Carol Dina

Mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru,

Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri ∫i parlamentari, Distin∫i invita˛i,

Dup„ un deceniu ∫i jum„tate de tranzi˛ie Ón ∫ocuri, se poate pune Óntrebarea fireasc„ dac„ rom‚nii o duc mai bine ∫i dac„ reformele promovate de c„tre guvernan˛ii care s-au succedat la putere au adus economia pe drumul cel bun. Œntreb„ri dificile. Desigur, se pot prezenta montaje analitice care s„ scoat„ Ón lumin„ o anumit„ fa˛et„ a lucrurilor, totul depinz‚nd de care parte a paharului o privim. Tocmai de aceea, Ón opinia mea, mult mai important„ este opinia cet„˛enilor.

Rezultatele sondajelor nu sunt tocmai de bun augur. Iat„: 68% dintre rom‚ni consider„ c„ ˛ara se Óndreapt„ Óntr-o direc˛ie gre∫it„, Ón timp ce 49% din popula˛ie afirm„ c„ tr„iesc mai r„u dec‚t Ón anul 2001. Ceea ce pare mai grav — un avertisment clar lansat clasei politice ∫i celor care conduc destinele economiei — este pesimismul devenit cronic al rom‚nilor. Percep˛ia lor fa˛„ de viitor nu este una pozitiv„. Este explicabil„ aceast„ tendin˛„ deoarece starea de suportabilitate la ∫ocurile reformelor promovate, dar aplicate cu intermiten˛„, a atins pragul satura˛iei. Din 1995 p‚n„ Ón anul 2000, rata s„r„ciei extreme s-a dublat. Œn plus, rata s„r„ciei a crescut pe ansamblu, ajung‚nd la 29% Ón anul 2003.

Singurele ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est cu o situa˛ie mai dificil„ dec‚t Rom‚nia sunt Albania, Moldova ∫i Rusia. Un tablou f„r„ culori pastelate care scoate Ón eviden˛„ o realitate crud„. Nivelul de trai al rom‚nilor a ajuns Ón 2003 la 60% din cel existent Ón anul 1989. Realit„˛ile triste pe care le tr„ie∫te popula˛ia sunt cuantificate ∫i de anali∫tii ∫i exper˛ii Comisiei Europene care ne arat„: îCa urmare a perpetu„rii sporului natural negativ, popula˛ia Rom‚niei a sc„zut fa˛„ de anul 2000

cu aproape 1.000.000 de persoane. De∫i popula˛ia ˛„rii s-a Ómpu˛inat de la an la an, consumul final al gospod„riei popula˛iei s-a redus constant astfel c„, fa˛„ de anul 2000, Ón anul 2003 procentul din produsul intern brut alocat pentru consumul final al gospod„riilor s-a mic∫orat cu 5%, ceea ce reprezint„ Ón perioada 2001—2003, 4,3 miliarde dolari. O sum„ uria∫„.

Declinul ocup„rii salariale Ón Rom‚nia s-a ad‚ncit ∫i, contrar promisiunilor angajate conform c„rora popula˛ia salariat„ va cre∫te cu 1 milion de locuri de munc„ Ón anul 2003, nivelul mediu al salaria˛ilor este mai mic fa˛„ de anul 2000 cu 5,9 %, adic„ cu aproape 300.000 de persoane. Practic, din anul 1996 nu s-a Ónregistrat nici o schimbare Ón bun„starea popula˛iei Rom‚niei, puterea sa de cump„rare reprezent‚nd doar 25% din cea a Uniunii Europene. Aceast„ evolu˛ie social„ ∫ocheaz„. Œn condi˛iile Ón care din punctul de vedere al statisticii oficiale Ón ultimii trei ani cre∫terea produsului intern brut a fost una sus˛inut„, o pretins„ cre∫tere a produc˛iei industriale ∫i reducerea drastic„ a infla˛iei p‚n„ la un nivel atins Ón anul 2003, de 14%, fa˛„ de 45,7% Ón anul 2000, continua alterare a nivelului de trai apare la prima vedere ca un paradox. Absen˛a beneficiilor sociale de pe urma cre∫terii economice este explicabil„ prin perpetuarea unor practici nocive care sunt evaluate riguros Ón raportul Uniunii Europene. îŒn Rom‚nia nu exist„ o economie func˛ional„ de pia˛„ ∫i ˛ara nu are capacitatea de a face fa˛„ presiunii concuren˛iale ∫i for˛elor pie˛ei din cadrul Uniunii Europene“.