatea centrului de zi este bine cunoscut„ at‚t la nivel local, na˛ional (numeroase apari˛ii Ón presa scris„, radio ∫i televiziune), c‚t ∫i interna˛ional (Fran˛a, Germania, Italia, Anglia, Olanda, U.S.A.).

Œnchiderea centrului ar Ónsemna izolarea acestor tineri Óntre cei patru pere˛i ai casei, ar Ónsemna refuzarea dreptului la o via˛„ normal„, ca a oric„rui membru al acestei societ„˛i care se vrea a fi civilizat„.

Integrarea persoanelor cu dizabilit„˛i nu ar trebui s„ r„m‚n„ doar o problem„ a O.N.G.-urilor, ci ar trebui s„ fie preocuparea tuturor factorilor de decizie, de la toate nivelurile, c‚t ∫i a societ„˛ii civile.

Nu neg„m dreptul de proprietate al nim„nui, dar, potrivit legilor Ón vigoare, imobilele Ón care se desf„∫urau activit„˛i social-umanitare erau exceptate de la restituirea Ón natur„, iar imobilul Ón discu˛ie era atribuit cu contract de Ónchiriere Asocia˛iei pentru Protejarea ∫i Ajutorarea Handicapa˛ilor Neuropsihic Cluj, pentru derularea programului social comunitar pentru tineri cu dizabilit„˛i intelectuale, Centrul de Zi îSf‚nta Maria“ fiind un astfel de caz.

Vasile Mocanu

#61901

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îUnde ne sunt iriga˛iile?!“

Domnilor guvernan˛i,

Agricultura din Moldova este Ón pericol! Seceta prelungit„ din aceast„ prim„var„ a afectat deja majoritatea culturilor Óns„m‚n˛ate toamna trecut„.

Numai Ón jude˛ul Ia∫i circa 10.000 de hectare de gr‚u ∫i rapi˛„ au fost compromise din cauza lipsei precipita˛iilor. Speciali∫tii estimeaz„ pentru 2007 o produc˛ie de gr‚u la jum„tate fa˛„ de cea din 2005, adic„ aproximativ 80.000 de tone, fa˛„ de 140.000, Ón urm„ cu doar doi ani.

Œn 2006, produc˛ia de gr‚u Ón jude˛ul Ia∫i a fost de 110.000 de tone. La fel de afectate sunt Óns„ ∫i culturile de gr‚u din Vaslui ∫i Boto∫ani. De altfel, direc˛iile agricole din mai multe jude˛e ale Moldovei au trimis deja la Guvern documenta˛ia necesar„ pentru a primi desp„gubiri.

Œngrijor„tor este faptul c„, mai mult ca sigur, seceta va ridica pre˛ul p‚inii Ón aceast„ var„ Ón mai toate jude˛ele Moldovei. Din p„cate, ∫i Ón perspectiv„ situa˛ia se anun˛„ la fel de problematic„ pentru agricultur„. Pentru viitorul foarte apropiat, meteorologii vorbesc de ani din ce Ón ce mai calzi, cu precipita˛ii din ce Ón ce mai pu˛ine. Se pare c„ seceta va face zile tot mai grele agricultorilor din Moldova.

P‚inea noastr„ cea de toate zilele este Ón pericol! Œn Ia∫i, ˛„ranii au Ónceput s„ se roage pentru ploaie, dar nu plou„!

Toate aceste necazuri nu ar fi ap„rut dac„ Ministerul Agriculturii se implica mai pu˛in Ón politic„ ∫i mai mult Ón reabilitarea sistemelor de iriga˛ii, distruse, din varii motive, dup„ 1989.

Œn Programul de guvernare al P.N.L., refacerea acestui sistem era considerat„ una dintre priorit„˛ile Cabinetului. De ce s-a uitat at‚t de repede aceast„ promisiune? P‚n„ la urm„, exist„ o strategie guvernamental„ Ón aceast„ privin˛„? Dac„ da, atunci, domnilor guvernan˛i, ac˛iona˛i c‚t mai repede, altfel vom r„m‚ne f„r„ p‚ine.

Chiar ∫i politica trece prin stomacul aleg„torului! V„ mul˛umim.

Emilian Valentin Fr‚ncu

#64092

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îTraian B„sescu nu a Ón˛eles nimic din lec˛ia referendumului“.

S‚mb„t„, cu doar c‚teva ore Ónainte de Ónchiderea urnelor, la un hipermarket bucure∫tean, pre∫edintele suspendat al Rom‚niei, Traian B„sescu, ∫i-a permis un gest de o obscenitate politic„ greu de acceptat chiar ∫i Ón Republica african„ Congo, nu doar Óntr-o ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene.

Traian B„sescu a t‚lh„rit o ziarist„, c„reia i-a smuls telefonul mobil ∫i pe care a insultat-o Ón v„zul lumii! Indiferent c‚t de agasant„ ar fi fost prezen˛a ziaristei,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 Pre∫edintele Rom‚niei nu avea voie s„ i se adreseze acesteia cu apelativul obscen de îp„s„ric„“, s„ o catalogheze drept î˛iganc„ Ómpu˛it„“ ∫i s„-∫i Ónsu∫easc„ un obiect personal al acesteia.

Culmea comportamentului necorespunz„tor al celui care i-a implorat pe rom‚ni s„-l salveze de la demitere const„, Óns„, Ón r„spunsul pe care i l-a dat p„r˛ii v„t„mate atunci c‚nd aceasta l-a avertizat c„ va depune pl‚ngere la poli˛ie. îIa f„ tu o pl‚ngere la poli˛ie!“, a ricanat Traian B„sescu, d‚nd de Ón˛eles c„ un asemenea demers ar fi fost inutil, deoarece dumnealui se situeaz„ deasupra legilor ∫i a institu˛iilor din Rom‚nia.

Probabil c„ acela∫i r„spuns l-ar fi dat Traian B„sescu ∫i Ón diminea˛a de pomin„ c‚nd s-a urcat b„ut la volan, dup„ cheful pe care l-a avut Ómpreun„ cu Gigi Becali Óntr-o cunoscut„ c‚rcium„ din Bucure∫ti: îIa face˛i voi o pl‚ngere la poli˛ie, s„ vedem dac„ au curaj s„ vin„ s„-mi ia permisul!“.

Este inadmisibil ca Pre∫edintele Rom‚niei, garantul respect„rii legii ∫i institu˛iilor democratice ale statului, s„ dea popula˛iei un asemenea semnal, cu v„dite semnifica˛ii antisociale!

Prin urmare, este admisibil s„ conduci ma∫ina Ón stare de ebrietate ∫i este acceptabil s„ t‚lh„re∫ti o femeie, lu‚ndu-i telefonul mobil, pentru c„ Ónsu∫i ∫eful statului procedeaz„ Ón felul acesta. Ce valoare mai au sfaturile p„rinte∫ti din cei 7 ani de acas„, ce pre˛ s„ mai pun„ lumea pe Ónv„˛„turile dob‚ndite Ón ∫coal„, cum s„ mai fie respectate legile Ón Rom‚nia ∫i ce prestigiu mai are institu˛ia Poli˛iei dup„ ce pre∫edintele ˛„rii procedeaz„ Ón felul acesta?

Prin fapta sa de s‚mb„t„, de la hipermarket, Traian B„sescu a executat, ca s„ spun a∫a, cel pu˛in 3 (trei) noi Ónc„lc„ri ale Constitu˛iei Rom‚niei.

Œn calitate de garant al legalit„˛ii, dumnealui ∫i-a permis s„ Óncalce dreptul la proprietate, garantat Ón Constitu˛ia Rom‚niei.

Œn calitate de mediator Óntre institu˛iile statului ∫i cet„˛eni, pre∫edintele a c„lcat Ón picioare prestigiul Poli˛iei, d‚nd de Ón˛eles c„ orice pl‚ngere a cet„˛enilor este egal„ cu zero.

Œn calitate de garant al drepturilor omului ∫i de reprezentant al ˛„rii Ón fa˛a celorlalte na˛iuni, Traian B„sescu a comis infrac˛iunea de discriminare pe criterii etnice.

Œn primul caz, ar trebui ca Poli˛ia ∫i Parchetul General s„ se autosesizeze sub aspectul comiterii infrac˛iunii de t‚lh„rie.

Œn al doilea caz, este treaba Parlamentului s„ fac„ o prim„ crest„tur„ pe un nou r„boj.

Sub cel de-al treilea aspect, sunt curios s„ v„d cum va proceda Consiliul Na˛ional Ómpotriva Discrimin„rii, care nu poate s„ ignore expresia î˛iganc„ Ómpu˛it„“.

Œn orice caz, concluzia se impune de la sine: Traian B„sescu nu a Ónv„˛at nimic de pe urma referendumului ∫i va manifesta, Ón continuare, grave caren˛e de comportament Ón stat ∫i Ón societate. Mul˛umesc.

™tefan Baban

#67787

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îMaxim„ pruden˛„ spre Zona euro!“

Leul, moneda noastr„ na˛ional„, a Ómplinit Ón aprilie acest an 140 de ani de la apari˛ia lui pe pia˛a statului rom‚n. Cu acest prilej, moneda na˛ional„ s-a aflat Ón aten˛ia tuturor speciali∫tilor, Óncep‚nd de la anali∫tii financiari ∫i termin‚nd cu autorit„˛ile financiare ∫i bancare din Rom‚nia, deoarece anul 2014 reprezint„ anul Ón care se va trece la euro. Polemicile nu au avut cum s„ nu apar„, deoarece o hot„r‚re at‚t de important„ cum este renun˛area la moneda na˛ional„ a rom‚nilor, simbolul suveranit„˛ii financiare a statului unitar rom‚n, Ón favoarea introducerii monedei euro, nu se ia doar pentru c„ suntem membri ai U.E., ci pentru c„, deja, Ón 2014 ne consider„m europeni, integra˛i Ón standardele ∫i normele comerciale, monetare ∫i financiare ale pie˛ei comune europene.

Indiferent de p„reri, aprecieri, analize pro ∫i contra, mai devreme sau mai t‚rziu trebuie s„ ne Ónscriem Ón Zona euro a comunit„˛ii europene. Timpul pe care Ól avem la dispozi˛ie trebuie s„ se constituie Óntr-o etap„ de preg„tire a economiei rom‚ne∫ti care trebuie s„ se integreze Ón structurile ∫i comportamentele pie˛ei unice.

Concret, ar trebui s„ fie urm„rite cu stricte˛e evolu˛iile economice, Ón special factorii echilibrului macroeconomic, prioritar„ fiind politica monetar„ ∫i cea bancar„, pentru a stabili ∫i urma traseul optim care s„ ne duc„ la trecerea la moneda unic„, f„r„ dificult„˛i ∫i convulsii Ón evolu˛ia monetar„ a ˛„rii.

Experien˛a statelor care au format Zona euro, dar ∫i a celor care au avut acces ulterior, a ar„tat c„ acestea au trebuit s„ Óndeplineasc„ criteriile de convergen˛„ ale Tratatului de la Maastricht care impune condi˛iile minime referitoare la deficitul bugetar, ratele dob‚nzilor pe termen lung ∫i datoria public„.

Œn cazul Rom‚niei, lucrurile stau ∫i bine, ∫i r„u: infla˛ia a sc„zut de la un an la altul, leul Ónt„rindu-se dup„ mul˛i ani de devalorizare Óngrijor„toare. Œn schimb, deficitul de cont curent a crescut destul de mult Ón ultimii ani, semn c„ Rom‚nia, de∫i a fost vindecat„ de infla˛ie, totu∫i este bolnav„, acest deficit put‚nd crea dificult„˛i Ón drumul spre Zona euro.

De aceea, stabilizarea pre˛urilor va trebui s„ fie o preocupare permanent„, care s„ permit„ dezvoltarea pe termen lung a economiei, atingerea ∫i men˛inerea criteriilor de convergen˛„, toate impun‚nd ponderare ∫i m„suri prudente pentru trecerea la euro. Acest pas nu este deloc simplu, data renun˛„rii la leu ∫i a trecerii la euro neput‚nd fi fixat„ cu u∫urin˛„, ci doar atunci c‚nd economia rom‚neasc„, sistemul bancar ∫i cel financiar vor fi preg„tite temeinic.

Av‚nd Ón vedere experien˛a altor state membre Ón drumul lor spre Zona euro, trebuie s„ ne Ónarm„m cu r„bdare ∫i s„ nu s„rim etapele necesare care s„ permit„ Óndeplinirea tuturor criteriilor de convergen˛„ pentru ca economia s„ fie preg„tit„ pentru a face fa˛„ complet tuturor provoc„rilor. P‚n„ atunci, leul trebuie s„ r„m‚n„ o moned„ tare, iar b„t„lia pentru stabilirea pre˛urilor s„ nu Ónceteze nicio clip„.

Se cunosc programele ini˛iale ale unor state membre ale U.E., chiar din fostul spa˛iu comunist, Polonia, Ungaria, Cehia etc., de a introduce euro p‚n„ Ón 2010, ca, apoi, Ón urma analizelor riguroase, s„ fie nevoite s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 am‚ne momentul ader„rii p‚n„ Ón 2014 ∫i chiar mai t‚rziu. Deci din experien˛a lor putem trage o singur„ concluzie: nu este benefic ca Rom‚nia s„ se gr„beasc„ la convertirea euro, iar acest lucru este confirmat de faptul c„ de∫i, ini˛ial, au propus anul 2012 pentru aderarea la Zona euro, acum au ajuns la concluzia c„ 2013 sau 2014 ar fi perioadele cele mai potrivite, de∫i unii anali∫ti ∫i politicieni, prea optimi∫ti, indic„ anul 2009. Indiferent de momentul ader„rii la Zona euro, trebuie s„ con∫tientiz„m c„ trebuie s„ parcurgem toate etapele premerg„toare acestei ader„ri ∫i cu mare precau˛ie, pentru a se evita eventualele nepl„ceri.

Oricum, concluzia final„ este doar una: peste cel mult zece ani, adic„ dup„ un secol ∫i jum„tate de la apari˛ia sa pe pia˛„, leul rom‚nesc nu va mai exista, fiind Ónlocuit cu euro.

V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#72198

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Am observat cu to˛ii c„ Ón societatea rom‚neasc„ scrutinurile nu Ónseamn„ ceea ce Ónseamn„ pentru lumea civilizat„: prilej de medita˛ie, de analiz„, de c„utare de solu˛ii pentru ridicarea nivelului de via˛„, a standardului de civiliza˛ie.

Dimpotriv„, confrunt„rile sunt Óntotdeauna pa∫i Ónapoi, semne ale degrad„rii comportamentului, limbajului, semne ale decadentismului generalizat care paralizeaz„ societatea rom‚neasc„.

S-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t pivotul unei societ„˛i, Ónainte-merg„torul, cel care se autoiluzioneaz„ s„ cread„ c„ este liderul de opinie ∫i personajul cel mai important care influen˛eaz„ mersul unei societ„˛i, Pre∫edintele Rom‚niei, s„ acrediteze drept Parlament c‚teva sute de lumpeni aduna˛i Ón îGolania“, Pia˛a Universit„˛ii, c„rora le promite s„ le raporteze trimestrial despre activitate, Ón locul institu˛iei fundamentale a democra˛iei, care este Parlamentul Rom‚niei, a∫a cum este el.

A muta raporturile institu˛ionale dintre Pre∫edin˛ie, Guvern ∫i Parlament Ón pia˛a public„ Ónseamn„ un regres de cel pu˛in 100 de ani, care aminte∫te Óntre altele de celebra Republic„ din Ploie∫ti, c‚nd personajele politice ale vremii, urcate pe gr„tarul cu mici, ˛ineau discursuri fulminante despre avantajele sistemului democratic.

Cam aici a adus domnul Traian B„sescu, cu populismul Domniei Sale exagerat ∫i de∫„n˛at, discursul public ∫i mersul treburilor publice din Rom‚nia.

Cine sunt sus˛in„torii domnului Traian B„sescu? Cine, din ce se compune poporul lui Traian B„sescu? Cine sunt cei aproximativ 5 milioane de sus˛in„tori?

Œn primul r‚nd, disponibiliza˛ii Domniei Sale din perioada Guvernului C.D.R., al c„rui membru era, din perioada ministeriatului s„u la transporturi, fo∫tii disponibiliza˛i de la C.F.R., de la ALRO, de la alte Óntreprinderi, Compania Na˛ional„ a S„rii, Compania Na˛ional„ a Apelor Minerale, de la îSidex“ ∫i îPetrom“ chiar, pentru c„ toate acestea au f„cut parte din Programul PSAL II, pentru care negociator-∫ef din partea Rom‚niei a fost Traian B„sescu.

To˛i disponibiliza˛ii, to˛i dezmo∫teni˛ii care au Óngro∫at r‚ndurile ∫omerilor ∫i ale emigran˛ilor, dar ∫i ale beneficiarilor venitului minim garantat, to˛i asista˛ii social care reazem„ prim„riile Ón c„utare de mijloace minimale de subzisten˛„ sunt, ast„zi, paradoxal, sus˛in„torii celui care i-a pus pe drumuri.

De asemenea, s„r„cimea satelor care, de asemenea, reazem„ prim„riile Ón a∫teptarea ajutorului social, cu u∫urin˛„ manevrat„ de primarii mai ieri ai P.S.D., actualmente P.D., este adus„ s„ sus˛in„, Ón necuno∫tin˛„ total„ de cauz„, men˛inerea pentru Ónc„ jum„tate de mandat a unui om care a mutat dialogul politic la c‚rcium„, raportul cu Parlamentul Ón îGolania“, Ón fa˛a c‚torva sute de r„t„ci˛i. Acela care a cobor‚t nivelul dezbaterilor pentru g„sirea de solu˛ii Ón vederea reÓnscrierii ˛„rii pe orbita normalit„˛ii ∫i a sincroniz„rii cu Europa civilizat„ a ajuns s„ fie actualmente sus˛inut tocmai de propriile sale victime!

S„r„cimea satelor ∫i a ora∫elor ∫i-a pus n„dejdea Óntr-un lupt„tor pentru adev„r ∫i dreptate care, dup„ cum se vede, numai la adev„r ∫i dreptate nu s-a g‚ndit vreo secund„. Pentru c„ r„t„cirea este at‚t de mare, acestei st„ri de lucruri i se mai pune v‚rf ∫i prin sus˛inerea Ón fa˛a opiniei publice, Ón mass-media, a acestui personaj, îcool“ numit de unii, adic„ rentabil pentru cei din jurul s„u ∫i, surprinz„tor, atipic din punctul de vedere al celor doritori de senza˛ii tari, nonconformist Óntr-un anume fel... Au ajuns s„ fac„ dintr-un personaj al„turea cu lumea ∫i cu drumul, care mut„ Parlamentul Ón Pia˛a Universit„˛ii, un reprezentant Ón stare s„ le duc„ la Óndeplinire aspira˛iile de echilibru, de adev„r, de dreptate social„, de mentor care ar fi trebuit s„ coalizeze ∫i s„ fie liant pentru energiile na˛iunii.

Dac„ s-a ajuns aici, noi nu ne putem sup„ra pe popor, nici m„car pe poporul lui B„sescu, cel format din 5 milioane de Ómpin∫i spre urne de c„tre primari care vor s„ ias„ Ón eviden˛„ Ón noul statut de democra˛i, fo∫ti social-democra˛i, ∫i a∫tept„m s„ vedem c‚t de entuzia∫ti vor fi, nu peste mult timp, c‚nd Ó∫i vor da seama c‚t de mult s-a ratat, c‚t de mult timp s-a pierdut, c‚t de Ón urma lumii civilizate am r„mas, c‚t de multe oportunit„˛i s-au irosit, care puteau fi folosite la vreme pentru a se aduce la c‚rma treburilor publice oameni cu s„n„tate mintal„, cu echilibru psihic, cu comportament civilizat, cu ∫tiin˛„ de carte autentic„, pentru a se pune cu adev„rat Ón slujba na˛iunii ∫i pentru a scrie o pagin„, dac„ nu de glorie, m„car de normalitate.

V„ mul˛umesc.

Iuliu Nosa

#76978

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Titlul declara˛iei mele este îMai nimic nou“.

S‚mb„t„, 19 mai 2007, Rom‚nia ∫i poporul rom‚n au luat parte la un exerci˛iu democratic unic Ón istoria ˛„rii. Am participat cu to˛ii la un referendum care am sperat s„ ne aduc„ lini∫tea de care aveam nevoie pentru a ne putea realiza promisiunile din campania anului 2004. Se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 pare c„ nu vom avea lini∫tea mult dorit„, ∫i asta nu din vina noastr„.

Dup„ referendum, a fost vehiculat„ ideea c„, odat„ cu reÓntoarcerea pre∫edintelui la Cotroceni, Parlamentul Rom‚niei nu mai este un organism legitim. Dimpotriv„, pre∫edintele B„sescu ar fi mult mai legitim, dac„ ni se permite aceast„ formulare.

Trebuie neap„rat s„ l„murim lucrurile. Referendumul nu a fost o confruntare a Parlamentului cu B„sescu, unul trebuind s„ c‚∫tige, ∫i Ónvinsul s„ plece, ci o lupt„ a lui B„sescu pentru a r„m‚ne Ón func˛ie. Faptul de a fi reconfirmat de popor nu-i aduce niciun fel de legitimitate Ón plus, cum nici Parlamentul nu are niciun fel de sc„dere a legitimit„˛ii. Parlamentarii rom‚ni nu au f„cut dec‚t s„ uzeze de prerogativa constitu˛ional„ care le d„ dreptul s„ aduc„ cu picioarele pe p„m‚nt un pre∫edinte indisciplinat.

F„c‚nd abstrac˛ie de discursul bombastic al pre∫edintelui Traian B„sescu Ón urma comunic„rii rezultatelor _exit-poll_ -urilor, Ón care nu a sugerat dec‚t relansarea luptei politice Óntre puterile statului, de data asta cu s„biile mult mai ascu˛ite Ón luna de suspendare, trebuie s„ relev„m faptul c„ pre∫edintele nu a c„p„tat puteri suplimentare. El trebuie s„ se Óntoarc„ la Cotroceni, dispun‚nd de acelea∫i prerogative constitu˛ionale ca ∫i p‚n„ acum.

Pentru ca Rom‚nia s„ poat„ intra Ón r‚ndul statelor cu o democra˛ie solid„, pre∫edintele B„sescu va trebui s„ Ó∫i inhibe spiritul belicos ∫i s„ Óncerce, a∫a cum spune legea fundamental„ a acestei ˛„ri, s„ fie un mediator adev„rat Óntre puterile statului.

La Ónvestirea sa Ón func˛ie, Traian B„sescu a jurat c„ va respecta Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii, precum ∫i drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛enilor. Nici nu se Óncheiase ziua referendumului, c‚nd pre∫edintele ∫i-a Ónc„lcat, din nou, jur„m‚ntul, aduc‚nd injurii unei ziariste.

Apoi, cu toate c„ prevederile constitu˛ionale Ói interzic apartenen˛a la un partid politic, dup„ aflarea rezultatului votului a f„cut declara˛ii politice din fa˛a sediului Partidului Democrat. Este acesta un exerci˛iu democratic?

Referendumul nu a Ónsemnat o alegere a pre∫edintelui. Votul de s‚mb„t„ nu a exprimat dec‚t dorin˛a poporului ca Traian B„sescu s„ Ó∫i reia func˛ia de pre∫edinte. Dac„ se g‚nde∫te c„ are o mai mare legitimitate ∫i este mai Óndrept„˛it s„ fac„ ce a f„cut p‚n„ acum sau poate chiar mai mult, se Ón∫al„. Ar trebui s„ con∫tientizeze c„ nu are cum s„ aduc„ la ascultare Parlamentul ∫i Guvernul, deoarece prevederile Constitu˛iei nu i-o permit.

Poate cu pu˛in„ Ón˛elepciune ∫i mai mult„ pova˛„ din partea sf„tuitorilor s„i de tain„ va deveni mai cooperant ∫i mai pu˛in original Ón interpretarea prerogativelor preziden˛iale. Œn acest fel poate vom reu∫i s„ avem o Rom‚nie lini∫tit„.

Mul˛umesc.

Mira Anca Victoria M„rcule˛-Petrescu

#80325

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

îElena V„c„rescu, personalitate a culturii ∫i diploma˛iei rom‚ne∫ti“

Œn aceast„ declara˛ie politic„ nu voi vorbi despre brutalitatea ∫i lipsa de demnitate ∫i atitudine civilizat„ a unor personaje de pe scena politic„ actual„, ci le voi opune exemplul unei mari personalit„˛i cultural-politice a Rom‚niei, recunoscut„ pe plan european, cu care ne putem m‚ndri.

Anul acesta se Ómplinesc 60 de ani de la trecerea Ón eternitate a scriitoarei Elena V„c„rescu (1864—1947), ultima descendent„ a familiei de c„rturari patrio˛i a V„c„re∫tilor.

îAmbasadoarea sufletului rom‚nesc“, dup„ cum o caracteriza Nicolae Iorga, Elena V„c„rescu nu ∫i-a dezmin˛it faima str„mo∫ilor al c„ror nume a intrat demult Ón c„r˛ile de istorie. Astfel, amintim pe Ianache V„c„rescu, sacrificat la Constantinopol, al„turi de familia marelui voievod Constantin Br‚ncoveanu, sau pleiada poe˛ilor din secolele XVIII—XIX, f„uritori de cultur„ ∫i limb„ rom‚neasc„: Ien„chi˛„ V„c„rescu, cu fiii s„i Alecu ∫i Nicolae ∫i nepotul Iancu V„c„rescu.

Rolul politic, diplomatic ∫i cultural al acestor patrio˛i erudi˛i a fost esen˛ial Ón formarea con∫tiin˛ei na˛ionale, Óntr-o perioad„ Ón care Principatele Rom‚ne erau r„v„∫ite de r„zboaiele ruso-turco-austriece, iar cultura era dominat„ de limba greac„.

A∫a cum Ón epoca sa marele savant iluminist Dimitrie Cantemir (1673—1723) oferise lumii Apusului o carte de c„p„t‚i, îIstoria cre∫terii ∫i descre∫terii Imperiului Otoman“, tot astfel ∫i genera˛ia V„c„re∫tilor va oferi istoriografiei secolului al XVIII-lea o îIstorie a preaputernicilor Ómp„ra˛i otomani“, semnat„ de Ien„chi˛„ V„c„rescu. La aceasta se adaug„ opera de scriitor ∫i politolog a lui Ien„chi˛„, prima sa gramatic„ rom‚neasc„, tip„rit„ Ón 1787, versurile sale de inspira˛ie popular„ ∫i vestitul testament liric adresat urma∫ilor:

îLas vou„ mo∫tenire

cre∫terea limbii rom‚ne∫ti

∫i a patriei cinstire.“

Nepoat„ a poetului Iancu, fiul lui Alecu V„c„rescu, Elena V„c„rescu ∫i-a petrecut copil„ria Ón pitorescul ˛inut al V„c„re∫tilor din jude˛ul D‚mbovi˛a, Ón atmosfera sacr„ a familiei, care i-a influen˛at sensibilitatea ∫i voca˛ia precoce pentru poezie. Continu„ studiile particulare Ón Bucure∫ti, frecvent‚nd saloanele unei elite intelectuale emancipate, dup„ victoria din R„zboiul pentru Independen˛„, apoi urmeaz„ studiile la Paris, audiind cursurile Universit„˛ii Sorbona.

A debutat str„lucit, cu un volum de poezii Ón limba francez„ îChants d’Aurore“ (1880), pentru care prime∫te o distinc˛ie din partea Academiei Franceze. A scris, apoi, tot Ón limba francez„, volumele de versuri: îL’¬me sereine“ (1896), îLueurs et Flammes“ (1903), îLe jardin passioné“ (1908), îLa dormeuse éveillée“ (1914), îAmor vincit“ (1908), îLe sortilège“ (1911).

Œn domeniul teatrului, public„ Ón 1904 piesa îStana“ ∫i drama îPe urmele dragostei“ Ón 1905.

Editeaz„ Ón 1907 volumul folcloric îNuits d’Orient“ ∫i scrie, tot Ón francez„, libretul operei îCobzarul“, pe muzica lui Gabrielle Ferrari, reprezentat„ cu succes la Monte Carlo Ón anul 1909 ∫i la Opera din Paris Ón 1912.

Elena V„c„rescu a avut privilegiul de a cunoa∫te direct personalit„˛i ale vremii, consemnate apoi Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 amintirile sale. Astfel au fost scriitorii: Victor Hugo, Leconte de Lisle, Anna de Noailles, n„scut„ Br‚ncoveanu, Vasile Alecsandri, fost ministru ∫i ambasador la Paris, Ion Luca Caragiale, Paul Valéry, Marcel Proust, d’Anunzio, Unamuno, Tagore, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Octavian Goga.

Frecvent‚nd saloanele literare unde se Ónt‚lneau personalit„˛ile artistice, politice ∫i diplomatice, Elena V„c„rescu i-a cunoscut pe Friedrich Nietzsche, Aristide Briand, Nicolae Titulescu, Sarah Bernhardt, Eleonora Duse.

Œn anul 1909, Elena V„c„rescu public„ volumul îRegi ∫i Regine pe care i-am cunoscut“ ∫i reu∫e∫te, la r‚ndul ei, s„ fac„ Ón lume o excelent„ imagine ˛„rii sale. Œn anii Primului R„zboi Mondial, distinsa scriitoare a sus˛inut activ interesele na˛ionale Ón Occident.

Este apreciat„ Ón ˛ar„ ∫i str„in„tate, precum ∫i Ón anturajul reginei, poeta Elisabeta (Carmen Sylva), care a ocrotit la un moment dat idila pur„ Ónfiripat„ Óntre principele Ferdinand ∫i Elena V„c„rescu. Œn aceast„ perioad„, Elena V„c„rescu a primit misiunea de a activa Ón Societatea Na˛iunilor ∫i de a sus˛ine pe plan cultural ∫i diplomatic interesele Rom‚niei.

La 4 iunie 1920, Ón Palatul Trianon de la Versailles, unde s-a semnat Tratatul de pace care consfin˛ea grani˛ele Rom‚niei reÓntregite, Elena V„c„rescu a participat ca membr„ a delega˛iei rom‚ne la Conferin˛a de pace, asist‚nd la semnarea acestui important document istoric.

A conferen˛iat Ón Belgia, Fran˛a, Elve˛ia, Italia, Olanda, Cehia despre realit„˛ile politice ∫i valorile culturale ale ˛„rii sale, dovedind sim˛ politic, erudi˛ie ∫i talent oratoric.

Œn anul 1925 este primit„ ca membru de onoare al Academiei Rom‚ne, prilej cu care roste∫te un memorabil discurs de recep˛ie.

Œn timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, Elena V„c„rescu s-a retras Ón sudul Fran˛ei, revenind la Paris Ón anul 1945, c‚nd a fost numit„ consilier cultural la Lega˛ia Rom‚n„ din Paris, continu‚nd s„ sus˛in„ cauza Rom‚niei.

Œn amintirile sale, Elena V„c„rescu se consider„ o mesager„ a sufletului rom‚nesc, ca ∫i contesa Ana de Noailles, pe care o cunoscuse Ón Fran˛a, patria sa adoptiv„.

Ambasadoarea poet„ considera ˛ara lui Voltaire ca un model de cultur„ ∫i civiliza˛ie, care ajutase Rom‚nia Ón Primul R„zboi Mondial, dar pe care nu dorea s„-l imite, convins„ fiind de valen˛ele ∫i geniul inconfundabil al poporului din care se n„scuse.

Iat„ ce m„rturisea Elena V„c„rescu Ón amintirile sale: îModul de via˛„ francez este un admirabil ideal omenesc ∫i un mijloc de perfec˛ionare a civiliza˛iei. Œn zilele noastre Ónnourate de tot felul de idei ∫i de acte excesive, echilibrul francez e plin de Ónv„˛„minte.

Nu e vorba, desigur, s„ lu„m Fran˛a drept model al dezvolt„rii sociale ∫i spirituale. Am dep„∫it demult stadiul imita˛iei servile.

Nicio ˛ar„ din lume nu poate servi altei ˛„ri drept pild„ permanent„. Numai istoria r„u conceput„ pretinde c„ un fenomen omenesc se poate reproduce identic sub alt„ latitudine. Nu dorim un model, ci exemple de meditat, exemple ce trebuie g‚ndite cu g‚ndire personal„, Ón lumina Ómprejur„rilor specifice de la noi.“

Astfel, Elena V„c„rescu, cu instinct sigur, intuia rezolvarea problemelor de conjunctur„ politic„ ale vremii sale Ón mod creator, cu scopul ap„r„rii intereselor ˛„rii sale.

Folosind armele rafinate ale intelectualului ∫i omului politic, Elena V„c„rescu a fost nu doar o remarcabil„ personalitate a trecutului nostru, dar ∫i un mare caracter, reper valabil al con∫tiin˛ei contemporanilor confrunta˛i azi cu marile probleme ale globaliz„rii.

Ca urmare, ar trebui s„ lu„m exemplu de la cei care ne-au fost Ónainta∫i ∫i care au ∫tiut cum s„ se comporte Ón momentele grele din istoria ˛„rii.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Angela Buciu

#89507

Declara˛ie politic„ cu titlul îCultura, Óncotro?“

Ieri, 21 mai, am s„rb„torit cultura la nivel mondial, bun prilej de recunoa∫tere ∫i cinstire a oamenilor de cultur„ ∫i de art„ ∫i de promovare a culturii universale ∫i na˛ionale. Lista mioritic„ a arti∫tilor este Óns„ de-a dreptul dezolant„: tinere sexy care nu au nevoie dec‚t de un CD pentru a concerta, maneli∫ti cu nume stridente, o Óntreag„ genera˛ie de actori ∫i regizori specializa˛i doar Ón reclame publicitare ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, mari scriitori ∫i oameni de televiziune ai zilelor noastre, unde Ón top avem un _reality show_ cu o familie urm„rit„ Óndeaproape, Ón direct. Avem, evident, ∫i un f„uritor de biserici care este de fiecare dat„ cu un pas Ónaintea Executivului la orice calamitate natural„ sau alte evenimente, o pictur„ devine celebr„ numai sub semn„tura vreunui fotbalist sau vedet„ de televiziune… ∫i lista talenta˛ilor continu„.

Oare cum s-a ajuns p‚n„ aici? Adev„ratele valori ale Rom‚niei, istorie vie a neamului nostru, scriitori, actori, regizori, poe˛i, arti∫ti plastici, voci de excep˛ie ale c‚ntului rom‚nesc de toate genurile, sunt marginalizate cu bun„ ∫tiin˛„, tr„iesc ∫i mor Ón s„r„cie, iar televiziunile particulare s-au specializat Ón a face un rezumat al vie˛ii ∫i activit„˛ii acestor mari rom‚ni numai la trecerea lor Ón nefiin˛„, ∫i asta, evident, doar de dragul _rating_ -ului. Perspectiva s„r„ciei t‚r„∫te mari nume contemporane Ón emisiuni ∫i _talk-show_ -uri penibile, apari˛iile lor de cele mai multe ori nefiind pl„tite.

La o privire mai atent„, situa˛ia este foarte clar„: Ón spatele arti∫tilor de carton stau personaje foarte potente financiar, iar apari˛iile Ón mass-media sunt la discre˛ia unor directori de programe, redactori-∫efi ∫i al˛i mici sau mari ∫p„gari. S„ ai talent Ón zilele noastre poate deveni o adev„rat„ povar„. Multe teatre tr„iesc vremuri demult apuse, Ón locul c„r˛ilor se cump„r„ doar tabloide de import, celelalte arte nu mai intereseaz„ pe nimeni, ∫i asta de mult„ vreme.

Dac„ am organiza un referendum anual, cine ar spune da r„spicat sprijinirii ∫i promov„rii tradi˛iei, artei ∫i culturii autentice, unitate Ón diversitate european„, sau cine mai are timp ∫i for˛„ s„ spun„ ceva?!

Horea Dorin Uioreanu

#94746

Declara˛ie politic„ intitulat„ îEvolu˛ia unui pre∫edinte de la «Moarte oligarhilor!» la «˛iganc„ Ómpu˛it„»!“. Stima˛i colegi,

Œn toate ˛„rile normale ale acestei lumi scena politic„ este apanajul oamenilor de bun-sim˛, al curajo∫ilor care cred c„ pot schimba starea de fapt Ón mai bine, al celor care au pu˛ine de ascuns. Sunt minimele cerin˛e pentru a da demnitate ∫i respect func˛iei pe care o ocupi vremelnic, pentru c„ Ón niciun col˛ al lumii civilizate nu avem un sistem politic perfect sau doar politicieni cinsti˛i ∫i corec˛i.

Ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia anului 2007 pare, Óns„, desprins din c„r˛ile despre m„rirea lui Hitler, semn c„ uitarea sau necunoa∫terea trecutului poate fi intens speculat„, iar experien˛a folosit„.

Ne dorim cu to˛ii, de mai bine de 15 ani, s„ ne g„sim un loc Ón lume. Œnceputul anului 2007 ne-a oferit convingerea c„ nu mai este drum de Óntoarcere: Rom‚nia este o ˛ar„ european„ ∫i este cazul s„ se comporte ca atare. Or, ce a urmat dup„ acest moment pare de domeniul fantasticului. De la show-ul bile˛elului pierdut ∫i reg„sit la Ónfierarea poporului pe politicienii-oligarhi, toate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 acestea i-au f„cut pe to˛i partenerii no∫tri europeni s„ ne priveasc„ cu o doz„ de ironie ∫i s„ se Óntrebe de capacitatea noastr„ de a ne comporta ca o ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene. Am devenit scandalagiii Europei, cei spre care se z‚mbe∫te subtil la Óntrunirile interna˛ionale.

Nu po˛i schimba percep˛ia unui popor de la o zi la alta. Nu po˛i s„ ar„˛i f„˛„rnicia c‚nd ea este at‚t de bine regizat„ ∫i ascuns„ Ón fa˛a unor scopuri at‚t de înobile“. C‚nd tu, Ón calitate de conduc„tor al unei na˛iuni, ajungi s„ dezbini ireconciliabil un popor, ajungi s„ te nume∫ti fariseu, ∫i nu pre∫edinte. C‚nd ajungi s„ furi telefonul unei ziariste pe care o nume∫ti î˛iganc„ Ómpu˛it„“, te compor˛i asemenea unui ∫u˛ de pe strad„, ∫i nu ca un pre∫edinte al unui popor! Sper ca atunci c‚nd oamenii vor vedea adev„rata fa˛„ a lui Traian B„sescu, cea nemachiat„ ∫i prezentat„ de l„ud„torii de serviciu, s„ nu fie prea t‚rziu pentru na˛iunea rom‚n„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ovidiu Ioan Silaghi

#96943

Ieri sear„, la un post de televiziune, un analist politic a declarat c„ Ón campania electoral„ pentru referendum, la P.N.L. au fost îvizibili“ doar vicepre∫edin˛ii Ludovic Orban, Crin Antonescu ∫i Norica Nicolai. Afirma˛ia este corect„, dar exist„ ∫i o explica˛ie. Mini∫trii liberali, cu excep˛ia colegului Ludovic Orban care a fost ∫eful de campanie electoral„, secretarii de stat ai partidului ∫i Ón general to˛i liberalii din administra˛ie au avut o alt„ Óns„rcinare, ∫i anume asigurarea Ón condi˛ii optime a actului de guvernare. ™i cred c„ nimeni nu poate sus˛ine c„ Guvernul, Óntr-o perioad„ de acut„ criz„ politic„, marcat„ ∫i de premiera numit„ referendum pentru demiterea ∫efului statului, nu a func˛ionat la parametri normali.

P.N.L. a ales, cu riscul, devenit Ón seara zilei de 19 mai realitate, de a Ónregistra un deficit de imagine pe linia prezen˛ei la urne ∫i a fidelit„˛ii electoratului s„u, s„ acorde prioritate problemelor legate de guvernare. Prin activitatea reprezentan˛ilor s„i Ón administra˛ie, P.N.L. a demonstrat c„ a pus mai presus de o serie de interese politice, de imagine, ale partidului, interesul na˛ional. Ar fi fost un dezastru pentru ˛ar„ dac„ demnitarii partidului ar fi l„sat balt„ problemele de serviciu ∫i s-ar fi ocupat de campania electoral„. De altfel, chiar ∫i presa defavorabil„ Executivului ∫i P.N.L. nu a avut Ón aceast„ perioad„ repro∫uri la adresa Guvernului ∫i nu a acuzat membrii Guvernului c„ s-ar fi ocupat de campanie electoral„, Ón detrimentul treburilor ˛„rii.

De aceea, este de neÓn˛eles de ce au existat voci de pe e∫ichierul politic, P.D. ∫i P.L.D., care au cerut plecarea Guvernului dup„ referendum. Nu exist„ nicio leg„tur„ Óntre activitatea Guvernului ∫i un exerci˛iu democratic, precum referendumul pentru demiterea ∫efului statului. Ciudat, acelea∫i voci au ie∫it luni seara la ramp„ ∫i nu au exclus o colaborare cu P.S.D. pentru îbinele ˛„rii“, merg‚nd p‚n„ la afirma˛ii c„ sunt gata s„ modifice articolul din programul partidului care interzicea orice colaborare cu P.S.D.

Nu am niciun drept ∫i nicio calitate s„ interpelez conducerea altui partid politic Ón leg„tur„ cu inten˛iile sale de a colabora sau nu cu orice alt„ for˛„ politic„. Ar Ónsemna un clar amestec Ón treburile interne ale respectivului partid, iar o astfel de practic„ nu exist„ ∫i nu va fi v„zut„ de la primul p‚n„ la ultimul membru al P.N.L. Totu∫i, plec‚nd de la declara˛iile domnului Emil Boc de luni sear„, f„cute pe un canal TV, Domnia Sa a

anun˛at Ón premier„ posibilitatea colabor„rii politice cu P.S.D., ∫i care vor deveni principala ∫tire ast„zi la toate televiziunile ∫i vor ocupa prima pagin„ a ziarelor de m‚ine, nu pot s„ m„ ab˛in s„ nu pun o serie de Óntreb„ri.

Cine au fost cei care au acuzat cu vehemen˛„ Ón˛elegeri subterane dintre P.N.L. ∫i P.S.D.? Cine au fost cei care au reclamat pe toate canalele media c„ P.D. este scos de la guvernare pentru a se face pe placul P.S.D.? Cine au fost cei care i-au acuzat pe liberali c„ vor s„ Ónlocuiasc„ membrii P.D. din serviciile deconcentrate cu reprezentan˛i ai P.S.D.? Cine au fost cei care au alarmat Óntreaga opinie public„ c„ P.N.L. Ómpreun„ cu P.S.D. vor deturna agenda de la Cotroceni a lui Traian B„sescu Ón timpul interimatului lui Nicolae V„c„roiu? Cine a acuzat P.N.L. c„ va profita de acela∫i interimat pentru a-∫i pune director la S.I.E.?

R„spunsul este unul singur: cei care acum Óntrev„d o colaborare cu P.S.D.

Œmi mai permit o Óntrebare: de ce o (eventual„) colaborare a P.N.L. cu P.S.D. a fost considerat„ ca fiind toxic„ pentru ˛ar„ ∫i o colaborare a P.D. cu P.S.D. reprezint„ un act de normalitate? Cred, totu∫i, c„ prin pozi˛ia din ultimul timp unii colegi de-ai no∫tri au ie∫it din grani˛ele normalit„˛ii. Cu toate acestea, P.N.L. nu va dep„∫i aceste grani˛e ∫i va continua s„ se preocupe de actul de guvernare ∫i de respectarea programului cu care a fost Ónvestit, pentru c„ acesta este principalul lucru care conteaz„, ∫i nu denigr„rile ∫i acuza˛iile nefondate ale unora sau altora.

Relu Fenechiu

#100988

Declara˛ie politic„ cu titlul î™i Ón campanie, ∫i dup„ referendum prioritatea P.N.L. a fost ∫i este realizarea Programului de guvernare“

Rezultatul referendumului de s‚mb„t„ este, pentru P.N.L., unul negativ. Evident, principalul motiv care ne-a deranjat Ól reprezint„ pasivitatea, absenteismul la urne al unui procent Ónsemnat dintre militan˛ii ∫i simpatizan˛ii liberali. Acest lucru, Óns„, se datoreaz„ unor cauze obiective. P.N.L., Ón virtutea considerentelor c„ Traian B„sescu a Ónc„lcat Constitu˛ia ∫i, Ón ceea ce ne prive∫te, refuzul repunerii Ón drepturi a ministrului Teodor Atanasiu a reprezentat o Ónc„lcare a legii fundamentale, a decis s„ participe la campania de demitere a ∫efului statului. Numai c„, ˛in‚nd cont c„ este partid de guvern„m‚nt, P.N.L. a acordat prioritate problemelor guvern„rii ∫i a pus Ón planul doi activit„˛ile de campanie electoral„. Œn plus, campania electoral„ promovat„ de P.N.L. a fost una decent„, Ón care nu a apelat la elemente de populism ∫i nici la atacuri sub centur„.

Victoria ob˛inut„ de Traian B„sescu, umbrit„ Óns„ de cea mai sc„zut„ participare la urne postdecembrist„, a fost previzibil„ din momentul Ón care pre∫edintele suspendat ∫i sus˛in„torii s„i au apelat f„r„ nicio re˛inere la o campanie ultrapopulist„ ∫i la atacuri Ómpotriva unei institu˛ii, Parlamentul, care ∫i a∫a are de peste 15 ani o imagine negativ„ Ón r‚ndul popula˛iei. Calculele pre∫edintelui suspendat nu au dat gre∫. Merg‚nd pe aceast„ linie Ón campania electoral„, ∫tia c„ va puncta la sigur. Or, P.N.L., partid cu o tradi˛ie de peste 130 de ani pe scena politic„ rom‚neasc„, nu-∫i permitea ∫i din c‚te ∫tiu nu ∫i-a permis niciodat„ dup„ decembrie 1989 derapaje de la o campanie electoral„ civilizat„. ™i s„ ne amintim, acest lucru a costat multe procente partidul la alegerile care au avut loc Ón Rom‚nia ultimilor 17 ani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 S„ compar„m dou„ afirma˛ii: îS„-i arunc„m peste balustrada Parlamentului pe cei 322!“, Traian B„sescu; îMiza acestui referendum este mult mai mare dec‚t cea a schimb„rii unui singur om. Miza acestui referendum o constituie viitorul Rom‚niei Ón Uniunea European„.“, C„lin Popescu-T„riceanu. Numai ∫i din aceste exprim„ri se poate observa faptul c„ P.N.L., Ón ultimele 30 de zile, a stat cu piciorul pe accelera˛ie Ón ceea ce prive∫te guvernarea ∫i nu a f„cut din demiterea pre∫edintelui un scop Ón sine.

Pentru P.N.L., cea mai important„ victorie Ón ultimele 30 de zile a reprezentat-o adoptarea Legii Ónfiin˛„rii ∫i organiz„rii Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, Óntr-o variant„ la standarde europene ∫i chiar mult mai dur„ dec‚t cea ini˛iat„ de Monica Macovei. Un ministru liberal a f„cut Ón dou„ s„pt„m‚ni ceea ce nu a f„cut Monica Macovei Óntr-un an ∫i jum„tate. A venit zi de zi Ón Senat, a discutat cu senatorii tuturor partidelor parlamentare ∫i a ob˛inut o lege cu sufragiile a 99% dintre senatori.

Spre dezam„girea tuturor detractorilor Guvernului, liberalii nu au îprofitat“, a∫a cum sunau, manipul‚nd din greu, ∫tirile Ón presa favorabil„ lui Traian B„sescu, de interimatul de la Palatul Cotroceni pentru a-∫i desemna un director la S.I.E., pentru a parafa Ón C.S.A.T. retragerea trupelor din Irak, pentru a deturna agenda pre∫edintelui B„sescu. Concentrarea asupra actului guvern„rii a avut ∫i Ón acest caz prioritate.

™i vreau s„ asigur pe toat„ lumea, ∫i vorbesc ∫i Ón calitate de membru al Biroului politic central al P.N.L., c„ ∫i Ón continuare, indiferent de ce presiuni se vor face Ómpotriva Cabinetului T„riceanu, prioritatea num„rul unu pentru P.N.L. o constituie actul de guvernare, Óndeplinirea angajamentelor asumate at‚t fa˛„ de electorat, c‚t ∫i fa˛„ de organismele europene.

P.S. f n s„ atrag aten˛ia c„ una dintre îpriorit„˛ile populare“ rezultate Ón urma referendumului din 19 mai, introducerea Ón Legea electoral„ a sistemului bazat pe votul uninominal, reprezint„ o prioritate a P.N.L. Ónc„ din 2003, iar proiectul de Cod electoral elaborat de P.N.L. Ón cooperare cu Asocia˛ia îPro-Democra˛ia“ ∫i care are la baz„ votul uninominal este Ónregistrat din ianuarie 2006 Ón Parlament. Nu este acesta un caz singular Ón care priorit„˛ile P.N.L. coincid cu priorit„˛ile cet„˛enilor.

Aurel Olarean

#106214

Declara˛ie politic„ intitulat„ îNe-am Óntors la popor, ∫i poporul a decis!“

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Rezultatele referendumului din 19 mai nu au constituit o surpriz„ pentru majoritatea rom‚nilor. Cifrele vorbesc de la sine: 75% dintre rom‚nii prezen˛i la vot au dorit ca Pre∫edintele ales al Rom‚niei s„ r„m‚n„ Ón func˛ie. Mai exact, fiec„rui rom‚n care a votat îda“ demiterii, i s-au opus al˛i trei. Diferen˛a este cov‚r∫itoare, iar declara˛iile liderului P.R.M. privind o fraudare orchestrat„ ∫i la vedere nu fac dec‚t s„ st‚rneasc„ r‚sul.

Adev„rul este altul, greu de conceput ∫i de acceptat de cei 322 de parlamentari orgolio∫i, care au pus la cale toat„ aceast„ mascarad„ popular„: majoritatea cov‚r∫itoare a rom‚nilor Ól vor pe Traian B„sescu pre∫edinte!

Voturile rom‚nilor pentru r„m‚nerea Ón func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei a celui ales liber Ón 2004 nu se datoreaz„ numai P.D.-ului sau P.L.D.-ului. Electoratul s-a maturizat, este mai pragmatic ∫i nu mai ascult„ ca o turm„ de oi de comenzile liderilor de partid. Acela era electoratul cu p„l„riu˛e ∫i umbrelu˛e de pensionari al domnului Iliescu, de pe vremea c‚nd Ón Kiseleff se bea ∫ampanie ∫i se m‚ncau pi∫coturi de Sf‚ntul Ion.

O dovad„ care ar trebui s„ pun„ pe g‚nduri conducerea P.S.D.-ului ∫i s„ dea noi idei strategiei domnului Hrebenciuc este faptul c„ 25% din electoratul propriu a votat îNu“ demiterii pre∫edintelui, enorm de mult pentru un partid cu un electorat p‚n„ acum docil ∫i fidel!

Nici cel„lalt pilon fidel al mi∫c„rii anti-B„sescu, m„ refer la Partidul Na˛ional Liberal, nu pare s„-∫i fi convins electoratul propriu de juste˛ea m„surii de demitere a pre∫edintelui. Era ∫i greu din moment ce acum doi ani acela∫i P.N.L. Ó∫i convingea aleg„torii c„ domnul B„sescu este bun, corect ∫i cinstit, iar acum c„ a devenit r„u, corupt ∫i ho˛, drept care 60% dintre peneli∫ti au votat pentru Traian B„sescu ca Pre∫edinte al Rom‚niei. O palm„ moral„ greu de ∫ters de pe obrazul actualilor lideri ai P.N.L.!

Œn rest, Partidul Conservator zburd„ Ón continuare cu cei 2% din electorat, con∫tient c„ mai jos nu se poate coborÓ, dar nici c„ poate face jocurile cu un asemenea procent.

U.D.M.R.-ul este paralizat de rezultat: 60% din electoratul s„u a Ónc„lcat cuv‚ntul partidului! Œn fond, este logic: electoratul udemerist este format exclusiv pe criterii etnice, iar acest referendum nu avea nicio leg„tur„ cu problemele maghiarimii. Au votat deci liber, a∫a cum le-a dictat con∫tiin˛a de cet„˛eni ai acestei ˛„ri.

L„s‚nd deoparte scorul deta∫at pro-B„sescu ∫i procentele de mai sus, un lucru trebuie remarcat: cei 322 de parlamentari au Ón∫elat speran˛ele celor care i-au ales ∫i trimis aici. Au ignorat voit ∫i f„r„ scrupule voin˛a popular„ ∫i au fost amenda˛i pentru asta. S-a vrut referendum ca s„ ne Óntoarcem la popor ∫i ne-am Óntors la popor, ∫i poporul a decis, o decizie de necontestat, care va fi greu acum de negat sau de argumentat de cei care ne-au adus, Ón incon∫tien˛a lor, Ón aceast„ situa˛ie. Am Óncredere Ón electoratul partidelor, care Ói va sanc˛iona pe cei iresponsabili ∫i nedemni de votul maselor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007

Ioan Dumitru Puchianu

#109424

Declara˛ie politic„ cu titlul îElectoratul nu iart„ ∫i nu uit„ tr„d„rile!“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pe 19 aprilie, aici, Ón aceast„ sal„, de la aceast„ tribun„, 322 de parlamentari au umilit poporul rom‚n ∫i au transformat aceast„ dat„ Ón îziua ru∫inii“. A∫a cum am spus ∫i atunci, nu o zi a ru∫inii na˛ionale, cum a titrat presa, ci o zi a ru∫inii clasei politice. Am asistat apoi, cu stupoare, cum aceia∫i 322 de parlamentari Ónver∫una˛i au vrut referendum popular. Au avut referendum popular. Apoi, au cerut ca îda“-ul s„ fie nu ∫i înu“-ul s„ fie da, ∫i afirma˛ia a devenit nega˛ie. Au mai vrut s„ fie schimbate regulile referendumului chiar dac„ jocul Óncepuse, ∫i Curtea Constitu˛ional„ a schimbat ∫i aceste reguli, toat„ aceast„ risip„ de for˛e ∫i imagina˛ie doar pentru a fi siguri c„ vor putea schimba din func˛ie un singur om, pe Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu.

Orgoliile au fost mari ∫i, Ón numele unui electorat docil, voin˛a popular„ a fost c„lcat„ Ón picioare tocmai de cei ale∫i ∫i trimi∫i aici ca s„ apere voin˛a cet„˛eanului. A mai trecut o lun„ ∫i poporul a avut ceva de spus.

Pe 19 mai nu s-a Ónt‚mplat nimic spectaculos. Voin˛a electoratului a fost clar„ ∫i normal„, Pre∫edintele ales al Rom‚niei r„m‚ne Ón func˛ia unde a fost numit de voin˛a majorit„˛ii poporului rom‚n. Este un gest de normalitate de care pu˛ini se Óndoiau Ónainte de referendum.

Poporul a decis ∫i este normal s„ fie a∫a, a∫a cum tot normal este acum ca poporul s„ se Óntrebe cine va suporta cheltuielile cu referendumul, sau cei 58% din membrii Partidului Na˛ional Liberal, care au votat Ómpotriva deciziei partidului, au dreptul legitim s„ se Óndoiasc„ de juste˛ea g‚ndirii politice a domnului T„riceanu. Œn mod normal, dup„ o asemenea palm„ moral„, un lider de partid ∫i-ar scrie demisia, dar, sta˛i lini∫ti˛i, nu st„ Ón caracterul domnului C„lin PopescuT„riceanu s„ fac„ asemenea gesturi de onoare!

Am mai v„zut zilele acestea un domn Iliescu devastat ∫i Ómb„tr‚nit, flancat Óndeaproape de un domn Geoan„ debusolat ∫i incoerent. A trecut epoca micilor ∫i a berilor reci, a∫a c„ electoratul P.S.D.-ist, docil ∫i ordonat de obicei, a votat a∫a cum i-a dictat con∫tiin˛a, ∫i nu partidul. Deci 25% au ales îNu“ demiterii pre∫edintelui.

Domnilor P.S.D.-i∫ti, P.N.L.-i∫ti, U.D.M.R.-i∫ti ∫i P.R.M.-i∫ti, joaca s-a terminat! V-a˛i t‚r‚t electoratul Óntr-un joc al orgoliilor personale ∫i a˛i fost sanc˛iona˛i ca atare. Este momentul s„ privi˛i poporul Ón ochi ∫i s„ v„ recunoa∫te˛i gre∫eala. M„car acum, Ón ultimul ceas, poate reu∫i˛i s„ mai salva˛i ceva din onoarea terfelit„.

Grigore Cr„ciunescu

#112059

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Au trecut c‚teva zile de la referendum. Rezultatele sunt cele pe care le ∫tim ∫i pe care le respect„m, deoarece votul popular este suveran. Œn schimb, trebuie s„ analiz„m cauzele care au dus la acest rezultat, ∫i aici m„ refer la institutele de sondaj al opiniei publice.

Se pare c„ am uitat care sunt valorile unui stat de drept, ce anume ap„r„m sau ce urm„rim noi, ca na˛iune. Unde este democra˛ia, unde este dreptul la informare, ∫i nu orice fel de informare, ci una corect„, demn„ de luat

Ón seam„? Unde este respectul fa˛„ de aceste valori aclamate, dorite, dar nerealizate?

Oare ar putea s„ ne r„spund„ la aceast„ Óntrebare ∫i cei care, dup„ ce o zi Óntreag„ au avut preten˛ia c„ au informat popula˛ia asupra procentajului prezen˛ei la vot ∫i asupra rezultatului estimat al referendumului, au ap„rut scuz‚ndu-se c„ a fost o gre∫eal„ de calcul, o gre∫eal„ de 20%?!

Nu cred c„ ar avea cum s„ o fac„ Óntr-un mod corect, a∫a cum nu au putut fi corec˛i nici cu acele dezinform„ri.

Cred c„ am fost cu to˛ii martorii unei dezinform„ri Ón mas„, pe parcursul unei zile Óntregi, mai mult, ai unei manipul„ri a opiniei publice, o manipulare m„surat„ Óntr-un procent de 20% de eroare.

Rezultatul? Popula˛ia a fost influen˛at„, opozan˛ii au fost demoraliza˛i, precum ∫i o sc„pare pentru situa˛ia Ón care rezultatul ar fi fost demiterea pre∫edintelui, ∫i anume posibilitatea de a striga îfraud„“, Ón situa˛ia unei majorit„˛i a popula˛iei care ar fi fost de acord cu demiterea.

Trebuie s„ recunoa∫tem c„ P.D. a avut o strategie genial„, at‚t de genial„ c„ a dat roade, ∫i acestea le vedem Ón rezultatul final. Cine ar fi crezut c„ se poate merge at‚t de departe Ónc‚t un institut de sondaj s„ gre∫easc„, culmea, chiar cu c‚teva ore Ónaintea referendumului, cotele de participare la vot? Ce au auzit rom‚nii dup„ ce toate edi˛iile ziarelor au fost Ónchise, c‚nd nimic nu mai putea fi schimbat? Surpriz„: de la 77% prezen˛„ la vot, îRealitatea TV“ revine, spun‚nd c„ s-a strecurat o eroare ∫i c„, de fapt, prezen˛a estimat„ la vot este de 55%. Œntr-adev„r, a fost o eroare. C‚t de creduli ar fi trebuit s„ fim s„ Ónchidem ochii la un asemenea joc ∫i s„ accept„m eroarea?

Nu, domnilor, nu am crezut ∫i nici nu credem, p„cat doar c„ nu avem at‚ta îputere de convingere“, cu ghilimelele de rigoare, asupra mijloacelor de informare, pentru ca acestea s„ Ó∫i Óndeplineasc„ rolul de informare, dar o informare corect„, ∫i nu una denaturat„ voit!

Da, suntem Ón fa˛a unui rezultat al referendumului, dar un rezultat indus, un rezultat care se apropie foarte mult de eroarea unui sondaj ref„cut Óntr-un ultim moment.

Ar trebui oare ca acesta s„ fie un semnal de alarm„? Da, dar c‚˛i pot recunoa∫te acest lucru?

Anca Constantinescu

#119617

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRom‚nii au votat pentru revenirea la normalitate!“

La trei zile de la referendumul organizat pentru suspendarea pre∫edintelui Traian B„sescu, domnii activi p‚n„ mai ieri au amu˛it subit ∫i s-au reÓntors cu coada-ntre picioare la partidele lor.

Œn lips„ de alte idei, s-au pornit s„ se sf‚∫ie Ón propriile partide, c„ut‚nd vinova˛i pentru e∫ecul demersului lor. ™i c‚nd spun e∫ec m„ refer la micimea ac˛iunilor acestora, pentru c„ rezultatul de s‚mb„t„ demonstreaz„ un fapt c‚t se poate de simplu, lipsa de credibilitate a celor condu∫i de un singur scop, acela de a sc„pa de Traian B„sescu.

Sunt curioas„ ce g‚nde∫te cu adev„rat, Ón aceste momente, C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, cel al c„rui nume nu se reg„se∫te integral nici m„car Ón listele de vot. Cum st„p‚ne∫te el, premierul de conjunctur„, Guvernul? S-a aliat din disperare ∫i din lips„ de onoare cu P.S.D.-ul, a ales s„-∫i fac„ Guvern Ómpreun„ cu partenerii de afaceri, a ales s„ uite c„rui fapt Ói datoreaz„ statutul de politician, a reu∫it s„ destrame o alian˛„, ignor‚nd voin˛a rom‚nilor, a demonstrat c„ poate dezbina un partid cu tradi˛ie, P.N.L.

Singura loialitate a domnului T„riceanu pare s„ fie Ón aceste zile doar fa˛„ de P.S.D. ™i cum s„ ne mire aceast„ afinitate c‚nd domnul premier mai de˛ine aceast„ func˛ie doar datorit„ unui sprijin imoral al P.S.D.-ului? Orice liberal adev„rat s-ar sim˛i jignit de aceast„ al„turare nefireasc„. Nu mai r„m‚ne dec‚t s„ vedem P.R.M.-ul sus˛inut de U.D.M.R. sau, de ce nu, U.D.M.R.-ul sus˛inut de P.R.M.

Domnule T„riceanu, ce v„ pute˛i dori mai mult? Ziua de s‚mb„t„ arat„ c„ rom‚nii au ales. Nu mai este loc de cuvinte, stimabile premier! Dac„ ave˛i un pic de onoare sau m„car unul dintre multiplele dumneavoastr„ nume are con∫tiin˛„, face˛i un gest de b„rbat politic ∫i reÓntoarce˛i-v„ de unde a˛i venit! Sau poate ave˛i o ofert„ mai bun„. P.S.D.-ul, care v-a sus˛inut intens Ón ultimele luni, v„ poate primi cu bra˛ele deschise, pentru a face ∫i acolo aceea∫i ordine pe care a˛i reu∫it-o Ón P.N.L.!

Mult succes, domnule C„lin Anton Popescu-T„riceanu, c„ci numai un noroc chior va face s„ fi˛i recunoscut!

Monica Maria Iacob-Ridzi

#121818

Declara˛ie politic„ cu titlul îPentru clasa politic„, vocea poporului trebuie s„ fie vocea lui Dumnezeu!“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Cred cu toat„ convingerea c„ Parlamentul, ca institu˛ie, este ∫i trebuie s„ r„m‚n„ prima putere Ón statul nostru democratic. Parlamentul, dac„ este bine ales, reprezint„ voin˛a poporului suveran.

Criza politic„ ini˛iat„ cu bun„ ∫tiin˛„ de liderii monstruoasei coali˛ii P.N.L.—P.S.D., la care au dat o m‚n„ de ajutor liderii altor trei partide parlamentare, a atins punctul culminant aici, Ón forul suprem al ˛„rii. Œn

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 urma unui spectacol tragicomic, Parlamentul a hot„r‚t, aparent Ón numele poporului, suspendarea pre∫edintelui Traian B„sescu. Scorul Ónregistrat este cunoscut: 322 la 108 Ón favoarea suspend„rii. Sau, dac„ vre˛i o exprimare procentual„, 75% au spus îda“, Ón vreme ce 25% au spus înu“.

Cei cinci lideri au anun˛at acest demers tic„los ca pe o îmare victorie a democra˛iei“. Ei l-ar fi demis Ónc„ din acea sear„ pe pre∫edinte, dac„ Constitu˛ia le-ar fi dat acest drept. Din fericire, cel chemat prin lege s„ tran∫eze problema este poporul, prin referendum na˛ional, ∫i nu ∫efii unor partide.

Œn campania premerg„toare referendumului, cele cinci partide au adoptat forme de atac de o vulgaritate ∫i o virulen˛„ neatinse p‚n„ acum Ón Rom‚nia. Lupta p„rea inegal„. Pe de-o parte, îunite Ón cuget ∫i-n sim˛iri“, cele cinci partide care Óntruneau, conform sondajelor, op˛iunea majorit„˛ii largi a poporului. De cealalt„ parte, un singur om, Traian B„sescu, sus˛inut de Partidul Democrat, sub culorile c„ruia a devenit Pre∫edintele Rom‚niei, ∫i de nucleul liberalilor adev„ra˛i, P.L.D.

Referendumul a avut loc, organizat vicios, Óntr-o zi de lucru pentru mediul rural, cu acces la urne limitat la 12 ore, cu c‚teva zeci de sec˛ii de votare puse la dispozi˛ia milioanelor de rom‚ni din diaspora. La unele sec˛ii au fost afi∫ate, ca exemplu, buletine de vot model, mobilizatoare, cu ∫tampila aplicat„ pe îDa“. Guvernul a f„cut tot posibilul s„ reduc„ participarea la vot, printr-o Óncercare disperat„ de a diminua amploarea unei victorii previzibile. Modul scandalos Ón care a conceput ∫i organizat acest referendum a dat, o dat„ Ón plus, m„sura incompeten˛ei acestui Guvern.

Œn final, poporul a decis. Voturile popula˛iei au demonstrat, matematic, o incredibil„ simetrie, r„sturnat„ ce-i drept: 75% au spus înu“, Ón vreme ce 25% au spus îda“!

Azi este mai evident ca oric‚nd c„ voin˛a Parlamentului ∫i voin˛a poporului se afl„ Óntr-un raport invers. Altfel spus, Parlamentul, Ón actuala sa formul„, g‚nde∫te invers dec‚t poporul, a∫adar, cei 322 de parlamentari nu reprezint„ poporul, Ón niciun caz poporul rom‚n!

Este dovada suprem„ c„ acest Parlament este epuizat politic, ∫i singurul lucru Ón˛elept pe care Ól mai poate face este s„ plece acas„, pentru c„ un Parlament reprezentativ, asemenea unei viori, trebuie acordat perfect la diapazonul voin˛ei populare. Actualul Parlament c‚nt„ fals, grosolan de fals, dup„ partituri cu miros de petrol ∫i trafic cu energie electric„.

Alegerile anticipate sunt singura solu˛ie cinstit„ ∫i onorabil„. E greu Óns„ s„ ne a∫tept„m la at‚ta cinste ∫i onoare din partea lui C„lin Popescu-T„riceanu, pentru care tr„darea este o voca˛ie, omul care a adus iar P.N.L.-ul la limita pragului electoral.

Oricum, prin rezultatul s„u, referendumul d„ legitimitate deplin„ aspira˛iilor pre∫edintelui Traian B„sescu, dintre care amintim alegeri anticipate ∫i vot uninominal.

## Stima˛i colegi,

S„ nu ne juc„m cu voin˛a poporului, exprimat„ mai clar ca oric‚nd. Parafraz‚nd un vechi dicton, Ómi permit s„ clamez: Óntr-o democra˛ie adev„rat„, pentru clasa politic„ vocea poporului este vocea lui Dumnezeu!

Traian Constantin Iga∫

#125646

Declara˛ie politic„ intitulat„ îŒntoarcerea pre∫edintelui“. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ziua cea mai lung„, a∫a cum o numea cineva cu c‚teva zile Ón urm„, s-a terminat. S-a confirmat, Ónc„ o dat„, dac„ mai era cazul nu cred, dorin˛a poporului. Din p„cate, ni s-a mai confirmat ∫i un fapt mai pu˛in pl„cut, acela c„ dorin˛a poporului nu este aceea∫i cu cea a unora sau chiar cu cea mai mare parte a parlamentarilor ce ast„zi alc„tuiesc Parlamentul Rom‚niei. Nu aceasta este Óns„, doamnelor ∫i domnilor, situa˛ia care ar trebui s„ existe Ón aceste momente Ón Rom‚nia, c‚nd suntem membri ai Uniunii Europene, a∫a cum ne-am dorit.

Poporul a demonstrat, chiar dac„ Óntr-o zi strategic aleas„, c„ nimeni nu poate trece peste voin˛a sa. Poporul are o Óncredere cov‚r∫itoare Ón pre∫edintele pe care deja ∫i l-a ales ∫i dore∫te continuarea, nicidecum Óncetarea luptei Ómpotriva corup˛iei.

Am ajuns s„ constat c„ aceasta este b„t„lia cea mai crunt„ pe care Rom‚nia o duce Ón prezent contra multora dintre cei care ast„zi Ói conduc destinele, lucru extrem de penibil ∫i Ónjositor.

Rom‚nii au decis duminic„ c„ ceea ce a Ónceput Traian B„sescu, cu sprijinul unor oameni ca Monica Macovei, Vasile Blaga ∫i al˛ii pe care timpul nu-mi permite s„-i amintesc, este ceea ce doresc ∫i ei, Ón primul r‚nd pentru c„ nu mai au r„bdare. Prea mul˛i ani au trecut de c‚nd ceea ce s-a Ónceput trebuia s„ Ónceap„, iar, c‚nd a Ónceput, a fost repede stopat sau cel pu˛in s-a Óncercat.

Rom‚nii, Ón special tinerii, au dorit ca pre∫edintele ˛„rii s„ se Óntoarc„ ∫i s„ r„m‚n„ acela∫i pre∫edinte-juc„tor. Vremurile Ón care se mul˛umeau cu pre∫edin˛i de genul domnului Iliescu au apus demult. Un juc„tor, indiferent c„ este de fotbal, baschet sau oin„, c‚nd simte c„ nu mai este util echipei, chiar dac„ este dureros, se retrage cu demnitate, l„s‚nd locul celor dornici s„-∫i consume energia Ón folosul celor care au nevoie de ea. Este un fapt din care mul˛i din cei care se afl„ Ónc„ Ón Parlamentul Rom‚niei ar trebui s„ ia lec˛ii. Poporul Ói va aprecia mai mult.

Unde este demnitatea liderilor care p‚n„ s‚mb„t„ f„ceau din pre∫edintele B„sescu cel mai mare be˛iv, mincinos ∫i du∫man al poporului, iar ast„zi folosesc mijloace penibile pentru a ∫terge scuipatul de pe fa˛a pre∫edintelui? Ace∫ti a∫a-zi∫i lideri de partide nu mai au Óncrederea nici a propriului electorat. Ace∫tia au dovedit c„ îgeneralii“ care-i conduc nu mai sunt demni de a fi urma˛i. Ce se impune Ón aceste momente? Un lucru simplu, plecarea din aceste pozi˛ii ∫i aducerea celor care merit„ aceste locuri, dar nu acestea vor fi mi∫c„rile pe care le vom vedea, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, dintr-un simplu motiv pe care l-am amintit deja, lipse∫te acea demnitate de care ar trebui s„ dea dovad„ Ón aceste momente, cel pu˛in pentru a-∫i opri declinul.

Acesta este ∫i motivul pentru care Rom‚nia nu va avea acea lini∫te de care are at‚ta nevoie, pentru c„ pre∫edintele B„sescu nu are Ón Parlament sprijinul de care ar avea at‚ta nevoie Ón aceast„ lupt„. Pre∫edintele lupt„ tocmai cu cei care ar trebui s„-i fie al„turi ∫i lini∫tea nu se va instaura, iar singura solu˛ie logic„ ∫i moral„ ar fi alegerile anticipate, formarea unui Parlament ales prin vot uninominal ∫i o reform„ constitu˛ional„, iar acestea sunt tocmai lucrurile pe care ∫i le doresc to˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 rom‚nii. C‚t vor ˛ine cont de aceste dorin˛e cei 322 de slujitori ai oligarhiei, va fi extrem de interesant de urm„rit.

Un lucru nu mai poate fi contestat Óns„ de nimeni, pre∫edintele Traian B„sescu a c‚∫tigat zdrobitor Ón fa˛a tuturor celor care au contribuit la formarea acestei monstruoase coali˛ii.

Un g‚nd Óns„ nu-mi d„ pace, chiar dac„ b„t„lia e c‚∫tigat„: m„ g‚ndesc cu groaz„ ce se putea Ónt‚mpla dac„ lucrurile n-ar fi avut acest deznod„m‚nt. ™i nu vreau s„ m„ g‚ndesc prea profund. Unde ar fi ajuns Rom‚nia Ón aceast„ situa˛ie ∫i c‚t de grea va fi lupta abia de acum Ónainte? Cine se culc„ Ón aceste momente pe-o ureche, cum spune proverbul, face cea mai mare gre∫eal„ posibil„. Greul abia acum Óncepe.

Mai mult ca oric‚nd, pre∫edintele B„sescu va avea nevoie acum de sprijin ∫i cel pu˛in noi, Partidul Democrat, vom ar„ta c„ nu este singur.

V„ mul˛umesc.

Radu Lambrino

#129929

Declara˛ie politic„ cu titlul îSemnifica˛ia referendumului din 19 mai 2007“.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Despre semnifica˛iile referendumului ce tocmai a avut loc Ón data de 19 mai s-ar putea vorbi din nenum„rate perspective. Da˛i-mi voie Óns„ s„ m„ refer ast„zi la c‚teva dintre aceste semnifica˛ii ∫i s„ r„spund, Ón acela∫i timp, unora dintre reac˛iile ap„rute Ón aceste zile odat„ cu publicarea rezultatelor finale ale referendumului.

Mai Ónt‚i, Ón ceea ce prive∫te prezen˛a la urne de aproximativ 45%, s-au auzit voci care s„ sus˛in„ lipsa de legitimitate a rezultatelor ∫i o pretins„ deta∫are a popula˛iei de temele ∫i miza referendumului. A∫ dori s„ le reamintesc acestora c„, Ón urm„ cu doar c‚˛iva ani, Ón 2003, un referendum pentru modificarea Constitu˛iei, de o importan˛„ crucial„ pentru aderarea Rom‚niei la NATO ∫i la Uniunea European„, a avut o prezen˛„ la urne de maximum 55%. ™i atunci c‚nd spun maximum 55% ∫ti˛i foarte bine la ce m„ refer, un referendum la care organiza˛iile neguvernamentale au raportat nenum„rate abuzuri legate de folosirea urnelor volante, dar ∫i de exersarea votului multiplu dup„ metoda botezat„ de mass-media la acel moment îopera˛iunea autobuzul“. Teama legat„ de absenteism a organizatorilor de atunci a referendumului, Ón condi˛iile Ón care s-a votat nu Óntr-o zi de s‚mb„t„, ca acum, ci Ón 2 (dou„!) zile la r‚nd, ∫i ˛in‚nd cont ∫i de faptul c„ nicio for˛„ politic„ democrat„ de atunci nu s-a opus modific„rii Constitu˛iei din 2003, face ast„zi cu at‚t mai importante cele aproape 45% prezen˛„ la vot Ón 19 mai 2007. Ad„uga˛i la toate acestea prezen˛a sc„zut„ a minorit„˛ii maghiare la vot, dezgustat„ de linia politic„ a U.D.M.R., ∫i absen˛a din ˛ar„ a unui mare num„r de persoane ∫i ve˛i vedea c„ participarea la vot a popula˛iei rom‚ne∫ti a fost una cel pu˛in la fel de consistent„ ca la ultimul referendum.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ comentez rezultatul votului. Cele aproape 75 de procente Ón favoarea pre∫edintelui B„sescu demonstreaz„, odat„ Ón plus, c‚t de false sunt dezbaterile inventate de cei care Óncearc„ s„ fac„ senza˛ie cu titluri de genul îR„zboiul rom‚norom‚n“. Am Ón˛elege exagerarea din ra˛iuni jurnalistice a unui astfel de titlu dac„ procentele ar fi fost c‚t de c‚t egale. A∫a Óns„, cele aproape 75 de procente din electorat care s-au pronun˛at Ómpotriva demiterii pre∫edintelui B„sescu constituie deja o majoritate care, Ón

caz de alegeri, ar fi adus oric„rui partid o legitimitate ∫i o sus˛inere suficient„ c‚t s„ poat„ duce p‚n„ la cap„t ∫i cel mai ambi˛ios plan de reform„. Nu v„d nicio ra˛iune pentru care, repet, la un asemenea procent, am putea vorbi despre un r„zboi, despre o polarizare a societ„˛ii. Dimpotriv„, s-a dovedit acum c‚t de larg„ este sus˛inerea de care se bucur„ proiectul politic al acelei alian˛e care l-a adus la putere pe Traian B„sescu, alian˛„ Óngropat„ de P.N.L. odat„ cu scoaterea P.D. de la guvernare ∫i cu suspendarea pre∫edintelui.

Nu Ón ultimul r‚nd, a∫ vrea s„ spun c‚teva cuvinte despre rom‚nii din str„in„tate. Pe l‚ng„ interesul acestora pentru ˛ar„, ar trebui s„ admir„m la ei ∫i r„bdarea de care au dat dovad„ Ón Óncercarea de a vota. Pentru mul˛i dintre ei, acest referendum a constituit una dintre rarele ocazii de a mai intra Ón contact cu administra˛ia statului rom‚n, iar experien˛a pe care ace∫tia au tr„it-o s‚mb„t„ la unele ambasade ∫i consulate ale Rom‚niei sunt convins c„ le-a dat argumente Ón plus s„ nu Ó∫i mai doreasc„ s„ se Óntoarc„ acas„. Cine Ó∫i asum„ r„spunderea pentru organizarea catastrofal„ a acestui referendum Ón str„in„tate ∫i pentru orele de umilin˛„ la care au fost supu∫i rom‚nii care au stat la cozi Ón fa˛a reprezentan˛elor Rom‚niei pentru a putea vota? Sau, mai grav, cine va r„spunde pentru to˛i cei care au Óncercat s„ voteze ∫i nu li s-a permis? A∫tept„m Ón continuare m„car scuzele celor responsabili. Dac„ e Óns„ s„ lu„m Ón considerare cifrele care ne arat„ c„ peste 93% dintre rom‚nii afla˛i Ón str„in„tate au votat Ómpotriva demiterii pre∫edintelui B„sescu, atunci Ón˛elegem c„ nu ne afl„m Ón fa˛a unei simple incompeten˛e organizatorice, ci, mai grav, a unui gest de rea-voin˛„ menit a bloca un vot nefavorabil organizatorilor.

Marius Rogin

#134154

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre b„t„lia c‚∫tigat„ ∫i lungul r„zboi ce va urma“.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Pre∫edintele Traian B„sescu a c‚∫tigat s‚mb„t„, zi strategic aleas„, prima b„t„lie Ón lupta Ómpotriva oligarhiei slujit„ at‚t de bine de cei 322 de oligarhi. Rom‚nul nu mai poate fi considerat prost. Rom‚nii se bucur„ Óns„ de aceast„ victorie, con∫tien˛i de faptul c„ greul abia acum Óncepe, iar aceasta n-a fost dec‚t una, prima, din b„t„liile pe care Traian B„sescu le va avea de purtat.

Rom‚nii sunt con∫tien˛i c„ lupta nu se opre∫te aici. Ace∫ti 322 nu vor disp„rea brusc din Parlamentul Rom‚niei, de∫i ne-am cam dori-o, un Parlament care s-a dovedit a lupta Ómpotriva voin˛ei poporului, ∫i nu al„turi de el, a∫a cum este ∫i firesc Óntr-o democra˛ie adev„rat„. Acesta este ∫i un exemplu concret c„ democra˛ia, adev„rata democra˛ie pe care ne-o dorim nu este cu adev„rat instaurat„ Ón Rom‚nia, nu at‚ta timp c‚t ea mai are de luptat Ónc„ cu oligarhia.

Rezultatul referendumului de s‚mb„t„ ar trebui s„ oblige partidele ce au format aceast„ monstruoas„ coali˛ie s„ se priveasc„ Ón oglind„ ∫i s„-∫i analizeze for˛ele de care dispun, Ónainte de declinul proxim. Toate partidele care au format aceast„ monstruoas„ coali˛ie ∫i care nu merit„ nici m„car efortul de a le mai aminti au fost ridiculizate de poporul Ón slujba c„ruia strigau Ón gura mare c„ slujesc. Poporul le-a ar„tat Óns„ m„sura umilirii pe care o merit„: 60% din electoratul P.N.L., 50% din electoratul P.R.M. ∫i U.D.M.R. ∫i 20% din electoratul P.S.D. au votat Ómpotriva deciziilor luate Ómpotriva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 pre∫edintelui B„sescu de aceste partide. Electoratul cu care se l„udau at‚t de mult a demonstrat c„ nu mai este al„turi de cei care-l conduc, c„ interesele acestor lideri nu corespund cu interesele lui, iar singurul lucru care se impune Ón aceste momente este alegerea unor al˛i lideri ∫i dezicerea Ón totalitate de cei actuali.

Au dovedit Ón fa˛a poporului c„ nu doresc altceva dec‚t schimbarea legilor dup„ bunul lor plac, c„ scoaterea mini∫trilor P.D. de la guvernare a urm„rit un singur lucru, eliminarea pre∫edintelui B„sescu, a pre∫edintelui pe care tocmai el, poporul, l-a ales Óntr-un mod c‚t se poate de liber ∫i democrat. S-a trecut Óns„ peste voin˛a acestui popor, s-a trecut peste voin˛a Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au schimbat legi importante doar pentru Óndeplinirea dorin˛elor unor oligarhi care manipulau parlamentari dup„ bunul lor plac.

S-a dovedit c„ poporul are Óncredere Ón continuare Ón cel pe care l-a ales, c„ ceea ce a Óncercat s„ fac„ pre∫edintele B„sescu este tocmai ceea ce rom‚nii a∫teapt„ de la el.

Lupta Óns„ nu se opre∫te aici. Ace∫ti 322 r„m‚n Ón continuare Ón Parlament, la fel de supu∫i celor Ón slujba c„rora se afl„ ∫i la fel de manipula˛i la comand„ de c„tre ace∫tia. Un pre∫edinte, indiferent care ar fi acesta, are nevoie, Ón ceea ce dore∫te s„ fac„ spre binele poporului ce l-a ales, de sprijinul Parlamentului. Œn cazul nostru, pre∫edintele nu are acest sprijin. Interesul celor 322 s-a dovedit a fi cu totul altul dec‚t al poporului care l-a ales ∫i l-a trimis s„ formeze Parlamentul unei ˛„ri. Acest e∫ec pe care l-au avut Ón lupta Ómpotriva pre∫edintelui impune o solu˛ie unic„, logic„ ∫i moral„, alegerile anticipate, un vot uninominal ∫i o reform„ constitu˛ional„. Sunt lucruri extrem de greu de atins.

Ca membru t‚n„r al Uniunii Europene trebuie s„ d„m dovada unuia care merit„ Óncrederea acordat„. Din p„cate, imaginea pe care o are Ón prezent Europa despre noi este cea a unui Parlament care va intra Ón istorie prin dou„ fapte: comportamentul huliganic ∫i la∫ la condamnarea comunismului, Ón 18 decembrie 2006, ∫i coalizarea Ón vederea demiterii f„r„ motiv constitu˛ional a pre∫edintelui, lucru care nu ne face deloc cinste, lucru pentru care putem s„ mul˛umim unor oameni ca Mircea Geoan„, Ion Iliescu, C„lin Popescu-T„riceanu, Dan Voiculescu, Markó Béla ∫i mul˛i, mul˛i al˛ii care i-au slujit.

Vom purta acest stigmat nu numai noi, ci ∫i cei ce vor urma dup„ noi.

V„ mul˛umesc.

Emilian Valentin Fr‚ncu

#138274

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDup„ ∫apte decenii, «dictatura regal„» se preg„te∫te s„ loveasc„ din nou!“. Pe 10 februarie 1938, Carol al II-lea a desfiin˛at partidele politice (îhidra cu 29 de capete electorale“, cum a binevoit el s„ catalogheze sistemul democra˛iei pluripartidice din Rom‚nia), iar 45 de zile mai t‚rziu, pe 27 martie 1938, a promulgat o nou„ Constitu˛ie, care Ói d„dea ∫efului statului posibilitatea s„ guverneze Ón mod direct ∫i discre˛ionar, Parlamentul, Guvernul ∫i chiar puterea judec„toreasc„ fiindu-i Ón Óntregime subordonate.

Apoi, pe 16 decembrie 1938, tot Carol al II-lea a Ónfiin˛at propriul s„u partid politic, Frontul Rena∫terii Na˛ionale, prima legiferare a îpartidului unic“ Ón istoria Rom‚niei ∫i pasul decisiv c„tre totalitarism, iar dictatura regal„ a fost des„v‚r∫it„ prin subordonarea mijloacelor de

comunicare Ón mas„ de la acea vreme ∫i prin desfiin˛area Parlamentului pe data de 5 iulie 1940.

Aceast„ scurt„ incursiune istoric„ nu ne-ar Ónv„˛a mai nimic pe noi, cei din ziua de azi, dac„ nu am observa c„, Ón urm„ cu 69 de ani, partidele politice au asistat neputincioase la lovitura de stat antidemocratic„ pe care ∫eful statului a dat-o Ón numele îsalv„rii situa˛iei ∫i a poporului rom‚n“. Unele partide au mers p‚n„ acolo Ónc‚t ∫i-au proclamat ele Ónsele suspendarea activit„˛ii, neintr‚nd nici m„car Ón opozi˛ie cu partidul unic instaurat de Carol al II-lea.

Am sim˛it nevoia s„ fac aceste preciz„ri acum, c‚nd scena politic„ rom‚neasc„ este p‚ndit„ de un pericol la fel de mare ∫i oarecum asem„n„tor, chiar dac„ metodele de a da o lovitur„ de for˛„, evident, s-au schimbat.

Profit‚nd de impozan˛a procentajului de 74% pe care l-a ob˛inut la referendumul din 19 mai (chiar dac„ acest scor nu reflect„ dec‚t op˛iunea unei treimi din popula˛ia cu drept de vot a Rom‚niei!), domnul Traian B„sescu ∫i prietenii s„i politici vor Óncerca s„ destabilizeze toate partidele care au f„cut front comun Ómpotriva sa, Ón ideea cre„rii partidului unic preziden˛ial, un fel de nou Front al Rena∫terii Na˛ionale.

Afirma˛iile, lipsite de orice substan˛„ ∫i incapabile de a fi dovedite vreodat„, cum c„ jum„tate dintre aleg„torii P.N.L., P.S.D., P.C., P.R.M. ∫i U.D.M.R. ar fi votat, chipurile, Ómpotriva demiterii pre∫edintelui suspendat, instigarea, prin cozi de topor, a unor a∫a-zise revolu˛ii interne Ón r‚ndul partidelor adversare care îau pierdut referendumul“, confiscarea marilor teme de dezbatere propuse de aceste partide, cum ar fi votul uninominal, lustra˛ia, revizuirea Constitu˛iei ∫i altele, ∫i prezentarea lor drept ini˛iative ale pre∫edintelui, toate acestea nu sunt dec‚t semnale prevestitoare.

Pe baza lor, anticipez o reaccentuare p‚n„ la paroxism, Ón lunile urm„toare, a tensiunilor politice abil lansate ∫i Óntre˛inute de domnul Traian B„sescu ∫i de speciali∫tii lui Ón sem„natul v‚ntului ∫i culegerii poamelor c„zute din copac pe timpul furtunii. Dac„ partidele politice vor c„dea Ón capcana dezbin„rilor pe care le insinueaz„ acum Traian B„sescu diver∫ilor îcombinatori“ ai scenei politice, vom asista la zdruncinarea din temelii a sistemului democratic, Ón numele îvoin˛ei poporului“, care l-ar fi Ónvestit, chipurile, pe Traian B„sescu cu reformarea clasei politice.

Cred ∫i sper c„ niciunul dintre grupurile oportuniste interne, inerente oric„rui partid politic, nu va fi l„sat s„ redirijeze strategia forma˛iunilor politice care se opun eventualei instaur„ri a dictaturii preziden˛iale Ón Rom‚nia.

Cred ∫i sper c„ niciunul dintre grupurile de oportuni∫ti interni din P.N.L., P.S.D., P.C., P.R.M. sau U.D.M.R. nu va izbuti s„ execute comanda fragment„rii partidelor lor Ón grupuscule ce ar urma, apoi, Ón viziunea strategilor din jurul lui Traian B„sescu, s„ fac„ jonc˛iunea cu P.D. ∫i cu P.L.D. pentru reinventarea Frontului Salv„rii Na˛ionale, edi˛ia 2007—2008—2009.

Aurel Gubandru

#142150

Interven˛ie cu tema îSpitalul Jude˛ean Buz„u se afl„ din nou Ón aten˛ia Parlamentului Flandrei de Est din Belgia“.

La Ónceputul lunii mai, o delega˛ie a acestei institu˛ii belgiene s-a aflat la Buz„u, Ón vederea semn„rii unui nou protocol de finan˛are a spitalului jude˛ean.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 Belgienii au Óncheiat primul protocol de finan˛are cu spitalul jude˛ean Ón 1993, ∫i p‚n„ acum au investit peste 2,4 milioane de euro pentru reabilitarea acestuia ∫i formarea personalului medical.

Fostul deputat ∫i ∫ef al delega˛iei belgiene de acum 13 ani, Jean Pierre Van Der Meiren, de aceasta dat„ s-a aflat la Buz„u ca prieten, pred‚ndu-i ∫tafeta lui Eddy Couckuyt, actualul deputat ∫i ∫ef al delega˛iei, prezent‚ndu-l ca pe îo persoan„ pe care buzoienii o vor Óndr„gi ∫i cu care vor colabora la fel de bine“.

Din delega˛ia flamand„ au mai f„cut parte: dr. Koen Vandewaude, medic la Spitalul din Gent, Martine Colpoert ∫i William Blondeel, din partea administra˛iei.

S-a semnat un nou protocol de finan˛are a spitalului jude˛ean (110.000 euro), a Funda˛iei îCrucea AlbGalben„“ (56.000 euro) ∫i a Fundatiei îSf‚ntul Sava“ (4.000 euro).

Pentru a avea o imagine asupra investi˛iilor realizate p‚n„ acum, dar ∫i una despre ceea ce trebuie continuat, directorul A.S.P. ∫i directorul spitalului i-au invitat pe oaspe˛i s„ viziteze at‚t sec˛iile Primire urgen˛e, Ortopedie medical„ ∫i Chirurgie plastic„, ce au fost reabilitate ∫i modernizate, c‚t ∫i sec˛ia Chirurgie general„, unde este nevoie de investi˛ii serioase.

De asemenea, a fost vizitat„ ∫i maternitatea, unde se deruleaz„ actualul program de finan˛are, ca ∫i Spitalul G‚rla∫i, Ón cadrul c„ruia îPavilionul belgian“ reprezint„ una dintre cele mai moderne sec˛ii ale spitalului.

Œn programul de vizit„ s-a aflat ∫i obiectivul îCrucea Alb-Galben„“, serviciul de Óngrijiri medicale la domiciliu.

Noul protocol de finan˛are a spitalului jude˛ean, a îCrucii Alb-Galbene“ ∫i a Funda˛iei îSf‚ntul Sava“ vizeaz„ perioada aprilie 2007—iunie 2008.

Delega˛ia flamand„ pare dispus„ s„ sus˛in„, cel pu˛in p‚n„ Ón anul 2012, finan˛„rile pentru spitalul jude˛ean, contribuind astfel la modernizarea ∫i reabilitarea sec˛iilor din cadrul acestuia, cre‚ndu-se condi˛ii mai bune pentru Óns„n„to∫irea bolnavilor.

Colaborarea cu Parlamentul Flandrei de Est nu se opre∫te doar la sistemul sanitar, urm‚nd ca Ón perioada urm„toare s„ fie dezvoltate rela˛ii at‚t Ón Ónv„˛„m‚nt, c‚t ∫i Ón via˛a social„.

Implicarea institu˛iilor buzoiene Ón aceste proiecte constituie pentru belgieni un motiv de m‚ndrie ∫i de consolidare a prieteniei care s-a legat.

Miron Ignat

#144821

Declara˛ie politic„ cu titlul îRata ∫omajului ∫i migrarea for˛ei de munc„“.

™omajul este unul dintre fenomenele cel mai pu˛in acceptate, care afecteaz„ economia tuturor ˛„rilor ∫i Ón special economia Rom‚niei. Acesta poate fi caracterizat ca o stare negativ„ a economiei, care afecteaz„ o parte din popula˛ia activ„ disponibil„ prin neasigurarea locurilor de munc„.

™omajul a devenit o problem„ odat„ cu dezvoltarea industrial„, Óncep‚nd cu a doua jum„tate a secolului al XVIII-lea, Ón perioadele de recesiune, c‚nd Óntreprinderile industriale Ó∫i mic∫orau produc˛ia ∫i, ca urmare, eliberau un num„r important de muncitori, care deveneau ∫omeri. ™omerii sunt to˛i cei ap˛i de munc„, dar care nu g„sesc de lucru ∫i care pot fi angaja˛i, par˛ial sau Ón Óntregime, numai Ón anumite momente ale dezvolt„rii economice. Ace∫tia reprezint„ un surplus de for˛„ de munc„ Ón raport

cu num„rul celor angaja˛i Ón condi˛iile de rentabilitate impuse de economia de pia˛„.

Cel mai adesea, ∫omajul contemporan este abordat ∫i analizat ca un dezechilibru al pie˛ei muncii la nivel na˛ional, ca un loc de Ónt‚lnire ∫i de confruntare Óntre cererea global„ ∫i oferta global„ de munc„.

™omajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munc„ sau de for˛„ de munc„, cererea nefiind luat„ Ón considerare. Cei ap˛i de munc„, ∫i care sunt, totu∫i, inclu∫i Ón for˛a de munc„, sunt fie b„tr‚ni, fie persoane casnice sau poate fi vorba despre indivizi care doresc s„ lucreze, dar au fost descuraja˛i de greut„˛ile Ónt‚mpinate Ón g„sirea unui loc de munc„.

Conform Biroului Interna˛ional al Muncii, este ∫omer orice persoan„ care are mai mult de 15 ani ∫i Óndepline∫te concomitent urm„toarele condi˛ii: este apt de munc„, nu are loc de munc„, este disponibil pentru o munc„ salariat„ ∫i Ó∫i caut„ un loc de munc„.

Mul˛i oameni care devin ∫omeri au responsabilit„˛i familiale ∫i note de plat„, Ón mod simplu ei nu Ó∫i pot permite s„ ias„ din cadrul for˛ei de munc„. Œn schimb, ace∫tia sunt for˛a˛i s„ accepte unele slujbe, orice slujb„, tocmai pentru a-∫i Óntre˛ine corpul, sufletul ∫i familia. Rezultatul muncii poate fi o slujb„ cu jum„tate de norm„ sau cu norm„ Óntreag„, dar foarte prost pl„tit„. Din acest motiv, mul˛i ∫omeri sau persoane care au un loc de munc„ prost pl„tit prefer„ s„ plece Ón alte ˛„ri, deoarece g„sesc locuri de munc„ mult mai bine pl„tite dec‚t Ón Rom‚nia. Din aceast„ cauz„ Ó∫i sacrific„ familia, pentru a duce un trai mult mai bun ∫i mai decent Ón ˛ar„. Persoanele ale c„ror salarii sunt prea sc„zute ca s„ satisfac„ nevoile economice ale familiei lor vor fi socotite ca fiind cazuri de suferin˛„.

Oficial, rata ∫omajului Ón Rom‚nia se ridic„ la 5,2%, conform datelor statistice din luna martie 2007, valoare mult mai mic„ chiar comparativ cu multe ˛„ri membre ale Uniunii Europene. Œns„, aceast„ cifr„ îpozitiv„“ nu include ∫i for˛a de munc„ plecat„ Ón str„in„tate Ón c„utarea unui loc de munc„ mai bine pl„tit ∫i nici pe cei c„rora le-a expirat perioada de ∫omaj. Aceast„ emigrare a for˛ei de munc„ va avea efecte negative at‚t pe termen scurt, c‚t ∫i pe termen lung.

Œn unele localit„˛i din jude˛ul Tulcea, precum Slava Rus„, Slava Cerchez„, Carcaliu, au r„mas doar persoanele Ón v‚rst„, num„rul copiilor de v‚rst„ ∫colar„ a Ónregistrat o sc„dere dramatic„. Spre exemplu, Ón localitatea Slava Rus„, de la Ónceputul anului 2007 nu s-a mai Ónregistrat nicio c„s„torie, iar din punct de vedere al natalit„˛ii s-a Ónregistrat o singur„ na∫tere. A∫ men˛iona doar c‚teva efecte negative: Ón cele mai multe cazuri, copiii celor pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate r„m‚n Ón ˛ar„ Ón grija altor membri ai familiei sau chiar a unor prieteni. Este greu de precizat c‚t de bine sunt educa˛i ace∫ti copii, ce grij„ ∫i asisten˛„ primesc. Nu mai men˛ionez acum impactul psihologic asupra acestor copii crescu˛i f„r„ p„rin˛i Ón preajm„.

Œn localit„˛ile rurale din Rom‚nia, responsabilitatea activit„˛ilor gospod„re∫ti a r„mas pe umerii celor Ón v‚rst„. Am devenit practic o ˛ar„ unde Ón sate Ónt‚lne∫ti cu prec„dere doar copii ∫i oameni Ón v‚rst„. Acest aspect este ∫i devine Ón continuare extrem de periculos, cu repercusiuni Ón viitor pe care nu le putem evalua acum.

De aceea, plecarea for˛ei de munc„ Ón str„in„tate contribuie pozitiv la rata ∫omajului Ón Rom‚nia, dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 trebuie s„ lu„m Ón considerare efectele sociale ∫i economice datorate acestei migr„ri.

Este nevoie de m„suri ferme care s„ stimuleze Óntoarcerea for˛ei de munc„ Ón ˛ar„, m„suri menite a garanta bun„starea ∫i prosperitatea familiilor Óntregite, ∫i nu dezbinate din cauza acestor migr„ri.

V„ mul˛umesc.

Florin Iordache

#149488

Declara˛ie politic„ intitulat„ îS„ nu credem Ón aparen˛e!“

Referendumul din 19 mai 2007 a reprezentat un test la care a fost supus poporul rom‚n. Nu putem Óns„ s„ trecem cu vederea participarea sc„zut„ la referendum. Faptul c„ nici m„car jum„tate din popula˛ia acestei ˛„ri nu s-a prezentat la vot denot„ lipsa interesului poporului rom‚n pentru via˛a politic„. Se pare c„ nici promisiunile de∫arte f„cute de membrii P.D. cet„˛enilor ∫i nici nenum„ratele îdaruri“ nu i-au convins pe electori s„ mearg„ la vot.

De∫i Traian B„sescu nu a f„cut nimic altceva dec‚t s„ instige poporul rom‚n la ur„ ∫i violen˛„, acum se Óntoarce la Cotroceni cu o legitimitate Óndoielnic„. Spun asta pentru c„ Traian B„sescu a reu∫it s„ ob˛in„ 75% dintr-un procent de 44 din num„rul persoanelor cu drept de vot, ∫i nu 75% din num„rul total de votan˛i ai poporului rom‚n. Interesul sc„zut al popula˛iei, care nu a dorit s„ participe la vot, arat„ clar c„ preocup„rile rom‚nilor nu mai poart„ de mult timp numele de politic„ sau via˛„ politic„. Acest lucru ar trebui s„ ne Óngrijoreze, ∫i nu ceea ce au votat mai pu˛in de jum„tate din rom‚ni! Trebuie s„ respect„m voin˛a tuturor aleg„torilor, dar trebuie s„ tragem un semnal de alarm„ ∫i pentru cei care nu mai vor s„ aud„ de via˛a politic„. Vocea t„cut„ a celor care nu au votat trebuie ascultat„ ∫i respectat„ de c„tre to˛i politicienii ˛„rii, dar mai ales de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei.

Absen˛a a milioane de rom‚ni de la vot reprezint„ un avertisment pentru Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„, ∫i nu numai.

Sper c„ acest eveniment a pus cap„t acestei crize, care nu a f„cut bine nim„nui ∫i care a Óndep„rtat din ce Ón ce mai mult rom‚nii de clasa lor politic„. Am pierdut suficient timp cu gafele pre∫edintelui. A venit clipa s„ ne preocup„m mai mult de cet„˛enii ˛„rii. Avem obliga˛ia s„ Ói ajut„m pe to˛i rom‚nii s„ aib„ o via˛„ mai decent„ ∫i mai bun„.

Œn final, nu putem dec‚t s„ ne rug„m ca Óntoarcerea la Cotroceni a lui Traian B„sescu s„ nu genereze o alt„ criz„ politic„, ci s„ con∫tientizeze c„ oamenii s-au s„turat de conflicte. Ei vor ca oamenii politici s„ se preocupe ∫i de interesele lor ∫i s„ lase deoparte vanit„˛ile.

V„ mul˛umesc.

Costic„ Macale˛i

#151705

## Declara˛ie politic„ cu tema îSeceta“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la starea deosebit de grav„ Ón care ne g„sim din cauza secetei prelungite care afecteaz„ ˛ara noastr„.

Speciali∫tii agronomi sus˛in c„ dac„ Ón cel mult dou„ s„pt„m‚ni nu vor c„dea precipita˛ii consistente, de cel pu˛in 20 de litri pe metrul p„trat, culturile de toamn„ care ocup„ sute de mii de hectare vor fi compromise. Situa˛ia

este cu at‚t mai grav„ cu c‚t agricultorii nu sunt preg„ti˛i s„ fac„ fa˛„ unei crize de asemenea anvergur„, av‚nd Ón vedere c„ se confrunt„ cu cea mai grav„ lips„ de precipita˛ii din ultimii 40 de ani.

Œn plus, lipsa iriga˛iilor se simte anul acesta mai mult ca niciodat„. Nici nu este de mirare, av‚nd Ón vedere faptul c„ la nivel na˛ional este irigat„ o suprafa˛„ de doar 5% din totalul de 700.000 de hectare care pot fi irigate. Œn jude˛ul Boto∫ani, de exemplu, pe care Ól reprezint Ón Parlament, exist„ doar dou„ sisteme de iriga˛ii, unul la Curte∫ti ∫i unul la Conce∫ti, cu mult sub nevoile agriculturii.

Asemenea situa˛ie de criz„ a determinat Guvernul s„ adopte unele m„suri de urgen˛„. Ca parlamentar, am sus˛inut constant ∫i puternic faptul c„ Legea Ómbun„t„˛irilor funciare trebuia modificat„. Presiunea oamenilor care se aflau Ón nevoie a fost foarte mare ∫i perfect justificat„. Din discu˛iile pe care le-am avut Ón jude˛, agricultorii au solicitat s„ poat„ Óncheia contracte pentru servicii de iriga˛ii p‚n„ la sf‚r∫itul lunii iunie, sprijinul financiar acordat de stat pentru iriga˛ii s„ fie dublat, iar statul s„ acopere cel pu˛in 75% din valoarea total„ a fondurilor necesare irig„rii unui hectar de teren.

Pentru a stimula folosirea sistemului de iriga˛ii, subven˛ia trebuie acordat„ at‚t asocia˛iilor, c‚t ∫i fermierilor individuali, iar la decontarea facturilor trebuie s„ existe un termen de gra˛ie de 60 de zile. Tot pentru a-i Óncuraja pe agricultori s„ Óncheie contracte pentru iriga˛ii este nevoie de electricitate ieftin„ de la îNuclearelectrica“ ∫i îHidroelectrica“ cel pu˛in trei luni pe an.

Produc„torii agricoli au specificat clar c„ doresc subven˛ionarea apei pentru iriga˛ii p‚n„ la hidrant, indiferent de treapta de pompare. Œn prezent, exist„ diferen˛e de tarif la plata energiei electrice, din cauza introducerii taxei de putere ce se aplic„ la pre˛ul ini˛ial. Din acest motiv, pre˛ul energiei electrice la treptele superioare de pompare poate s„ ajung„ ∫i la 2,6 lei kilowatt/or„, ceea ce este de nesuportat din punct de vedere financiar pentru agricultori.

De asemenea, este nevoie ∫i de desp„gubiri pentru culturile calamitate. Guvernul a decis c„ desp„gubirile pentru suprafe˛ele afectate de secet„ vor fi echivalente cu cel mult 70% din costurile fermierilor. Consider„m c„ suma este rezonabil„, dar trebuie ca situa˛iile s„ fie analizate caz cu caz ∫i, acolo unde se impune, cuantumul desp„gubirilor s„ creasc„. De aceea, se impune ca datele privind suprafe˛ele afectate s„ fie centralizate de comisii constituite la nivel local, conduse de primari. Se impune Óns„ desp„gubirea inclusiv a culturilor neasigurate, pentru c„ sunt foarte mul˛i agricultori care depind exclusiv de recolt„ ∫i care nu au avut resurse financiare s„-∫i asigure culturile.

De asemenea, trebuie s„ g‚ndim ∫i Ón viitor. Cu o asemenea schimbare de clim„ este nevoie de investi˛ii masive Ón sistemele de iriga˛ii ∫i de a aclimatiza noi culturi rezistente la secet„, iar Guvernul trebuie s„ subven˛ioneze c‚t mai mult achizi˛ionarea de semin˛e ∫i pre˛ul iriga˛iilor.

Alexandru Mocanu

#155273

Declara˛ie politic„ cu titlul _îPa∫ol na turbinca, ciorti!“_

S-a terminat! S-a terminat co∫marul dezbaterilor inutile pe o tem„ inventat„, dar care, din ambi˛ia politicianist„ a unor a∫a-zi∫i lideri, a blocat agenda public„ 5 luni ∫i, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 final, a condus la cheltuirea absolut f„r„ rost a c‚torva mii de miliarde lei pentru a afla ceea ce, de fapt, ∫tiam cu to˛ii: cet„˛enii Rom‚niei, Ón marea lor majoritate, nu sunt de acord cu demiterea pre∫edintelui.

Œnainte de a fi o victorie a lui B„sescu, a P.D. ∫i a P.L.D., rezultatul referendumului reprezint„ o Ónfr‚ngere zdrobitoare a coali˛iei anti-B„sescu: P.S.D.—P.N.L.— P.R.M.—P.C.—U.D.M.R.

Liderii acestor partide, scrie îEvenimentul zilei“, îau intrat cu capul Ón zid, ca berbecii. N-ar fi exclus ca unora, dup„ o a∫a izbitur„, s„ le pice coarnele, iar propriile partide s„ le aga˛e pielea-n cui“. Este o palm„ ustur„toare pe care chiar propriile electorate au dat-o liderilor acestor partide, pentru c„ s-au dovedit a fi rup˛i complet de preocup„rile majorit„˛ii cet„˛enilor ∫i ale propriilor simpatizan˛i.

Œn schimb, au fost preocupa˛i s„ satisfac„ de Óndat„ cererea oligarhilor de a elimina un pre∫edinte ce s-a dovedit a le fi incomod. Mai mult, din obedien˛„, au hot„r‚t ca referendumul s„ se desf„∫oare chiar de ziua oligarhului-∫ef, adic„ pe 19 mai, atunci c‚nd Biserica Ortodox„ l-a pr„znuit pe Sf‚ntul Mucenic Patrichie! Dar degeaba! Nici Dumnezeu, c‚t este El de bun, nu s-a milostivit s„ ˛in„ partea oligarhilor.

Abia Ón al doilea r‚nd rezultatul referendumului este un triumf al lui Traian B„sescu ∫i al democra˛iei. M„car dac„ din aceast„ experien˛„ liderii celor 322 de parlamentari ar fi Ónv„˛at ceva, ∫i anume c„, oric‚t ai fi de puternic, nu po˛i s„ Óno˛i Ómpotriva curentului dec‚t foarte pu˛in timp, dup„ care, implacabil obose∫ti, ∫i curentul te bag„ la fund. Au Ónv„˛at ceva politicienii no∫tri? V„z‚ndu-le declara˛iile de dup„ _exit-poll_ -uri, a∫ putea spune c„ n-au Ónv„˛at nimic. Œn loc s„ cear„ scuze pentru g‚lceava steril„, politicianist„ ∫i foarte costisitoare Óntre˛inut„ timp de 5 luni, declara˛iile acestora manifest„ arogan˛„, Óng‚mfare ∫i chiar impertinen˛„, Óncerc‚nd Óntr-un mod jalnic s„ ignore, s„ minimalizeze rezultatul referendumului, ori s„-l îtraduc„“ Ón favoarea lor. Dac„ membrii partidelor lor nu se vor trezi la timp ∫i nu-i vor retrage imediat pe ace∫tia Ón linia a doua sau a treia, atunci s„ nu se mire dac„, la proximele alegeri parlamentare, partidele lor vor Ónregistra scoruri Ón jurul pragului de 5%. ™i, dintre toate, m„rturisesc c„ cel mai mult Ómi pare r„u de P.N.L. Am muncit Ómpreun„ ∫i pe mul˛i dintre activi∫tii acestui partid Ói respect pentru seriozitatea ∫i devotamentul lor. Sincer, nu cred c„ ei, ca ∫i marea mas„ a liberalilor merit„ soarta ˛„r„ni∫tilor.

Dar apropo de P.N.L., ieri, un ziarist din presa local„ m-a Óntrebat cum se simt ∫i ce fac liderii P.N.L. Teleorman acum, dup„ referendum. Mai Ón glum„, mai Ón serios am r„spuns c„ ace∫tia caut„ cu Ónfrigurare prin sertare fotografiile, de acum pr„fuite, Ón care apar Ómpreun„ cu Theodor Stolojan Ón campania din 2004, pentru c„, cred eu, s-ar putea s„ aib„ nevoie de ele Óntr-o anume circumstan˛„, spre a se relegitima. Dar, vai, mul˛i dintre ei le-au rupt public Ón urm„ cu un an, declar‚ndu-se... îpatricieni“ convin∫i! Ast„zi, dup„ scatoalca primit„ de la electorat, se g‚ndesc c„ d„ bine s„-∫i reintroduc„ Ón C.V.-uri îfaptele de arme“ din vremea îbunului ∫i competentului“ Theodor Stolojan. Bine zicea nenea Iancu: îO so˛ietate f„r„ moral ∫i f„r„ prin˛ip e, carevas„zic„, c„ nu le are“.

Tot ca pe vremea lui nenea Iancu, deun„zi, c‚˛iva parlamentari din grupul celor 322, din motive pe care ast„zi nu le cunosc Ón totalitate, au f„cut pasul Ónapoi, recunosc‚nd c„ ac˛iunea majorit„˛ii antipreziden˛iale nu a

avut niciun temei serios, ci a urm„rit exclusiv interesele personale ale liderilor acelor partide sau ale oligarhilor pe care-i slujesc cu devotament.

La ora c‚nd sus˛in aceast„ declara˛ie, la mine, Ón Teleorman, s-ar putea desf„∫ura o conferin˛„ de pres„ la care s„ se anun˛e îdorin˛a arz„toare“ a deputa˛ilor Constantin Amarie ∫i Teodor Ni˛ulescu de a se Ónscrie Ón P.D., spre a putea, nu-i a∫a, îs„ lupte cu mai mult„ eficien˛„ Ómpotriva sistemului tic„lo∫it ∫i a oligarhiei P.S.D.“!

Despre Constantin Amarie nu am a comenta ∫i nici nu doresc acest lucru. R„m‚ne ca d‚nsul s„ explice opiniei publice gestul f„cut, iar mai departe va fi, eventual, decizia Biroului Permanent Local al P.D. din Ro∫iori.

Œn ceea ce Ól prive∫te Óns„ pe Teodor Ni˛ulescu, indiferent ce revela˛ii va spune c„ a avut zilele trecute sau ce argumente va reu∫i s„ invoce Ón justificarea gestului s„u, eu unul o spun clar: nu sunt de acord cu primirea sa Ón r‚ndurile P.D. ∫i recomand organiza˛iei Alexandria, ca ∫i organiza˛iei jude˛ene s„ nu fac„ gre∫eala de a-l primi. Nu de altceva, dar, Ón mai 2000, c‚nd a fugit din P.D. la P.S.D., nu a f„cut-o cu decen˛„, ci a g„sit de cuviin˛„ s„ scuipe Ón obrazul colegilor care l-au sprijinit aproape 4 ani ∫i, drept mul˛umire, i-a l„sat cu îochii Ón soare“ cu 4 s„pt„m‚ni Ónainte de alegeri. Astfel de lucruri nu trebuie uitate niciodat„. A∫ spune chiar c„, periodic, ele trebuie rememorate, pentru ca ∫i colegii mai tineri s„ Ónve˛e din astfel de lec˛ii.

™i pentru c„ adeseori lucrurile o iau razna de tot, voci avizate din politica mare sus˛in c„ peste o s„pt„m‚n„ chiar Liviu Nicolae Dragnea Ó∫i va ar„ta îdragostea ne˛„rmurit„“ pentru P.D. ∫i, pentru a nu veni cu m‚na goal„, aduce ∫i 40 de primari, adic„ cu 20 Ón plus fa˛„ de cei cu care a plecat Ón 2001 din P.D. la P.S.D. F„r„ comentarii!

Pe fondul acestor îve∫ti“, mi-am amintit c„, Ón urm„ cu 3—4 ani, cineva mi-a spus c„ politica este a doua meserie, ca vechime, din lume. Pe zi ce trece, trebuie s„ recunosc c„ Ónclin s„-i dau dreptate: politica poate fi a doua meserie din lume, pentru c„ prea seam„n„ mult cu prima!

Date fiind aceste ipoteze absolut halucinante, tare a∫ dori s„ am o turbinc„ fermecat„, precum Ón basmul cu pricina, Ón care, la o comand„, s„-i pot introduce pe to˛i ace∫ti politicieni care, nep„s‚ndu-le de cet„˛eni, se plimb„ dintr-un partid Ón altul, de la st‚nga la dreapta ∫i retur, o dat„ sau de mai multe ori, urm„rind exclusiv propriul interes. Restul, adic„ ceea ce ei spun public, nu este altceva dec‚t politicianism de cea mai joas„ spe˛„ menit s„-i prosteasc„ pe cei pe care pretind c„-i slujesc. S„ m„ ierta˛i, dar ace∫tia nu sunt politicieni, ci sunt adev„ra˛i draci. A∫a c„: _îPa∫ol na turbinca, ciorti!“_

Drago∫ Petre Dumitriu

#163155

De cur‚nd, am asistat la o scen„ demn„ de îReality TV“, Pre∫edintele Rom‚niei a agresat ∫i t‚lh„rit o ziarist„, lu‚ndu-i, cu for˛a, telefonul mobil cu care aceasta Ól filma.

Mai mult, pre∫edintele a insultat-o sau cel pu˛in aceasta i-a fost inten˛ia, a accesat memoria telefonului ∫i a ∫ters c‚teva Ónregistr„ri, ceea ce poate Ónsemna violarea coresponden˛ei.

Pe simplul cet„˛ean, acest ∫ir de posibile infrac˛iuni l-ar fi trimis direct Ón fa˛a procurorului. Œn cazul celui mai iubit dintre cet„˛eni s-au g„sit imediat avoca˛i, din oficiu, care s„ acrediteze ideea c„ scuzele ar fi suficiente pentru ca acest caz nefericit s„ fie Ónchis.

De asemenea, putem constata c„ niciun procuror nu s-a autosesizat pentru vreuna dintre infrac˛iunile susmen˛ionate. Œn aceast„ situa˛ie, am putea crede c„ totul se va mu∫amaliza Ón cel mai clasic stil al baronilor politicii.

Avem, Óns„, de-a face cu un pre∫edinte care pretinde a fi cel mai cinstit, mai reformator ∫i mai hot„r‚t s„ apere drepturile rom‚nilor. De aceea, Ói solicit, Ón calitatea mea de cet„˛ean, chiar dac„ nu al Pie˛ei Universit„˛ii, s„ se prezinte el Ónsu∫i, de Óndat„, la Parchet, s„ dea o declara˛ie pe propria r„spundere Ón leg„tur„ cu faptele pe care le-a comis ∫i s„ a∫tepte decizia justi˛iei la fel ca oricare cet„˛ean.

Altfel, o mare parte a popula˛iei va b„nui c„ se ascunde Ón spatele func˛iei politice de˛inute, a imunit„˛ii ∫i c„ mult proclamata reform„ a clasei politice, al c„rei standard este chiar Domnia Sa, a fost doar o cacealma electoral„, ca s„ nu mai vorbim despre efectele secundare ale gestului preziden˛ial at‚t Ón privin˛a agres„rii jurnali∫tilor, c‚t ∫i a unor anumi˛i etnici, c„rora, de-acum Óncolo, orice cet„˛ean li se va adresa, chiar dac„ nu public, cu bine cunoscuta sintagm„ preziden˛ial„. Dar aceasta e o alt„ chestiune.

Stimate domnule Pre∫edinte,

Nu m„ voi adresa procurorului general, urm‚nd exemplul altor parlamentari, ci con∫tiin˛ei dumneavoastr„ civice, pe care nu eu, ci aproape 7 milioane de rom‚ni acrediteaz„ ideea c„ o ave˛i din plin. Poate fi, dac„ vre˛i, o contribu˛ie la construc˛ia noii clase politice.

Mihaela Adriana Rusu

#165311

Declara˛ie politic„ cu tema îTemerile privind evolu˛ia leului“

Pre∫edintele Rom‚niei Nicolae V„c„roiu a sus˛inut pe bun„ dreptate zilele trecute c„ riscul deprecierii leului este enorm din cauza cre∫terii rapide a deficitului de cont curent. Œn primele 2 luni, deficitul este de peste

2 miliarde de euro, iar Comisia Na˛ional„ de Prognoz„ estimeaz„ un nivel pentru 2007 de cel pu˛in 12,5% din P.I.B., care, coroborat cu un deficit bugetar de peste 3% din P.I.B., poate afecta grav echilibrul macroeconomic. Conform Institutului Na˛ional de Statistic„ (I.N.S.), aprecierea leului fa˛„ de euro a dus la stagnarea exporturilor, iar aderarea a triplat deficitul comercial Ón rela˛ia cu statele din Uniunea European„ la sf‚r∫itul lunii februarie comparativ cu aceea∫i perioad„ a anului trecut.

Toate mediile financiare, investitorii importan˛i, c‚t ∫i cei speculativi sunt cu ochii a˛inti˛i spre Rom‚nia. Ace∫tia Óncearc„ s„ deslu∫easc„ aprecierea din ultimii ani a leului Ón raport cu moneda unic„. Unii speciali∫ti sus˛in c„ este vorba despre o supraapreciere, al˛ii sus˛in c„ este vorba despre un spor de productivitate al Rom‚niei superior Germaniei ∫i altor ˛„ri ale Uniunii Europene.

Cert este c„ banca central„ a ac˛ionat reduc‚nd dob‚nda de politic„ monetar„ p‚n„ la 7,5%, pentru a proteja economia de investitori speculativi, care sunt periculo∫i pentru stabilitatea leului.

Importatorii c‚∫tig„, pe de o parte, din aprecierea leului, iar pe de alt„ parte opteaz„ pentru o sc„dere a pre˛urilor abia atunci c‚nd se reduce probabilitatea major„rii cursului de schimb la un nivel ce le-ar afecta marja de profitabilitate.

Œn schimb, exporturile rom‚ne∫ti nu sunt Óncurajate de evolu˛ia monedei na˛ionale. Cu c‚t leul devine mai puternic, cu at‚t bunurile produse Ón ˛ar„ sunt percepute ca fiind mai scumpe de firmele str„ine ce vor s„ le cumpere. Anul trecut, exportatorii chiar au f„cut grev„ Ón fa˛a sediului B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei.

îLeul va continua s„ se Ónt„reasc„ Ón 2007, dar aprecierea va r„m‚ne sub nivelul ratei anuale a infla˛iei, pe care banca central„ urm„re∫te s„ o men˛in„ Ón jurul unei ˛inte de 4%, cu o eroare acceptabil„ de un procent“, a declarat un oficial B.N.R.

P„rerile sunt Ómp„r˛ite, iar un r„spuns sigur la aceast„ Óntrebare nu exist„, pentru c„ economia Rom‚niei este una Ón dezvoltare, Ón continu„ dinamic„, ce Ó∫i caut„ o anumit„ identitate, locul ∫i rolul Ón Uniunea European„.

O explica˛ie ar putea fi paritatea puterii de cump„rare, care iese Ón acest context la suprafa˛„ Ón economia real„. Diferen˛ele salariale r„m‚n Ónc„ uria∫e comparativ cu nivelul mediu al salariilor din Uniunea European„, dar exist„ o u∫oar„ tendin˛„ de apropiere, o prindere din urm„ ( _catching up_ ).

Men˛inerea dob‚nzii de referin˛„ la un nivel sc„zut poate avea ca efect explozia creditului de consum, concomitent cu reducerea economisirii, ∫i poate fi un element la fel de periculos ca ∫i atacul investitorilor speculativi. A∫adar, trebuie g„sit„ calea de echilibru.

Gabriel Sandu

#168345

Referendumul de s‚mb„t„ a spulberat clar ∫i f„r„ echivoc demersurile coali˛iei anti-Traian B„sescu, pe care, Ón urma votului, o putem numi, f„r„ s„ gre∫im, coali˛ia anti-Rom‚nia. De∫i pentru acest referendum s-au coalizat nu mai pu˛in de cinci partide parlamentare care, Ón noiembrie 2004, reprezentau 75% din voturile rom‚nilor, scorul acestora din 19 mai a fost de numai 25%, iar pre∫edintele a c‚∫tigat cu exact procentele reprezentate de cele cinci partide Ón Parlament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 Acest lucru demonstreaz„ c„ rom‚nii nu mai pot fi p„c„li˛i de discursuri politicianiste, Ón spatele c„rora se ascund interesele de grup ale c‚torva ∫efi de partid, care, practic, au confiscat Parlamentul, sfid‚ndu-i pe cei care i-au votat.

Œn plus, votul din 19 mai confirm„, o dat„ Ón plus, actualilor membri ai P.L.D., demisionari din P.N.L., faptul c„ au luat o decizie corect„ plec‚nd din P.N.L.

Iat„ c„, Ón sf‚r∫it, am putut confirma faptul c„ unicul motiv pentru care am plecat de la P.N.L., renun˛‚nd la func˛ii de conducere, a fost faptul c„ actualul pre∫edinte al P.N.L. a transformat cel mai vechi partid din Rom‚nia Óntr-un satelit al P.S.D., descedentul direct al P.C.R.

Se pare c„ singurul scop al lui T„riceanu este acela de a fi prim-ministru, chiar Óntr-un Guvern care are sprijinul chiar al celor Ómpotriva c„rora a mers la alegeri Ón noiembrie 2004. Din p„cate, aceast„ eroare a istoriei, numit„ C„lin Popescu-T„riceanu, va fi cea care va Óngropa P.N.L., sco˛‚ndu-l Óntr-un mod ru∫inos din istorie.

Iat„ c„ P.L.D. demonstreaz„, o dat„ Ón plus, c„ este singurul partid cu adev„rat liberal din Rom‚nia, singurul partid care Ói va sus˛ine, Ón mod real, pe micii ∫i marii Óntreprinz„tori rom‚ni. P.L.D. va fi partidul care va realiza integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, un partid modern, european, pentru rom‚nul european.

Mihaela Adriana Rusu

#170268

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPerspectivele economice ale Rom‚niei“

O prognoz„ a evolu˛iei economice a Rom‚niei pe o perioad„ Óndelungat„ este greu de f„cut, pentru c„ variabilele aleatoare ce apar Óntr-o economie Ón dezvoltare, cum este cea a noastr„, modific„ radical datele problemei.

Totu∫i, sunt unii exper˛i care urm„resc diverse interese ∫i se gr„besc s„ fac„ diverse afirma˛ii bazate pe ceea ce v„d Ón globul de cristal.

Centrul Rom‚n de Politici Economice (CEROPE) este, teoretic, o organiza˛ie nonprofit, nonguvernamental„ ∫i apolitic„, care tr„ie∫te din programe extrem de b„noase realizate cu ministerele, Ón special cu Ministerul de Finan˛e ∫i cu Comisia de Prognoz„.

Aceast„ institu˛ie c‚nt„ Ón strun„ cercurilor liberale. Œntr-un studiu recent al acestora, realizat pentru Comisia Na˛ional„ de Prognoz„ (C.N.P.), dac„ ritmul mediu anual de cre∫tere economic„ se va situa Ón jurul valorii de 6—7%, iar avansul Uniunii Europene nu va dep„∫i 2—3%, Rom‚nia ar putea egala media european„ a produsului intern brut (P.I.B.) pe cap de locuitor Ón urm„torii 20—30 de ani.

Œntr-un raport al U.E., publicat de cur‚nd, se estimeaz„ c„ Rom‚nia va atinge media actual„ a produsului intern brut (P.I.B.) pe cap de locuitor al Uniunii Europene Ón 80 de ani, iar Bulgaria ar putea atinge aceast„ valoare Ón 60 de ani.

Probabil c„, asurzi˛i de zgomotul banilor care le cad Ón buzunare ∫i de imaginea sacilor cu milioane de euro primite din programe PHARE, ace∫ti a∫a-zi∫i speciali∫ti de marc„ se hazardeaz„ s„ fac„ afirma˛ii iresponsabile, intoxic‚nd popula˛ia cu estim„ri ridicole.

Dac„ o ˛ar„ are o cre∫tere economic„ nu Ónseamn„ c„ ea este o economie modern„. Aceast„ cre∫tere poate fi rodul unor conjuncturi favorabile ∫i al unei supraÓnc„lziri

a economiei. Cre∫terea sustenabil„ este cea care se realizeaz„ Ón condi˛iile realiz„rii echilibrelor macroeconomice, oferind perspectiva dezvolt„rii viitoare.

Deficitul de cont curent a fost anul trecut de 10,3% din P.I.B., un record absolut pentru ultimii 17 ani, ∫i este estimat pentru anul acesta la 12% din P.I.B. de c„tre Agen˛ia de rating îFitch“.

Rom‚nia are nevoie de cre∫terea exporturilor prin Ónt„rirea industriei prelucr„toare. Siderurgia ∫i rafinarea petrolului pot salva aceast„ situa˛ie ce risc„ s„ devin„ necontrolabil„ ∫i s„ duc„ Rom‚nia Ón colaps economic.

Agen˛ia de rating al riscului de ˛ar„ îStandard&Poor’s“ a redus perspectiva de rating a Rom‚niei, motiv‚ndu-∫i decizia prin îlipsa de transparen˛„ a politicilor guvernamentale din anul 2007“, dar ∫i prin climatul de incertitudine politic„ din ultima vreme de la Bucure∫ti.

Exper˛ii îFitch“ recomand„ autorit„˛ilor de la Bucure∫ti o politic„ fiscal„ coerent„, atr„g‚nd aten˛ia asupra semnalelor de supraÓnc„lzire din economie.

Œn viziunea îStandard&Poor’s“, noul climat politic îreduce probabilitatea unor reforme structurale viguroase ∫i r„spunsul rapid la riscurile macroeconomice“.

Rom‚nia este departe de convergen˛a nominal„ ∫i mult mai departe de cea real„. Convergen˛a nominal„ const„ Ón Óndeplinirea criteriilor de la Maastricht privind infla˛ia, cursul de schimb, sustenabilitatea pozi˛iei fiscale.

Convergen˛a real„ const„ Ón apropierea veniturilor pe cap de locuitor, calculate la nivelul ratei de schimb nominale. C‚nd vom adopta moneda unic„, euro, aceste discrepan˛e uria∫e ce ne despart de ˛„rile Uniunii Europene se vor vedea ∫i mai mult. Rom‚nul va vedea atunci c„ 100 de euro Ón Rom‚nia nu fac cu mult mai mult dec‚t Ón alte ˛„ri din Uniunea European„ sau c„ vor face chiar mai pu˛in.

Gheorghe Chiper

#173847

Declara˛ie politic„ cu titlul îfi„ranul rom‚n — de la ugerul vacii la Internet!“

Afirma˛ia nu este o figur„ de stil, este o reprezentare c‚t mai verosimil„ a unei realit„˛i noi Ón lumea satelor noastre, indiferent c„ ne referim la fermierii care practic„ deja o agricultur„ la standarde europene sau la ˛„ranii, care sunt cei mai mul˛i, dar care au gospod„rii de subzisten˛„. To˛i, conform reglement„rilor actuale, trebuie s„ aib„ o sum„ de cuno∫tin˛e de matematic„ ∫i informatic„ care s„ le permit„ formularea cererii pentru subven˛ii sau dreptul de a-∫i valorifica produsele c„tre procesatori.

Nici aceast„ ultim„ men˛iune nu este exagerat„, pentru c„ omul nostru de la ˛ar„ — s-a putut constata ∫i Ón rela˛ia din aceast„ prim„var„ cu cei de la A.P.I.A. — trebuie s„ poat„ identifica pe harta digital„ toate loturile pe care le are Ón folosin˛„ sau proprietate.

La depunerea cererilor pentru subven˛ii, acela∫i solicitant trebuie s„ reia pe h„r˛i, la alt„ reprezentare, aceea∫i opera˛iune de localizare a propriilor terenuri, dar s„ ∫i ∫tie care sunt bunele condi˛ii agricole pentru a fi eligibile cererile. Se vede c„ sunt necesare inclusiv cuno∫tin˛e noi de ordin lingvistic.

Mai nou, un ordin al ministrului agriculturii vine s„ adauge alte exigen˛e Ón materie de cunoa∫tere pentru agricultori, indiferent de situa˛ia lor material„ ∫i de gradul de preg„tire. A∫a, de exemplu, cei care au vaci ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 livreaz„ anual minimum 5.000 litri lapte, ceea ce ar echivala cu produc˛ia de la dou„ vaci bine furajate, trebuie s„ ∫tie s„ transforme litrii Ón kilograme, laptele Ón br‚nz„ sau ca∫caval, s„ aplice formule pentru a determina con˛inutul de sm‚nt‚n„ pornind de la procentul de gr„sime, s„ aib„ cuno∫tin˛e de contabilitate ∫i chiar de Internet, de unde trebuie s„-∫i procure preciz„rile necesare Óntocmirii îCaietului fermierului“.

Mult, prea mult pentru condi˛ia actual„ a ˛„ranului nostru. Mult, pentru c„ ne-am integrat Óntr-un sistem care func˛ioneaz„ de ani buni Ón astfel de condi˛ii pe care noi nu le-am putut preg„ti din timp... ∫i poate nici n-am dorit.

Nu ∫tiu dac„ oficialii U.E. le-au dorit sau au vrut s„ se confrunte cu o asemenea r„m‚nere Ón urm„, Ón mod sigur, Óns„, beneficiaz„ din plin de pe urma acestui caz de sorginte rom‚neasc„.

Minodora Cliveti

#176206

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre democra˛ie ∫i al˛i demoni“

Democra˛ia s-a n„scut ∫i a ajuns la apogeu Ón Atena: puterea poporului, real„, Ónseamn„, practic, realizarea unui cadru social Ón care poporul Ó∫i exprim„ voin˛a, respect‚nd legile.

Esen˛a democra˛iei ∫i cheia succesului ei era recunoa∫terea ∫i respectarea primordialit„˛ii legii.

C‚nd Socrate a fost condamnat s„ bea cupa de cucut„ a fost pentru c„ judec„torii lui, atenienii, au decis c„ marele g‚nditor atenta la ordinea de drept. Socrate s-a ap„rat, explic‚nd c„ el nu a f„cut altceva dec‚t s„ Óncerce s„ modeleze personalitatea discipolilor s„i spre binele spiritului atenian, dar a fost Ón zadar.

Principiul pe care romanii l-au formulat mai t‚rziu drept _dura lex, sed lex_ func˛iona ∫i la Atena.

Socrate a b„ut cucuta, de∫i discipolii i-au propus s„-l ajute s„ fug„, ∫i argumentul lui a fost: îAtena, pe care eu am criticat-o, m-a condamnat. Dac„ am ales s„ tr„iesc Ón ea, trebuie s„-i respect legile. Pot s„ nu fiu de acord cu ele sau cu unele dintre ele, dar trebuie s„ le respect. Sunt cet„˛ean, m„ bucur de foloasele democra˛iei, accept decizia statului pe teritoriul c„ruia democra˛ia func˛ioneaz„“.

Socrate a fost, Óntr-un fel, un martir al democra˛iei. A murit respect‚nd legea care Ól condamna la moarte.

Solu˛ie n„ucitoare, nu-i a∫a, pentru un rom‚n din Rom‚nia de azi, ˛ara Ón care legea nu mai este respectat„, institu˛iile statului sunt, Ón bloc, contestate, negate, considerate inutile, produc„toare de cheltuieli, democra˛ia este considerat„ o vorb„ goal„ ∫i alungat„ din via˛a rom‚nilor, ˛ara Ón care Constitu˛ia poate fi Ónc„lcat„ de c„tre pre∫edinte, ˛ara Ón care Curtea Constitu˛ional„ apreciaz„ c„ un pre∫edinte poate Ónc„lca, dac„ nu o face Óntr-o manier„ îgrav„“, legea fundamental„, ˛ara Ón care parlamentarii care aplic„ prevederile Constitu˛iei sunt blama˛i ∫i amenin˛a˛i cu tragerea Ón ˛eap„!

Parlamentul ∫i-a f„cut datoria, atr„g‚nd aten˛ia cet„˛enilor asupra acestor fapte. Este vina lui, a Parlamentului, c„ n-a ∫tiut s„ se fac„ Ón˛eles de oameni, dar nimic nu Ól scuz„ dac„ nu va continua s„ vegheze la respectarea legilor de c„tre to˛i cet„˛enii, inclusiv de capul statului.

Trebuie s„ r„m‚nem aten˛i, pentru c„ poporul nu trebuie s„ uite ceea ce el Ónsu∫i a spus: îPe∫tele de la cap se stric„!“

Bogdan Olteanu

#178912

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Doamnelor ∫i domnilor,

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci pentru a putea Óncepe lucr„rile de ast„zi.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„, din totalul celor 328 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 173, sunt absen˛i 155, din care 34 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œn conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente: ordinea de zi pentru mar˛i, 22 mai 2007, programul de lucru pentru perioada 21—26 mai 2007, informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, lista rapoartelor depuse Ón perioada 15—21 mai 2007 de comisiile permanente sesizate Ón fond, sumarul privind con˛inutul fiec„rui Monitor Oficial al Rom‚niei, Partea I.

V„ reamintesc faptul c„ ast„zi votul final va fi la ora 12,00.

Œn continuare, urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

Mai Ónt‚i, Óns„, c‚teva anun˛uri cu caracter personal. V„ informez, mai Ónt‚i, c„ am primit, din partea domnului deputat Romeo Marius Raicu, o scrisoare pe care am s„ v-o citesc:

## îDomnule pre∫edinte,

Subsemnatul Romeo Marius Raicu, deputat ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 42, membru al Grupului parlamentar al P.D., v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ómi Ónaintez demisia din calitatea de deputat al Parlamentului Rom‚niei Óncep‚nd cu data de 22 mai 2007, din motivele prezentate Ón declara˛ia politic„ anexat„.“

Sigur c„, dac„ domnul deputat va dori s„ vin„ ast„zi la plen, am s„-l invit, dac„ dore∫te, s„ prezinte declara˛ia politic„ respectiv„.

## **Domnul Costache Mircea**

Bogdan Olteanu

#182600

V„ mul˛umesc foarte mult.

La punctul 2 pe ordinea de zi, stima˛i colegi, Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Bucov„˛ prin reorganizarea comunei Remetea Mare, jude˛ul Timi∫.

Legea are caracter organic.

Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 113 din Regulamentul Camerei.

La punctul 3, Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Legea are caracter organic.

Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, Ón

conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

La punctul 4, Propunerea legislativ„ privind sus˛inerea Ónv„˛„m‚ntului pre∫colar.

- Legea are caracter organic.

- Raport de adoptare din partea Comisiei pentru

- Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Suntem prima Camer„ sesizat„.

- Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„-∫i sus˛in„ proiectul? Nu

- dore∫te ini˛iatorul s„-∫i sus˛in„ proiectul.

Raportul comisiei.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, v„

rog.

Stima˛i colegi,

Este a doua oar„ c‚nd se Ónt‚mpl„ chestiunea aceasta. Nu pot s-o scot din nou de pe ordinea de zi, pentru c„ s-ar adopta tacit.

V„ propun s„ fi˛i de acord s„ o lu„m mai spre sf‚r∫it, atunci c‚nd sper„m c„ ∫i colegii no∫tri de la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ni se vor al„tura, dac„ nu sunt obiec˛ii.

V„ mul˛umesc.

La punctul 5, Propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Suntem prima Camer„ sesizat„.

- Ini˛iatorul? Comisia?

V„ mul˛umesc.

Aceea∫i situa˛ie.

Cred c„ voi scrie o scrisoare prietenoas„ Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport dup„ ∫edin˛a de ast„zi. La punctul 6, Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Suntem prima Camer„ sesizat„.

Ini˛iatorul?

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Bogdan Olteanu

#192322

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la 6 p‚n„ la 12?

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 136/2006 pentru completarea Legii nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative din domeniul propriet„˛ii.

Legea are caracter organic. Proiect adoptat tacit de Senat.

- Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„

- ∫i protec˛ie social„.

Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Din partea ini˛iatorului?

V„ rog, domnule secretar de stat Nicolescu.

## **Domnul Theodor Nicolescu** _— vicepre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acest proiect de lege urm„re∫te Ónl„turarea unor discrimin„ri Óntre cei implica˛i Ón solu˛ionarea cererilor de restituire a propriet„˛ii pe teritoriul Rom‚niei.

Av‚nd Ón vedere c„ la aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209 Parlamentul a introdus un amendament, pe care l-a ∫i adoptat, prin care to˛i membrii comisiilor locale de fond funciar primeau o indemniza˛ie pentru activitatea lor, ∫i cum demnitarii aveau nevoie de o reglementare special„, ei fiind discrimina˛i, de∫i sunt cei care r„spund Ón mod direct de aplicarea acestor legi, ne referim aici la demnit„˛ile publice alese ∫i numite, noi am considerat necesar s„ Ónl„tur„m aceast„ discriminare de a∫a manier„ Ónc‚t primarii, viceprimarii, prefec˛ii ∫i al˛i demnitari implica˛i Ón aplicarea legilor de restituire a propriet„˛ilor s„ beneficieze de aceste indemniza˛ii.

V„ mul˛umesc.

Bogdan Olteanu

#195482

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Proiectul r„m‚ne la vot final.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 La punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006 privind protec˛ia social„ acordat„ persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructur„rii ∫i reorganiz„rii unor societ„˛i na˛ionale, regii autonome, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul, v„ rog.

## **Domnul Akos Derzsi** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse_ **:**

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare protec˛ia social„ acordat„ persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructur„rii ∫i reorganiz„rii unor societ„˛i na˛ionale, regii autonome, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

M„surile prev„zute Ón proiect au Ón vedere atenuarea impactului social al proceselor de restructurare ∫i reorganizare, protec˛ia social„ a persoanelor concediate ∫i determinarea accept„rii postdisponibilizare a unor activit„˛i necesare Ónchiderii ∫i conserv„rii minelor.

Fa˛„ de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse propune plenului adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ Ón raportul comisiei. Mul˛umesc.

Bogdan Olteanu

#202396

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un amendament respins. Ini˛iatorul nu este Óns„ Ón sal„.

Dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2?

Adoptat. Punctul 3? Adoptat. Punctul 4? Adoptat. Punctul 5? Adoptat. Punctul 6? Adoptat. Punctul 7? Adoptat. Punctul 8? Adoptat.

Punctul 9, obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul de lege r„m‚ne la vot final.

La punctul 12, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat tacit de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru s„n„tate.

Procedur„ de urgen˛„. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul?

V„ rog frumos, domnule general.

## **Domnul Pavel Abraham** _— pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale Antidrog_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege are ca obiect de activitate monitorizarea opera˛iunilor cu precursori, obliga˛iile operatorilor cu substan˛e clasificate, procedura ∫i desf„∫urarea opera˛iunilor cu astfel de substan˛e, inclusiv p„strarea ∫i depozitarea acestora, precum ∫i r„spunderea juridic„ a operatorilor.

Aceast„ ordonan˛„ care urmeaz„ s„ fie aprobat„ prin proiectul de lege a fost determinat„ de o vizit„ a unei comisii de expertiz„ de la Comisia European„. Ne-am pus de acord ∫i, Ón cele din urm„, ea reglementeaz„ c‚teva situa˛ii deosebite, Ón sensul c„ se constituie ghi∫eul unic la nivel local, se apropie serviciul de cet„˛ean, se evit„ unele suprapuneri ∫i se asigur„ o mai bun„ corelare a opera˛iunilor cu astfel de substan˛e Ón Rom‚nia, Óntre ˛„rile din cadrul Uniunii Europene ∫i cu ter˛ii.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, sus˛inem aprobarea Ón forma discutat„ la comisii a proiectului prezentat Ón fa˛a dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Bogdan Olteanu

#205222

V„ mul˛umesc foarte mult.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un amendament respins.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 O s„ v„ rog, dac„ dori˛i, Comisia pentru ap„rare, s„-l sus˛in„.

V„ dau cuv‚ntul c‚nd ajungem la amendament, atunci.

Pofti˛i?

Sunte˛i la proiectul cu precursorii de droguri.

Nu se sus˛ine amendamentul respins? Mul˛umesc. Atunci lucr„m pe anexa cu amendamente respinse. De la punctul 1 la punctul 5, dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. De la 6 la 10? Adoptate. De la 11 la 15, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptate. De la 16 la 20? Adoptate. De la 21 la 25? Adoptate. De la 26 la 30? Adoptate. Punctul 31, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

™i acest proiect va trece la vot final.

La punctul 13, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind v‚nzarea spa˛iilor aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice. Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Proiect retrimis la comisie pentru a fi dezb„tut Ómpreun„ cu Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind v‚nzarea spa˛iilor aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Lege organic„.

Proiect respins de Senat. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„.

Raport comun din partea Comisiei pentru administra˛ie public„ pentru ambele ini˛iative, adoptarea primei propuneri legislative ∫i respingerea celei de-a doua.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ intervin„? Nu este necesar. Comisia, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comun, atunci.

Valeriu Tab„r„

#209498

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ prezint raportul Ónlocuitor asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997. Œn ∫edin˛a din data de 3 mai 2007, plenul Camerei Deputa˛ilor a hot„r‚t retrimiterea proiectului de lege la comisie, Ón vederea reexamin„rii ∫i Óntocmirii unui raport Ónlocuitor.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, av‚ndu-se Ón vedere ca persoanelor Óndrept„˛ite la Ómpropriet„rire, Ónscrise Ón tabele nominale Óntocmite Ón aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru Ónf„ptuirea reformei agrare, s„ li se acorde terenurile respective Ón limita suprafe˛elor disponibile; dac„ acest lucru nu este posibil, desp„gubiri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 21 de voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„, Ón ∫edin˛a din 14 mai 2007.

Potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 92 alin. (9) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterilor, comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu urm„toarele amendamente. Mul˛umesc.

Nicolae Popa

#212418

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ini˛iatorii sunt de la mai multe grupuri parlamentare, de fapt, de la toate grupurile parlamentare, pentru c„

ne-am dat seama de importan˛a acestei probleme, ∫i anume Ónfiin˛area unei agen˛ii specifice pentru zona montan„. A∫ vrea s„ v„ informez c„ nu este o inven˛ie a noastr„. Œn toate ˛„rile Europei exist„ un organism special care se ocup„ de problemele specifice zonelor montane, de problemele celor care locuiesc Ón aceast„ zon„, pentru c„, Óntr-adev„r, sunt probleme specifice.

De altminteri, Rom‚nia este cooptat„ Ón foarte multe organisme interna˛ionale privind zona montan„ ∫i ar fi p„cat ca la nivelul Ministerului Agriculturii s„ nu existe un organism, o direc˛ie specializat„ care s„ rezolve ∫i s„ reprezinte Rom‚nia Ón aceste organisme Ón care Rom‚nia este cooptat„.

Sigur c„, vorbind despre problemele specifice, vreau s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ a fost abandonat„ Óntr-un fel zona montan„, pentru c„ oamenii nu mai sunt Óncuraja˛i s„ mai creasc„ animale din cauza faptului c„ nu a existat o preocupare special„ pentru treaba aceasta, nu s-a Óncurajat turismul Ón aceast„ zon„ care este at‚t de necesar„ pentru a crea noi locuri de munc„, ∫i aici iar este o problem„ foarte serioas„, nu s-a mai dat niciun fel de aten˛ie Óncuraj„rii ∫i sus˛inerii me∫te∫ugurilor tradi˛ionale, care f„ceau odat„ faima Rom‚niei ∫i cu care ne prezentam la toate t‚rgurile interna˛ionale, s-au pierdut Ón timp ∫i trebuie s„ le redescoperim ∫i s„ le sus˛inem Ón continuare. ™i bineÓn˛eles c„ lipsa locurilor de munc„ a condus, Ón mod automat, la migra˛ia popula˛iei din zona montan„ spre alte zone, ceea ce reprezint„ un lucru extrem de periculos, spuneam ∫i o repet de la acest microfon, muntele f„r„ om este un munte mort, care nu poate s„ fie b„gat Ón seam„.

De aceea, noi, ini˛iatorii acestui proiect de lege, am c„utat s„ armoniz„m legisla˛ia rom‚neasc„ cu cea european„, de Ónfiin˛are a acestei agen˛ii a zonei montane, care va func˛iona Ón cadrul Ministerului Agriculturii.

V„ mul˛umesc.

Bogdan Olteanu

#216488

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Guvernul, dac„ dori˛i s„ interveni˛i?

Dac„ dori˛i s„ exprima˛i punctul de vedere al Guvernului?

## **Domnul Gheorghe Albu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Punctul de vedere al Ministerului Agriculturii cu privire la Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale a Zonei Montane este urm„torul.

Conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, v„ spunem c„ Ón cadrul Ministerului Agriculturii exist„ o direc˛ie care se ocup„ de administrarea ∫i Óntocmirea propunerilor de administrare privind zona montan„.

Av‚nd Ón vedere Legea nr. 347/2004, prin hot„r‚ri ale Guvernului s-au stabilit strategii de dezvoltare durabil„ a zonei montane, iar Ón cadrul direc˛iilor generale pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, al autorit„˛ii de management pentru programul na˛ional de dezvoltare rural„ din structura organizatoric„ a Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale func˛ioneaz„ ca birou Agen˛ia Na˛ional„ a Zonei Montane. La nivel teritorial, activit„˛ile pentru zona montan„ sunt coordonate de un director executiv adjunct ∫i desf„∫urate de exper˛i, Ón cadrul Compartimentului promovare, informare ∫i raportare, al Compartimentului lideri ∫i al altor programe ale direc˛iilor pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ jude˛ean„.

Atribu˛iile Agen˛iei Na˛ionale a Zonei Montane se Óncadreaz„ Ón domeniile de dezvoltare rural„, iar personalul alocat este suficient ∫i asigur„ o bun„ desf„∫urare a activit„˛ilor care revin acestui compartiment.

Conform actualei structuri institu˛ionale ∫i atribu˛iilor acestora, personalul beneficiaz„ Ón acest an de o majorare salarial„ ∫i consider„m c„ Ónfiin˛area unei astfel de agen˛ii nu se justific„.

De altfel, ∫i punctul de vedere al Guvernului este c„ nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative ∫i, totodat„, exist„ ∫i avizul negativ al comisiilor de specialitate din Senat.

Ca atare, Ministerul Agriculturii nu sus˛ine Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Zonei Montane.

Ioan Aurel Rus

#218731

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu m„ surprinde atitudinea Guvernului care nu vrea s„ sus˛in„ Ónfiin˛area unei astfel de agen˛ii, ci vreau doar s„ le amintesc celor din Ministerul Agriculturii c„ ordonan˛a dat„ de ministrul Sulfina Barbu, care trecea la depopularea mun˛ilor, a fost vehement contestat„ de cei care ast„zi se afl„ la conducerea ministerului.

Œnfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale a Zonei Montane este foarte bun„. S„ ne amintim c„, Ómpreun„ cu domnul deputat Tab„r„ ∫i cu al˛i colegi, inten˛ionam s„ form„m grupul îPrietenii mun˛ilor“ sau îPrietenul muntelui“ Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i Ónc„ nu am reu∫it s„ facem acest lucru.

Se cunoa∫te c„ la ora actual„ mun˛ii Rom‚niei se duc spre de∫ertificare ∫i depopulare. Se cunoa∫te c„ acea ordonan˛„ de urgen˛„ spunea c„ Ón zonele de rezerva˛ii naturale ∫i Ón zonele limitrofe se interzice p„∫unarea, organizarea de st‚ne. Aceasta Ónseamn„ c„ cet„˛enii rom‚ni care tr„iesc tocmai Ón acea zon„, ei trebuiau s„ moar„ de foame.

S„ ne amintim c„ Rom‚nia trebuia s„ dea un ora∫ care s„ fie secretar al Conven˛iei de la Viena, ∫i pentru acest lucru a fost stabilit ora∫ul Bra∫ov, de∫i cei care erau trimi∫i s„ negocieze acest lucru c„utau un ora∫ dintr-o alt„ ˛ar„, care are abia 9 comune Ón mun˛i, ∫i noi suntem o ˛ar„ care avem aproape 60% din Mun˛ii Carpa˛i, Ói avem la noi Ón ˛ar„.

Sus˛inem aceast„ Ónfiin˛are a Agen˛iei Zonale a Muntelui ∫i cred c„ era bine dac„ era invitat ast„zi, la aceast„ lucrare, ∫i doctorul Radu Rey, pre∫edintele CEFIDEC-ului, cel care se lupt„ foarte mult pentru p„strarea montanologiei, pentru p„strarea specificului montan, pentru p„strarea a tot ce Ónseamn„ cresc„tori de animale din zona muntelui, pentru c„, s„ ne Óndrept„m pu˛in cu ochii spre ei, sunt ∫i o parte din electorii no∫tri. Sus˛inem, deci, Ónfiin˛area acestei agen˛ii. Mul˛umesc.

Valeriu Tab„r„

#220673

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Suntem Ón fa˛a unei ini˛iative legislative care, dup„ opinia mea ∫i dup„ opinia noastr„, a majorit„˛ii, este extrem de necesar„ pentru ceea ce Ónseamn„ o treime din teritoriul Rom‚niei, o treime Ón care are loc o via˛„ economic„ ∫i social„ cu un grad foarte mare de specificitate.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ v„ spun c„ Rom‚nia face parte din îEuromontana“, este asociat„ la toate structurile europene, inclusiv la programe care vin direct pentru zona montan„ din Uniunea European„.

Pe de alt„ parte, cred c„ to˛i cei de aici, care c„l„torim ∫i care, Ón mod sigur, avem acest spirit de observa˛ie asupra situa˛iei din mun˛i, ne d„m seama c„ toate m„surile care au fost luate p‚n„ acum nu au avut o eficacitate, o eficien˛„ deosebit„, ∫i lucrul cel mai grav

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 este ceea ce Ónseamn„ depopularea acestor mun˛i. Lucrul cel mai grav este faptul c„ se renun˛„ la ceea ce Ónseamn„ natural acolo, se renun˛„ la ceea ce, practic, Óncerc„m s„ ob˛inem la nivel na˛ional ∫i la nivel european, dac„ vre˛i, tradi˛iile, elementele de identitate, produsele cu o mare valoare de pia˛„, produsele pe care le putem duce Ón Uniunea European„ ∫i Ón comer˛ul interna˛ional, din punct de vedere al complementarit„˛ii...

Dar, repet Ónc„ o dat„, programe de acest tip ∫i agen˛ii care s„ gestioneze direct o zon„ care, repet, reprezint„ 33% din suprafa˛a Rom‚niei, se g„sesc ∫i Ón alte ˛„ri care au zon„ montan„, cum este Austria, nu mai vorbesc de Elve˛ia sau, dac„ vre˛i, un teritoriu asem„n„tor ca propor˛ie din teritoriul na˛ional, Fran˛a.

Acesta este motivul pentru care nu cred ∫i Ól rog pe domnul secretar de stat, sigur, d‚nsul este mai nou Ón minister, s„ analizeze eficien˛a acelui birou, c„ este un birou cu 3 sau 4 persoane, care nu este legat de profesia lor, nu at‚t c‚t ar vrea s„ fac„, c‚t neputin˛a de a cuprinde o parte din teritoriul na˛ional de o a∫a de mare importan˛„ ∫i cu at‚t de multe probleme, pentru c„ acolo avem absolut toate problemele, merg‚nd de la ceea ce Ónseamn„ regulariz„ri de ape, de valorificare a masei lemnoase, de valorificare ∫i de cre∫tere a animalelor ∫i a∫a mai departe, economie, repet, extraordinar de mare, care se impune s„ fie gestionat„ Óntr-un anumit fel.

Pe de alt„ parte, Óntreaga structur„ nu este rupt„ de minister, este Ón coordonarea ministerului.

™i Ónc„ o chestiune, cu care vreau s„ Ónchei, zona de munte nu este una care se aseam„n„ cu restul zonelor ˛„rii, cu c‚mpia, cu lunca, cu tot ceea ce vedem aici, este o zon„ care rupe orizonturile, p‚n„ la urm„, sau creeaz„ mai multe orizonturi, poate mai aproape un pic de cer ∫i mai sub p„m‚nt uneori.

Acesta este motivul pentru care se impune o lege care s„ reglementeze ∫i s„ formeze, ∫i s„ organizeze o structur„ care s„ gestioneze aceast„ zon„.

Din acest punct de vedere, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va sus˛ine aceast„ lege. Mul˛umesc.

Liviu Timar

#225332

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Membrii P.S.D. din Comisia pentru agricultur„, Ón comisie, Óntr-adev„r, au votat pentru, dar ulterior am f„cut o analiz„, ˛in‚nd cont de situa˛ia din teritoriu Ón ceea ce prive∫te structurile care exist„ la aceast„ dat„, care au tangen˛„ cu agricultura.

Nu c„ nu am fi de acord cu dezvoltarea zonei montane. Œntr-adev„r, zona montan„ trebuie s„ se dezvolte, cum, practic, ar trebui s„ se dezvolte toat„ agricultura. Depopularea nu se datoreaz„ faptului c„ nu este ajutat„ zona montan„, depopularea se datoreaz„ faptului c„ Óntreaga agricultur„ nu este ajutat„. Poate cineva s„ spun„ de la acest microfon cum este ajutat„ agricultura din zona de c‚mpie mai mult dec‚t zona de munte sau invers? Nu este ajutat„ deloc agricultura. Acesta este adev„rul! ™i acum, a crea o alt„ structur„ la nivelul jude˛elor... Practic, la nivelul jude˛elor exist„ o direc˛ie agricol„ pentru dezvoltare, care r„spundea p‚n„ Ón 2004, inclusiv p‚n„ Ón 2005 de tot ceea ce se Ónt‚mpla Ón agricultura unui jude˛ ∫i Ón agricultura ˛„rii rom‚ne∫ti. De atunci am mai creat Ónc„ dou„ agen˛ii care se ocup„ de derularea fondurilor de la Uniunea European„, de Programul SAPARD.

Acest lucru Ól f„cea direc˛ia agricol„, care are o structur„ foarte bine conturat„ la nivelul jude˛elor, iar acum, cre‚nd aceste dou„ agen˛ii, nu mai are aceste atribu˛iuni. Potrivit acestui act normativ care a fost amintit de c„tre domnul secretar de stat, practic, direc˛iile agricole au acum aceast„ posibilitate ∫i au aceste structuri s„ r„spund„ de Óntreaga strategie de dezvoltare a jude˛elor, inclusiv a celor 28 care au zon„ montan„. Este inutil s„ mai cre„m Ónc„ o agen˛ie, Ónc„ ceva stufos pe l‚ng„ direc˛iile agricole.

Practic, la nivelul direc˛iilor agricole exist„ un director executiv plus Ónc„ patru directori. S„ mai cre„m Ónc„ un post de director ∫i alte structuri ca s„ facem ce? Ca s„ facem structuri! Este inutil la aceast„ dat„ s„ cre„m Ónc„ o agen˛ie, cu anumite compartimente, de∫i la nivelul jude˛elor exist„ aceast„ posibilitate de a dezvolta zona montan„. Este inutil s„ facem aceast„ agen˛ie ∫i, de aceea, eu propun colegilor mei s„ nu voteze, c„ este inutil s„ facem aceast„ agen˛ie, la aceast„ dat„. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007

Marcu Tudor

#228534

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aproape tot ce am auzit p‚n„ acum referitor la acest proiect de lege este pertinent ∫i justificat.

V„d, Óns„, c„ proiectul a fost propus de membri ai P.S.D., P.N.L., P.D., P.C. ∫i U.D.M.R.

Dac„ ei au izbutit s„ se pun„ de acord at‚t de mul˛i — sunt convins, speciali∫ti Ón domeniul respectiv —, Ónseamn„ c„ necesitatea propunerii unui asemenea proiect exist„, cu at‚t mai mult cu c‚t la Senat comisiile de specialitate, de agricultur„ ∫i, probabil, juridic„, au fost de acord aproape Ón unanimitate, cum este ∫i Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice de la noi, reprezentat„ de domnul Valeriu Tab„r„.

Œntrebarea mea ar fi urm„toarea: noi ne-am hot„r‚t s„ vot„m, Partidul Rom‚nia Mare, acest proiect de lege, a∫a cum este propus de c„tre Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, pun‚nd de acord toate acele propuneri ale membrilor celor cinci partide pe care le-am enun˛at anterior ∫i cu ce s-a discutat ulterior Ón comisie, pentru c„ ni se pare c„ este necesar s„ se Ónfiin˛eze ceva care s„ reglementeze o activitate foarte diversificat„ din mun˛i, din dealuri, din zone Ón care sunt oameni rari, pu˛ini... nu pu˛ini, rari, ∫i au tangen˛„ unii cu al˛ii mai pu˛in ∫i sunt controla˛i sau condu∫i, sau ajuta˛i mai pu˛in dec‚t p‚n„ acum.

Problema este... ce a spus domnul deputat anterior discursului meu, c„ exist„ astfel de structuri care se ocupau cu a∫a ceva. Dac„ exist„ ∫i nu s-au ocupat, ∫i n-au dezvoltat, ∫i au f„cut sim˛it„ necesitatea Ónfiin˛„rii unei asemenea agen˛ii, care s„ le ia din atributele pe care le aveau anterior Ónseamn„ c„ ele nu ∫i-au desf„∫urat Ón totalitate sau corect, sau justificat activit„˛ile cu care au fost Óndritui˛i prin legea de Ónfiin˛are a acelor structuri.

Ca atare, Óntrebarea ar fi: de ce Senatul a respins acest proiect de lege dup„ ce comisiile au votat? Este, cumva, o respingere prin aprobare tacit„? Sau ar fi fost aprobare, nu respingere! N-am Ón˛eles de ce Senatul a

respins aceast„ propunere, c‚nd noi, to˛i, am c„zut de acord, cu excep˛ia domnului deputat, colegul nostru, c„ este necesar„ Ónfiin˛area unei asemenea agen˛ii.

Aceasta ar fi o problem„.

™i a doua, noi facem apel la cei care voteaz„, to˛i colegii no∫tri s„ fie receptivi la reglementarea nou„ a unor astfel de activit„˛i care nu au fost p‚n„ acum sim˛ite Ón zonele pentru care a fost creat„ aceast„ agen˛ie ∫i s„ cre„m un cadru nou. Poate a∫a iese mai bine. Nu Ónseamn„ c„, dac„ am Ónfiin˛at-o, a fost numai Ón scopul de a da de lucru unor oameni, ci pur ∫i simplu pentru c„ s-a sim˛it nevoia Ónfiin˛„rii ei.

Deci fac apel la votul dumneavoastr„ ∫i poate Ómi r„spunde ∫i mie cineva: ce rezerv„ a avut Senatul c„ nu a votat un astfel de proiect de lege foarte pertinent, dup„ p„rerea noastr„?

V„ mul˛umesc.

Eugen fiapu-Nazare

#246834

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare necesitatea compatibiliz„rii Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobat„ prin Legea nr. 11 din 1994, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, cu Directiva nr. 22/2004 a Comisiei Europene privind mijloacele de m„surare. Directiva stabile∫te condi˛iile de introducere pe pia˛„ ∫i punerea Ón func˛iune a unui num„r de 10 categorii de mijloace de m„surare, cerin˛e esen˛iale ∫i specifice pe care acestea trebuie s„ le Óndeplineasc„ ∫i modalit„˛i de evaluare a conformit„˛ii cu aceste cerin˛e, ∫i a fost transpus„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 264 din 2006 privind stabilirea condi˛iilor de introducere pe pia˛„ ∫i de punere Ón func˛iune a mijloacelor de m„surare.

Transpunerea acestei directive impune modificarea unor prevederi ale Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1992 care se refer„ Ón principal la introducerea pe pia˛„ ∫i punerea Ón func˛iune a categoriilor de mijloace de m„surare men˛ionate, astfel Ónc‚t s„ se realizeze consecven˛a Ón reglementare.

Prezentul proiect de lege are Ón vedere identificarea categoriilor de mijloace de m„surare, pentru care se aplic„ prevederile directivelor europene din noua abordare, stabilirea condi˛iilor de introducere pe pia˛„ ∫i de punere Ón func˛iune a acestora, stabilirea modalit„˛ilor de control metrologic legal pentru mijloacele de m„surare aflate Ón utilizare, eliminarea unor prevederi pentru care exist„ deja proceduri comunitare, precum ∫i eliminarea unor prevederi pentru crearea de condi˛ii nediscriminatorii, Ón vederea introducerii pe pia˛„ ∫i/sau a punerii Ón func˛iune a mijloacelor de m„surare pentru to˛i produc„torii at‚t din Rom‚nia, c‚t ∫i din restul statelor membre ale Uniunii Europene.

Fa˛„ de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea, Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2007 pentru modificarea Ordonan˛ei nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.

V„ mul˛umesc.

Kerekes Károly

#252067

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se propune completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor.

Prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ am propus, fiind vorba despre doi ini˛iatori, eu ∫i domnul senator Puskás Valentin, eliminarea unor gre∫eli, inechit„˛i ale procesului de recalculare a pensiilor.

Am sesizat dou„ probleme.

Prima problem„, privind Ónlocuirea salariului minim pe economie cu salariul mediu pe economie Ón cazurile Ón care nu erau Ónregistrate salariile Ón carnetele de munc„ pentru perioada anterioar„ anului 1963, s-a rezolvat, a∫a cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2007.

Œns„ cea de a doua problem„, care nu s-a rezolvat, se refer„ la repararea unei alte gre∫eli. Prin aceast„ gre∫eal„ s-a luat Ón considerare la recalculare un stagiu de cotizare de 30 de ani Ón cazul persoanelor care, Ón perioada 1 iulie 1977—31 martie 2001, au activat Ón grupa I de munc„.

Prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ am propus s„ se ia Ón considerare un stagiu de cotizare de vechime de 20 de ani, ce a fost prev„zut de Legea nr. 3/1977, deci de vechea Lege a pensiilor.

Problema sesizat„ este o problem„ care a preocupat toate partidele, prin multe interpel„ri ∫i Óntreb„ri adresate Guvernului, respectiv Ministerului Muncii.

Modul gre∫it de calcul a afectat Óntr-un mod serios nivelul pensiilor Ón cazul acestor persoane Ón urma recalcul„rii pensiilor, cre‚nd tensiune, nemul˛umire Ón r‚ndul acestora.

Œn practica judec„toreasc„ au ap„rut o mul˛ime de hot„r‚ri judec„tore∫ti prin care se admit cererile persoanelor vizate de a lua Ón considerare vechimea de 20 de ani la recalcularea pensiilor, deci vom avea de-a face cu o situa˛ie neunitar„ Ón aplicarea legii.

Pentru a elimina aceast„ situa˛ie ∫i pentru a aduce o repara˛ie corect„ cer s„ admite˛i, s„ vota˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mircea Valer Pu∫c„

#258729

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Propunerea legislativ„ de la acest punct de pe ordinea de zi prevede, Ón fapt, posibilitatea ca institu˛iile publice, Ón situa˛ia Ón care constat„ c„ studiile doctorale pe care un func˛ionar public urmeaz„ s„ le desf„∫oare sunt orientate spre beneficiul institu˛iei publice ∫i cre∫terii performan˛elor sale pe de o parte, pe de alt„ parte, strict legate cu fi∫a postului func˛ionarului, cu alte cuvinte Ón mod evident asigur‚nd cre∫terea performan˛elor acelui func˛ionar public, deci Ón aceste situa˛ii institu˛ia public„ s„ poat„ s„ asigure o finan˛are sau o cofinan˛are a costurilor acestor studii doctorale, ∫i anume cu echivalentul a dou„ salarii tarifare lunare anual.

Propunerea pe care am depus-o Ón aten˛ia Parlamentului se datoreaz„ ∫i faptului c„, la momentul la care legisla˛ia Ón domeniu a fost creat„, Procesul Bologna, cel privitor la reforma Ón educa˛ie, nu era Ónc„ lansat, iar studiile doctorale nu f„ceau parte din setul de studii universale, a∫a cum, acum, Procesul Bologna le define∫te.

Cu alte cuvinte, am dorit s„ fac o repara˛ie, s„ introduc, practic, Ón termenii rezonabilit„˛ii nevoia de a asigura, pe de o parte, resurs„ uman„ Ónalt calificat„ pentru institu˛iile publice Ón serviciul cet„˛eanului, iar pe de alt„ parte s„ asigur posibilitatea educa˛iei continue, inclusiv la nivelul func˛ionarilor publici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 Fac doar o parantez„, spun‚nd c„ func˛ionarii publici nu pot s„ urmeze studiile doctorale Ón regim de frecven˛„ la facultate, ∫i ei trebuie s„ le urmeze Ón regimul fie seral, fie f„r„ frecven˛„, cu alte cuvinte nu pot s„ fie sco∫i din activitate.

Din aceste motive, propunerea legislativ„ eu o consider a fi util„ Ón special institu˛iilor publice, pe de o parte, cresc‚ndu-le competen˛a ∫i eficien˛a Ón activitate, dar, cu siguran˛„, utilitatea propunerii legislative vizeaz„ cet„˛eanul, beneficiarul acestor servicii.

Œn Óncheiere, eu solicit plenului s„ nu aprobe raportul de respingere ∫i, prin votul de respingere a propunerii de respingere, legea s„ fie rediscutat„.

V„ mul˛umesc.

Marcu Tudor

#280932

## Domnule pre∫edinte,

Eu zic c„ ar trebui s„ face˛i un mod elegant de a ne l„sa s„ spunem punctul de vedere ∫i eu, ∫i Mircovici, ∫i cei care mai au de spus, pentru c„ eu constat, ∫i sunt perfect con∫tient de ce spun, c„ suntem Óndemna˛i la o fraud„ legislativ„. Pe furi∫, pe neb„gare de seam„, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 ∫mecherii, cu fraude direct Ón proiectele, cum se numesc... Ón procesul de desf„∫urare a acestor activit„˛i de p‚n„ ast„zi, toate la rug„mintea, s-o spun pe ∫leau... Iat„ de ce-l acuz eu de trafic de influen˛„ pe domnul T„riceanu.

V„ spun despre ce este vorba. Domnul T„riceanu ∫i-a rupt piciorul. ™tim cu to˛ii. S-a dus la spital, la nu ∫tiu ce policlinic„... Acolo, Ón timp ce-l trata, unul dintre... directorul acelui centru care se roag„ de ani ∫i ani de zile de toate forurile posibile, ∫i de P.D.S.R., ∫i de alte guverne s„ treac„ acest centru pe care a pus el ochii ∫i unde e de mult director, din subordinea Ministerului Ap„r„rii, care l-a construit, Ón subordinea lor, a academiei, unde e el membru sau ce e acolo. Domnul T„riceanu i-a promis. Domnul T„riceanu a f„cut presiuni asupra unora dintre membrii P.N.L. din aceast„ Camer„ s„ resping„ ceea ce a f„cut Senatul ∫i s„ aprobe ce i-a promis el directorului de spital. Domnul T„riceanu a intervenit direct ∫i a f„cut trafic de influen˛„ la subordona˛ii lui din Parlament.

Iat„ despre ce este vorba! Inten˛ionat nu s-a trecut la toate acele comisii de care a amintit ∫i domnul general Mircovici. Inten˛ionat s-a scris aici peste tot: nu e cazul, nu e cazul, vreo zece astfel de trimiteri directe Ón procedura noastr„ obi∫nuit„: nu e cazul! Procedura prin care a trecut Ón comisie a fost pe furi∫, nu s-a spus Ón procesul-verbal c‚˛i au fost pentru, c‚˛i au fost Ómpotriv„, c‚˛i s-au ab˛inut. Au zis a∫a, la derut„, cu majoritate a trecut.

De asemenea, i s-a dat ordonan˛„ de urgen˛„ c‚nd Consiliul Legislativ spune c„ nu este cazul de o ordonan˛„ de urgen˛„. Ce era a∫a o ordonan˛„ de urgen˛„ c‚nd de 17 ani se chinuie acest centru s„ treac„ din subordinea Ministerului Ap„r„rii la Academia Rom‚n„! Am Ón˛eles, a dat îElias“-ul, nu era construit de noi, era construit de Comunitatea Evreiasc„. Toat„ lumea a fost de acord, se face justificat retrocedare, dar nu a∫a, pe prietenie, s„ trec eu de la Ministerul Ap„r„rii la Academia Rom‚n„.

Iat„ mai departe... Tot astfel, s-au pus ochii de c„tre subordona˛i ai domnului Nicol„escu, noroc c„ Domnia Sa nu a fost p‚n„ Ón final de acord, s„ se treac„ Casa O.P.S.N.A.J. ∫i tot ce mai ˛ine de Armat„...

Valentin Adrian Iliescu

#289338

O lege dat„ pentru o singur„ persoan„, care este directorul Centrului Medical de Diagnostic ∫i Tratament Ambulatoriu, domnul ™erban R„dulescu, ∫i, dac„ vre˛i, Ón detrimentul a peste 1.200 de salaria˛i, salaria˛ii acestei unit„˛i, este nu numai o lege dat„ pentru o singur„ persoan„, este o viciere grav„ a procedurii parlamentare.

Cum bine spunea colegul meu, aceast„ lege a fost trecut„ pe ∫est, pe blat, pe articole, acum o s„pt„m‚n„, c‚nd Ón plenul Camerei nu erau dec‚t 10—15 deputa˛i. Ast„zi, conform sesiz„rii, pentru Comisia pentru s„n„tate ast„zi era termenul-limit„ pentru depunerea amendamentelor. Comisia sesizat„ pe fond, f„r„ niciun fel de justificare, a f„cut raportul, f„r„ s„ aib„ punctul de vedere al Comisiei pentru munc„, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, al Comisiei juridice, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón materialul care venea de la Consiliul Legislativ erau suficiente motive ca aceste comisii s„-∫i pun„ serios problema asupra oportunit„˛ii acestei legi.

Stima˛i colegi,

M„ refer, Ón primul r‚nd, la deputa˛ii de Bucure∫ti. ™ti˛i c„ cei care sunt angaja˛i ca medici, ca asisten˛i, ca brancardieri, ca ∫oferi, ca femei de serviciu pierd prin aceast„ ordonan˛„, numai pentru domnul ™erban R„dulescu, medicul personal al domnului C„lin PopescuT„riceanu, pierd Ón fiecare lun„ cam 40% din salariu? Eu personal, ca membru al Comisiei pentru munc„, nu pot fi de acord cu un asemenea lucru.

Mai mult dec‚t at‚t, v„ aduc aminte c„ aceast„ lege avea ca termen de depunere a raportului 29 mai, adic„ peste exact o s„pt„m‚n„. Repet, nu am Ón˛eles nici graba, nici oportunitatea, ∫i tot ceea ce spun eu este Ónso˛it ∫i de punctul de vedere al Consiliului Legislativ, ∫i de interven˛iile colegilor mei deputa˛i.

Este o sfidare la adresa bunului-sim˛, a normalit„˛ii ∫i dovada foarte clar„ c„ Ón aceast„ ˛ar„ se fac legi pentru o singur„ persoan„, Ón detrimentul marii majorit„˛i. Nu vreau s„ vin cu alte argumente pe care le invoc„ oamenii de la aceast„ policlinic„, c„ domnul director ™erban R„dulescu a fost om al vechii Securit„˛i, c„ a fost medicul ambasadei Uniunii Sovietice, c„ aceast„ policlinic„ se dore∫te a fi o mare afacere imobiliar„. Este Ón kilometrul zero al Bucure∫tiului. M„ bizui doar pe argumentele care sunt Ón raportul Consiliului Legislativ ∫i pe buna-credin˛„ a colegilor mei, care, evident, nu pot cere dec‚t un singur lucru, s„ se trimit„ Ónapoi aceast„ lege la Comisia de s„n„tate ∫i numai dup„ ce vom primi avize de la celelalte comisii, atunci vom putea s„ avem o judecat„ dreapt„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor. Astfel, mi se pare c„ este un lucru nedrept.

™i v-a∫ mai cere un lucru, stima˛i colegi, s„ citi˛i stenograma de la Senat, acolo unde s-a respins aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i oameni din tot spectrul politic, de la pre∫edintele Senatului p‚n„ la membrii Comisiei de ap„rare, de munc„ ∫i protec˛ie social„, au respins Ón unanimitate aceast„ ordonan˛„. De ce noi, a∫a, pe ∫est, Óntr-un moment Ón care toat„ lumea era ocupat„ cu referendumul, vrem s„ trecem aceast„ ordonan˛„?

Repet, este o lege dat„ pentru o singur„ persoan„ ∫i care a fost trecut„ pe articole pe blat, pe ∫est.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007

Bogdan Olteanu

#294317

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## Da.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ ∫i alte... Exist„ nenum„ra˛i...

## Stima˛i colegi,

Uita˛i care este chestiunea. Eu v„ atrag aten˛ia c„ suntem Ón afara procedurii. Suntem Ón afara procedurii! Indiferent de interven˛iile dumneavoastr„ ∫i sigur c„, dac„ ve˛i considera necesar, la ora 13,00 o s„ sist„m lucr„rile, dac„ ve˛i fi de acord, vom continua, totu∫i, p‚n„ la finalizarea voturilor finale, pentru c„, p‚n„ la urm„, de asta suntem aici ∫i de asta suntem pl„ti˛i. Pe l‚ng„, sigur, insultarea Academiei Rom‚ne pe care o acuz„m de trafic imobiliar ∫i eu personal Ómi cer scuze, Ón numele Parlamentului, pentru genul acesta de afirma˛ii ∫i a∫tept ∫i din partea colegilor care au f„cut asemenea afirma˛ii s„-∫i cear„ scuze Academiei Rom‚ne, dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón continuare, eu v„ invit s„ interveni˛i la declara˛ii politice. Chestiunea a fost c‚t se poate de clar expus„, mult mai clar expus„ de domnul deputat lider de grup Márton Árpád Francisc dec‚t de mine ∫i-i mul˛umesc pentru asta. Nu suntem la declara˛ii politice! Nu ∫tiu cine a fost prezent ∫i cine a fost absent mar˛i, dar desigur lista de prezen˛„ va spune acest lucru. A˛i avut dreptul s„ v„ pronun˛a˛i atunci.

Ave˛i dreptul s„ v„ pronun˛a˛i, va fi un vot electronic, fiecare dintre dumneavoastr„ se va pronun˛a prin vot, va fi vot nominal, se va g„si pe site-ul Camerei Deputa˛ilor.

Eu v„ rog foarte mult Óns„ s„ nu transform„m Óntr-un circ aceast„ chestiune. Cei care consider„ c„ este vorba despre trafic de influen˛„ sunt convins c„ vor vota Ómpotriv„. Cei care consider„ c„ este vorba despre o decizie neinspirat„ sunt convins c„ vor vota Ómpotriv„. Cei care consider„ c„ este o decizie Ón˛eleapt„ ∫i cinstit„ presupun c„ vor vota pentru.

V„ rog s„ v„ manifesta˛i prin vot, a∫a cum prevede Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Nu.

Nu mai dau cuv‚ntul niciunuia dintre colegi, c„ mai sunt 10 colegi Ónscri∫i la cuv‚nt, ∫i noi am venit aici s„ vot„m.

Domnule deputat, nu... _(Domnului deputat Eugen Bejinariu, care cere cuv‚ntul_ .)

N-am dat! Am dat Ón ordinea Ón care am Ónregistrat Ónscrierea la cuv‚nt...

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

La punctul 1 pe ordinea de zi, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.

Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

Proiectul de lege a Óntrunit 151 de voturi, insuficient pentru a fi adoptat.

A fost respins.

Marcu Tudor

#301971

## **Domnul Marcu Tudor:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o zi ur‚t„. Noi am asistat ast„zi, din incon∫tien˛a unora, clar v-o spun, f„r„ replic„, la ∫mecheriile c„zute de acord Óntre o parte dintre membrii P.D.S.R. ∫i membrii P.N.L. care se sus˛in reciproc la astfel de fraude.

Eu v„ spun, Óns„, c„ mai avem dou„ posibilit„˛i, domnilor de la P.D.S.R., s„ vede˛i dac„ vor c„dea de acord Óntru totul cu propunerile dumneavoastr„ cei de la P.N.L., p‚n„ c‚nd se va pronun˛a Curtea Constitu˛ional„ la pl‚ngerea pe care o vom face noi pentru neconstitu˛ionalitate, c„ nu exist„ niciun motiv pentru urgen˛„, specificat ∫i de c„tre Consiliul Legislativ. Avem timp s„ v„ l„muri˛i la Ón˛elegerile pe care le face˛i pe furi∫ ∫i tr„da˛i ∫i unii, ∫i al˛ii pe cei cu care a˛i convenit ceva ∫i ne face˛i pe to˛i de r‚s, ∫i ne b„ga˛i pe to˛i Óntr-o g„leat„ Ón care a˛i intrat deja.

™i mai avem o cale, calea prin care pre∫edintele B„sescu nu va c„dea de acord 100% asupra unei ∫mecherii f„cute de domnul T„riceanu Ómpreun„ cu directorul spitalului, la care au achiesat, din discu˛ii paralele, P.N.L.-ul cu o parte din P.D.S.R. Ace∫tia, o parte din P.D.S.R., erau, nu i-a˛i v„zut, jum„tate ziceau îm‚na sus“, de bun„-credin˛„, jum„tate ziceau invers, de rea-credin˛„, pentru c„ aceia ∫tiau ce Ón˛elegeri au f„cut cu P.N.L.-ul.

Noi v„ spunem c„ n-am f„cut nicio Ón˛elegere ∫i indiferent ce va zice P.D.S.R.-ul, dac„ astfel de situa˛ii se perpetueaz„, noi vom face toate diligen˛ele necesare pentru ca acest Guvern corupt, a∫a cum a r„mas acum, p‚n„ acum am acuzat de corup˛ie P.D.-ul, acum acuz de corup˛ie P.N.L.-ul, s„ nu mai aib„ via˛„ lung„, chiar dac„ vor fi sau nu alegeri anticipate.

Dac„ astfel suntem trata˛i, cei care suntem de bun„-credin˛„, de c„tre ∫mecherii din Guvern, ∫i ∫mecherii din Parlament, ∫i ∫mecherii din sistemul na˛ional de s„n„tate, hai s„ nu zic sistem, de la spital, Ónseamn„ c„ v„ merita˛i soarta, at‚t aceia dintre noi, c‚t ∫i aceia din Guvern care vor c„dea. V„ spun mai mult ca sigur.

V„ mul˛umesc.

Bogdan Olteanu

#304385

Bun„ ziua!

C‚teva considerente care cred eu c„ sunt importante Ón acest moment, ∫i v„ vorbesc Ón calitatea mea de deputat, dar, Ón acela∫i timp, ∫i de unul care, momentan, ∫tie ce se Ónt‚mpl„ Ón domeniul s„n„t„˛ii, cinci puncte pe care vreau s„ vi le aduc la cuno∫tin˛„.

Œn primul r‚nd, cred c„ ar trebui ca tonul discu˛iilor s„ fie mai pu˛in pasional, ∫i mai pu˛in emo˛ional, pentru c„ acum vorbim, de fapt, despre o reorganizare a unei institu˛ii care este Policlinica 10. Spunea domnul pre∫edinte Ifrim, pre∫edinte al Comisiei de s„n„tate, c„, Ón Rom‚nia, spitalele func˛ioneaz„ Ómpreun„ cu ambulatoriul de specialitate, cu policlinici. Nu facem dec‚t, prin acest act normativ, s„ aducem la normalitate ∫i Spitalul îElias“, dac„ se Ón˛elege ce e acea normalitate. Dac„ nu, sigur, vor fi Ón continuare puncte de vedere diferite. ™i este normal s„ fie a∫a Óntr-o democra˛ie.

A∫ spune, de asemenea, c„ unii dintre cei care au luat cuv‚ntul, ∫i-mi cer scuze pentru acest lucru, ori uit„ c„ sunt Ón conflict de interese pentru ceea ce reprezint„, ori continu„ ∫i ei s„ fac„ trafic de influen˛„, pentru c„ unii dintre ei fac trafic de influen˛„ s„-i apere pe cei care se consider„ acum nedrept„˛i˛i c„ trec de la Ministerul Ap„r„rii la Academia Rom‚n„. Eu cred c„ cei care lucreaz„ sau vor lucra la Academia Rom‚n„ ar trebui s„ fie m‚ndri, pentru c„ se duc la o institu˛ie important„ a acestei ˛„ri ∫i, Ón acela∫i timp, noi ∫tim, de asemenea, c„ frica acestor salaria˛i de la Policlinica 10 este c„ vor pierde la leaf„, c„ nu vor mai primi ni∫te sporuri a∫a cum primeau la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Dar eu cred c„ noi c‚nd facem o reorganizare n-o facem pentru un om sau pentru doi ∫i o facem pentru un principiu, ∫i principiul este ca cei care lucreaz„ Ón sisteme diferite s„ fie pl„ti˛i conform sistemelor respective. At‚t ∫i nimic mai mult!

Dar, Ón acela∫i timp, cu domnul pre∫edinte Ifrim am g„sit o solu˛ie prin care acestor oameni care se transfer„ de la un sistem la altul s„ li se asigure o parte din drepturile salariale printr-o serie de mecanisme pe care le-am prev„zut, le-am g„sit ∫i cred eu c„ sunt corecte.

Œn al treilea r‚nd, Policlinica 10 trece de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale la Academia Rom‚n„ cu activul ∫i pasivul. Asta Ónseamn„ c„ trece transparent, nu se ascunde nimic, nu se cump„r„ ∫i nu se vinde nimic. Œn acela∫i timp, to˛i cei care, ∫i probabil c„ aici este teama unor deputa˛i, care eu spun c„ sunt Ón conflicte de interese, ∫i al˛ii, care beneficiaz„ de serviciile Policlinicii 10, c„ Policlinica 10 pleac„ cu toate listele de pacien˛i c„rora le asigura servicii medicale ca medic de familie. Deci nu se Ónt‚mpl„ nimic deosebit. Cei care beneficiau de aceste avantaje le vor avea Ón continuare. ™i eu spun, sunt avantaje, ∫i ar fi bine ca cei care sunt mai avantaja˛i ca al˛ii s„ tac„ din gur„, s„ nu vorbeasc„.

Al patrulea lucru, Ól felicit pe domnul pre∫edinte Olteanu c„ ∫i-a cerut scuze, Ón numele Parlamentului, pentru jignirea adus„ Academiei Rom‚ne. Academia Rom‚n„ nu se ocup„ de afaceri imobiliare, cum au sugerat unii din sal„. ™i ar trebui s„ le fie jen„ pentru modul Ón care vorbesc!

™i ultimul lucru pe care vreau s„-l spun foarte explicit ∫i foarte clar ∫i, de asemenea, domnul deputat Árpád a avut dreptate, dac„ unii dintre deputa˛i nu sunt prezen˛i la adoptarea legilor, este problema lor. Mul˛umesc.

Ovidiu BrÓnzan

#307872

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt Ón situa˛ia foarte ciudat„ ∫i sper c„ absolut singular„, sper c„ este prima ∫i ultima oar„ c‚nd se Ónt‚mpl„ lucrul acesta, s„ trebuiasc„ s„ fiu de acord cu actualul ministru al s„n„t„˛ii, colegul Nicol„escu, dar a∫a e via˛a, se mai Ónt‚mpl„ c‚teodat„. Œns„, trebuie s„ explic votul grupului majoritar, al Grupului P.S.D., care, Óntr-adev„r, a avut ∫i unele accente contra.

Œn primul r‚nd, din punct de vedere procedural s-a discutat de ce s-a mers pe procedura de urgen˛„ a dezbaterii acestei ordonan˛e. Este evident c„, fiind o ordonan˛„ de urgen˛„, ∫i procedura de dezbatere este procedur„ de urgen˛„, deci procedural s-a procedat absolut corect.

Œn privin˛a motiva˛iei acestei ordonan˛e, noi am discutat cinstit ∫i foarte serios Ón Comisia de s„n„tate. Noi nu am g„sit alte motiva˛ii ascunse ale acestui gest. Singurul motiv pe care l-am g„sit este faptul c„, la ora actual„, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale are o capacitate medical„, m„ refer la capacitatea spitaliceasc„, spitale ∫i policlinici, prea mare pentru structura actual„ a unei ˛„ri membre NATO. Noi avem ni∫te obliga˛ii ca membri NATO, care cuprind inclusiv capacitatea de reac˛ie medical„.

Ce se va Ónt‚mpla Ón aceste condi˛ii? Foarte multe spitale militare, dup„ cum ∫ti˛i, se vor Ónchide, foarte multe facilit„˛i medicale din patrimoniul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale se vor Ónchide.

Pentru a preÓnt‚mpina acest lucru ∫i pentru a deservi, pentru a servi interesele unui spital de prestigiu din Bucure∫ti, pe care eu nu-l iubesc Ón mod personal, dar Ól respect fiindc„ este, totu∫i, un spital de mare reputa˛ie, s-a g„sit solu˛ia transferului acestei unit„˛i c„tre Spitalul îElias“. Poate am gre∫it noi, Comisia de s„n„tate, Óns„ crede˛i-ne, stima˛i colegi, c„ nu a fost absolut niciun interes ascuns, a∫a cum s-a prezentat el.

Œn ceea ce prive∫te salaria˛ii acestei unit„˛i, e adev„rat c„, Ón momentul de fa˛„, domnule deputat, ei vor pierde la salariu ∫i sunt sup„ra˛i pe treaba aceasta, Óns„ v„ garantez c„ dac„ nu se f„cea acest gest, Ón maximum un an, ei r„m‚neau f„r„ salarii, fiindc„ Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale nu mai justifica plata acestor salarii. Deci ei trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ este o form„ de protec˛ie salarial„, nu o form„ de a le curma ni∫te venituri ∫i sunt convins c„ ∫i Ón sistemul sanitar rom‚nesc, bineÓn˛eles, dup„ ce actualul ministru va fi schimbat, o s„ vin„ o perioad„ mult mai bun„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 Iar Ón privin˛a propriet„˛ii, Ministerul Ap„r„rii n-a fost niciodat„ proprietarul de fapt al acestei unit„˛i. Ea a fost atribuit„ Ón administrare Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ón urm„ cu c‚˛iva ani, ea, acum, se Óntoarce la Ministerul S„n„t„˛ii, nu este chiar nicio problem„ ∫i crede˛i-ne, stima˛i colegi, c„ am senza˛ia ∫i convingerea c„ s-a procedat corect.

V„ mul˛umesc.

28 · final vote batch · respins

Supunerea la votul final a: — Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2007 pentru trecerea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu ∫i Medicin„ Preventiv„ din subordinea Ministerului Ap„r„rii Ón subordinea Academiei Rom‚ne ∫i pentru stabilirea unor m„suri organizatorice aferente acesteia (adoptat); — Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor m„suri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — Proiectului de lege pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii pentru Proiectul privind infrastructura municipal„ Ón domeniul protec˛iei mediului, faza A, semnat la Luxemburg la 17 noiembrie 2006 ∫i la Bucure∫ti la 28 decembrie 2006 (adoptat); — Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2007 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente acestora (adoptat); — Proiectului de lege pentru acceptarea Protocolului privind resturile explozive de r„zboi (Protocolul V), adoptat la Geneva la 28 noiembrie 2003, adi˛ional la Conven˛ia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca produc‚nd efecte traumatice excesive sau care ar lovi f„r„ discriminare (adoptat); — Proiectului de lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 3, convenit prin Scrisoarea semnat„ la Luxemburg la 11 septembrie 2006 ∫i la Bucure∫ti la 13—15 septembrie 2006, la Contractul de Finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii ∫i Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia — S.A., pentru finan˛area Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a IV-a, semnat la Bucure∫ti la 6 noiembrie 2000 (adoptat); MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 — Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri ∫i cheltuieli ale unit„˛ilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale, precum ∫i autorit„˛ilor publice centrale (adoptat); — Proiectului de lege pentru abrogarea dispozi˛iilor capitolului III[1] din Legea nr. 136/1995 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile Ón Rom‚nia (adoptat); — Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2007 privind unele m„suri financiar-fiscale din domeniul protec˛iei sociale (adoptat); — Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2007 pentru abrogarea unor prevederi din Ordonan˛a Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor m„suri financiare (adoptat); — Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2007 privind aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2007 (adoptat); — Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2006 pentru modificarea ∫i completarea Titlului XI _, î_ Renta viager„ agricol„“, din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente (adoptat); — Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2007 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de carburan˛i ∫i lubrifian˛i care vor fi acordate, Ón mod gratuit, Ministerului Ap„r„rii (adoptat); — Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2007 pentru modificarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ∫i urbanismul (adoptat); — Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2007 pentru abrogarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 86/2002 privind Ónfiin˛area Ghi∫eului unic Ón punctele de trecere a frontierei de stat a Rom‚niei (adoptat); — Proiectului de lege pentru completarea art. 53 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, republicat„ (adoptat); — Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2007 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de mas„ (adoptat); — Proiectului de lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2007 pentru modificarea ∫i completarea anexei nr. 4 la Legea nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate (adoptat); — Proiectului de lege pentru compensarea Ón bani a tichetelor de c„l„torie pe calea ferat„ neutilizate de c„tre pensionari (retrimis comisiei); — Propunerii legislative pentru modificarea art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale (respins„); — Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare (respins„); — Propunerii legislative privind utilizarea veniturilor ob˛inute din privatizarea B„ncii Comerciale Rom‚ne ∫i a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 541/2002 privind economisirea ∫i creditarea Ón sistem colectiv pentru domeniul locativ (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 — Propunerii legislative privind abrogarea alineatului (2[4] ) al articolului 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997 (retrimis„ comisiei); — Propunerii legislative privind limitarea temporar„ a accesului la demnit„˛i ∫i func˛ii publice pentru persoanele care au f„cut parte din structurile de putere ale regimului comunist (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Propunerii legislative privind acordarea de compensa˛ii persoanelor spoliate de inventarul agricol ∫i silvic Ón perioada comunist„ (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Propunerii legislative pentru completarea art. 56 din Legea cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare nr. 7/1996 (retrimis„ comisiei); — Propunerii legislative pentru completarea Legii cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare nr. 7/1996 (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Propunerii legislative privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — Proiectului de lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia (adoptat); — Propunerii legislative pentru declararea zilei de 1 ianuarie îZiua Rom‚niei Europene“ (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 318/2003, Legea energiei electrice (respins„); — Propunerii legislative pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat, precum ∫i pentru copiii pre∫colari din gr„dini˛ele de stat cu program normal de 4 ore (retrimis„ comisiei); — Propunerii legislative privind completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative din domeniul propriet„˛ii (retrimis„ comisiei); — Propunerii legislative pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Proiectului de lege privind obliga˛ia statului de a asigura locuin˛„ pentru persoanele care locuiesc Óntr-un imobil na˛ionalizat care se retrocedeaz„ fo∫tilor proprietari (retrimis comisiei); — Propunerii legislative Legea decomuniz„rii, privind limitarea temporar„ a accesului la unele func˛ii ∫i demnit„˛i publice pentru persoanele care dup„ 21 decembrie 1989 au ac˛ionat pentru separatism pe criterii etnice, inclusiv pentru separatism teritorial (retrimis„ comisiei); — Propunerii legislative privind modalitatea de semnare a documentelor oficiale (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Propunerii legislative pentru completarea Codului de procedur„ penal„ (retrimis„ comisiei); — Propunerii legislative pentru completarea art. 116 din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001 (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2006 privind stocurile excedentare de zah„r, produse zaharoase ∫i alte produse agroalimentare (adoptat); — Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 168/1999 privind solu˛ionarea conflictelor de munc„ (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 136/2006 pentru completarea Legii nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative din domeniul propriet„˛ii (adoptat); MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.2007 — Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006 privind protec˛ia social„ acordat„ persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructur„rii ∫i reorganiz„rii unor societ„˛i na˛ionale, regii autonome, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale (adoptat); — Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2007 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2006 privind protec˛ia social„ acordat„ persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructur„rii ∫i reorganiz„rii unor societ„˛i na˛ionale, regii autonome, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale (adoptat); — Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri (adoptat); — Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind v‚nzarea spa˛iilor aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (adoptat); — Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind v‚nzarea spa˛iilor aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Proiectului de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997 (adoptat); — Propunerii legislative privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Zonei Montane (adoptat„); — Propunerii legislative pentru modificarea art. 4 lit. k) din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura ∫i a art. II[1] din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2007 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie (adoptat); — Propunerii legislative pentru completarea art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, aprobat„ prin Legea nr. 78/2005 (retrimis„ comisiei); — Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale (retrimis„ comisiei); — Propunerii legislative de modificare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2005 privind protec˛ia mediului, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 265/2006 (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 376 din 28 septembrie 2004 cu privire la bursele private (adoptat„ propunerea de respingere formulat„ de comisie); — Propunerii legislative privind sus˛inerea Ónv„˛„m‚ntului pre∫colar (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare); — Propunerii legislative pentru completarea art. 126 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare) 53–64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.

36 de discursuri

Anghel Stanciu
#336811
Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Domnilor mini∫tri, Domnule Nicol„escu,
Sper c„ ne p„str„m Ón acelea∫i limite, domnule pre∫edinte, spre a vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Din cauza debitului verbal pe care pre∫edintele nostru Ól are ∫i din cauza vitezei de emitere a sunetelor, nu s-a terminat fraza ∫i s-a votat, o parte Ómpotriva respingerii, o parte pentru adoptare.
Acest element, s„ zicem, de microconfuzie, ne determin„ s„ fim de acord, stima˛i colegi, s„ repet„m votul, deoarece spre final a spus: îse respinge“ ∫i, apoi, îsupun la vot adoptarea“.
Deci mergem pe ceea ce s-a spus p‚n„ acum: îsupunem la vot adoptarea“ ∫i atunci to˛i vom ∫ti ce anume vot„m.
Mul˛umesc.
Bogdan Olteanu
#337522
## **Domnul Bogdan Olteanu:**
Dac„ este o neclaritate Ón ceea ce prive∫te obiectul votului, voi relua. Aplic„m ce am stabilit ∫i la punctul 22 de pe ordinea de zi de vot final, respectiv aplic„m literal textul regulamentului, chiar dac„ este u∫or contradictoriu cu alte articole.
Plenul a respins toate articolele ∫i titlul propunerii legislative.
Eu voi supune votului propunerea de adoptare, a∫a cum prevede regulamentul. V„ rog s„ vota˛i.

Cuprins

Stenograma

Informare privind afilierea domnilor Constantin Amarie ∫i Dumitru

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei

Informare privind afilierea domnului Nicolae Popa la Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal 32

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Bucov„˛ prin reorganizarea comunei Remetea Mare, jude˛ul Timi∫ (adoptat„ ca urmare a dep„∫irii termenului constitu˛ional) 32

Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (adoptat„ ca urmare a dep„∫irii termenului constitu˛ional) 32

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001 (r„mas„ pentru votul final) 32–33

Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2006 privind stocurile excedentare de zah„r, produse zaharoase ∫i alte produse agroalimentare (r„mas pentru votul final) 33

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 168/1999 privind solu˛ionarea conflictelor de munc„ (r„mas„ pentru votul final) 33–34

Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri (r„mas pentru votul final) 36–37

Dezbaterea Propunerii legislative privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Zonei Montane (r„mas„ pentru votul final) 38–42

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura (r„mas„ pentru votul final) 42–43

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii gazelor nr. 351/2004 ∫i a Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 351 din 14 iulie 2004, Legea gazelor (retrimise comisiei) 43–44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 75/1.VI.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, aprobat„ prin Legea nr. 78/2005 (r„mas„ pentru votul final) 45–46

Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale (r„mas„ pentru votul final) 46

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2005 privind protec˛ia mediului, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 265/2006 (r„mas„ pentru votul final) 46

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici (r„mas„ pentru votul final) 46–47

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 376 din 28 septembrie 2004 cu privire la bursele private (r„mas„ pentru votul final) 47

Dezbaterea Propunerii legislative privind sus˛inerea Ónv„˛„m‚ntului pre∫colar (r„mas„ pentru votul final) 32; 47–49

Dezbaterea Propunerii legislative de modificare ∫i completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (r„mas„ pentru votul final) 32; 49–50