Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar dumneavoastr„ a˛i creat precedentul, ∫i nu eu.
Avem Ón fa˛„, domnule pre∫edinte, propunerea legislativ„ privind instituirea voluntariatului Ón armat„.
Œnainte de a trece s„ prezint, o scurt„ chestiune procedural„, pe care, Ón manier„ constructiv„, o pun, ∫i anume, potrivit art. 55 din Constitu˛ia revizuit„, alin. 3: îcet„˛enii pot fi Óncorpora˛i de la v‚rsta de 20 de ani p‚n„ la v‚rsta de 35 de ani, cu excep˛ia voluntarilor, Ón condi˛iile legii organice“. Alin. 2 vizeaz„: îcondi˛iile privind Óndeplinirea Óndatoririlor militare se stabilesc prin lege organic„“.
Acum, fie c„ este o sc„pare a Constitu˛iei, fie c„ este o interpretare gre∫it„ a regulamentului, noi am dat aceast„ prerogativ„ de Camer„ decisiv„ Senatului, supun‚nd propunerea legislativ„ Ón prima Camer„, aici, la noi, la Camera Deputa˛ilor. Acest lucru este valabil pentru alin. 2 de la art. 55, c‚nd e vorba de condi˛iile privind Óndeplinirea Óndatoririlor militare.
Propunerea legislativ„ pe care am formulat-o vizeaz„ instituirea voluntariatului Ón armat„. _Stricto sensu_ se Óncadreaz„ Ón alin. 3: îCet„˛enii pot fi Óncorpora˛i de la v‚rsta de 20 p‚n„ la 35 de ani, cu excep˛ia voluntarilor“. Deci eu vin ∫i discut exact cum pot fi Óncorpora˛i voluntarii Ón armat„: Ón condi˛iile legii organice.
Œn mod firesc ∫i corobor‚nd cu art. 73, care spune exact ce legi intr„ Ón competen˛a exclusiv„ a Senatului, ca ∫i Camer„ decizional„; _per a contrario_ , toate celelalte legi sunt Ón competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor. Altfel spus, aceast„ lege, Óntr-o interpretare posibil„, ar fi trebuit s„ fie analizat„ Ón primul r‚nd de Senat ∫i aici, ca ∫i Camer„ decizional„. Dar Ón˛eleg c„ ∫i aici mai exist„ unele probleme Ón definitivarea Regulamentului intern al Camerei ∫i nu o s„ insist foarte mult, dar vreau s„ trag, ∫i pentru viitor, un semnal de alarm„, pentru c„ mai sunt ∫i alte articole din Constitu˛ie unde noi mergem pe cale de interpretare, or, dac„ textul Constitu˛iei este precis, nu cred c„ putem interpreta.
Acum, trec‚nd la fondul problemei. Prin Constitu˛ia revizuit„, noi am modificat con˛inutul art. 52, acum art. 55, ∫i am precizat faptul c„, potrivit alin. 2, condi˛iile privind Óndeplinirea Óndatoririlor militare se stabilesc prin lege organic„. Altfel spus, am eliminat vechiul art. 52 alin. 2 care spunea: îServiciul militar este obligatoriu“.
Ca o consecin˛„, trebuie s„ ne respect„m promisiunea f„cut„ la referendum. V„ reaminti˛i, cu to˛ii, probabil, ∫i nu cred c„ mai este cazul s„ repet aici, c„ principala sau unul dintre principalele argumente folosite de c„tre Guvern ∫i de c„tre cei care au sus˛inut procesul de revizuire a Constitu˛iei a fost ∫i acela: îdup„ revizuirea Constitu˛iei, stagiul militar nu va mai fi obligatoriu“. Ca Parlament, avem obliga˛ia, ca s„ nu-i spun legal„, cel pu˛in moral„, de a pune de acord promisiunile f„cute cu textele legale care ar trebui s„ fie Ón vigoare.
Œn consecin˛„, Partidul Democrat, consecvent ini˛iativei pe care a formulat-o la revizuirea Constitu˛iei, ∫i am fost acela care, Ón cadrul propunerilor de revizuire a Constitu˛iei, am solicitat eliminarea stagiului militar obligatoriu, am sus˛inut, pe toat„ perioada aceasta, eliminarea stagiului militar obligatoriu, am promis c„ a doua zi dup„ revizuirea Constitu˛iei, dup„ intrarea Ón vigoare a noii Constitu˛ii, vom depune la Parlament un proiect de lege de revizuire a cadrului normativ actual pentru a se trece la armata de profesioni∫ti, lucru pe care l-am f„cut. Œn 30 octombrie 2003, am depus la Parlament propunerea legislativ„ privind instituirea voluntariatului Ón armat„.
Pe l‚ng„ aceste argumente legate, hai s„ spun, de moral„, sunt multe argumente tehnice ∫i profesionale, pentru a se trece la armata bazat„ pe voluntariat ∫i renun˛area la armata de recru˛i.
Œn primul r‚nd, Armata Rom‚n„ nu are capacitatea financiar„ de a asigura Óntre˛inerea ∫i instruirea militarilor Ón termen. Instruirea ∫i Óntre˛inerea militarilor Ón termen presupune costuri deosebit de ridicate. Este cunoscut faptul c„, Ón unit„˛ile militare, recru˛ii beneficiaz„ de condi˛ii precare, pentru Ómbun„t„˛irea c„rora nu exist„ fonduri. Faptul c„ recru˛ii rom‚ni nu beneficiaz„ de condi˛ii corespunz„toare, fapt men˛ionat ∫i de studiul _Oxford Analitica_ pe care l-a realizat aceast„ structur„ Ón anul 2002.
Œn al doilea r‚nd, alte argumente pentru a se trece la armata de profesioni∫ti: din 4 tineri sub 25 de ani, unul nu a lucrat niciodat„. Ce Ónseamn„ asta? C„ angajarea de militari pe baz„ de contract ar crea locuri de munc„ bine pl„tite. De asemenea, ar oferi posibilitatea, pentru tineri, de a avea o carier„ militar„ prestigioas„.
Œn al treilea r‚nd, anual, 60% dintre absolven˛ii de facultate, liceu sau ∫coal„ profesional„ nu se pot angaja. Iat„ Ónc„ un considerent. Mai mult dec‚t at‚t, obligativitatea serviciului militar constituie chiar o piedic„ Ón g„sirea unui loc de munc„, efectuarea acestuia cer‚ndu-se ca o condi˛ie la angajare ∫i mul˛i tineri nu se pot angaja, pentru c„ nu au stagiul militar satisf„cut ∫i atunci sunt refuza˛i la angajare.
Œn aceste condi˛ii, trecerea la armata de profesioni∫ti se impune ca o necesitate. Alte state care s-au confruntat cu probleme similare au renun˛at la obligativitatea serviciului militar, dup„ cum urmeaz„... Deci serviciul militar nu este obligatoriu Ón Marea Britanie, Irlanda, Luxemburg sau a fost desfiin˛at Ón Belgia, Ón 1992, Ón Olanda — 1996, Fran˛a ∫i Spania, Ón 2001.
Fran˛a, de exemplu, s„ folosim un exemplu particular, a suspendat, Ón noiembrie 1997, obligativitatea serviciului militar. Acesta a fost Ónlocuit cu ziua de preg„tire pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003
ap„rare. Pentru completarea necesarului de for˛e, Fran˛a a men˛inut, Ón perioada 1997 — 2000, obligativitatea serviciului militar pentru cet„˛enii n„scu˛i Ónainte de anul 1979. Tinerii care erau angaja˛i cu contract de munc„ puteau ob˛ine Óns„ am‚narea Óncorpor„rii, iar Ón cele din urm„ au fost scuti˛i de armat„. De asemenea, tinerii puteau solicita am‚narea Óncorpor„rii Ón cazul Ón care inten˛ionau s„-∫i completeze studiile. O asemenea m„sur„, obligarea doar a unei categorii de cet„˛eni la efectuarea serviciului militar a fost considerat„ discriminatorie ∫i contravenea principiului constitu˛ional al egalit„˛ii. Œn iunie 2001, printr-un decret al Consiliului francez de Mini∫tri, serviciul militar obligatoriu a fost desfiin˛at. Iat„ c„ s-a putut realiza acest lucru Ón Fran˛a, unde se cunoa∫te faptul c„, Ón aceast„ privin˛„, este destul de conservatoare.
Statele Unite, paradoxal, Ón Statele Unite nu exist„ armat„ obligatorie. Œn timpul celor dou„ r„zboaie mondiale ∫i a conflictelor din Coreea ∫i Vietnam, recrutarea obligatorie a fost principalul mijloc pentru a ob˛ine personal suficient. La sf‚r∫itul anilor 1960, pre∫edintele Nixon a Ónfiin˛at o comisie care trebuia s„ studieze care este cea mai potrivit„ metod„ pentru a constitui efectivele armatei Ón vederea asigur„rii securit„˛ii Statelor Unite. ™i solu˛iile care s-au propus au fost p„strarea sistemului recrut„rii sau instituirea unei armate voluntare. Dup„ dezbateri, s-a decis c„ for˛a compus„ doar din voluntari este cea mai bun„ solu˛ie ∫i, din acest punct de vedere, ultima recrutare Ón Statele Unite s-a f„cut Ón 30 iunie 1973. De atunci, Ón Statele Unite nu exist„ armat„ obligatorie.
Œn acest sens, s-a constituit o structur„ organiza˛ional„ U.S. General Acconnting Office a Statelor Unite care a analizat costurile: c‚t cost„ o armat„ de profesioni∫ti ∫i c‚t cost„ o armat„ bazat„ pe recru˛i. La ce concluzii a ajuns acest organism U.S. General Acconnting Office? A ajuns la urm„toarele concluzii: recrutarea obligatorie Ónseamn„ o fluctua˛ie mare de personal, ceea ce presupune costuri mai mari pentru instruire ∫i degradarea stabilit„˛ii ∫i performan˛ei unit„˛ilor.
Costurile de instruire, astfel, vor fi mai mici Ón cazul armatei de voluntari, pentru c„ nu este a∫a de mare fluctua˛ia. Trebuie s„ instruie∫ti anual un contingent de recru˛i. De asemenea, recru˛ii nu solicitau angajarea pe baz„ de contract, dec‚t Ón procent de aproximativ 10% ∫i atunci nu se justificau aceste costuri suplimentare, iar, din acest punct de vedere, ca o concluzie final„, U.S. General Acconnting Office a constatat, Óntr-un studiu din 1988, c„ armata bazat„ pe voluntariat este cu 2,5 miliarde de dolari mai ieftin„ dec‚t o armat„ de recru˛i. Iat„ o analiz„ serioas„, riguroas„ ce ne demonstreaz„, ∫i sub aspectul eficien˛ei, c„ armata de recru˛i este mai bun„.
Dac„ este s„ mai prezent„m date comparative, am spus c„, Ón Marea Britanie nu exist„ serviciu militar, Ón Irlanda nu exist„, Ón Luxemburg nu exist„, Ón Belgia a fost desfiin˛at Ón 1992, Ón Olanda Ón 1996, Ón Spania Ón 2001, Ón Fran˛a Ón 2001, Ón Portugalia a fost desfiin˛at anul acesta serviciul militar ∫i Ón Italia va fi desfiin˛at Ón 2006, fiind deja desfiin˛at pentru cet„˛enii n„scu˛i dup„ 1985. Deci iat„ c‚teva date comparative.
Œn Rom‚nia, noi vorbim de faptul ∫i ne l„ud„m c„ avem contingente de militari peste grani˛„, care ne fac cinste, dar cred c„ dumneavoastr„ ∫ti˛i, cu to˛ii, c„ aceste contingente de militari, batalioane de infanterie destinate misiunilor de men˛inere a p„cii sunt constituite exclusiv din profesioni∫ti. Ace∫tia sunt cei care ne reprezint„: batalioanele constituite exclusiv din profesioni∫ti. De aceste batalioane ale Rom‚niei, de aceste unit„˛i militare are Rom‚nia nevoie, care s„ fie bine dotate, bine preg„tite ∫i cu o capacitate de reac˛ie rapid„.
Iat„ c‚teva argumente, repet, pentru propunerea noastr„.
Ce con˛ine, foarte pe scurt, propunerea pe care v-o propune Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Propunerea legislativ„ prevede c„ participarea popula˛iei la ap„rarea ˛„rii se realizeaz„ prin satisfacere,la cerere, a unui stagiu de preg„tire militar„ cu durata de 12 luni, Ón cadrul unit„˛ilor M.Ap.N. sau Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Pentru satisfacerea stagiului de preg„tire militar„, vor putea opta cet„˛enii rom‚ni ap˛i din punct de vedere medical, ∫i aici un control absolut riguros pentru a evita incidentele de genul celor petrecute la Baia Mare, care au Ómplinit v‚rsta de 20 de ani. Ace∫tia, dup„ cum v„ spuneam, vor fi examina˛i medical ∫i testa˛i psihologic Ón mod obligatoriu.
Num„rul de solicitan˛i admi∫i anual ∫i condi˛iile de admitere Ón unit„˛ile militare vor fi stabilite de c„tre ministerele care le au Ón subordine, iar tinerii proveni˛i din familii defavorizate, repet, vor avea prioritate pentru efectuarea unui stagiu de preg„tire militar„, Ón m„sura Ón care corespund criteriilor stabilite. Deci e o noutate Ón acest sens. Cet„˛enii care particip„ la aceast„ form„ de preg„tire vor beneficia de o indemniza˛ie lunar„ egal„ cu solda minim„ a militarilor angaja˛i pe baz„ de contract, precum ∫i de asisten˛„ medical„ ∫i medicamente gratuite.
Dup„ efectuarea stagiului de preg„tire militar„, cet„˛enii vor putea fi angaja˛i Ón unit„˛ile militare, pe baz„ de contract, pentru o perioad„ determinat„, Ón cazul Ón care opteaz„ pentru carier„ militar„.
Potrivit propunerii legislative ini˛iate, efectuarea stagiului de preg„tire militar„ va fi o condi˛ie obligatorie pentru angajarea Ón cadrul Armatei, sau Poli˛iei, sau celorlalte structuri ale Ministerului de Interne sau Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.
Pentru a Óncuraja tinerii s„ participe ca voluntari Ón cadrul Armatei, statul le va oferi, dup„ Óncheierea stagiului de preg„tire militar„, un credit f„r„ dob‚nd„, Ón vederea construirii sau achizi˛ion„rii unei locuin˛e.
Iat„ c‚teva din prevederile propunerii legislative: a∫a cum am men˛ionat, timpul c‚nd o persoan„ Óndepline∫te stagiul de preg„tire militar„ constituie vechime Ón munc„. Doamnelor ∫i domnilor,
Cred c„ avem datoria ∫i obliga˛ia moral„, a∫a cum am men˛ionat, de a ne onora promisiunile f„cute aici, Ón Parlament, cu ocazia dezbaterilor la revizuirea Constitu˛iei. Aceast„ propunere nu face altceva dec‚t s„ dea Parlamentului ∫ansa de a se reabilita moral Ón fa˛a tinerilor ∫i a le Ómplini ceea ce le-a promis.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.