Monitorul Oficial·Partea II·2 iunie 2006
other · respins
Adrian Moisoiu
Discurs
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Bun„ diminea˛a, dragi colegi!
Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îTinerii maghiari ∫i cunoa∫terea limbii rom‚ne“.
La s„rb„torirea zilei de 15 martie de anul acesta de la T‚rgul Secuiesc, pre∫edintele U.D.M.R., Markó Béla, ∫i-a exprimat p„rerea c„ prefec˛ii jude˛elor secuie∫ti este necesar s„ vorbeasc„ maghiara.
îTrebuie s„ facem o distinc˛ie Óntre a fi maghiar ∫i a fi vorbitor de limb„ maghiar„. Œn jude˛ele secuie∫ti cred c„ ar fi absolut normal ca to˛i func˛ionarii, pentru c„ to˛i au rela˛ii cu popula˛ia, s„ cunoasc„ limba maghiar„, inclusiv prefec˛ii.“ Totodat„, el a precizat c„ prin jude˛e secuie∫ti Ón˛elege Harghita, Covasna ∫i jum„tate din jude˛ul Mure∫.
S-ar p„rea Óns„ c„ tinerii dau dovad„ de mai mult„ Ón˛elepciune dec‚t cei mai Ón v‚rst„ ∫i au Ón˛eles Ónaintea altora, de rea-credin˛„, c„ Óntr-o Rom‚nie european„ trebuie s„ cuno∫ti limba ˛„rii Ón care tr„ie∫ti, fiindc„ altfel ri∫ti s„ nu ai un loc de munc„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006 De altfel, Constitu˛ia Rom‚niei, la art. 13, este c‚t se poate de clar„: îŒn Rom‚nia, limba oficial„ este limba rom‚n„.“ De acest adev„r s-au convins mul˛i tineri din Ardeal, care din cauz„ c„ nu cunosc corespunz„tor limba rom‚n„ la terminarea facult„˛ii nu-∫i g„sesc un loc de munc„... nici m„car la reprezentan˛ele firmelor din Ungaria. Din cei 6.500 de studen˛i la limba maghiar„ — cursuri de zi, frecven˛„ redus„, I.D.D. sau postuniversitare —, mul˛i dintre ei la absolvire nu se pot angaja, deoarece nu cunosc limba rom‚n„ c‚t s„ scrie un C.V.
Astfel, Szabó Lehel, de la o organiza˛ie din ClujNapoca care recruteaz„ personal, explic„: îEste vorba mai ales despre tineri care vin din zone unde nu se vorbe∫te rom‚na, din secuime: Covasna, Harghita. Ei cunosc poate termeni uzuali, c‚t s„ poat„ vorbi la magazin sau la pia˛„, dar nu cunosc termeni lega˛i de profesie nici c‚t s„ scrie o scrisoare de inten˛ie Ón limba rom‚n„.“ Iar Barna Katalin, de la aceea∫i organiza˛ie, spunea: îDintre tinerii care vin la noi, cam 20% nu se pot descurca Ón limba rom‚n„. Noi Ói Óndrum„m c„tre funda˛ii care fac cursuri ∫i Óncerc„m s„ le explic„m c„ pentru angajare Ón Rom‚nia limba rom‚n„ este de baz„“. Œn timp ce Fülöp Emese, de la o alt„ firm„, a remarcat: îCunoa∫terea limbii maghiare poate constitui un avantaj, Óns„ nu e un criteriu de baz„“.
La r‚ndul lui, un t‚n„r din Covasna, care a f„cut facultatea Ón limba maghiar„, a declarat: îAm vrut s„ merg Ón Ungaria s„ muncesc acolo. Am f„cut master acolo, dar nu m-am putut angaja. C‚nd m-am Óntors Ón Rom‚nia nu ∫tiam cum se face profesia mea Ón rom‚ne∫te“. A∫a c„ a Ónv„˛at limba rom‚n„ ∫i acum a reu∫it s„ se angajeze. îDac„ vrei s„ r„m‚i aici, a∫a e bine, s„ ∫tii ∫i limba rom‚n„!“
Spre deosebire de ace∫tia, Hantz Peter, reprezentant al Comitetului de ini˛iativ„ îBolyai“ din Cluj, care sus˛ine reÓnfiin˛area Universit„˛ii îBolyai“ Ón limba maghiar„, crede c„ limba rom‚n„ ar trebui studiat„ dup„ o program„ destinat„ Ónv„˛„rii limbilor str„ine, fiindc„... este foarte greu s„ le ceri maghiarilor s„ Ónve˛e limba rom‚n„ ca ∫i c‚nd ar fi limba lor matern„!