Napoleon Pop

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am ∫i eu aceea∫i pl„cere s„ urez tuturor colegilor ∫i dumneavoastr„ un an bun ∫i cu realiz„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ m„ refer pu˛intel la imaginea public„ a institu˛iei Parlamentului.

Œn Constitu˛ia revizuit„, art. 1 alin. (4) statueaz„ c„ îStatul se organizeaz„ potrivit principiului separa˛iei ∫i echilibrului puterilor — legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„ — Ón cadrul democra˛iei constitu˛ionale“.

Œmi pun Óntrebarea c‚˛i ani ne mai trebuie ca acest principiu de valoare Óntr-o democra˛ie s„ devin„ ∫i un fapt, dincolo de aprecierile Uniunii Europene c„ Óndeplinim criteriul politic, dar continu„m s„ fim vehement critica˛i pentru lipsa de independen˛„ a justi˛iei.

Ceea ce m„ preocup„ este modul de percepere a institu˛iei Parlamentului Ón mass-media ∫i opinia public„. M„ Óngrijoreaz„ nivelul de credibilitate redus al Parlamentului Rom‚niei, criticile aduse parlamentarilor, toate, Ón final, conduc‚nd la ideea unei alte sl„biciuni institu˛ionale ∫i chiar la chestionarea, Ón mintea multora dintre noi, a utilit„˛ii acesteia.

Aceast„ problem„ nu pare s„ fie neap„rat legat„ de separa˛ia puterilor Ón stat. Ea se refer„ mai degrab„ la respectul Óntre aceste puteri ∫i la modul Ón care partidele Ón˛eleg s„-∫i onoreze respectabilitatea lor — ca vectori absolut necesari ai democra˛iei — Ón îumplerea“ acestei institu˛ii cu reprezentan˛i ∫i asigurarea func˛ion„rii sale independente.

Œn enumerarea puterilor, Constitu˛ia nu Ónt‚mpl„tor Óncepe cu cea legislativ„, pentru c„ statul de drept pleac„ de la norme general acceptate ∫i reprezentative pentru interesele na˛ionale, a c„ror promovare este esen˛a statului democrat.

Realitatea ne demonstreaz„ c„ erodarea institu˛iei parlamentare ∫i a imaginii sale este o consecin˛„, Ón primul r‚nd, a Óngr„dirii nefire∫ti de c„tre Executiv a atributului legifer„rii. Procedura ordonan˛elor de urgen˛„, cea a asum„rii r„spunderii guvernamentale, combinat„ cu ascenden˛a disciplinei de partid asupra con∫tiin˛ei proprii ∫i a obliga˛iilor fa˛„ de electorat, sunt, printre altele, reflexul lipsei de respect al puterii fa˛„ de Legislativ.

Dezavuarea obiectului muncii parlamentarilor nu a r„mas f„r„ consecin˛e asupra imaginii institu˛iei, Óntruc‚t bagatelizarea muncii acestora a fost prea u∫or asociat„ cu neimplicarea, lipsa de profesionalism, parlamentarii Ón sine devenind ˛inta unor critici nu Óntotdeauna meritate.

De aici, de la dimensiunea respectabilit„˛ii Óngr„dite a institu˛iei parlamentare, ∫i p‚n„ la o campanie potrivnic„ bine orientat„ nu a fost dec‚t un pas. A∫ putea fi considerat ∫i eu r„u inten˛ionat pun‚nd Óntrebarea dac„ cineva a f„cut o compara˛ie Óntre num„rul ma∫inilor de lux Ón posesia Executivului, a bodyguarzilor de pe l‚ng„ mini∫tri, a p‚rtiilor Ón circula˛ia normal„ f„cute cu sirene ∫i semnale insistente, aduc‚nd aminte de alte timpuri, lucruri care, la nivelul marii majorit„˛i a parlamentarilor, nici nu pot fi g‚ndite. Putem vorbi, chiar Ón acest caz, de un echilibru Óntre Executiv ∫i Legislativ?