Makkai Grigore

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi a∫ vrea s„ fie un apel pentru salvarea Deltei Dun„rii.

Paradisul Deltei Dun„rii, parte component„ a tezaurului mondial al valorilor naturale, se Óntinde pe aproape 6.000 de kilometri p„tra˛i reprezent‚nd circa 2,5% din suprafa˛a Rom‚niei. Ca dimensiune, ea ocup„ locul trei Ón Europa, dup„ deltele Volg„i ∫i a Kubanului. Este una din cele mai extinse zone umede din lume, Ón care se afl„ cea mai Óntins„ zon„ compact„ de stuf„ri∫ de pe planet„. Ca habitat al p„s„rilor de ap„, Ón delt„ se g„sesc mai mult de 30 de tipuri de ecosisteme ∫i cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Acest t„r‚m mirific, cu o biodiversitate de neegalat Ón lume, este acum periclitat de un proiect care prevede construirea unui canal navigabil pe bra˛ul Chilia — BÓstroe, al Dun„rii.

Nu sunt economist, deci nici nu vreau s„ m„ pronun˛ asupra motiva˛iilor de acest gen invocate de p„r˛ile aflate Ón litigiu, dar ca specialist ∫i doctor Ón ∫tiin˛ele mediului m„ declar de acord cu organiza˛iile ecologiste na˛ionale ∫i interna˛ionale care protesteaz„ fa˛„ de inten˛ia Ucrainei de a construi acest canal, c„ci, Ón opinia mea, dincolo de aspectele politice, economice, de naviga˛ie ∫i altele, construirea canalului constituie, Ónainte de toate, o problem„ de mediu. Devierea unei mari cantit„˛i de ap„ din debitul Dun„rii pe aceast„ nou„ arter„ ar modifica profund bilan˛ul ecologic al Deltei. Interven˛iile de acest gen de pe alte meleaguri ale planetei ne arat„ faptul c„ ne putem a∫tepta la sc„derea sigur„ a nivelului apei, multe zone vor deveni uscate, se va accelera colmatarea canalelor, pe∫tele va fi mai pu˛in, iar unele specii de p„s„ri vor disp„rea din paleta biodiversit„˛ii.

Evolu˛ia probabil„ a Deltei Dun„rii Ón cazul punerii Ón oper„ a proiectului ucrainean seam„n„ izbitor cu cea a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/5.X.2004 ˛inutului Szigetkoz? de la grani˛a Ungariei cu Slovacia, unde Dun„rea, desprins„ Ón mai multe bra˛e, Ónchidea Óntre ele, p‚n„ Ón urm„ cu circa 20 de ani, o intens„ zon„ umed„ asem„n„toare Deltei.

Construirea ∫i punerea Ón func˛iune a hidrocentralei de la Gabcikovo, de pe teritoriul Slovaciei, Ón 1992, a Ónsemnat devierea Ón bun„ parte a debitului Dun„rii, pe un canal care ocolea aceast„ zon„. A urmat un declin ecologic inimaginabil, cu un proces la Tribunalul interna˛ional de la Haga, Óntre anii 1993 ∫i 1997, cu rezultate nu prea semnificative pentru reconstruc˛ia ecologic„ a zonei.

Ar fi o pierdere inestimabil„ pentru biosfera Terrei ∫i pentru ˛ara noastr„, modificarea sau distrugerea, Óntr-o propor˛ie asem„n„toare, a ecosistemelor din Delt„. Este responsabilitatea noastr„, a speciali∫tilor, a organiza˛iilor civice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, a clasei politice, ca aceast„ oroare s„ nu se Ónt‚mple. Œn opinia mea, Ón aceast„ enumerare, ∫i Parlamentului Rom‚niei Ói revine un rol esen˛ial, prin asigurarea cadrului legislativ, dar ∫i prin monitorizarea Óntregului proces. Iat„ Ónc„ un motiv Óntemeiat pentru faptul c„, Ón Parlamentul Rom‚niei, ar trebui Ónfiin˛at„, Ón sf‚r∫it, Comisia permanent„ pentru problemele de mediu. Œn acest sens, am depus la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor documenta˛ia necesar„, pentru a treia oar„ Ón aceast„ legislatur„. Ea a fost Ónregistrat„ cu nr. 580 din 20 septembrie 2004.