Monitorul Oficial·Partea II·16 martie 2007
Dezbatere proiect de lege · respins
Adrian Moisoiu
Discurs
Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.
Interven˛ia mea este, ca Óntotdeauna, cu o tem„ ce undeva se aseam„n„, intitulat„ îAten˛ie la Ungaria: «La al VIII-lea congres, Markó Béla, reales»!“
P‚n„ aici, nimic nou, acest lucru fiind de a∫teptat Ón condi˛iile Ón care a candidat singur pentru postul de pre∫edinte, iar existen˛a celor 42 de voturi contra fa˛„ de cele 436 de voturi pentru nu are relevan˛„, fiindc„ probabil acestea se datoresc filialei Timi∫ a U.D.M.R., care tocmai l-a primit pe episcopul Tökes Ón r‚ndurile sale.
Œn raportul s„u la congres, Markó Béla s-a referit Ón mod clar la autonomia teritorial„, d‚nd asigur„ri c„, Ón decurs de c‚˛iva ani, aceasta se va ob˛ine. Œn acest sens, nu s-a sfiit s„ amenin˛e: îTensiuni vor fi dac„ nu vom avea Legea minorit„˛ilor, dac„ nu vom avea autonomie cultural„, dac„ nu va exista autonomie teritorial„, dac„ nu vom avea institu˛ii de sine st„t„toare“.
Doresc s„ explicitez semnifica˛ia no˛iunii de autonomie cultural„ ∫i ce anume ascunde aceasta. Conform Propunerii legislative privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, autonomie cultural„ Ónseamn„ de fapt folosirea necondi˛ionat„ a limbii maghiare Ón toate rela˛iile ∫i domeniile, Ón acele zone Ón care maghiarii au o pondere semnificativ„: Ón raport cu autorit„˛ile administrative publice locale, cu serviciile deconcentrate, Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, Ón emiterea de acte oficiale, Ón rela˛ia cu poli˛ia etc. Cu alte cuvinte, dac„ nu e∫ti un bun cunosc„tor al limbii maghiare nu e∫ti acceptat la concursul pentru ocuparea unui post Ón domeniu. Mai este, Ón aceste condi˛ii, limba rom‚n„ limb„ oficial„ Ón Rom‚nia, conform art. 13 din Constitu˛ie? Mai este Rom‚nia îpatria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor s„i...“, conform art. 4 alin. (2)? Mi se mai garanteaz„ dreptul la liber„ circula˛ie, conform art. 25 alin. (2) al aceleia∫i Constitu˛ii?
Adev„rul este c„, Ón ultimii ani, Ón Ungaria se manifest„ tendin˛e revizioniste ∫i ∫ovine mai acut ca niciodat„. Partidul Popular Cre∫tin, Partidul Ungar al Justi˛iei ∫i al Vie˛ii (M.I.E.P.), Federa˛ia Mondial„ a Ungurilor, Asocia˛ia Desc„lec„torilor 2000, Mi∫carea pentru o Ungarie mai Bun„, Mi∫carea pentru o Ungarie Liber„ sunt c‚teva grup„ri apropiate de partidul de opozi˛ie FIDESZ, condus de Orban Viktor, care reprezint„ dreapta maghiar„, factorul principal al ac˛iunilor autonomiste din Transilvania.
Dup„ experien˛a ∫i practica guvern„rii, de∫i Ón prezent Ón opozi˛ie, FIDESZ este la apogeu. Œn jurul s„u s-a constituit o Óntreag„ re˛ea a na˛ionali∫tilor maghiari din Óntreag„ lume. Este o mi∫care format„ din oameni inteligen˛i, educa˛i la cele mai bune ∫i importante universit„˛i din lume, cu foarte multe contacte ∫i rela˛ii Ón cancelariile europene. Arborarea drapelului horthyst din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 perioada interbelic„ este o practic„ frecvent„ la manifesta˛iile de strad„ din Budapesta. Mi∫carea de tineret î64 de Comitate“ (H.V.I.M.), condus„ de Tóróczkai László, face aluzie la cele 64 de comitate existente c‚ndva Ón Ungaria mare. Ea este cea care a organizat secuii din Rom‚nia. De altfel, Tóróczkai László, fost corespondent de r„zboi Ón Kosovo, fiind membru al terori∫tilor din U.C.K. (Armata de Eliberare din Kosovo), a recunoscut: îDup„ ce am avut parte de r„zboiul din Kosovo, influen˛at de Ónfl„c„rarea-mi tinereasc„, am recurs la mijloace mai radicale. M-am str„duit Ón orice chip s„-i a˛‚˛ pe secui. C‚nd m-am Óntors din Kosovo, am Ónceput organizarea unei echipe de gheril„, bineÓn˛eles, Ón cel mai mare secret...“ Tinerii din jurul lui Tóróczkai nu sunt ni∫te simpli exalta˛i, ci o genera˛ie av‚ntat„, anticomunist„ ∫i foarte hot„r‚t„. La noi Ói reg„sim de exemplu, Ón Organiza˛ia Secuilor Paramilitari, care se antreneaz„ prin diferite cantonamente de antrenament, denumite îactivit„˛i de preg„tire pentru cursuri de orientare“, Ón mun˛ii Harghitei.