Nicolae Paul Anton P„curaru

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Apropiata dezbatere a bugetului Ón Camerele reunite permite, sigur, s„ facem o serie Óntreag„ de evalu„ri asupra anului 2004 asupra politicilor pe care Guvernul le va duce Ón anul 2004, ∫i sigur c„ principala caracteristic„ a bugetului, despre care presa a vorbit pe Óndelete este, s„ spunem, caracterul s„u social, caracterul s„u electoral. Pentru prima dat„ din ’90 p‚n„ ast„zi, Rom‚nia aloc„ cheltuielilor sociale 10,8 procente din P.I.B., un îsalt istoric“, Ómi permit ∫i ghilimele, fa˛„ de 10,2 c‚t avea p‚n„ Ón momentul de fa˛„.

Comentatorii, anali∫tii au apreciat c„, prin extensia sa, pachetul social Óncearc„ s„ dea o acoperire c‚t mai larg„ politicilor sociale ale Guvernului, ∫i sigur c„ Ónsumarea fiec„rei m„suri ∫i a ˛intei pe care o atinge duce la un poten˛ial electoral, a∫ spune eu, considerabil. Dac„ vom lua Ón vedere pensionarii agricoli, cei 800.000, dac„ vom lua Ón vedere recalcularea pensiilor, etapele finale, cei 2.400.000 de beneficiari, dac„ vom lua Ón considerare aloca˛iile pentru copii, familiile monoparentale, vom vedea ∫i aici, iar„∫i, 1,1 milioane de persoane. La ajutorul pentru Ónc„lzire avem aproape un milion de familii — Legea nr. 416/2001. Œn fine, Rom‚nia a ajuns s„ fie mai mult sau mai pu˛in recunoscut„ ca o ˛ar„ cu un nivel de asisten˛„ nu ridicat, ci extrem de ridicat. Acest lucru cu siguran˛„ creeaz„ probleme, pentru c„ dintr-o economie care se zbate Óntre via˛„ ∫i moarte, dintr-o pauperitate aproape indiscutabil„, dintr-o reform„ economic„ mai mult dec‚t prelungit„ ∫i agonic„, din privatiz„ri care au Ónecat ∫i bruma de poten˛ial local, ∫i cred c„ ziua neagr„ a privatiz„rii rom‚ne∫ti este 24 octombrie, c‚nd un pachet de ordonan˛e au consfin˛it privatiz„ri care cu siguran˛„ puteau fi negociate Ón mult mai bune condi˛ii, deci cred c„ toate aceste lucruri ridic„ un mare semn de Óntrebare asupra sustenabilit„˛ii bugetului pe anul 2004, pentru c„, sigur, putem s„ Óncerc„m s„ facem cadouri electorale, cu condi˛ia s„ avem ∫i resursele suficiente pentru a acoperi. Impresia pe care o d„ Guvernul este c„ acest proiect de buget reflect„ o maxim„ seriozitate ∫i o maxim„ acoperire din partea guvernan˛ilor ∫i c„ rom‚nii sunt beneficiarii acestui larg buget de cadouri ∫i recompense. Œn realitate, Óns„, percep˛ia public„ este exact pe dos. Percep˛ia public„ Ón Rom‚nia, din ce Ón ce mai Óncet„˛enit„ ast„zi, este c„, de fapt, guvernan˛ii Ó∫i v„d doar de ale lor, de interesele ∫i grupurile de interese pe care le reprezint„, ∫i c„ popula˛ia este practic abandonat„ Óntr-o situa˛ie de o nefericire cumplit„. Acest lucru mi-a fost relevat Ón multe, Ón nenum„rate discu˛ii pe care le-am avut chiar Ón ultimele zile, ∫i asta cred c„ a reu∫it s„ fac„ eforturi din partea Guvernului de a atinge ni∫te ˛inte sociale, s„ spunem, definite. Iat„ c„, de fapt, popula˛ia reac˛ioneaz„ pe dos, adic„ nu mai are

Óncredere nici Ón programele guvernamentale. O recent„ analiz„ a B„ncii Mondiale spunea c„ ast„zi, Ón Rom‚nia s„r„cia asc„zut de la 36 la 29 de puncte, iar Guvernul a g„sit de cuviin˛„ s„ spun„ c„ „sta ar fi rezultatul politicilor ∫i programelor sociale, Óndeosebi al Legii venitului minim garantat, Legea nr. 416/2001, dar tot Guvernul a uitat s„ aminteasc„ de ce 1.200.000 de emigran˛i care lucreaz„ Ón str„in„tate, care trimit anual exact Ón baza societ„˛ii, acolo unde familiile sunt cele mai s„race, peste 1 miliard de euro pe an, pe c„i oficiale ∫i probabil 1 miliard, conform estim„rilor B.N.R., prin buzunar ∫i prin aport direct ∫i cred c„ acele 2 miliarde de euro care intr„ Ón Rom‚nia Ón categoriile sociale de baz„ sunt mult, mult mai eficiente dec‚t programele guvernamentale. Sigur c„ sunt ∫i multe alte observa˛ii care se pot face, legat de acest buget: Ón primul r‚nd, faptul c„ suntem Óntr-o situa˛ie curioas„ — to˛i mini∫trii, Ón interior declar„ c„ nu au bani, Ón pres„ declar„ c„ au bani ∫i c„ resursele le sunt suficiente ∫i convenabile. Ministrul finan˛elor, ori de c‚te ori este solicitat, Óntr-un sens sau altul, ca orice ministru de finan˛e, tot timpul repro∫eaz„ c„ nu are bani, dar dac„ vom urm„ri care sunt sumele cu care Guvernul Ó∫i face campanie public„ Ón toat„ media — televiziune sau pres„ scris„ —, vom vedea c„ sumele sunt considerabile, de ordinul de zecilor de milioane de dolari. Tot sume incredibile vom g„si ∫i la ree∫alon„rile de plat„, la scutiri ∫i a∫a mai departe. Nu de mult, de exemplu, Guvernul ne spune: îDomnule, noi nu putem s„ facem recorelarea pensiilor“. De ce nu putem? Pentru c„ nu avem logistic„, nu avem oameni ∫i a∫a mai departe. Dac„ ne vom uita mai atent, vom vedea c„ Banca Mondial„ a finan˛at un program de informatizare a Casei Na˛ionale de Pensii ∫i c„ ∫i Ón momentul de fa˛„ este Ón derulare un program de informatizare cu Societatea austriac„ îS & T Sistem“, un contract de peste 10 milioane de dolari, care cu siguran˛„ ar permite trecerea rapid„ la recalcularea pensiilor. A∫ mai putea comenta, de asemenea, un lucru important Ón Rom‚nia, ∫i acest lucru important este credibilitatea statisticii. Noi to˛i, ∫i Guvern, ∫i parlamentari, ∫i oficiali suntem nevoi˛i s„ apel„m la rapoartele statistice. Iat„, Óns„, c„ statistica apare c„ nu este foarte credibil„, c„ indicatorii pe care statistica Ói prezint„ Ón Rom‚nia sunt Óntotdeauna cu c‚ntec. Chiar Uniunea European„ a fost obligat„ s„ spun„ c„ are temeri serioase c„ indicatorii macroeconomici sunt corect raporta˛i, c„ ∫omajul este corect raportat ∫i a∫a mai departe. ™i iat„ c„ toate elementele, at‚t de analiz„, c‚t ∫i de prognoz„ sunt Ón momentul de fa˛„ Ón discu˛ie, c‚t„ vreme, iat„, c„ nu avem Óncredere Ón statistica oficial„. Una din marile probleme ale bugetului, ∫i este de domeniul eviden˛ei pentru oricine, este cea legat„ de bugetarea pe programe. De ani ∫i ani de zile, Banca Mondial„ ∫i partenerii financiari interna˛ionali ne reclam„ o bugetare pe programe. O astfel de bugetare ar permite o mai bun„ administrare a resurselor s„race de care dispunem. Din ra˛iuni pe care nu le comentez acum, cred c„ mai degrab„ din interes sau din interese care ˛in de fiecare cast„ ∫i grupuri de interese din ministere ∫i a∫a mai departe (vezi, de exemplu, Ministerul S„n„t„˛ii, Casa de S„n„tate), nu se dore∫te o bugetare pe programe, ∫i iat„ c„ ∫i Ón acest an avem un buget care este construit pe ∫ablonul anilor ’80, ’90, ∫i nu pe cerin˛ele lui 2003. Œn ceea ce prive∫te transparen˛a, din nou, este un punct critic ∫i un punct nevralgic al Guvernului. S„pt„m‚na