Varujan Vosganian

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

24 aprilie este ziua comemor„rii primului genocid al secolului al XX-lea, c‚nd armenii din Óntreaga lume ∫i to˛i cei care-i pre˛uiesc Ó∫i amintesc cu pio∫enie de victimele masacrelor s„v‚r∫ite cu 91 de ani Ón urm„ Ón Imperiul Otoman.

Œn 24 aprilie 1915, Ón Istanbul, capitala imperiului, sute de intelectuali armeni au fost aresta˛i. Cei mai mul˛i dintre ei, printre care Daniel Varujan, cel mai mare poet al armenilor, atunci Ón v‚rst„ de 31 de ani, cei doi reprezentan˛i Ón Parlamentul de la Istanbul, deputatul Krikor Zohrab ∫i deputatul Vartkes Seringhilian, laolalt„ cu al˛i reprezentan˛i de seam„ ai elitei culturale ∫i politice ai comunit„˛ii armene, au fost uci∫i Ón urma unei execu˛ii sumare.

Œn aceea∫i zi, autorit„˛ile otomane au dat ordinul de deportare a armenilor din ˛inuturile de ba∫tin„. Œn urma masacrelor ∫i deport„rilor Ón mas„, au pierit peste un milion ∫i jum„tate de persoane, Ón cea mai mare parte femei ∫i copii. Œn c‚˛iva ani, Ón Anatolia r„s„ritean„ comunit„˛ile armene au fost complet nimicite, l„s‚nd Ón urm„ biserici, l„ca∫uri de cultur„ ∫i locuin˛e p„r„site, trupuri Ónghi˛ite de apele Eufratului ori acoperite de gropi comune ∫i de nisipul de∫ertului.

Œn timpul masacrelor ∫i deport„rilor din anii 1915—1916, poporul armean a fost practic Ónjum„t„˛it. Cei care s-au

salvat ∫i urma∫ii lor se afl„ r„sp‚ndi˛i pe toate meridianele lumii. Ei Ó∫i duc, acolo unde se g„sesc, o via˛„ demn„, a∫a cum se cuvine tuturor celor care s-au purificat prin suferin˛„.

Rom‚nia a fost una dintre primele ˛„ri care, Ón timpul guvern„rii lui Ion I. C. Br„tianu, s-a oferit s„ primeasc„ refugia˛i armeni. Este pentru mine o nespus„ m‚ndrie, Ón numele Uniunii Armenilor din Rom‚nia, sub cupola Senatului, s„ exprim ad‚nca recuno∫tin˛„ a armenilor, locuitori ai acestui p„m‚nt, ospitalierului popor frate rom‚n ∫i patriei comune Rom‚nia, de la care noi nu revendic„m dec‚t dreptul de a contribui la prosperitatea ei.

Solidaritatea Rom‚niei fa˛„ de soarta poporului armean s-a manifestat permanent. Rom‚nia s-a num„rat printre statele care au primit pe reprezentan˛ii Guvernului tinerei Republici Armene, exila˛i Ón 1920 dup„ ocuparea ˛„rii de bol∫evici, ∫i tot statul rom‚n, peste ani, a fost cel dint‚i dintre statele lumii din spa˛iul ex-sovietic care a recunoscut Ón decembrie 1991 existen˛a noului stat armean.

Amintirea acestor martiri trebuie cinstit„ a∫a cum se cuvine ∫i a∫a cum o cer normele dreptului interna˛ional. Ignorarea Ón v‚ltoarea evenimentelor primei jum„t„˛i a secolului al XX-lea a acestui genocid a permis repetarea unor asemenea ac˛iuni, Óndreptate de aceast„ dat„ Ómpotriva poporului evreu, dar ∫i Ómpotriva altor popoare. Prin Rezolu˛ia din 18 iunie 1987, Parlamentul Europei recunoa∫te c„: îParlamentul consider„ c„ evenimentele tragice care s-au derulat Óntre 1915 ∫i 1917 Ómpotriva armenilor de pe teritoriul Imperiului Otoman constituie un genocid Ón sensul Conven˛iei pentru prevenirea ∫i reprimarea crimei de genocid, adoptate de Adunarea General„ a O.N.U. la 9 decembrie 1948.“