Gheorghe Buzatu

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

La Ónceputul interven˛iei mele v„ rog s„-mi da˛i voie s„ observ similitudinea de situa˛ii care exist„ Óntre dezbaterea Tratatului rom‚no-rus la 3 noiembrie 2003 ∫i dezbaterea acestui tratat.

Atunci, tot a∫a, la un sf‚r∫it de ∫edin˛„, Ómi aduc aminte cu precizie c„ la ora 16,30 venisem la microfon ∫i, Ón func˛ie de importan˛a materiei, s-a spus c„ am prelungit discu˛ia anume ca s„ dep„∫im programul sau s„ am‚n„m votarea. Nu este vorba de a∫a ceva. Acum, la fel, ni se prezint„, la un final de ∫edin˛„ ∫i de zi, acest Tratat privind regimul frontierei de stat rom‚noucrainene…

Atunci, dumneavoastr„, domnule senator T„r„cil„, a˛i fost pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i am citit Ón dezbaterile Senatului, poate s„ citeasc„ oricine, pentru c„ au ap„rut Óntre timp dezbaterile, c„ dumneavoastr„ a˛i avut deseori tendin˛a de a Óntrerupe, f„r„ nici o logic„, pe cel care vorbea. Am aici stenograma ∫edin˛ei. Nu este bine ca oratorul s„ fie Óntrerupt, mai ales problema fiind foarte important„, a∫a cum nici eu nu am Óntrerupt pe antevorbitorii mei, care au expus aici lucruri extrem de interesante, Óncep‚nd cu domnul ministru de externe, apoi raportul pe care l-a prezentat doamna senator Norica Nicolai ∫i interven˛ia pe care a avut-o colegul Ghiorghi Pris„caru.

Preciz„rile sunt foarte importante, pentru a ∫ti Ón ce cadru ne mi∫c„m, dar — vede˛i dumneavoastr„? — este normal s„ intervin„ acest îdar“… pentru c„ Ón via˛„ nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 to˛i putem fi de aceea∫i opinie, ar fi culmea ca to˛i s„ Ómp„rt„∫im o opinie, ∫i apoi s„ venim aici ∫i s„ o sus˛inem cu argumente care se justific„ mai mult sau mai pu˛in.

Eu vreau s„ subliniez mai multe aspecte. N-o s„ v„ mai ˛in ca data trecut„, c‚nd expunerea mea s-a prelungit peste o or„, ∫i nici nu am tendin˛a de a dep„∫i ora 18,00.

Eu vreau s„ subliniez, stimate domnule ministru, c„ sunt anumite contradic˛ii Óntre ceea ce se afirm„ Ón expunerea de motive ∫i Óntre textul propriu-zis al tratatului. Iat„, este foarte important„ precizarea c„ acest tratat prive∫te stabilirea regimului frontierei continentale de stat, c„ se exclude platoul M„rii Negre.

V„ rog s„-mi da˛i voie s„ m„ Óndoiesc de aceast„ afirma˛ie. De ce? Pentru c„ Ón tratat, chiar la art. 1, exist„ un paragraf care se extinde, totu∫i, ∫i la teritoriul maritim. C‚nd e vorba de fixarea traseului, se arat„ c„ semnul de frontier„ Ón partea de sud porne∫te de la semnul de frontier„ 1439 (baliza), pe îlimita exterioar„ a m„rii teritoriale a Ucrainei, din jurul Insulei ™erpilor“, p‚n„ la punctul cu coordonatele 45,05,21 latitudine nordic„, 30,02,27 longitudine estic„. A∫adar, cu includerea Insulei ™erpilor Ón spa˛iul ucrainean, deci o prim„, cred eu, eroare, Insula ™erpilor — despre care, practic, nu se vorbe∫te Ón expunerea de motive ∫i nu se vorbe∫te nici Ón alte interven˛ii — este, totu∫i, cuprins„ Ón acest tratat. Este adev„rat c„ a survenit precizarea ulterioar„ c„, numai din momentul Ón care se semneaz„ acest tratat, noi putem veni cu o revendicare sau putem s„ ridic„m problema acestei insule sau problemele M„rii Negre la Tribunalul de la Haga. Da, dar Ón momentul acesta tare Ómi e team„ c„ se recunoa∫te Ón mod direct, indirect nu este posibil, c„ aceast„ insul„ nu ne mai intereseaz„. Este adev„rat c„ acum insula nu are o semnifica˛ie deosebit„, economic„ ∫i a∫a mai departe, pentru noi, dar, din punct de vedere istoric, aceast„ roc„ are o semnifica˛ie cu totul ∫i cu totul aparte. Este cunoscut„ din Antichitate, mari cronicari, mari scriitori, mari c„l„tori se refer„ la aceast„ roc„, care a fost ∫i a r„mas Insula lui Ahile; e vorba ∫i de existen˛a unui templu, care a fost descoperit aici de ru∫i, la 1823, iar Ón Evul Mediu teritoriul a avut o evolu˛ie numai al„turi de fi„rile Rom‚ne, pentru ca Ón secolele al XIX-lea ∫i al XX-lea s„ fi fost subiectul at‚tor tratate: 1829, 1856, 1857, 1878, 1918, 1947, 1948.