™tefan Baban

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edint„, Domnilor colegi, Rom‚nia — analiz„ la prag de toamn„.

Cum merge economia rom‚neasc„ acum, Ón pragul toamnei, nu cred c„ este nevoie s„ mai spunem, pentru c„ fiecare dintre noi o simte pe propria piele. De la duduiala din prim„var„, acum, dup„ at‚ta ploaie, abia reu∫e∫te s„-∫i scoat„ apa din galo∫i. Doar guvernan˛ii mai viseaz„ cu ochii deschi∫i c„ ˛ara noastr„ are o cre∫tere economic„ mai mare dec‚t a Japoniei sau a S.U.A. sau c„ economia autohton„ se Óncadreaz„ Ón parametrii de performan˛„ impu∫i de ˛„rile europene, dac„ dorim s„ devenim competitivi, dar ∫i partener Ón cadrul Europei.

Realitatea este mult mai crud„. Dezechilibrele economice preseaz„ din toat„ p„r˛ile, iar cunosc„torii, Óncep‚nd de la anali∫tii economici ∫i termin‚nd cu managerii entit„˛ilor economice, nu v„d prea multe variante de atenuare sau chiar de eliminare a acestora.

De exemplu, deficitul de cont curent, precum ∫i cel comercial l-au f„cut pe guvernatorul B.N.R. s„ Ón„spreasc„ la maximum posibil din ultimii 15 ani condi˛iile de creditare bancar„ at‚t Ón lei, c‚t ∫i Ón valut„. Aceasta este principala m„sur„ care poate fi luat„ pentru ca aceste deficite s„ se Óncadreze Ón limitele impuse de Fondul Monetar Interna˛ional ∫i care s„ nu afecteze ∫i infla˛ia stabilit„ prin memorandumul cu organismul interna˛ional. Surpriz„ a fost c„ Ón momentul Ón care B.N.R. a anun˛at aceste m„suri nimeni dintre finan˛i∫tii numi˛i de Guvern ∫i pl„ti˛i de contribuabili nu a ie∫it la ramp„ s„ explice, pe Ón˛elesul popula˛iei, de ce Banca Na˛ional„ Óncearc„ s„ limiteze aceste credite de consum,

Óntr-o ˛ar„ Ón care importurile dep„∫esc, de ani buni, cu mult exporturile. Nimeni dintre guvernan˛i nu ∫i-a asumat o parte din aceast„ m„sur„ nepopular„, totul c„z‚nd, inclusiv Ónjur„turile din partea popula˛iei, Ón sarcina guvernatorului B.N.R., guvernator care, fiind un bun profesionist, a preferat s„ devin„ nepopular dec‚t s„ fie mai t‚rziu Ónvinuit de del„sare ∫i nep„sare. Cum vor proceda b„ncile comerciale r„m‚ne la latitudinea ∫i la riscul lor.

™ocurile petroliere care zguduie de ceva timp economia mondial„ au afectat ∫i Rom‚nia. Dac„ Ón alte ˛„ri Guvernele au luat toate m„surile pentru atenuarea ∫ocului pre˛ului la carburan˛i, Ón ˛ara noastr„, ca de obicei, s-a s„rit calul. Profit‚nd de ce se Ónt‚mpl„ pe plan interna˛ional, principala companie petrolier„ din Rom‚nia, îPetrom“, a majorat Ón decursul a 48 de ore pre˛ul carburan˛ilor la pomp„, pentru ca Ón contextul mondial veniturile acestei companii s„ se rotunjeasc„ ∫i, totodat„, s„ se recupereze ∫i o parte din pierderile Ónregistrate Ón acest an ∫i Ón anii trecu˛i. Amenin˛area pre∫edintelui B„sescu, ∫i anume investiga˛ia cerut„ Consiliului Concuren˛ei, i-a readus la realitate pe cei de la îPetrom“ care, imediat, au ieftinit pre˛urile. Aceast„ manevr„ nu a sc„pat Óns„ opiniei publice, care s-a Óntrebat c‚t de corect„ ∫i motivat„ a fost majorarea pre˛urilor, precum ∫i c‚t de fructuoas„ a fost privatizarea îPetrom“. Dar, av‚nd Ón vedere c„ de 15 ani numai privatiz„ri p„guboase s-au f„cut, nu este momentul s„ mai dezgrop„m trecutul.