Monitorul Oficial·Partea II·25 mai 2007
Dezbatere proiect de lege · respins
Adrian Moisoiu
Proiectul de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor
Discurs
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia politic„ de ast„zi este intitulat„ îRom‚nismul nu trebuie s„ piar„“.
Mare naiv sunt! Nu am voie niciodat„ s„ uit c„ a existat un tratat care, Ón iunie 1920, dup„ Primul R„zboi Mondial, s-a semnat la Trianon, Ón urma c„ruia au fost delimitate grani˛ele etnice ale Ungariei reale ∫i care a fost perceput de nobilimea responsabil„ de destinul politic al acestei ˛„ri drept Ónceputul unei tragedii istorice de care nu se va dezice niciodat„. Œn acest fel, clasa politic„ maghiar„, format„ din nobili de diferite rase ∫i limbi, f„r„ leg„turi de s‚nge Óntre ei, dar ulterior maghiariza˛i, ∫i-a identificat soarta, adic„ pr„bu∫irea privilegiilor seculare, cu totalitatea na˛iunii maghiare.
Aceasta este oligarhia format„ din preo˛i, publici∫ti, scriitori, Ónv„˛„tori, juri∫ti sau alte categorii sociale, Ónregimentat„ la noi Ón ˛ar„ Ón U.D.M.R. sau dincolo de grani˛„ Ón F.I.D.E.S.Z., care, ast„zi, face apel la unitatea poporului maghiar, pretinz‚ndu-i solidaritate de destin. Iar obiectivul final al mesajului lor este refacerea Ungariei Mari, prin care se vor Ónl„tura toate nenorocirile individuale sau colective ab„tute asupra poporului ungar: s„r„cia ∫i mizeria, mortalitatea cresc‚nd„, alcoolismul, drogurile, sinuciderile etc., ∫i îs-ar corecta injusti˛ia Trianonului“, s-ar instala pacea sufleteasc„ at‚t de mult dorit„.
Aici trebuie c„utat r„spunsul la problemele legate de separarea Ónv„˛„m‚ntului pe criterii etnice, pe care le credeam dep„∫ite demult, apar˛in„toare unui trecut pe care Ól vrem uitat ∫i care am crezut c„ au apar˛inut anilor ’90, c‚nd, la T‚rgu-Mure∫, s-a dat marea b„t„lie pentru ∫coala rom‚neasc„.
Pentru c„ revizioni∫tii ∫tiu c„ numai Ón ∫coli separate se poate injecta ur„ ∫i dispre˛ fa˛„ de popula˛ia autohton„ rom‚n„, crearea unei mentalit„˛i de superioritate, m‚nuit„ ca o arm„ de lupt„.
Acesta este motivul recidiv„rii periodice a puseurilor separatiste de genul celor petrecute de cur‚nd la T‚rguMure∫, unde conducerea Comitetului de Ini˛iativ„ îBolyai“ (C.I.B.), organiza˛ie care militeaz„, mai nou, dup„ ce nu a avut succes la Universitatea îBabe∫-Bolyai“ din ClujNapoca, pentru separarea pe criterii etnice a Universit„˛ii de Medicin„ ∫i Farmacie din T‚rgu-Mure∫, a solicitat printre altele:
— Ónfiin˛area de facult„˛i maghiare de medicin„ general„, farmacie ∫i stomatologie, cu autonomie decizional„ ∫i financiar„;
— Ónfiin˛area de grupe maghiare cu predare Ón limba maghiar„ Ón timpul practicii de laborator ∫i a instruirii practice Ón clinic„;
— angajarea de personal administrativ de etnie maghiar„ ∫i folosirea limbii maghiare Ón administra˛ia institu˛ional„ etc.
Aici trebuie c„utat„ cauza tuturor supliciilor pe care le rabd„ rom‚nii din Harghita, Covasna ∫i Mure∫.
Mai concret, de aceast„ dat„ am s„ m„ refer la Odorhei, unde, de exemplu, nu exist„ ziare rom‚ne∫ti, televiziunea local„ nu aloc„ niciun minut popula˛iei rom‚ne, unde Liceul rom‚nesc îMarin Preda“ nu este sprijinit, iar atunci c‚nd s-a vrut s„ se Ónchirieze casa de cultur„ din localitate pentru un concert cu Tudor Gheorghe, au fost refuza˛i. Singurii piloni ai comunit„˛ii rom‚ne∫ti care au mai r„mas sunt biserica ∫i ∫coala rom‚neasc„. Pe acestea se sprijin„ rom‚nii de acolo. Dac„ una dintre ele dispare, s-a terminat! Dac„ n-ar fi ∫coala, pu˛inii rom‚ni care mai sunt ar trebui s„-∫i dea copiii s„ Ónve˛e Ón alt„ parte, ∫i de aici p‚n„ la depopularea zonei nu mai este dec‚t un pas.