Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·17 octombrie 2005
procedural · adoptat
Paula Maria Iv„nescu
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Discurs
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
A∫ vrea s„ v„ spun c‚teva cuvinte despre un lucru care, precis, cred eu, ar trebui s„ ne uneasc„ ∫i s„ ne fac„ s„ g‚ndim nu numai la ziua de azi ∫i la cea de m‚ine, ci ∫i mult Ón viitor. Este vorba despre indicele de dezvoltare uman„ care plaseaz„ Rom‚nia Ón zona mediocrit„˛ii ∫i care dovede∫te c„ nu avem o strategie pe termen mediu ∫i lung Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea uman„. Indicele dezvolt„rii umane reprezint„ un instrument complex cu ajutorul c„ruia putem m„sura evolu˛ia pe termen lung a nivelului mediu de dezvoltare uman„, el fiind sinteza a trei dimensiuni de baz„: o via˛„ lung„ ∫i s„n„toas„, un nivel bun de educa˛ie ∫i un nivel de trai decent. A∫a cum este construit el Ón prezent, el nu poate fi utilizat pentru urm„rirea schimb„rilor pe termen scurt, pentru c„ dou„ dintre componente — speran˛a de via˛„ ∫i rata de alfabetizare a popula˛iei adulte — nu pot s„ r„spund„ imediat la interven˛iile strategice pe termen scurt.
Deci indicele dezvolt„rii umane este o m„sur„toare sumar„, care apreciaz„ realiz„rile medii, pe termen lung, ale unei ˛„ri, Ón trei dimensiuni de baz„ ale dezvolt„rii umane: longevitate, m„surat„ prin speran˛a de via˛„ la na∫tere, educa˛ie, m„surat„ prin rata de alfabetizare, cu pondere de dou„ treimi ∫i propor˛ia combinat„ de Ónscri∫i Ón diverse forme de Ónv„˛„m‚nt Ón pondere de o treime ∫i, al treilea indicator, este standard decent de via˛„, m„surat prin produsul intern brut pe locuitor.
Nu mai revenim la perioada anului 1990 s„ vedem ce loc a ocupat Rom‚nia Óntr-o ierarhie realizat„ pe baza indicelui de dezvoltare uman„.
Deci Ón anul 2000 Rom‚nia se plasa pe locul 63 Óntr-o categorie medie. Œn anul 2001 se plasa pe locul 72. Œn anul 2002 se plasa pe locul 69. Œn anul 2003 se plaseaz„ pe locul 64. P‚n„ la urm„, cam tot Ón aceea∫i zon„.
Ce am constatat, analiz‚nd sumar aceste lucruri? C„ noi, clasa politic„, nu ne g‚ndim foarte bine la ce avem de f„cut pe termen lung. Sunt lucruri pe care trebuie s„ le accept„m cu to˛ii, c„ nic„ieri, nici Ón Europa, nici Ón Africa, nici oriunde am fi, f„r„ oameni s„n„to∫i ∫i educa˛i n-o s„ putem s„ facem nimic bun, s„ l„s„m nimic bun Ón urma noastr„. Aceste lucruri trebuie s„ ne lege. Cel pu˛in din acest punct de vedere clasa politic„ a r„mas datoare popula˛iei, pentru c„ nu g‚nde∫te strategic ∫i indiferent de guvernele care se perpetueaz„ la conducerea ˛„rii, aceste lucruri trebuie s„ fie primordiale.
Sper c„ vom fi anima˛i de inten˛ii din ce Ón ce mai bune, pentru c„ mai r„u dec‚t s„n„tatea Ón ˛ara aceasta au fost numai inunda˛iile, pentru c„ cre∫te alarmant abandonul ∫colar ∫i pentru c„ lumea nu are o rat„ real„ de cre∫tere a venitului satisf„c„toare, care s„ aduc„ majorit„˛ii popula˛iei un trai decent.
Deci, iat„, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ aceste lucruri trebuie s„ ne uneasc„, ∫i s„ nu ne dezbine, ∫i s„ Óncerc„m s„ lucr„m pentru cei care tr„iesc azi, dar care