Constantin Dumitru

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ am intitulat-o îNevoia de solidaritate“.

îCe banalitate a vie˛ii!“, ve˛i exclama unii dintre dumneavoastr„. îUnde am mai auzit noi apeluri la solidaritate?!“ ™i totu∫i...

Dac„ cineva ar fi descris Ón urm„ cu o sut„ de ani realitatea actual„ Ón cadrul Uniunii Europene, ar fi fost taxat drept fantezist, c„ci, iat„, tocmai ˛„rile care au purtat r„zboaie, grupate Ón alian˛e unele Ómpotriva altora, se afl„ ast„zi reunite Óntr-o Uniune European„ capabil„ s„ aib„ un parlament comun, o moned„ unic„, cu strategii ∫i obiective comune, deasupra oric„ror antagonisme. Œn pofida vocilor eurosceptice, Uniunea European„ continu„ s„ c‚∫tige for˛„ ∫i fermitate consolid‚ndu-∫i structurile democratice ∫i Óndrept‚ndu-se spre un ˛el adesea men˛ionat, dar greu de atins Ón politica mondial„: solidaritatea.

Œn Uniunea European„ vorbim despre o solidaritate Óntre ˛„rile bogate ∫i cele mai s„race, despre ajutor pentru cei dezavantaja˛i social ∫i pentru grupurile cu probleme provocate de efectele transform„rilor socialeconomice. Aceast„ Europ„ a unit„˛ii Ón diversitate se preg„te∫te, iat„, s„ ne primeasc„ Ón r‚ndurile ei Ón cadrul aceluia∫i proces de consolidare a unei Uniuni l„rgite. Iat„ de ce consider c„ perspectiva apropiatei integr„ri impune mai mult ca oric‚nd ca rom‚nii s„ dea dovad„ de solidaritate atunci c‚nd este vorba de interesul na˛ional.

Dic˛ionarul explicativ al limbii rom‚ne precizeaz„ c„ îsolidar“ Ónseamn„ îlegat de cineva sau ceva printr-o responsabilitate ∫i un interes comun“. Œn cazul nostru, adic„ al Rom‚niei, interesul comun Ónseamn„ mobilizare general„, indiferent de curentul politic c„ruia Ói apar˛inem, Ón direc˛ia Ónf„ptuirii unei politici av‚nd drept ˛int„ o dezvoltare real„. Cu alte cuvinte, Ónseamn„ determinare ferm„ ∫i perseverent„ a unei ac˛iuni pentru binele tuturor ∫i al fiec„ruia, Ón care cu to˛ii trebuie s„ ne sim˛im responsabili.

Din p„cate, constat cu m‚hnire c„ nici p‚n„ ast„zi, dup„ 17 ani de c‚nd am reÓnceput s„ tr„im Ón democra˛ie, noi, rom‚nii, nu prea izbutim s„ oferim o imagine a coeziunii, nici Ón zona politic„, nici a societ„˛ii civile, nici a lumii culturale sau mass-media.

Nu doresc s„ fiu Ón˛eles gre∫it. Nu mi-am propus o pledoarie pentru o societate ideal„, f„r„ adversit„˛i, f„r„ polemici, f„r„ lupte politice. Departe de mine o astfel de idee, care, oricum, ar fi nerealizabil„. Nu pot r„m‚ne, Óns„, nep„s„tor la un soi de mediocritate ∫i, de ce nu?, a unei lipse de maturitate ce mai persist„ Ónc„ Ón ac˛iunile publice ale unora dintre noi, fie c„ suntem politicieni, gazetari, autointitula˛i îanali∫ti politici“, reprezentan˛i ai institutelor de sondaje sau ai O.N.G.-urilor. Mai exact, Ón spiritul unei solidarit„˛i demne

de o cauz„ mai bun„, ne arunc„m asupra c‚te unui subiect, Ól disec„m, g„sim vinova˛i, f„r„ prezum˛ie de nevinov„˛ie, d„m verdicte. Exist„ sau nu dovezi, exist„ sau nu dubii, acest lucru nu mai conteaz„. Cu to˛ii se reped asupra presupusei victime pentru a o Óncol˛i. Nu conteaz„ c„ Europa ne prive∫te, nu conteaz„ c„ uneori prin atitudinile noastre aducem atingere chiar interesului na˛ional. Mergem Ónainte ∫i lovim. De fapt, ne lovim pe noi Ón∫ine.