Manuela Mitrea

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îPodul lui Traian trebuie salvat!“

Constantin R„dulescu-Motru considera c„ îpoporul f„r„ cultur„ n-are istorie, fiindc„ n-are un criteriu care s„ stabileasc„ valoarea evenimentelor petrecute“.

Regatul geto-dac nu a fost o simpl„ forma˛ie îbarbar„“, n„scut„ din unirea mai multor triburi sub autoritatea unui conduc„tor militar de talent, ci statul unui neam a c„rui elit„ politic„ avea un ansamblu de reprezent„ri ∫i concepte politice, religioase ∫i mentale relevate at‚t de descoperirile arheologice de la Gr„di∫tea Muncelului, c‚t ∫i de informa˛iile furnizate de scriitorii antici Dion Chrysostomul ∫i Iordanes despre via˛a spiritual„ ∫i cultural„ a geto-dacilor. Acesta din urm„, afirma c„ îge˛ii au fost Óntotdeauna superiori aproape tuturor barbarilor ∫i aproape egali cu grecii“.

Atacul roman din prim„vara anului 101 a fost determinat de temerile Ómp„ratului Traian generate de consolidarea puterii regatului geto-dacilor.

Drobeta ( _drubeta_ Ón limba ge˛ilor, _drub_ = despic„tur„, dup„ cum ar„ta Dun„rea Ón fa˛a insulei ™imian) a fost o redescoperire a Imperiului Roman Ón goana sa dup„ noi teritorii, politica Ómp„ratului Traian av‚nd drept scop europenizarea lumii antice.

Str„mo∫ii no∫tri daci au fost cuceri˛i dup„ trei r„zboaie, ultimele dou„ fiind c‚∫tigate cu greu de romani (101—102; 105—106).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Œn urm„ cu 1.900 de ani, Apolodor din Damasc a dat via˛„ celei mai Óndr„zne˛e lucr„ri inginere∫ti a antichit„˛ii romane.

Oper„ Ón premier„, de mare complexitate tehnologic„ — av‚nd Ón vedere c„ nici azi nu se cunosc Ón Óntregime formulele tehnice — Podul lui Traian a reprezentat, Ón timp, un liant Óntre civiliza˛ii.

Œn urm„ cu 1900 de ani, romanii p„trundeau Ón Dacia folosind ca una dintre c„ile de acces acest monument arhitectural lung de 1.135 metri, lat de 14,55 metri, Ónalt de 18,60 metri, av‚nd la capete c‚te un portal-monument din c„r„mid„, ale c„rui relicve pe vertical„ se v„d ∫i azi pe ambele maluri ale Dun„rii. Œn apropierea cap„tului de pod, romanii au construit pe malul dacic un castru denumit Drobeta.

Importan˛a istoric„ a Podului lui Traian este bine cunoscut„, Óns„ ce nu se ∫tie este faptul c„ acest monument istoric ce face parte din patrimoniul cultural na˛ional — aflat Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, prins pe Lista monumentelor istorice — se afl„ azi Ón pericol!

Dac„ nu se intervine la timp, acest simbol european va disp„rea definitiv!

Consiliul Jude˛ean Mehedin˛i ∫i Consiliul Local Drobeta-Turnu-Severin au f„cut tot ce le-a stat Ón putin˛„ pentru salvarea Podului lui Traian! S-a depus ∫i un proiect intitulat îReabilitarea Complexului Muzeului Regiunii Por˛ilor de Fier ∫i valorificarea lui ca produs turistic“, prin Programul PHARE 2004—2006, care se afl„ Ón faza de evaluare la nivel na˛ional. Acest proiect urm„re∫te reabilitarea Complexului Muzeal din Drobeta-Turnu-Severin, incluz‚nd, printre altele, ∫i ruinele Podului lui Traian.