Stenogramă plen

Deschidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 6 noiembrie 2006.

™edin˛a de ast„zi este condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Gavril„ Vasilescu, secretari ai Senatului.

De la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat un num„r de 22 colegi senatori: 7 senatori sunt membri ai Guvernului, 12 colegi senatori sunt observatori ai Parlamentului European, 3 colegi senatori sunt pleca˛i Ón delega˛ie.

Cvorumul de ∫edin˛„, Ón momentul Ón care vom trece la dezbateri legislative, este de 69 de senatori.

Programul de lucru de ast„zi: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30, av‚nd Ónscrise Ón ordinea de zi declara˛ii politice p‚n„ la ora 17,00, dezbateri pe proiecte de lege de la ora 17,00 la ora 18,10, iar de la ora 18,10 la 19,30, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, f„r„ transmisie la postul na˛ional de radio. Programul de lucru ∫i ordinea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 de zi le voi supune la vot la ora 17,00, Ón momentul Ón care Óncepem dezbaterea proiectelor de lege.

La primul punct din ordinea de zi: declara˛ii politice. Œl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Dumitru Constantin.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ am intitulat-o îNevoia de solidaritate“.

îCe banalitate a vie˛ii!“, ve˛i exclama unii dintre dumneavoastr„. îUnde am mai auzit noi apeluri la solidaritate?!“ ™i totu∫i...

Dac„ cineva ar fi descris Ón urm„ cu o sut„ de ani realitatea actual„ Ón cadrul Uniunii Europene, ar fi fost taxat drept fantezist, c„ci, iat„, tocmai ˛„rile care au purtat r„zboaie, grupate Ón alian˛e unele Ómpotriva altora, se afl„ ast„zi reunite Óntr-o Uniune European„ capabil„ s„ aib„ un parlament comun, o moned„ unic„, cu strategii ∫i obiective comune, deasupra oric„ror antagonisme. Œn pofida vocilor eurosceptice, Uniunea European„ continu„ s„ c‚∫tige for˛„ ∫i fermitate consolid‚ndu-∫i structurile democratice ∫i Óndrept‚ndu-se spre un ˛el adesea men˛ionat, dar greu de atins Ón politica mondial„: solidaritatea.

Œn Uniunea European„ vorbim despre o solidaritate Óntre ˛„rile bogate ∫i cele mai s„race, despre ajutor pentru cei dezavantaja˛i social ∫i pentru grupurile cu probleme provocate de efectele transform„rilor socialeconomice. Aceast„ Europ„ a unit„˛ii Ón diversitate se preg„te∫te, iat„, s„ ne primeasc„ Ón r‚ndurile ei Ón cadrul aceluia∫i proces de consolidare a unei Uniuni l„rgite. Iat„ de ce consider c„ perspectiva apropiatei integr„ri impune mai mult ca oric‚nd ca rom‚nii s„ dea dovad„ de solidaritate atunci c‚nd este vorba de interesul na˛ional.

Dic˛ionarul explicativ al limbii rom‚ne precizeaz„ c„ îsolidar“ Ónseamn„ îlegat de cineva sau ceva printr-o responsabilitate ∫i un interes comun“. Œn cazul nostru, adic„ al Rom‚niei, interesul comun Ónseamn„ mobilizare general„, indiferent de curentul politic c„ruia Ói apar˛inem, Ón direc˛ia Ónf„ptuirii unei politici av‚nd drept ˛int„ o dezvoltare real„. Cu alte cuvinte, Ónseamn„ determinare ferm„ ∫i perseverent„ a unei ac˛iuni pentru binele tuturor ∫i al fiec„ruia, Ón care cu to˛ii trebuie s„ ne sim˛im responsabili.

Din p„cate, constat cu m‚hnire c„ nici p‚n„ ast„zi, dup„ 17 ani de c‚nd am reÓnceput s„ tr„im Ón democra˛ie, noi, rom‚nii, nu prea izbutim s„ oferim o imagine a coeziunii, nici Ón zona politic„, nici a societ„˛ii civile, nici a lumii culturale sau mass-media.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al

P.S.D., domnul senator Ion Moraru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am intitulat declara˛ia mea politic„ îDescentralizarea administrativ„ promovat„ de Guvernul T„riceanu, Óntre vorbe ∫i fapte“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Voi vorbi ast„zi despre descentralizare, nu pentru c„ este un subiect politic la mod„, ci pentru c„ via˛a oamenilor este afectat„ Ón mod direct de felul Ón care sunt gestionate problemele concrete ale comunit„˛ilor Ón care tr„iesc de c„tre cei pe care i-au ales Ón acest scop.

Este evident c„ pentru via˛a de zi cu zi a oamenilor au mai pu˛in„ importan˛„ dezbaterile politice din Parlament sau lupta steril„ de putere dintre cele dou„ palate. Conteaz„, Ón primul r‚nd, s„ tr„iasc„ Óntr-un ora∫ sau o comun„ bine administrate, cu servicii publice de calitate, Ón care s„ fie asigurate cur„˛enia ∫i transporturile publice, cu drumuri Ón regul„, ∫coli bune ∫i alte elemente de acest fel, care determin„ Ón mod direct calitatea vie˛ii Óntr-o comunitate.

Guvernul T„riceanu, care ∫i-a inclus Ón Programul de guvernare aceste deziderate, abordeaz„ descentralizarea cu un incredibil cinism. Nu m„ refer aici la simpozioanele oficiale de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, unde prim-ministrul ∫i Pre∫edintele ˛„rii proclam„ solemn necesitatea descentraliz„rii. Din acest punct de vedere,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 îoficial, ne merge bine...“, cum se spune. M„ refer la faptul c„ descentralizarea promovat„ public de Guvern este dublat„ Ón realitate de o centralizare a resurselor ∫i o alocare discre˛ionar„ a acestora.

Nu cred c„ mai trebuie demonstrat faptul c„ descentralizarea real„ exist„ numai atunci c‚nd comunit„˛ile locale au ∫i resursele necesare pentru a se realiza o bun„ administrare. Pornind de la acest adev„r simplu, care s-a banalizat deja prin at‚ta repetare, Guvernul T„riceanu a promovat o politic„ deliberat„ de utilizare frauduloas„ a resurselor publice pe criterii politice subiective. Toate aceste lucruri de o mare gravitate s-au mai spus ∫i au fost semnalate permanent Ón ultimii doi ani de c„tre reprezentan˛ii P.S.D., ai administra˛iei publice locale ∫i ai presei. Ceea ce cred c„ nu s-a analizat suficient sunt mecanismele concrete, canalele prin care Guvernul direc˛ioneaz„ fonduri Ón mod discre˛ionar c„tre administra˛iile publice locale, pedepsind oamenii din localit„˛ile cu primari ∫i consilii P.S.D. ∫i premiindu-i pe ale∫ii Alian˛ei D.A.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Urmeaz„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., doamna senator Verginia Vedina∫.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Dragi colegi,

Am ales ca denumire a declara˛iei politice de ast„zi îBatjocur„, Ón loc de democra˛ie!“. M„ voi str„dui s„ demonstrez Ón fa˛a Domniilor Voastre, ∫i nu sunt la prima Óncercare de acest fel, c„ realitatea pe care o tr„im Ón niciun caz nu se poate chema democra˛ie. Ea este o batjocur„ la adresa democra˛iei, pentru care ne vor condamna at‚t genera˛iile prezente, dar mai ales genera˛iile viitoare, ∫i a cuprins ca o pecingine toate componentele vie˛ii noastre publice.

Œn plan politic asist„m la un circ cu doi actori colectivi care au format o alian˛„ cu nume care submineaz„ dou„ valori fundamentale ale existen˛ei: dreptatea, la care aspir„m fiecare dintre noi, ∫i adev„rul, Ón spiritul c„ruia Óncerc„m s„ ne cre∫tem ∫i s„ ne educ„m pruncii, a∫a cum presupun c„ ne-au educat, pe fiecare dintre noi, p„rin˛ii, mul˛i trecu˛i Ón eternitate.

Despre ce adev„r poate fi vorba c‚nd zi de zi suntem Ómb‚csi˛i de minciuni?! Ni se prezint„ ca victorii fulminante privatiz„ri catastrofale, care sec„tuiesc iremediabil avu˛ia na˛ional„. Poporul a fost min˛it c„ va fi fericit, c„ va tr„i bine, c‚nd el abia Ó∫i t‚r„∫te zilele. Avem pensionari cu pensii de 87 de milioane de lei ∫i cu pensii de 2 milioane ∫apte sute de mii lei. Diferen˛a este... de 30 de ori mai mare. Unul dintre am„r‚˛ii care dintr-o asemenea pensie trebuie s„ tr„iasc„ Ómpreun„ cu nevasta ∫i s„-∫i ˛in„ ∫i doi copii Ón ∫coal„, F„r„g„u Victor Ghi˛„ Ól cheam„, din ora∫ul Marghita, jude˛ul Bihor, se Óntreba retoric, ∫i m„ Óntreba ∫i pe mine, de ce noi, cei din Parlament ∫i din Guvern, nu Ón˛elegem c„ ∫i el este tot om, a∫a cum sunt cei care au pensii de 90 de milioane lei, c„ ∫i el trebuie s„ m„n‚nce, s„ se Ómbrace ∫i s„-∫i ˛in„ pruncii Ón ∫coal„. Ce s„ fac„, s„ fure sau s„ dea Ón cap la cineva ca s„ tr„iasc„? Nu am putut s„-i dau niciun r„spuns, Óns„ este de datoria mea s„ repet aceast„ Óntrebare, de la tribuna Senatului.

A∫a-zisa dreptate se face numai pentru unii ∫i, de cele mai multe ori, ea nu-i prive∫te pe cei am„r‚˛i care ∫i-au tr„it tinere˛ea Ón amar, suferind de frig, de foame ∫i cu botni˛a la gur„. Ace∫tia nu au dreptul la nimic. Am„r‚˛ii care Ón regimul trecut ∫i-au luat m‚ncarea de la gur„ ca s„ pun„ bani la CEC pentru a cump„ra o ma∫in„, s„ le dea copiilor la nunt„, nu au dreptul s„-∫i primeasc„ Ónapoi banii la aceea∫i putere de cump„rare sau ma∫ina la care aveau dreptul, dac„ nu s-ar fi schimbat acel regim. Œn ∫edin˛a de miercuri, puterea a respins proiectul de lege care putea s„ fac„ un strop de dreptate.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Mihai fi‚buleac.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îSuntem prea s„raci pentru a cump„ra energie ieftin„.“

Jude˛ul Boto∫ani, pe care-l reprezint, este locul prin care intr„ iarna Ón Rom‚nia, dar ∫i una dintre cele mai s„race zone ale ˛„rii. Boto∫„nenii nu sunt vinova˛i nici pentru pozi˛ionarea geografic„, ∫i nici pentru nivelul sc„zut de dezvoltare economic„. Comuni∫tii nu au f„cut referendum pentru a ne Óntreba dac„ suntem de acord s„ investim Óntr-o central„ termic„ neperformant„ sau s„ nu investim Óntr-o magistral„ de transport gaze naturale.

Dup„ Revolu˛ia din decembrie 1989, necazurile tranzi˛iei, dar ∫i lipsa unei strategii care s„ asigure o descentralizare nu numai a administra˛iei, ci ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 dezvolt„rii economice, au f„cut ca problema asigur„rii popula˛iei cu energie termic„ s„ r„m‚n„ nerezolvat„. Municipiul Boto∫ani a fost ∫i a r„mas campion Ón ceea ce prive∫te costul gigacaloriei, cauzele fiind, Ón mod indubitabil, obiective. S-a ∫tiut tot timpul c„ pentru popula˛ia din jude˛ul Boto∫ani, care locuie∫te Ón cea mai mare parte la sate, iarna reprezint„ un co∫mar din cauza lipsei re˛elelor de alimentare cu gaze naturale. O vreme, Ón ceea ce prive∫te termoficarea centralizat„, nu au fost probleme, pentru c„ s-a aplicat sistemul de subven˛ii de la bugetul de stat. Boto∫aniul era, Ón mod constant, ∫i campion la subven˛ii, iar popula˛ia a beneficiat de pre˛uri de referin˛„ unice, la nivel na˛ional. Acum ne afl„m Óntr-un moment Ón care o nou„ iarn„ trebuie s„ intre, prin acela∫i loc, Óntr-o Rom‚nie Ón care regula jocului s-a schimbat fundamental.

Potrivit noilor reglement„ri, pentru c„ am mo∫tenit cea mai ineficient„ uzin„ termic„, pentru c„ avem domiciliul Óntr-o zon„ foarte friguroas„, pentru c„ am fost neglija˛i de guvernan˛ii tranzi˛iei, va trebui s„ suport„m noi factura cu penalit„˛i. Dac„ p‚n„ mai ieri eram campioni, acum am ajuns Ón postura de descalifica˛i. Ghilotina descentraliz„rii a c„zut Ónainte de a se judeca procesul. Prin efectul legii, iarna nu va mai fi la fel de frumoas„ pentru tot rom‚nul, ∫i cu at‚t mai pu˛in, pentru boto∫„neni.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Ioan Chelaru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distinse doamne,

Stima˛i colegi,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îEgo te intus et in cute novi!“, Ón traducere, îNu-mi spune cine e∫ti, te ∫tiu eu prea bine!“.

Pe u∫a principal„ ∫i pe to˛i pere˛ii judec„toriilor din aceast„ ˛ar„, printre alte anun˛uri ∫i semnaliz„ri optice care ˛in de organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iei apare un afi∫ Ón culori sumbre, cu men˛iunea îNu tolera corup˛ia! Denun˛„!“, ∫i pe fondul acesta cenu∫iu, un num„r de telefon la care nemul˛umi˛ii pot face sesiz„ri.

Surprinz„tor, Óns„, afi∫ul are ∫i varia˛iuni diverse — format mare, format mic, negru pe alb, alb pe negru, color.

La u∫a intr„rii Ón s„lile de judecat„ ale instan˛elor din jude˛ul Neam˛ se afl„ poli˛i∫ti care nu permit accesul Ón sala de judecat„, dec‚t celor care au cita˛ie ∫i act de identitate asupra lor. Nimeni altcineva! M„ Óntreb, oare ∫edin˛ele de judecat„ nu sunt publice, sau am citit eu gre∫it Constitu˛ia la art. 126? Din punctul meu de vedere, Ón dosarele de judecat„ se poate refugia ∫i cel care nu are nimic de f„cut Óntre dou„ trenuri ∫i are gustul normal sau bizar de a vedea spectacolul incongruent ∫i litigios al lumii.

™i acum, cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ vrea s„ v„ prezint dou„ aspecte, ambele referitoare la modul Ón care Ón˛elege doamna ministru al justi˛iei s„ fac„ reform„ ∫i s„ stopeze corup˛ia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 A arunca pe pia˛a drept„˛ii civice un num„r imens de libele, policule, afi∫e, bro∫uri Ón care denun˛i faptul c„ magistra˛ii sau personalul auxiliar al justi˛iei sunt corup˛i sau m„car coruptibili nu este dec‚t un model de ac˛iune Ón for˛„, absolut impropriu democra˛iei.

A∫a ceva mai este posibil, poate, Ón Coreea de Nord, Ón niciun caz aici. Este adev„rat c„ omul are o nes„buit„ ∫i de neÓn˛eles Ónclina˛ie spre acceptarea ra˛ionamentului eronat ∫i diabolic. Asta a f„cut cu putin˛„ instaurarea sistemelor de autoritate absolut„ ∫i a dictaturilor ideologice.

A∫a Ónc‚t, c„ are sau nu Óndrept„˛ire ori dreptate, justi˛iarul se va Ónscrie Ón dogma mincinoas„, dar longeviv„, c„ i s-a f„cut nedreptate. Judec„torul este vinovat c„ cineva a pierdut procesul. Sim˛ul ∫i reflec˛ia interioar„ sunt atrofiate de prezum˛ia indus„.

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Aurel Ardelean.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Aurel Ardelean:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin declara˛ia politic„ de ast„zi doresc s„ semnalez un aspect mai pu˛in pl„cut din via˛a concet„˛enilor no∫tri. M„ refer la anticipate. S„ nu m„ Ón˛elege˛i gre∫it; este vorba de scumpiri anticipate, anun˛ate, stima˛i colegi.

Iat„ c„ acest cuv‚nt at‚t de mediatizat Ón ultima perioad„ a prins contur Ón realitatea rom‚neasc„. Acest val de scumpiri care au surprins popula˛ia chiar Ón prag de iarn„ nu face altceva dec‚t s„ Óngreuneze via˛a rom‚nilor. Este o mostr„ a ceea ce urmeaz„ anul viitor, c‚nd, probabil, printre bunurile considerate de lux se va num„ra ∫i racordul la gaz.

Va ajunge Ón situa˛ia Ón care marea majoritate a popula˛iei care a ales gazul ca form„ de Ónc„lzire va renun˛a din cauza costurilor exorbitante ∫i f„r„ acoperire Ón realitate.

Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale a aprobat cu u∫urin˛„ majorarea Óntre 8,1 ∫i 8,5% a pre˛ului gazelor naturale de la consumatorii captivi, Óncep‚nd din 11 noiembrie. Motivul scumpirii aproape c„ nici nu mai conteaz„ Ón acest moment. Rezultatele Óns„ sunt evidente. Scumpirea gazelor provoac„ o cre∫tere cu 5% a pre˛urilor alimentelor de baz„.

îŒnainte de s„rb„torile de iarn„, carnea ∫i produsele din carne se vor scumpi“, anun˛au ∫i reprezentan˛ii Federa˛iei Sindicatelor din Industria Alimentar„.

Pre˛ul gazelor se va majora Ón luna noiembrie pentru a patra oar„ Ón acest an. Ultima cre∫tere a avut loc la 1 iulie 2006, atunci c‚nd gazele s-au scumpit cu peste 1,5%.

Majorarea tarifelor la gazele naturale pentru data de 11 noiembrie va determina, pe l‚ng„ scumpirea curentului electric, ∫i cre∫terea pre˛ului la c„ldur„ ∫i ap„ cald„, ambele folosind gazele naturale ca ∫i combustibil.

Ministrul economiei, Codru˛ ™ere∫, apreciaz„ c„ Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale, PETROM, dar ∫i companiile de distribu˛ie a gazelor sunt vinovate pentru apari˛ia unor nereguli care au determinat majorarea tarifelor la gaze cu peste 8%.

Vreau s„ ∫tiu, Ón calitate de senator, ce m„suri au fost adoptate de institu˛iile statului pentru a sanc˛iona aceste fapte.

## V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„, din partea grupului de senatori independen˛i, pe domnul senator Apostol Neculai. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se va intitula: îOare cei care emit ast„zi judec„˛i de valoare ∫i sentin˛e chiar au calitatea moral„ ∫i competen˛a necesare unui astfel de proces?“

Destul de recent, mar˛i, 17 octombrie 2006, un cotidian central a publicat, Ón cadrul unei campanii de pres„ mai ample, o pretins„ analiz„ a activit„˛ii senatorului Ion Iliescu Ón perioada anilor 1975—1978, c‚nd a condus jude˛ul Ia∫i.

Articolul scris tenden˛ios, Óntr-un pretins stil b„∫c„lios, Ón realitate doar mitoc„nesc, este scris cu scopul evident de a trimite Ón derizoriu activitatea lui Ion Iliescu din acei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 ani Ón contextul istoric ∫i politic respectiv. Este o dovad„ c„ o parte din pres„, cu voca˛ie distructiv„, nu vrea s„ mai recunoasc„ oamenii de valoare care au f„cut extrem de multe pentru jude˛ul Ia∫i, pe cei care, indiferent de voin˛a unora sau altora, istoria acestor locuri Ói va re˛ine ca oameni de bine.

Am tr„it Ón Ia∫i Ón acele vremuri ∫i ∫tiu, efectiv ∫i concret, ce a f„cut Ion Iliescu pentru jude˛ul Ia∫i, nu doar pentru municipiul Ia∫i, ci pentru toate ora∫ele ∫i localit„˛ile din jude˛, Ón cadrul programelor ∫i proiectelor de dezvoltare economic„ ∫i social„, pentru c„ ∫i atunci se lucra tot pe proiecte ∫i programe, cu diferen˛a c„ acum le aprob„ ∫i le finan˛eaz„ Uniunea European„, ∫i nu Consiliul de Stat al Planific„rii.

Este extrem de u∫or Ón pres„ s„ critici distructiv, recunoa∫te un distins jurnalist ie∫ean, care este ∫i cadru didactic universitar, dar mult mai greu este ca mass-media s„-∫i asume responsabilitatea de partener Ón derularea unor astfel de programe ∫i proiecte economice ∫i sociale de mare impact comunitar. Am avut Óntotdeauna curajul ∫i decen˛a de a aprecia demersul constructiv al oric„rui om politic, indiferent de culoarea politic„, c‚t timp acest efort a fost f„cut pentru oameni ∫i Ón beneficiul acestora.

Aceast„ declara˛ie public„ nu o fac pentru a cre∫te Ón ochii domnului Iliescu sau ai rom‚nilor care Ól simpatizeaz„ sincer, ci doar pentru c„ nu trebuie s„ toler„m la nesf‚r∫it demersuri de pres„ jignitoare, at‚t de tenden˛ioase ∫i meschine.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Marius Marinescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ î«Bancorex», simbol al jafului rom‚nesc“.

Œn ultimii 16 ani, am asistat la jefuirea banului public prin achizi˛ii publice, privatiz„ri dubioase ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, prin devalizarea b„ncilor.

Ast„zi reiau tema jafului de la îBancorex“.

Dup„ 1990, a Ónceput haiducia la cea mai reprezentativ„ banc„ rom‚neasc„. O parte a politicului autohton, Ómpreun„ cu ni∫te a∫a-zi∫i oameni de afaceri, au luat credite de la îBancorex“, Ónarma˛i cu garan˛ii false. Unii dintre ace∫tia se reg„sesc Ón renumitul îTop 300“.

Ne mai mir„m de ce imaginea Óntreprinz„torului rom‚n este deformat„! îBancorex“ le-a acordat acestor personaje aproximativ 5 miliarde dolari, prin diverse firme, ulterior falimentate, f„r„ a mai recupera sumele Ómprumutate.

Œngrijor„tor este faptul c„ o parte dintre debitori sunt acum demnitari Ón Guvernul Rom‚niei. Domnul C„lin Popescu T„riceanu trebuie s„-i destituie imediat din func˛ii, pentru c„, dac„ au furat o dat„ din bugetul Rom‚niei, o vor face din nou. Sunt persoane de o moralitate Óndoielnic„. Nu po˛i pune lupul paznic la oi.

P‚n„ Ón prezent, niciun guvern nu a luat m„suri Ón sensul acesta ∫i se pare c„ nici acum nu se vrea s„ se rezolve aceast„ problem„.

Presa a semnalat gravitatea fenomenului — ∫i m„ refer la ziarul îEvenimentul Zilei“ ∫i la cotidianul îZiua“, pe care le felicit pe aceast„ cale.

Recuperarea acestor bani reprezint„ o problem„ de siguran˛„ na˛ional„, at‚ta vreme c‚t s„r„cia este la ea acas„, Ón Rom‚nia. Cu banii recupera˛i s-ar putea construi imediat case pentru cele aproximativ 2.000 de familii r„mase f„r„ imobile Ón urma inunda˛iilor din 2006. Cu ace∫ti bani s-ar acorda ajutoare de Ónc„lzire pentru familiile debran∫ate de la ap„ cald„ ∫i c„ldur„.

Exist„ o leg„tur„ direct„ Óntre nivelul corup˛iei din Rom‚nia ∫i t„cerea autorit„˛ilor cu privire la îBancorex“.

A∫a dup„ cum arat„ ∫i Institutul pentru Transparen˛„ Interna˛ional„, corup˛ia din Rom‚nia se situeaz„ la nivelul ˛„rilor precum Trinidad-Tobago.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., doamna senator Adriana f c„u.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

## **Doamna Silvia Adriana fi c„u:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Stimate colege,

Onorat auditoriu,

Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va deveni membru al Uniunii Europene. De aceea, Rom‚nia trebuie s„ contribuie la dezvoltarea modelului social european.

Plec‚nd de la valorile comune tuturor socialdemocra˛ilor europeni — justi˛ie social„, egalitate ∫i prosperitate pentru to˛i —, sociali∫tii europeni au ca obiectiv construirea democra˛iei sociale, construirea unei societ„˛i din care nimeni s„ nu fie exclus ∫i Ón care to˛i cet„˛enii s„ fie egali.

Esen˛a abord„rii social-democrate este bazat„ pe interdependen˛a dintre competitivitate economic„ ∫i securitate social„.

Jacques Delors spunea c„, din punct de vedere filozofic, Europa se confrunt„ cu dou„ modele sociale: unul care pune accent pe responsabilitatea individual„ ∫i unul care pune accent pe solidaritatea activ„.

Primul model leag„ responsabilitatea individual„ de mecanismele de pia˛„, pentru ca individul, ce ar trebui s„ de˛in„ un capital uman, ob˛inut prin educa˛ie, ∫i unul financiar, s„ fac„ fa˛„ mai bine constr‚ngerilor ∫i oportunit„˛ilor oferite de pia˛„.

Cel de-al doilea model se bazeaz„ pe rolul pe care colectivit„˛ile locale trebuie s„-l joace Ón formarea fiec„rui cet„˛ean. Acest model este acompaniat de politici publice ce reformeaz„ pia˛a muncii ∫i permit fiec„rui individ s„ se descurce mai bine Ón via˛„.

Anul 2006 este anul Ón care social-democra˛ii europeni definesc un plan de ac˛iune pentru o nou„ Europ„ social„. Unde ar trebui s„ se situeze institu˛iile publice Óntre un rol pasiv ∫i o tutel„ excesiv„? Care sunt capabilit„˛ile de care are nevoie un individ? Cum ∫i unde ar trebui s„ se formeze acestea, pentru a preg„ti un cet„˛ean european s„ r„spund„ oportunit„˛ilor ∫i constr‚ngerilor pe care le Ónt‚lne∫te pe parcursul vie˛ii sale?

Familiile cu venituri mici locuiesc Ón zone mai pu˛in scumpe, adesea situate departe de locul de munc„ sau de institu˛ii educative, fapt ce ad‚nce∫te polarizarea social„ ∫i inegalit„˛ile dintre persoane.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Stima˛i colegi,

Nu mi-a pl„cut s„ fac niciodat„ revista presei la microfonul Parlamentului, dar ast„zi s-a Ónt‚mplat ceva deosebit. Œn îJurnalul Na˛ional“ a ap„rut nu lista lui Schindler, ci lista lui Liviu Turcu, cu ni∫te securi∫ti, la care se indic„ ∫i fondul arhivistic unde trebuie c„utate dosarele lor. Sunt 11 oameni. Ca o echip„ de fotbal.

Asear„, c‚nd a anun˛at la îAntena 1“, Ón direct, la îObservator“, emisiunea de ∫tiri prezentat„ de Gabriela

Vr‚nceanu-Firea, Marius Tuc„ îShow“ s-a emo˛ionat foarte tare, crez‚nd c„ lanseaz„ o bomb„, c„ e ceva deosebit.

Œn mare parte, numele erau cunoscute, dar chestiunea asta chiar c„ nu mai intereseaz„ pe nimeni. El, probabil, a fost tulburat ∫i de ochii aluneco∫i, inima zburdalnic„ a acestei foarte prezentabile prezentatoare, Gabriela Vr‚nceanu-Firea, care parc„ voia s„-i smulg„ ziarul, s„ citeasc„ ∫i ea c‚teva nume.

Trec peste faptul c„ Marius Tuc„, formator de opinie, trebuia s„ ∫tie p‚n„ acum c„ Ón limba latin„ _îde jure“_ se pronun˛„ chiar _îde iure“_ — îj“ la Ónceput de cuv‚nt, urmat de vocal„, este îi“. _îFiat justitia pereat mundus“,_ de pild„. El a zis îde jure“. Se vede treaba c„ el conduce îJurnalul Na˛ional“.

Dar aceasta e o chestiune minor„.

Ce se observ„, Óns„, Ón lista asta? Niciun demnitar din anturajul lui Traian B„sescu. Dar niciunul!

™i eu, atunci, stau s„ m„ g‚ndesc la Liviu Turcu, prietenul ∫i colegul meu din Facultatea de Filozofie de la Bucure∫ti, om foarte inteligent, de altfel singurul care mai poate s„ spun„ ceva pe tema asta, din America, av‚nd Ón vedere c„ generalul tr„d„tor Pacepa este, vorba lui Raymond Chandler Óntr-un faimos roman, îc‚t se poate de mort“. Mort! Pacepa este mort! V„ spun asta eu, care nu prea obi∫nuiesc s„ m„ joc cu informa˛iile de acest gen. La c‚˛i generali ∫i colonei sunt Ón partidul nostru sau Ón jurul nostru, fire∫te, cei mai mul˛i Ón rezerv„, da˛i-mi voie s„ fiu foarte bine informat.

Œn mod normal, ar fi trebuit s„ vedem aici, m„car sub beneficiul de inventar al unor verific„ri, oameni despre care s-a vorbit Ón aceea∫i m„sur„ ca ∫i despre cei populariza˛i de Liviu Turcu, ∫i anume, Teodor Stolojan, Radu Berceanu, Silvian Ionescu, unii consilieri de la Palatul Cotroceni, nu le mai d„m nume, o mare parte din grupul de la Cluj al P.S.D.-ului — ∫i se ∫tie la cine m„ refer.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, timpul alocat declara˛iilor politice a expirat Ónaintea mea, dar nu eu am fost nedrept„˛it. A fost nedrept„˛it„ o t‚n„r„, pierdut„ Ón masa de c„p∫unari, de asistente medicale sau muncitori Ón construc˛ii, care au luat drumul Europei. ™i nu au plecat acolo de bine, ci pentru a-∫i c„uta un viitor mai bun. Nimeni nu a plecat s„ se Ómbog„˛easc„. To˛i au plecat s„ c‚∫tige at‚t c‚t este nevoie pentru traiul decent.

Despre Ramona Iano∫ nimeni nu auzise p‚n„ acum trei s„pt„m‚ni, c‚nd, Ón urma accidentului de metrou de la Roma, ziari∫tii italieni au spus c„ au v„zut un Ónger Ón subteran. O t‚n„r„ care ajuta r„ni˛ii cu ultimele puteri, iar la sf‚r∫itul tragediei, Ón loc s„ dea interviuri, a disp„rut f„r„ urm„. Se temea nu de pericolul Ón sine, ci de faptul c„ era acolo ilegal. Asta Ónseamn„ con∫tiin˛„.

™tirea despre Ramona a fost surpriz„ at‚t pentru noi, c‚t ∫i pentru italieni. A venit exact dup„ ce, cu c‚teva zile Ónainte, ziarele din peninsul„ au scris despre problemele sociale pe care le fac rom‚nii acolo. Exact c‚nd ne-am fi putut resemna, italienii au v„zut c„ putem face ∫i altceva, ∫i nu numai ei, ci Óntreaga lume. Prin gestul ei, Ramona a reabilitat imaginea Rom‚niei peste hotare. Nu s-a mai vorbit despre rom‚ni c„ ar fi m‚nc„torii de lebede ∫i nici capi ai unor re˛ele de fraudatori de carduri. M„ plec cu mult respect Ón fa˛a faptelor de ajutor ale tinerei rom‚nce Ramona Ianos.

At‚t ca cet„˛ean al Rom‚niei, c‚t ∫i ca senator al Rom‚niei pot spune c„ sunt m‚ndru de comportamentul exemplar al Óngerului de la Roma. A∫ vrea s„ mai adaug c„, la acest moment, Ramona este cel mai mare mic rom‚n.

Prin intrarea Ón Uniunea European„ trebuie s„ Ón˛elegem c„ ace∫ti oameni pleca˛i peste hotare nu sunt buni numai de adus bani Ón ˛ar„, ar trebui s„ vedem mai bine care sunt nevoile lor ∫i s„ facem a∫a Ónc‚t s„ nu-i consider„m doar o diaspor„, ap„rut„ peste noapte, cu care ne m‚ndrim c„ este numeroas„.

Senatul nu poate acorda distinc˛ii, dar avem datoria s„-i mul˛umim de la acest microfon.

Mul˛umim, Ramona!

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Otilian Neagoe:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vreau s„ fac o precizare Ón cadrul declara˛iei politice de azi.

S„pt„m‚na trecut„, colegul nostru, domnul senator Io˛cu, Óntr-un limbaj agresiv ∫i lu‚ndu-ne prin surprindere, a criticat vehement activitatea Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, cer‚nd, la un moment dat, desfiin˛area acestei comisii.

Œn numele colegilor care fac parte din aceast„ comisie, al colegilor din Grupul P.S.D., vrem s„ exprim„m, Ón primul r‚nd, nedumerirea Ón leg„tur„ cu aceste afirma˛ii. Domnul Io˛cu nici nu face parte din Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, a f„cut c‚ndva parte din aceast„ comisie ∫i trebuie s„ spunem c„, fiind ocupat ∫i cu alte activit„˛i, nu era neap„rat cel mai con∫tiincios, dar obiec˛ia Domniei Sale era Ón leg„tur„ cu Legea nr. 41/1994, Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Radioteleviziunii — aici este o ini˛iativ„ legislativ„, cea la care f„cea referire, a deputatei Raluca Turcan ∫i a altor colegi din Camera Deputa˛ilor, o ini˛iativ„ legislativ„ care vizeaz„ modificarea acestei legi.

Trebuie s„ v„ spun c„ sunt alte ∫ase asemenea ini˛iative care vizeaz„, de asemenea, modificarea Legii nr. 41/1994.

Suntem Ón imposibilitatea de a lua decizia cea mai bun„, Ón condi˛iile Ón care exist„ o avalan∫„ de ini˛iative pentru modificarea acestei legi.

De aceea, venim cu propunerea ca Legea nr. 41/1994, av‚nd Ón vedere implica˛iile deosebite asupra politicului, s„ fac„ mai Ónt‚i obiectul unei dezbateri la nivelul liderilor grupurilor parlamentare ∫i, dup„ ce se stabilesc ni∫te chestiuni de principiu foarte clare, dup„ aceea s„ o dezbatem Ón comisie, Óntruc‚t ini˛iativa legislativ„ care a venit la comisie este superficial„ ∫i con˛ine ∫i multe formul„ri abstracte, foarte multe lucruri care nu schimb„ cu nimic caracterul actualei legi.

V„ reamintesc c„ anul trecut a fost o comisie de anchet„ care a analizat activitatea Radioului ∫i a Televiziunii, s-a decis schimbarea Consiliului de administra˛ie, deci, acum, ar fi timpul ca, dac„ vom modifica aceast„ lege, s„ o facem cu acordul tuturor grupurilor politice ∫i, desigur, Ón dezbatere, ∫i cu sprijinul oamenilor din media ∫i al celor care lucreaz„ Ón Radio ∫i Ón Televiziune.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Mircea Mereu˛„, ultimul Ónscris la cuv‚nt la declara˛ii politice.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mircea Gheorghe Mereu˛„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ultima vreme, apar o serie de sondaje de opinie ∫i mediatiz„ri excesive ale unor cercet„ri sociale care au un singur rol, anume crearea unei imagini false ∫i marginalizarea electoral„ a unui partid incomod pentru anumite grupuri de presiune, formatori de opinie politic„ ∫i actori sociali care doresc hegemonia societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Œn scopul ob˛inerii de credibilitate public„, diferite firme ∫i O.N.G.-uri, Ómpreun„ cu o campanie de lobby, orchestrat„ de persoanele de mai sus, genereaz„ Ón ochii cet„˛eanului am„r‚t ∫i s„r„cit de evolu˛iile economiei rom‚ne∫ti o strategie de eliminare a Partidului Na˛ional Liberal de pe scena parlamentar„, identic„ cu dec„derea Partidului Na˛ional fi„r„nesc Cre∫tin Democrat, prin g„sirea ˛apului isp„∫itor la toate efectele negative ale actelor sociale emise de actuala guvernare.

Din p„cate pentru aceste grupuri, indivizi sau institu˛ii, acest partid se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ ias„ de pe scena politic„ rom‚neasc„. Œn acest sens, o s„ reamintesc evolu˛ia scenei politice rom‚ne∫ti din 2000 p‚n„ acum, pentru a sus˛ine argumentele mele.

Conform rezultatelor din 2000, P.D.S.R.-ul, actualul P.S.D., a ob˛inut cam 37% la Senat ∫i 36,6% la Camera Deputa˛ilor.

Partidul Na˛ional Liberal a avut 7,48% la Senat ∫i 6,89% la Camera Deputa˛ilor.

Conven˛ia Democrat„ Rom‚n„ din 2000, format„ din P.N.fi., U.F.D. ∫i Partidul Ecologist, a ob˛inut 5,29% la Senat, scor cu care nu a putut s„ intre Ón Parlament. De ce? Aici intervine un detaliu pe care mul˛i formatori de opinie care apar la televizor Ól uit„. Conform legilor electorale din aceast„ ˛ar„, o alian˛„ de dou„ sau mai multe forma˛iuni politice trebuie s„ aib„ minimum 10% pentru a accede la una dintre cele dou„ Camere ∫i 5% minimum pentru un partid politic.

De aici, o prim„ concluzie pentru cei care manipuleaz„ opinia public„: Partidul Na˛ional fi„r„nesc Cre∫tin Democrat nu a ie∫it de pe scena politic„ parlamentar„ fiindc„ a avut 5%, ci pentru c„ a candidat Óntr-o alian˛„ de partide care nu a Óntrunit necesarul de 10%. Pentru o detaliere necesar„ Ón mass-media, am ata∫at o anex„.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Prin interven˛ia domnului senator Mircea Mereu˛„, practic, to˛i domnii senatori Ónscri∫i la declara˛ii politice au prezentat Ón plenul Senatului, Ón nume propriu sau Ón numele grupurile parlamentare, declara˛ii politice, epuiz‚nd Ón felul acesta primul punct al ordinii de zi.

Invit colegii senatori Ón sal„ ∫i p‚n„ realiz„m cvorumul de ∫edin˛„ pentru care cer sprijin liderilor grupurilor parlamentare, da˛i-mi voie s„ v„ anun˛ c„ v„ pute˛i exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale Ón conformitate cu art. 17 alin. (2) ∫i alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale pentru urm„toarele legi depuse la secretarul general al Senatului:

— Lege privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare;

— Lege privind Ónfiin˛area satului S‚l˛a, Ón comuna Rozavlea, jude˛ul Maramure∫.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ invit Ón sal„ pentru a Óncepe procesul legislativ. Ne Óncadr„m Ón timp. Suntem pu˛in peste ora 17,00.

Programul nostru de lucru este: de la ora 17,00 p‚n„ la 18,10, este de proces legisaltiv. Œncep‚nd cu ora MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006

18,10, intr„m pe ultima sec˛iune, sec˛iunea îŒntreb„ri ∫i interpel„ri“.

|10, intr„m pe ultima sec˛iune, sec˛iunea îŒntreb„ri ∫i|10, intr„m pe ultima sec˛iune, sec˛iunea îŒntreb„ri ∫i|Dina Carol|prezent| |---|---|---|---| |rpel„ri“.||Dinescu Valentin|prezent| |Cu privire la programul de lucru sunt observa˛ii? Nu||DÓncu Vasile|prezent| |t.||Duca Viorel Senior|euroobservator| |Atunci am rug„mintea s„ v„ exprima˛i prin vot pentru||Dumitrescu Ion Mihai|prezent| |obarea programului de lucru.||Dumitrescu Viorel|prezent| |Am rug„mintea s„ vota˛i, doamnelor ∫i domnilor||Dumitru Constantin|absent| |atori.||Eckstein Kovács Péter|prezent| |Din p„cate, doar 39 colegi ∫i-au exprimat dreptul de||Fekete Szabó Andras Levente|prezent| |.||Filipescu Teodor|prezent| |Am rug„mintea pentru liderii grupurilor|parlamentare s„|Florescu Ion|absent| |icite domnilor senatori s„ intre Ón sala|de ∫edin˛„.|Flutur Gheorghe|absent| |Sigur, avem, dup„ cum ∫ti˛i, Comisia pentru buget,||Frunda György|delega˛ie| |an˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, care||Funar Gheorghe|prezent| |reaz„ pentru definitivarea raportului pentru bugetul pe||G„ucan Constantin|prezent| |07. Œn sal„ suntem 57 colegi senatori.||Geoan„ Mircea Dan|absent| |Am rug„mintea pentru liderii grupurilor|parlamentare s„|Georgescu Radu Cristian|prezent| |i solicite prezen˛a Ón sal„ a colegilor senatori care nu||Gheorghe Constantin|prezent| |t Ón Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„||Ha∫otti Puiu|prezent| |pia˛„ de capital.||Ila∫cu Ilie|delega˛ie| |Mai Óncerc„m s„ vot„m o dat„.||Iliescu Ion|prezent| |Doamnelor ∫i domnilor senatori,||Ilu∫c„ Daniel|absent| |V„ rog s„ v„ exprima˛i dreptul|de vot pentru|Ion Vasile|absent| |gramul de lucru de ast„zi.||Iorga Nicolae Marian|absent| |V„ rog s„ vota˛i.||Iorgovan Antonie|present| |Domnul C‚rlan, v„ rog s„ lua˛i loc.||Io˛cu Petru Nicolae|absent| |50 voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„, nicio ab˛inere.||Iv„nescu Paula Maria|prezent„| |Mai vin colegi...||Jurcan Dorel|prezent| |Am rug„mintea la domnul secretar Gavril„ Vasilescu||Loghin Irina|prezent„| |fac„ prezen˛a.||Lupoi Mihail|prezent| |**Domnul Gavril„ Vasilescu:**||Mardare Radu C„t„lin<br>Marinescu Marius|absent<br>prezent| |Antonie ™tefan Mihail|prezent|Markó Béla|Guvern| |Apostol Neculai|prezent|Mele∫canu Teodor Viorel|prezent| |Arca∫ Viorel|absent|Mereu˛„ Mircea|prezent| |Ardelean Aurel|prezent|Mih„escu Eugen|euroobservator| |Arion Viorel|prezent|Mih„ilescu Petru ™erban|prezent| |Athanasiu Alexandru|prezent|Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|prezent„| |Basgan Ion|prezent|Moraru Ion|absent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern|Mor˛un Alexandru Ioan|euroobservator| |Blaga Vasile|Guvern|Neagoe Otilian|prezent| |Bobe∫ Marin|absent|Neagu Nicolae|prezent| |Cazacu Cornelia|prezent„|Németh Csaba|prezent| |C‚mpeanu Radu Anton|prezent|Nicolae ™erban|prezent| |C‚rlan Dan|prezent|Nicolai Norica|absent„| |Chelaru Ioan|absent|Novolan Traian|prezent| |Cintez„ Mircea|prezent|Onaca Dorel Constantin|absent| |Ciornei Silvia|euroobservator|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Cioroianu Adrian Mihai|euroobservator|Oprescu Sorin Mircea|prezent| |Cismaru Ivan|prezent|Pascu Corneliu|prezent| |Copos Gheorghe|absent|P„curaru Paul|absent| |Corodan Ioan|prezent|P„unescu Adrian|absent| |Cozm‚nc„ Octav|prezent|Pere∫ Alexandru|prezent| |Cre˛u Corina|euroobservator|Pete ™tefan|prezent| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent|Petre Maria|euroobservator| |Cucuian Cristian|prezent|Petrescu Ilie|prezent| |Cuta∫ George Sabin|absent|Popa Aron Ioan|prezent| |Daea Petre|prezent|Popa Dan Gabriel|prezent| |David Cristian|Guvern|Popa Nicolae Vlad|euroobservator| |David Gheorghe|prezent|Popescu Dan Mircea|prezent| |Diaconescu Cristian|absent|Popescu Ionel|prezent|

V„ mul˛umesc, domnule secretar. Doamnelor ∫i domnilor senatori... Ave˛i obiec˛iuni, domnule senator Funar?

A∫ dori s„-mi da˛i cuv‚ntul.

V„ rog, microfonul 2. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ o problem„ de principiu.

Cu greu, din p„cate, reu∫im s„ avem cvorum ∫i suntem Ón situa˛ia aceasta jenant„ de a striga catalogul pentru cei prezen˛i, ∫i nu pentru cei absen˛i.

Œntre cei care au fost citi˛i absen˛i sunt ∫i membri ai Guvernului.

Am studiat cu aten˛ie Regulamentul Senatului, care nu ofer„ nicio excep˛ie pentru vreun senator s„ absenteze de la ∫edin˛e.

La ora aceasta nu este nicio ∫edin˛„ de Guvern ∫i rog liderii grupurilor care sus˛in Guvernul s„ Ói invite pe mini∫tri s„ ne onoreze cu prezen˛a Ón Senat. Ei au fost ale∫i senatori.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator pentru preciz„ri, observa˛ii... Ave˛i perfect„ dreptate. Facem greu cvorumul, Óntr-adev„r, luni, la procesul legislativ. Probabil c„ Ón modific„rile Regulamentului Senatului vor fi cuprinse ∫i ni∫te preciz„ri privind ce se Ónt‚mpl„ atunci c‚nd domnii senatori sau doamnele senator, sigur, vor lipsi de la ∫edin˛ele plenului Senatului.

P‚n„ una alta, Óns„, am rug„mintea, Ónc„ o dat„, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ v„ exprima˛i prin vot privind programul de lucru.

Vi-l precizez din nou: de la ora 17,15, de acum, p‚n„ la ora 18,10 avem proces legislativ, de la 18.10 — ultima sec˛iune a ordinii de zi, îŒntreb„ri ∫i interpel„ri“.

Am rug„mintea la dumneavoastr„, domnule senator Ion Iliescu, domnule senator Apostol, v„ rog s„ lua˛i loc dac„ este posibil.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Din p„cate, doar 57 voturi pentru.

Nici cu domnul Eckstein Kovács Péter nu facem 69.

Mai supun o dat„ votului dumneavoastr„ programul de lucru.

Suntem 71 colegi senatori Ón sal„.

Am rug„mintea s„ v„ exprima˛i votul, cel pu˛in acum, o dat„ pentru 69 ∫i, dup„ aceea, sigur, putem s„ cobor‚m ∫i sub acest barem de 69, dar s„ lucr„m Ón cvorum.

Mai vin trei domni senatori...

Domnule senator Popescu, dac„ sunte˛i amabil, v„ rog s„ v„ gr„bi˛i, ca s„ putem exprima un vot ∫i s„ lucr„m Ón cvorum.

V„ mul˛umesc.

Supun din nou votului dumneavoastr„ programul de lucru.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Cu 71 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat.

Dac„ la ordinea de zi, care a fost distribuit„ Ón casetele dumneavoastr„, sunt observa˛ii? Nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 Am rug„mintea s„ v„ exprima˛i prin vot Ón ceea ce prive∫te ordinea de zi pentru ast„zi, 6 noiembrie 2006. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 58 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ordinea de zi pentru ast„zi a fost aprobat„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum a˛i precizat, este un raport suplimentar al celor dou„ comisii — Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ ∫i Comisia pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului — la proiectul de Lege privind aprobarea transferului pachetului de ac˛iuni de˛inut de stat la Societatea Comercial„ îHorticola“ — S.A. Bucure∫ti, de la Regia Autonom„ îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“ c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Comisiile noastre s-au Óntrunit ∫i au dezb„tut pe articole, din nou, acest proiect de lege. Œn urma

dezbaterilor, membrii comisiilor au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului suplimentar comun, favorabil, Ón forma prezentat„ de Guvern.

Prin natura reglement„rilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Avem Ón fa˛„ un raport suplimentar comun al celor dou„ comisii. Este un raport de admitere.

Dac„ sunt observa˛ii cu privire la raport? Nu.

Ba da, sunt!

Da?

Domnule pre∫edinte Dina, v„ rog! La microfonul central, pofti˛i!

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Senatorii Partidului Rom‚nia Mare, care fac parte din cele dou„ comisii, au votat Ómpotriva acestui proiect de lege, consider‚nd c„ Ónstr„inarea activelor la Societatea Comercial„ îHorticola“, din momentul Ón care s-a transferat la Secretariatul General al Guvernului, nu sunt conforme cu legisla˛ia Ón vigoare ∫i noi consider„m c„ acest lucru nu mai poate fi l„sat s„ continue pentru ca, Ón noua formul„ prev„zut„ de lege, A.V.A.S.-ul s„ consfin˛easc„ Ón totalitate lichidarea Societ„˛ii Comerciale îHorticola“.

Din documenta˛ia pe care am primit-o at‚t de la Secretariatul General al Guvernului, c‚t ∫i de la Societatea Comercial„ îHorticola“ rezult„ c„ Ón aceast„ perioad„ — respectiv din anul 2003 p‚n„ Ón anul 2006, septembrie — s-au v‚ndut 8 active ale societ„˛ii, din care 5 sunt extrem de importante, Ón care s-au inclus ∫i terenuri Ón zone foarte atractive — din B„neasa, din Militari ∫i din alt„ parte.

Am solicitat Cur˛ii de Conturi s„ fac„ o investiga˛ie asupra legalit„˛ii acestor v‚nz„ri ∫i abia dup„ aceea s„ lu„m Ón discu˛ie eventuale mi∫c„ri, at‚t ale activelor, c‚t ∫i ale pachetului de ac˛iuni, pentru a determina o restructurare viabil„ ∫i profitabil„ pentru statul rom‚n. Sigur, Curtea de Conturi a dat un r„spuns neelegant, dar, ast„zi, domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor a intervenit energic ∫i avem promisiunea c„, Ón perioada urm„toare, Curtea de Conturi va investiga legalitatea acestor v‚nz„ri ∫i se va pronun˛a.

Drept urmare, transferul societ„˛ii Ón acest moment nu este oportun, consider„m noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, ∫i v„ invit ∫i pe dumneavoastr„ s„ considera˛i c„ jaful Ón economia na˛ional„ nu mai poate s„ continue ∫i s„ ne pronun˛„m dup„ ce Curtea de Conturi Óncheie aceast„ analiz„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 Drept urmare, noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, vom vota Ómpotriv„ ∫i v„ rug„m ∫i pe dumneavoastr„ s„ proceda˛i la fel, pentru a nu fi p„rta∫i Ón continuare la aceste nereguli care se produc cu averea statului. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am Ón˛eles c„ a˛i vorbit Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M., pentru c„ raportul de adoptare este semnat inclusiv de dumneavoastr„, de Comisia pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului.

Trebuia s„ semnez raportul, Ón calitate de pre∫edinte.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

Aceast„ precizare era, cred, necesar„. Dac„ mai sunt observa˛ii?

Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog, microfonul nr. 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

V-a∫ ruga s„ face˛i cunoscut colegilor mei din spate, celor de etnie maghiar„, care av‚nd statutul, pardon!, Regulamentul Senatului numai Ón limba rom‚n„, nu l-au citit, nu l-au Ón˛eles ∫i comenteaz„ de ce am venit eu la microfon.

Le fac cunoscut c„ am venit s„ pun Óntreb„ri, a∫a cum permite Regulamentul Senatului Rom‚niei, Ónainte de a trece la dezbateri generale.

Am, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, doamnelor ∫i domnilor senatori, doar c‚teva Óntreb„ri, Ón aceast„ faz„, pentru ini˛iator.

O prim„ Óntrebare: Dac„ mai men˛in proiectul sau retrag acest proiect, Ón condi˛iile Ón care fostul ∫ef al A.V.A.S.-ului, p‚n„ zilele trecute, care, dup„ ce a terminat studen˛ia, a ajuns cel mai important consilier al prim-ministrului Rom‚niei, C„lin Constantin Anton Popescu T„riceanu, domnul Or„∫eanu, a plecat de la A.V.A.S. nu cu m‚na goal„, ci cu portbagajul plin de documente.

Œn presa de ast„zi am citit lucruri incredibile — c„ la A.V.A.S. au fost semnate Ón fals documente care au permis privatizarea, inclusiv a B.C.R.-ului.

Œn condi˛iile acestor falsuri de la A.V.A.S. — deocamdat„ relatate de fostul ∫ef — revin cu Óntrebarea: Guvernul Ó∫i mai men˛ine proiectul de lege sau Ól retrage?

™i cea de-a doua Óntrebare: Ce urm„re∫te, de fapt, Guvernul prin acest proiect de lege ∫i ale cui interese dore∫te s„ le satisfac„?

Mul˛umesc.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnul senator.

## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu**

**:**

™i eu.

Tot Óntrebare? Da.

Domnul Dan Claudiu T„n„sescu. Microfonul nr. 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ dori s„ pun o Óntrebare ∫i ea sun„ cam a∫a: Care este valoarea patrimoniului îHorticolei“, ∫i a∫ vrea s„ se specifice c‚te hectare de p„m‚nt de˛ine aceast„ societate, pe care vrea s„ le dea, probabil, unora care sunt interesa˛i s„ le exploateze sub alt„ form„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, dac„ pute˛i r„spunde la Óntreb„rile puse de domnii senatori? Microfonul nr. 10, v„ rog.

## **Domnul Cseke Attila Zóltan** _— secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul Ó∫i men˛ine proiectul de lege, iar Ón ceea ce prive∫te Óntrebarea referitoare la acest proiect de lege, pot s„ v„ spun c„ se urm„re∫te transferarea la A.V.A.S. a acestui pachet de ac˛iuni, pentru c„ aceast„ institu˛ie este institu˛ia abilitat„ prin lege s„ fac„ privatizarea Ón Rom‚nia ∫i credem c„ experien˛a acumulat„ de A.V.A.S. justific„ acest transfer.

Œn ceea ce prive∫te patrimoniul societ„˛ii, pot s„ v„ spun: capitalul social al societ„˛ii este de 65 miliarde lei vechi ∫i are Ón proprietate 7 hectare de teren. S„ v„ spun exact, Ón proprietate are 6,4 hectare, iar Ón administrare, prin contract de concesiune de la A.D.S., 7,1 hectare.

Mul˛umesc.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Alte obiec˛iuni, dac„ mai sunt? Nu.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Suntem Ón fa˛a unui raport suplimentar comun, un raport favorabil. A˛i auzit ∫i argumentele pentru care Grupul parlamentar al P.R.M. va vota Ómpotriv„.

Am rug„mintea, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ face˛i lini∫te Ón sal„ ∫i s„ v„ ocupa˛i locurile pentru a putea s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul privind raportul suplimentar comun al celor dou„ comisii. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Raportul a fost adoptat cu 36 de voturi pentru, 26 de voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

Am rug„mintea s„ ne pronun˛„m ∫i asupra proiectului de lege.

V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 Din p„cate doar 32 de voturi pentru, 25 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

N-a c„zut.

A c„zut!

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

Revot„m pentru a face ori 35 voturi pentru sau Ómpotriv„.

Am rug„mintea s„ lua˛i loc Ón sal„, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Repet„m votul pentru c„ nu avem 35 de voturi nici de o parte, nici de alta.

Am mai fost Óntr-o asemenea situa˛ie, domnule senator Solcanu, ∫i a∫a am procedat.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Repet„m votul. Am rug„mintea ∫i Ón spatele s„lii... Domnul senator Cismaru, v„ rog s„ nu-l ˛ine˛i pe loc pe domnul senator Athanasiu. Repet„m votul pe proiectul de lege.

Am rug„mintea s„ fi˛i aten˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 37 de voturi pentru, 27 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Liste pentru liderii de grupuri parlamentare!

V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi — proiectul de Lege privind atribuirea, cu titlu gratuit, c„tre persoanele fizice care au avut de suferit de pe urma calamit„˛ilor naturale, de materiale lemnoase confiscate Ón condi˛iile legii.

Este tot un proiect de lege Ón continuare. Œnseamn„ c„ a mai fost Ón plenul Senatului. Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului pentru raport. Din partea Guvernului particip„ domnul secretar de stat István To˝ke.

Domnul pre∫edinte al comisiei, domnul Dan C‚rlan. V„ rog, microfonul 7.

## V„ mul˛umesc.

Suntem Ón fa˛a unui raport suplimentar al Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului. La solicitarea doamnei senator Vedina∫, comisia a analizat solicitarea doamnei senator, a admis amendamentul propus ∫i solicit„ plenului admiterea proiectului de lege, cu amendamentul admis al doamnei senator Vedina∫.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Da, amendament admis la anexa prezentat„ la raportul suplimentar.

Dac„ cu privire la raport mai sunt ∫i alte obiec˛iuni? Nu sunt.

La punctul 5 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 32/2006 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 597/2001 privind unele m„suri de protec˛ie ∫i autorizare a construc˛iilor Ón zona de coast„ a M„rii Negre.

Pentru raport — Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.

Din partea ini˛iatorilor particip„ domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Microfonul 10, pentru domnul secretar de stat, v„ rog.

## **Domnul Alexandros Galiatatos** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere necesitatea dezvolt„rii durabile ∫i Ón mod unitar a turismului Ón toate sta˛iunile de pe litoralul M„rii Negre a rezultat necesitatea modific„rii art. 4 alin. 1 din Legea nr. 597/2001, Ón sensul elimin„rii sta˛iunii Mamaia dintre zonele exceptate de la interdic˛ia de autorizare a execut„rii construc˛iilor definitive sau provizorii Ón zona delimitat„ conform prevederilor art. 1 din lege.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, microfonul 7, domnul pre∫edinte C‚rlan.

## V„ mul˛umesc.

Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului propune plenului un raport de admitere f„r„ amendamente.

## V„ mul˛umesc.

Av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón fa˛a unui raport favorabil, f„r„ amendamente...

Domnul senator Funar, microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am dou„ Óntreb„ri pentru reprezentantul Guvernului. Care estima˛i c„ este efectul acestei ordonan˛e, dac„ va fi benefic sau nu pentru sta˛iunea Mamaia?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 ™i cea de-a doua Óntrebare. Dac„ aceast„ ordonan˛„ este unicat Ón legisla˛ia rom‚neasc„ ∫i a fost Óndreptat„ Ómpotriva unei plante, a domnului Maz„re? Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator ™erban Nicolae. Microfonul 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Se ridic„ dou„ probleme legate de acest proiect: mai Ónt‚i e vorba de faptul c„ ne afl„m Ón fa˛a unui proiect de lege pentru aprobarea unei ordonan˛e de Guvern.

Temeiul invocat de ini˛iatori se reg„se∫te la rubrica îM„suri pentru stimularea turismului la nivel na˛ional“. Este at‚t de stupid„ aceast„ invocare, Ónc‚t nici nu ∫tiu de unde s„ Óncep cu critica ei, pentru c„ aici ne afl„m Ón fa˛a unei situa˛ii de m„suri de protec˛ie privind autorizarea de construc˛ii Ón zona de litoral. Ce are a face asta cu m„surile de stimulare a turismului? Dac„ ne uit„m Ón orice Program de guvernare, nu numai Ón actualul Program de guvernare, orice om ra˛ional, orice politician responsabil stimuleaz„ turismul prin ni∫te m„suri specifice care s„ Óncurajeze dezvoltarea de facilit„˛i, de infrastructur„, de atrac˛ie de turi∫ti ∫i a∫a mai departe, de Óncas„ri la bugetul de stat. Nu prin m„suri administrative de autorizare sau ridicarea autoriz„rii ∫i a∫a mai departe. De aceea, eu v„ spun c„ din acest punct de vedere ordonan˛a este neconstitu˛ional„ Óntruc‚t ea dep„∫e∫te limitele Legii de abilitare a Guvernului pentru emiterea de ordonan˛e Ón perioada vacan˛ei parlamentare.

A doua problem„ pe care o ridic„ acest proiect este legat„ de fondul problemei. Se spune c„ aceasta a fost dat„ pentru stimularea turismului, pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor ∫i a∫a mai departe. V„ rog s„ observa˛i c„ ea este dat„ Ón plin sezon estival ∫i nu se refer„ la interdic˛ia de a construi Ón perioada de sezon estival pe litoral ∫i se refer„ la interdic˛ia de emitere de autoriz„ri. Care era problema dac„ se d„deau autoriz„ri? Se d„deau autoriz„ri ∫i se spunea: îConstruc˛iile vor Óncepe dup„ 15 septembrie 2006“.

Œn loc s„ opreasc„ construc˛iile, eventual, pentru a nu st‚njeni turi∫tii veni˛i la mare Ón zona Mamaia, se interzic autoriz„rile. Cumva emiterea de h‚rtii oprea pe turi∫ti s„ vin„ la Mamaia? Asta Ói ˛inea pe loc s„ nu ajung„ pe litoralul rom‚nesc? Faptul c„ la Prim„ria Municipiului Constan˛a se emitea autoriza˛ie de construc˛ie? Asta era solu˛ia?

Deci, din acest punct de vedere, pe de o parte, ordonan˛a este neconstitu˛ional„, iar, pe de alt„ parte, ea nu are leg„tur„ cu problema pe care pretinde c„ o reglementeaz„. Emiterea de autoriza˛ii de construc˛ii nu are niciun fel de leg„tur„ cu m„surile pentru promovarea turismului sau pentru protejarea, s„ spunem, a intereselor turismului rom‚nesc.

™i eu mul˛umesc domnului senator. Dau cuv‚ntul domnului senator Puiu Ha∫otti. Microfonul 2, v„ rog.

## V„ mul˛umesc.

Situa˛ia se prezint„ Ón felul urm„tor: exist„ Ónainte de toate o Lege de protec˛ie costier„ ∫i aceast„ ordonan˛„ vine Óntruc‚tva Ón completarea acestor prevederi. De asemenea, vreau s„ v„ spun c„ ordonan˛a a fost dat„ dup„ ce Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, implicit, a avut consult„ri cu to˛i factorii de turism de pe litoral. Œn al treilea r‚nd, ∫i eu fac abstrac˛ie aici de ce se Ónt‚mpl„ pe la Prim„ria Constan˛a. ™ti˛i foarte bine cu to˛ii, ∫i m„ uit la un distins ∫i simpatic coleg, presa a relatat foarte multe chestiuni despre Prim„ria Constan˛a, despre primarul Constan˛ei, ∫i eu nu vreau s„ invoc aici ce a discutat presa, dar sunt lucruri care se cunosc foarte bine. Aceast„ ordonan˛„ este dat„ pentru c„ Prim„ria Constan˛a a refuzat ∫i Ónainte de demararea sezonului estival ∫i Ón timpul sezonului estival acordarea de autoriza˛ii pentru agen˛ii economici care presteaz„ servicii turistice. ™i pentru c„ Prim„ria Constan˛a a refuzat acest lucru, a fost nevoie de aceast„ ordonan˛„. De ce a refuzat Prim„ria Constan˛a? Œntreba˛i-l dumneavoastr„ pe domnul primar Radu Maz„re.

Asta este situa˛ia, stima˛i colegi.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Eckstein Kovács Péter, microfonul 2.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu vreau s„ revin la problemele de dinainte, dar procedura este clar„: mai Ónt‚i iau cuv‚ntul reprezentan˛ii grupurilor parlamentare, care exprim„ pozi˛ia grupului parlamentar, dup„ care, desigur, senatorii au posibilitatea s„ adreseze Óntreb„ri reprezentantului Guvernului. Deci eu Ón momentul de fa˛„ Ómi exercit, Ón numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., aceast„ facultate de a spune c„ Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota acest proiect de lege ∫i motivul este unul deosebit de simplu: p‚n„ acum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 pentru Mamaia a fost un regim special, creat, dac„ vre˛i, pentru anumite interese Ón care eu, nefiind const„n˛ean, nu m„ pricep, dar este cazul ∫i este locul ca ∫i Constan˛a, recte Mamaia, s„ intre Ón r‚nd cu lumea. Acesta este motivul pentru care noi vom vota.

V„ mul˛umesc, pentru apreciere domnule senator. Domnul senator Funar... Da, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Grupul parlamentar al P.R.M. nu sus˛ine acest proiect de lege ∫i permite˛i-mi s„-l provoc la un dialog pe pre∫edintele Comisiei juridice, domnul senator Eckstein Kovács Péter.

A∫a Ón˛elege d‚nsul descentralizarea ∫i autonomia local„, cum a prezentat aici sau avem mai multe feluri de autonomii locale: una la Mamaia, alta la Covasna, alta Ón Harghita ∫i a∫a mai departe? Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Totu∫i, au fost c‚teva Óntreb„ri puse de domnii senatori.

Domnul secretar de stat, dac„ pute˛i s„ da˛i c‚teva r„spunsuri? Microfonul 8.

## Domnule pre∫edinte,

Prezentul act normativ, prezenta ordonan˛„ elimin„ o discriminare. Astfel sta˛iunea Mamaia intr„ Ón r‚ndul lumii la fel ca toate celelalte sta˛iuni de pe litoralul M„rii Negre.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator ™erban, microfonul 3, v„ rog.

O Óntrebare foarte scurt„ ∫i foarte precis„: de ce nu s-a emis o ordonan˛„ pentru interzicerea execut„rii de construc˛ii Ón sezonul estival, chit c„ este oarecum jenant s„ ne punem problema asta c‚nd Óncepuse sezonul estival de vreo lun„ ∫i s-a interzis emiterea de autoriza˛ii? Autoriza˛iile Óncurcau turi∫tii sau construc˛iile Óncurcau turi∫tii? De ce nu s-a dat o ordonan˛„ pentru interzicerea de lucr„ri de construc˛ii? Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Ave˛i un r„spuns pentru Óntrebarea domnului senator ™erban? Nu.

V„ mul˛umesc.

Atunci v„ rog s„ observa˛i c„ suntem Ón fa˛a unui raport de admitere, f„r„ amendamente. Am rug„mintea s„ ne pronun˛„m prin vot. Este lege ordinar„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, inclusiv asupra raportului, inclusiv asupra proiectului de lege.

Am rug„mintea s„ vota˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Din p„cate, doar 32 de voturi pentru, 19 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Nu a votat toat„ lumea...

Domnule senator,

Suntem Ón procesul de votare. Au vorbit din partea grupului parlamentar...

Dac„ ave˛i o Óntrebare, pentru c„ am Ón˛eles c„ din partea Grupului parlamentar al P.R.M. a vorbit domnul senator Gheorghe Funar.

Dac„ ave˛i o Óntrebare, cumva, pentru Guvern? Microfonul 2, atunci, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea sun„ cam a∫a: Cei care au afirmat c„ Mamaia trebuie s„ intre Ón r‚ndul lumii nu cred c„ ar trebui s„ g‚ndeasc„, de fapt, c„ celelalte sta˛iuni trebuie s„ intre Ón r‚ndul lumii, c„ acelea sunt distruse total, iar Mamaia arat„ bine. Deci, prima Óntrebare.

™i a doua Óntrebare. Colegii no∫tri ∫tiu c„ vot‚nd acest proiect de lege se Óncalc„ Legea nr. 50/1991 ∫i Legea nr. 215/2001?

V„ mul˛umesc.

## Domnule senator,

Cred c„ aceasta este o Óntrebare retoric„ pentru colegii no∫tri. Probabil c„ o s„ v„ r„spund„ unii dintre colegi, dar, deocamdat„, v-a˛i exprimat ∫i dumneavoastr„ dreptul de a pune c‚teva Óntreb„ri la care nu exist„ r„spuns.

Œnc„ o dat„, doamnelor ∫i domnilor senatori, am rug„mintea s„ vot„m. Printr-un vot, ne pronun˛„m asupra raportului de admitere ∫i asupra proiectului de lege.

Am rug„mintea s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 39 de voturi pentru, 27 de voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, proiectul de lege ∫i raportul au fost adoptate. Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Liste pentru liderii de grup, v„ rog.

Pentru raport, Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.

Din partea ini˛iatorului particip„ domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10.

Guvernul sus˛ine amendamentele admise de c„tre comisie.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte C‚rlan.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006

Mul˛umesc.

Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, cu avizul favorabil al Comisiei economice, industrii ∫i servicii, propune plenului un raport favorabil pentru admiterea proiectului de lege, cu un amendament admis, av‚nd ∫i dou„ amendamente respinse Ón anexa 2.

V„ mul˛umesc. Dac„ sunt Óntreb„ri pentru ini˛iator?

Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, am doar dou„ Óntreb„ri pentru ini˛iator.

O prim„ Óntrebare: De ce Guvernul nu ∫i-a propus s„ preia toate por˛iunile respective de drumuri, toate sectoarele ∫i de ce a venit cu un text permisiv c„ îpoate“?

™i cea de-a doua Óntrebare: Aceast„ preluare a sectoarelor se va face pe criterii politice sau nu, respectiv ˛in‚nd seama de culoarea primarilor ∫i a consilierilor locali sau nu?

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ sunt ∫i alte Óntreb„ri?

Doamna senator Verginia Vedina∫, microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„rturisesc c„ am reflectat asupra textului din ordonan˛a care ni se propune ∫i am o oarecare nedumerire legat„ de cuv‚ntul îpreluate“. Textul spune c„ îpentru realizarea proiectelor de interes pot fi preluate de c„tre...“. Ce Ónseamn„ îpreluate“ din punct de vedere juridic? Care este modalitatea, pentru c„ nu cunosc ca acest termen s„ reflecte vreun titlu de proprietate? Care este semnifica˛ia? Cum îpot fi preluate“? Ce Ónseamn„ c„ îpot fi preluate“?

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Domnul secretar de stat, pentru r„spuns, microfonul 10.

Referitor la Óntrebarea domnului senator Funar, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, nu pot fi preluate toate aceste drumuri, deoarece ele fac parte dintr-un program de reconfigurare a re˛elei na˛ionale de drumuri publice ∫i sunt numai cele cu prioritate ∫i ele sunt preluate Ón administrarea Companiei Na˛ionale de Drumuri numai pe perioada reabilit„rii, dup„ care sunt predate Ónapoi administra˛iei locale.

Da.

Sunt mul˛umi˛i domnii senatori?

Doamna senator Vedina∫, nu sunte˛i mul˛umit„ cu r„spunsul. V„ rog, microfonul 2.

Da.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Dac„ este vorba de o preluare Ón administrare, haide˛i s„ specific„m ∫i s„ spunem c„ îpot fi preluate Ón administrare pe perioada...“. Deci, din punctul meu de vedere, termenul îpot fi preluate“ nu este acoperitor din punct de vedere juridic, ∫i pentru aceste considerente exist„ dou„ modalit„˛i: fie peste limitele regulamentului s„ admitem completarea textului îpot fi preluate Ón administrare“, fie s„ return„m raportul la comisie ∫i s„ complet„m, pentru c„ este o chestiune foarte important„, deci Óncadrarea juridic„ a acestei proceduri, ce Ónseamn„ îpreluare“.

Urmeaz„ ca dumneavoastr„ s„ decide˛i, Ón func˛ie ∫i de votul colegilor, dar eu cred c„ textul trebuie completat prin sintagma îpot fi preluate Ón administrare“, nu pur ∫i simplu îpreluate“, c„ preluarea nu spune nimic dac„ nu specific„m cum. Poate s„ fie preluare prin transfer, Ón proprietate, preluare prin administrare, prin concesiune. Trebuie s„ preciz„m cum.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.

Ceea ce propune˛i dumneavoastr„ este, totu∫i, un amendament, iar Ón plenul Senatului numai Ón situa˛ii excep˛ionale putem s„...

Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu am primit niciun r„spuns la Óntrebarea a doua ∫i, av‚nd Ón vedere argumentele prezentate de c„tre doamna senator Vedina∫, Grupul parlamentar al P.R.M. solicit„ s„ supune˛i la vot retrimiterea la comisie a acestui proiect de act normativ. Avem timp suficient, p‚n„ Ón 22 noiembrie, s„-i aducem amendamentele necesare, s„ clarific„m textul ∫i sub aspect juridic. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte C‚rlan. Microfonul 7.

Œn numele comisiei, ne opunem solicit„rii de retrimitere la comisie.

La Óntrebarea doamnei senator Vedina∫, doresc s„ precizez c„ sensul cuv‚ntului îpreluare“ este cel reglementat de Legea nr. 50/1991. Este vorba de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 punerea la dispozi˛ia constructorului a amplasamentului, pe durata execut„rii lucr„rii. Nu este vorba nici de dare Ón administrare, nici de transfer al propriet„˛ii. Av‚nd Ón vedere c„ sectoarele de drum despre care se face vorbire aici se afl„ Ón administrarea autorit„˛ilor locale ∫i avem de-a face cu proiecte de interes na˛ional, finan˛ate ∫i executate de c„tre Compania Na˛ional„ pentru Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale, compania are nevoie s„ preia, pe durata execut„rii lucr„rii, amplasamentul, adic„ sectoarele de drum care ˛in de competen˛a exclusiv„ a autorit„˛ilor locale ∫i acesta este sensul direct al ordonan˛ei.

Domnul senator Funar, ave˛i o problem„ de procedur„? V„ rog, microfonul 2.

Pe procedur„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

V„ rog s„ face˛i un apel la colegii no∫tri care stau Ón picioare, care au alte probleme de discutat, s„ voteze. Este vorba de solicitarea Grupului parlamentar al P.S.D. ∫i-i rug„m pe colegii din P.S.D. s„ voteze, s„ sus˛in„ grupul.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul senator Simionescu, microfonul 3, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Eu vreau s„ v„ spun c„ sus˛inem ∫i noi retrimiterea la comisie ∫i dintr-un alt motiv. Dac„ tot este vorba s„ definim foarte bine termenii, vreau s„ v„ spun c„ am insistat ∫i la comisie, m„ rog, acolo nu s-a g„sit votul necesar, avem o problem„ Ón leg„tur„ cu definirea programului de interes na˛ional sau european. Nimeni nu spune ce Ónseamn„ un astfel de proiect de interes na˛ional sau european, cine hot„r„∫te interesul na˛ional sau european. De aceea, dac„ nu, vom relua dezbaterea la amendament, dar, deocamdat„, cred c„ putem g„si o formul„ la comisie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Procedural, sigur, va trebui s„

Deci trecem la dezbaterea proiectului.

De procedur„, da?

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule senator, v„ rog frumos, dac„ sunte˛i amabil, s„ putem vota.

Deci Ónc„ o dat„

Trecem la dezbaterea amendamentelor respinse, din anexa nr. 2. Este vorba de dou„ amendamente.

Amendamentul 1. Autor, domnul senator Gheorghe Funar,

Microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

f n‚nd seama de ceea ce a urm„rit ini˛iatorul ∫i ceea ce a relatat ∫i domnul secretar de stat Ón interven˛ia Domniei Sale, Ón acest spirit am f„cut ∫i amendamentul, care sper s„ fie acceptat.

Deci pentru realizarea proiectelor prioritare de interes na˛ional ∫i european sunt preluate de c„tre administratorul drumurilor na˛ionale sectoarele de drum. Deci nu îpot fi preluate“, pentru c„, spunea distinsul secretar de stat, ele sunt prev„zute, aceste drumuri, deci, ca atare, îvor fi preluate“ ∫i trebuie s„ mergem cu un text limpede, ∫i nu cu un text permisiv, pentru c„ s-ar putea, Ón func˛ie de culoarea politic„ a unor primari sau consilieri locali, s„ nu fie îpreluate“ ∫i atunci se merge pe un drum european ∫i, dup„ aceea, se coboar„ pe un drum comunal.

Mul˛umesc.

Domnul senator Simionescu. Microfonul 3.

Aceea∫i situa˛ie ca ∫i p‚n„ acum. Sunt 31 de voturi, cu 29. Haide˛i s„ fim consecven˛i!

## M„ scuza˛i! Sigur, ave˛i dreptate.

Œnc„ o dat„ supun aten˛iei dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, solicitarea de retrimitere la comisie f„cut„ de Grupurile parlamentare ale P.R.M. ∫i P.S.D.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea ini˛iatorilor, microfonul 10, domnule secretar de stat.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte...

Cuv‚ntul îsunt“ reprezint„ o obligativitate ∫i intr„ Ón contradic˛ie cu acordul autorit„˛ilor locale respective. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006

™i eu v„ mul˛umesc. Comisia, domnul pre∫edinte C‚rlan.

Comisia nu sus˛ine amendamentul propus de domnul senator Funar, pentru c„ amendamentul admis, din anexa nr. 1, cu referire la acela∫i text din proiectul de lege, una c„ este admis de c„tre comisie ∫i, apoi, d„ o rezolvare mult mai corect„, mult mai coerent„ textului respectiv, inclusiv cu precizarea c„ preluarea se face pe durata lucr„rilor, dup„ care sectorul de drum respectiv este retransmis autorit„˛ii locale de la care a fost preluat.

Deci comisia solicit„ p„strarea textului a∫a cum este Ón amendamentul admis ∫i respingerea, pe cale de consecin˛„, a amendamentului propus de domnul senator Gheorghe Funar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamna senator Verginia Vedina∫. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Cu tot respectul pentru reprezentantul Guvernului, Ómi Óng„dui s„-l contrazic. Formularea precis„ îsunt preluate“ nu este deloc Ón contradic˛ie cu formula final„ a textului îcu acordul autorit„˛ilor locale“, pentru c„ se presupune c„ dac„ nu exist„ un asemenea acord, nu vor fi preluate terenurile. Deci îpot fi preluate“ duce la solu˛ia c„, chiar dac„ exist„ acordul autorit„˛ilor locale, ele nu pot s„ fie preluate. Consider„m c„ at‚ta vreme c‚t legea impune acordul autorit„˛ilor, formula corect„ este cea propus„ de domnul senator Funar.

V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Suntem Ón fa˛a unui amendament respins de comisie ∫i nesus˛inut nici de reprezentan˛ii Guvernului.

Dac„ ve˛i vota da, ve˛i vota pentru amendamentul domnului Gheorghe Funar, dac„ ve˛i vota nu, ve˛i vota Ómpotriva amendamentului. Am rug„mintea s„ fi˛i aten˛i ∫i s„ vota˛i.

Cu 17 de voturi pentru, 38 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, amendamentul a fost respins.

La punctul 2, domnul senator Aurel Simionescu are un amendament.

V„ rog s„-l sus˛ine˛i la microfonul 3.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere importan˛a proiectelor de infrastructur„ — ∫i noi ∫tim ce se Ónt‚mpl„ Ón fiecare localitate atunci c‚nd un drum este reabilitat —, Ón analiza pe care am f„cut-o am trecut peste aceste probleme legate de autorit„˛ile locale, de Ónc„lcarea unor principii, am spus c„ mai important este s„ aib„ drumul respectiv f„cut. Cu toate acestea, propunerea pe care am f„cut-o Ón amendament este legat„ de definirea, m„car, îconform legii“ a ceea ce Ónseamn„ proiect de interes na˛ional sau european.

Exist„ legi, am votat ∫i noi Ón Senat, Ón care am definit ni∫te proiecte, ni∫te programe. ™i atunci, orice drum care face, indiferent de clasificarea lui, obiectul unui astfel de program, care are girul Parlamentului printr-o lege poate s„ sufere aceast„ mutare ∫i aceast„ activitate.

Acesta a fost amendamentul: s„ introducem îconform legii“ Ón textul respectiv.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea ini˛iatorilor dac„ exist„ obiec˛iuni? V„ rog, microfonul 10.

Propunerea f„cut„ de domnul senator Aurel Simionescu exprim„ acela∫i lucru cu textul propus de Guvern, doar c„ fraza este r„sturnat„. Men˛inem textul propus de Guvern.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte C‚rlan.

Comisia a respins ∫i Ó∫i men˛ine punctul de vedere negativ la adresa amendamentului propus de domnul senator Simionescu, cu men˛iunea c„ nu este acela∫i lucru.

Domnia Sa, prin amendament, introduce criteriul suplimentar îpotrivit legii“. Deci îlucr„ri de interes na˛ional ∫i european potrivit legii“, ceea ce poate genera dificult„˛i mai mari dec‚t cele pe care le-a Ónt‚mpinat compania de autostr„zi Ón lipsa acestei reglement„ri legale, pentru c„ prioritatea o stabile∫te Guvernul prin hot„r‚re de Guvern, care aprob„ studiul de fezabilitate al lucr„rilor respective, respectiv la nivelul Ministerului Transporturilor Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i al companiei. Dac„ vom putea executa aceste lucr„ri doar pentru acele obiective care sunt prev„zute Ón lege, practic compania va fi Ón continuare blocat„.

Deci men˛inem respingerea.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A˛i auzit argumentele pro ∫i contra amendamentului. Este vorba de un amendament respins, aflat la pozi˛ia 2 din anexa nr. 2.

Dac„ ve˛i vota da, ve˛i vota pentru amendamentul domnului senator Aurel Simionescu. Dac„ ve˛i vota nu, ve˛i vota Ómpotriva amendamentului, a∫a cum a hot„r‚t ∫i comisia.

## Am rug„mintea s„ vota˛i.

Cu 26 de voturi pentru, 31 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, din p„cate, nu am Óntrunit 35 de voturi nici de data asta. Am rug„mintea pentru colegii din fundul s„lii... Dac„ exist„ posibilitate s„ v„ exprima˛i votul mai...

V„ mul˛umesc.

La anexa nr. 1, la amendamentul admis, exist„ obiec˛iuni? Nu.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/2006.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 43 de voturi pentru, 17 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 7 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e.

## **Din sal„:**

Este 18,10.

Este 18,08. Da˛i-mi voie, totu∫i, s„ respect„m programul aprobat, programul de lucru.

La punctul 7, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e.

Pentru raport: Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.

Din partea ini˛iatorului particip„ domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10. Domnule secretar de stat, microfonul 10!

Prezentul proiect de lege, domnule pre∫edinte, are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e, Ón derularea programelor de investi˛ii publice Ón construc˛ia de locuin˛e pentru tineri, destinate Ónchirierii, dar ∫i dezvolt„rii unor programe de construc˛ii de locuin˛e proprietate privat„, cu finan˛are A.N.L. Pentru deblocarea acestor situa˛ii este necesar ca A.N.L. s„ fie abilitat„ s„ ia m„suri pentru reorientarea ∫i redimensionarea programelor de construc˛ii de locuin˛e.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizat„ Ón fond, domnul pre∫edinte C‚rlan.

Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, cu avizul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i Comisiei economice, industrie ∫i servicii propune plenului un raport favorabil pentru admitere, av‚nd un amendament respins Ón anex„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntreb„ri pentru ini˛iator sunt? Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,

Am o singur„ Óntrebare pentru reprezentantul Guvernului.

Cine sunt partenerii A.N.L.-ului la care se face trimitere Ón textul modificat al legii? Care grupuri de interese dori˛i s„ le sus˛ine˛i?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, dac„ ave˛i un r„spuns, microfonul 10.

Parteneri, Ón sensul prezentei ordonan˛e, sunt constructori, b„nci, investitori, finan˛atori.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Nu exist„ doritori.

V„ rog s„ observa˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ suntem Ón fa˛a unui raport de admitere cu un singur amendament respins, amendament al domnului Funar. V„ men˛ine˛i amendamentul? Microfonul 2. V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Œmi men˛in amendamentul ∫i propun eliminarea din textul ini˛iatorului a formul„rii îiar partenerii acesteia pot avansa din surse proprii sumele necesare.“ At‚ta timp c‚t avem o Agen˛ie Na˛ional„ pentru Locuin˛e, aceasta poate avansa resursele prev„zute la art. 6 din lege, nu este nevoie de al˛i parteneri, de sus˛inerea legal„ a grupurilor de interese care au sus˛inut pe portocalii.

P‚n„ acum A.N.L.-ul ∫i-a desf„∫urat activitatea f„r„ a exista un asemenea text, iar partenerii acesteia pot avansa sumele din surse proprii. Deci, partenerii, ni∫te firme private, pot avansa, iar Guvernul Rom‚niei nu poate.

Este vorba de afaceri de tip mafiot ∫i v-a∫ propune, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„-mi accepta˛i amendamentul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006

Ini˛iatorul sau comisia. Comisia. Domnul pre∫edinte C‚rlan.

## **Domnul Dan C‚rlan:**

Comisia respinge amendamentul domnului senator Funar, deoarece se propune ca presupu∫ii îmafio˛i“ s„ dea bani, nu s„ primeasc„ bani.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

Am Ón˛eles. Doamnelor ∫i domnilor senatori, V„ rog s„ ne pronun˛„m fa˛„ de amendamentul respins la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2006.

Dac„ ve˛i vota îda“, ve˛i vota pentru amendamentul domnului senator Gheorghe Funar. Dac„ ve˛i vota înu“, ve˛i vota Ómpotriva amendamentului.

Am rug„mintea s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Cu 21 de voturi pentru, 41 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.

- 4 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Ne oprim aici cu partea a doua din ordinea de zi, procedura legislativ„.

Intr„m, dup„ o scurt„ pauz„ de 30 de secunde, Ón partea a treia, Óntreb„ri, interpel„ri.

V„ mul˛umesc pentru prezen˛„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, intr„m Ón ultima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi, Óntreb„ri, interpel„ri.

La Óntreb„ri, vom lua, desigur, prima dat„ Óntreb„rile adresate de colegii no∫tri. Urmeaz„ dup„ aceea s„ punem ∫i interpel„rile spre a le trimite Guvernului, ∫i, Ón ultima parte, sigur, Guvernul ne va r„spunde la Óntreb„rile pe care le-am adresat s„pt„m‚na trecut„.

La Óntreb„ri, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul Paul P„curaru, dac„ este Ón sal„. Nu este Ón sal„.

Atunci, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Ion V„rg„u. Nu este.

Domnul Paul P„curaru, dac„ este Ón sal„? Nu este Ón sal„.

Atunci, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Ion V„rg„u. Nu este Ón sal„.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul...

Scuza˛i-m„!

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Ilie Petrescu.

Microfonul 1, v„ rog.

Pentru rectificare, domnule pre∫edinte, Ómi cer scuze, dar s„ ∫ti˛i c„ niciodat„ n-o s„ m„ vede˛i Ón alt grup parlamentar dec‚t la P.R.M.

Œmi cer scuze, domnule senator. Accept observa˛ia.

Am dou„ Óntreb„ri, una adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫.

Din discu˛iile purtate cu sindicatele din zona S.N.L. Oltenia — S.A. T‚rgu-Jiu, am constatat unele probleme cu care se confrunt„ multe unit„˛i cu privire la extinderea c‚mpurilor miniere.

V„ solicit s„ m„ informa˛i dac„ Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului a primit din partea S.N.L. Oltenia — S.A. T‚rgu-Jiu, Ón previziunile de produc˛ie pe anul 2007, extinderea c‚mpurilor miniere, dup„ cum urmeaz„:

1. Extinderea c‚mpului minier al Carierei Lupoaia, din Motru.

2. Extinderea minei Zegujani, prin forarea unor noi

perimetre miniere.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

A doua Óntrebare este adresat„ prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Œn discu˛iile purtate cu Inspectoratul ™colar Gorj, cu autorit„˛ile locale din municipiul Motru ∫i conducerea Societ„˛ii U.A.T.A.A. — S.A. Motru, mi s-a adus la cuno∫tin˛„ faptul c„ inspectoratul ∫colar are fa˛„ de U.A.T.A.A. — S.A. Motru o datorie de peste 56 miliarde lei.

V„ solicit s„ m„ informa˛i c‚nd poate Societatea U.A.T.A.A. — S.A. Motru s„-∫i recupereze banii, pentru ca s„ nu ajung„ Ón situa˛ia de a fi Ónchis„ ∫i cet„˛enii din municipiul Motru s„ r„m‚n„ f„r„ ap„ cald„ ∫i c„ldur„.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

V„ mul˛umesc ∫i Ómi cer scuze Ónc„ o dat„, domnule senator, pentru gre∫eala f„cut„.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u.

Microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o Óntrebare adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur ∫i se refer„ la Ordinul nr. 148, din 23 decembrie 2005, privind aprobarea Programului ac˛iunilor de supraveghere, prevenire ∫i control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protec˛ia animalelor ∫i protec˛ia mediului pentru anul 2006, emis de pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 Prin acest ordin, s-au instituit, printre altele, ∫i m„suri de Ónl„turare a pestei porcine clasice. Œn preciz„rile tehnice din Sec˛iunea I capitolul A, num„rul curent 11, alin. 1 lit. (c) ∫i (d), se interzice comercializarea porcinelor Ón t‚rgurile organizate Ón alte localit„˛i ale jude˛ului dec‚t cea de origine.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud este liber de pest„ porcin„, nu Ó∫i mai are rostul aceast„ interdic˛ie de a duce animalele ∫i a le comercializa Ón t‚rg. M„ refer la produc„torii individuali. De aceea, solicit domnului ministru s„ suspende aplicarea literelor (c) ∫i (d) pe o perioad„ de 4 luni de zile, astfel Ónc‚t oamenii s„-∫i poat„ valorifica rodul muncii lor Ón t‚rgurile de animale din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, repet, jude˛ liber de pesta porcin„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului Aurel Ardelean, pentru a adresa Óntreb„rile.

Microfonul 1, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare o adresez domnului prim-ministru al Guvernului.

Œn Programul de guvernare, la capitolul 6 — Politici Ón domeniul cercet„rii, dezvolt„rii ∫i inov„rii, subcapitolul B, la nivelul unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare se precizeaz„: îdezvoltarea unui program de Ónfiin˛are ∫i organizare a parcurilor ∫tiin˛ifice ∫i tehnologice, cu prec„dere Ón centrele universitare“.

Domnule prim-ministru, v„ rog s„-mi comunica˛i c‚te astfel de parcuri ∫tiin˛ifice ∫i tehnologice au fost realizate Ón colaborare cu centrele universitare.

A doua Óntrebare se adreseaz„ tot domnului prim-ministru al Guvernului.

Œn Programul de guvernare, la Capitolul 7 — Politica de protec˛ie social„, subcapitolul V — Asisten˛„ social„ — se prevede îconstruc˛ia de noi c„mine, precum ∫i modernizarea celor existente“ pentru crearea unor condi˛ii decente de trai pensionarilor.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚te astfel de c„mine au fost construite sau modernizate Ón jude˛ul Arad, Ón vederea Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de trai pentru persoanele v‚rstnice.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Funar, pentru a pune cele dou„ Óntreb„ri, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului.

Œntreb„rile Ómi apar˛in, deci nu sunt ale grupului. Colegii mei sunt activi ∫i pun Óntreb„ri Guvernului. Guvernul a r„mas pu˛in Ón urm„ cu r„spunsurile.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, am dou„ Óntreb„ri adresate aceluia∫i ministru Vasile Blaga, la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Prima dintre ele: Mai ales Ón lunile septembrie ∫i octombrie anul curent, U.D.M.R., Consiliul Na˛ional Secuiesc, Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania ∫i Uniunea Civic„ Maghiar„ au solicitat ∫i au pus la cale ob˛inerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice Ón ceea ce ei numesc îf nutul Secuiesc“.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce ordine a˛i dat dumneavoastr„, ce ac˛iuni concrete au Óntreprins prefec˛ii din jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫ Ómpotriva etnicilor maghiari care au sfidat Constitu˛ia Rom‚niei, art. 30 alin. (7), respectiv, au Ónc„lcat Legea siguran˛ei na˛ionale ∫i Codul penal.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ tot domnului ministru Vasile Blaga.

V„ fac cunoscut c„ Ón ziarul îJurnalul Na˛ional“ din 26 octombrie 2006 a ap„rut un articol cu titlul îAfaceri de partid. Ho˛ie P.D. Ón Cluj. Patinaj artistic Ón familia Boc“, unde sunt prezentate mai multe Ónc„lc„ri de lege s„v‚r∫ite Ón municipiul Cluj-Napoca, la Regia Autonom„ a Domeniului Public, subordonat„ prim„riei.

V„ solicit, domnule ministru, s„ dispune˛i verificarea acestui caz ∫i s„-mi comunica˛i m„surile dispuse pentru respectarea legii ∫i sanc˛iunile aplicate celor care au sfidat prevederile legale.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Microfonul 1, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Contrar sloganului, promisiunilor ∫i ur„rii îS„ tr„i˛i bine!“, s-a ajuns, Ón a doua jum„tate a anului 2006, ca la numeroase prim„rii din comune, din multe jude˛e, s„ nu existe fondurile necesare nici m„car pentru plata salariilor angaja˛ilor, a facturilor la iluminatul public ∫i la telefoane.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care sunt previziunile pe fiecare jude˛ Ón parte, unde nu sunt asigurate fondurile de natura celor exemplificate ∫i ce va Óntreprinde Guvernul, astfel Ónc‚t, Ón cursul lunii noiembrie, s„ poat„ fi pl„tite toate restan˛ele.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Nu mai avem alte Óntreb„ri pentru a le adresa Guvernului.

La interpel„ri, Ól invit la microfon pe domnul senator Mircea Mereu˛„, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Microfonul 2, v„ rog.

Adresez aceast„ interpelare doamnei ministru Monica Luisa Macovei, ministrul justi˛iei.

Un raport al îThe State of World Democracy“ analizeaz„ starea de democra˛ie Ón 150 de state ale lumii, rezultatul const‚nd Óntr-un clasament care are ca indicator de baz„ respectarea drepturilor omului, libertatea politic„, libertatea de exprimare ∫i corup˛ia Ón administra˛ia public„. Œn acest clasament, Rom‚nia ocup„ locul 62, av‚nd statutul de democra˛ie fragil„ din punct de vedere al indicatorilor folosi˛i, fiind Ón urma Serbiei ∫i Bulgariei. Œn ceea ce prive∫te capitolul corup˛ie, Rom‚nia a îcucerit“ locul 73, Ón timp ce Bulgaria de˛ine locul 47.

Urm„rind aceea∫i prognoz„, un studiu realizat de G.F.K., reprezentan˛a din Rom‚nia, eviden˛iaz„ c„ 61% dintre rom‚ni consider„ c„ mita este un fenomen absolut natural Ón via˛a de zi cu zi, iar unul dintre sectoarele sociale cele mai corupte este justi˛ia (22% dintre rom‚ni consider„ c„ Ón justi˛ie se d„ mit„).

Doamn„ ministru,

Pe baza datelor succinte pe care le-am prezentat ∫i a studiilor organiza˛iilor din domeniu (G.F.K. — Rom‚nia, Transparency International, Amnesty International, APADOR—CH etc.), care au ajuns ∫i Ón aten˛ia ministerului pe care Ól conduce˛i, v„ rog s„ ne preciza˛i:

1. Care este stadiul reformelor propuse de dumneavoastr„ Ón domeniul justi˛iei ∫i ce metode ave˛i pentru diminuarea corup˛iei ∫i a fenomenului mitei Ón acest sector public.

2. Am dori s„ ne prezenta˛i, Óntr-un scurt raport, cazurile de infrac˛ionalitate de genul trafic de influen˛„, luare ∫i dare de mit„, abuz Ón serviciu, existente Ón domeniul judiciar rom‚nesc, precum ∫i m„surile care au fost luate pentru stoparea lor.

M-ar interesa, Ón mod deosebit, o exemplificare mai detaliat„ a cazurilor din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

O invit la tribun„ pe doamna senator Doina Silistru, pentru a adresa interpelarea.

se aplic„ numai p‚n„ la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

De asemenea, p‚n„ la data integr„rii Ón Uniunea European„, prev„zut„ la 1 ianuarie 2007, sunt necesare modific„ri substan˛iale ale setului de acte normative de baz„ pentru organizarea structural„ a agriculturii, cum sunt Legea nr. 166/2002 privind exploata˛iile agricole, Legea nr. 36/1991 privind societ„˛ile agricole, Legea nr. 16/1994 privind arenda, pentru definirea unor concepte unitare ∫i similare cu cele din Uniunea European„, impun‚ndu-se, totodat„, elaborarea unor defini˛ii clare ale fermei, exploata˛iei, tipurilor ∫i ariei de cuprindere a acestora, reguli de Ónfiin˛are ∫i func˛ionare dup„ normele europene.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i c‚nd ve˛i Ónainta Parlamentului noile legi elaborate Ón conformitate cu reglement„rile europene pentru domeniile men˛ionate mai sus, ˛in‚nd cont c„ acestea vor trebui aplicate Óncep‚nd cu prima lun„ a anului 2007.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Da˛i-mi voie s„ prezint interpelarea adresat„ prim-ministrului C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu.

Œn zona Motru func˛ioneaz„ dou„ cariere, Lupoaia ∫i Ro∫iu˛a, ∫i dou„ exploat„ri de subteran, Plo∫tina ∫i Lupoaia, cu perspectiva de a mai pune Ón exploatare un nou c‚mp minier — Plo∫tina-Sud. Œn aceste condi˛ii, Ón zon„, s-ar stabiliza for˛a de munc„ ∫i s-ar eficientiza unit„˛ile miniere. Materia prim„, c„rbunele, este transportat„ la CET Craiova, la o distan˛„ de peste 100 km.

V„ solicit, domnule prim-ministru, ca Ón agenda dumneavoastr„ de lucru s„ prevede˛i ∫i efectuarea unei vizite la Motru. Cu aceast„ ocazie a˛i cunoa∫te realit„˛ile din zon„, problemele ridicate de salaria˛i ∫i de unit„˛ile miniere ∫i a˛i analiza, Ómpreun„ cu autorit„˛ile locale, posibilit„˛ile realiz„rii obiectivului îTermocentrala de la Motru“.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Microfonul central.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al agriculturii, domnul Gheorghe Flutur.

Legea nr. 307/2005 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pie˛ei produselor agricole ∫i agroalimentare prevede c„ aceasta

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la microfon pe domnul senator Constantin Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Microfonul central.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Precizez c„ interpelarea este Ón nume personal, nu din partea grupului, ∫i se adreseaz„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

Constitu˛ia Rom‚niei, la Capitolul 3, art. 102 alin. (1) prevede: îGuvernul, potrivit Programului s„u de guvernare, acceptat de Parlament, asigur„ realizarea politicii interne ∫i externe a ˛„rii ∫i exercit„ conducerea general„ a administra˛iei publice“.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, aprobat de Parlament, la Capitolul 18 îPolitica privind protec˛ia mediului Ónconjur„tor“, la punctul 3 îŒnt„rirea capacit„˛ii institu˛ionale Ón domeniul mediului“ se prevede la paragraful al doilea: îreunificarea G„rzii de Mediu cu agen˛iile de mediu, p„str‚ndu-se caracterul deconcentrat al acesteia“.

Corobor‚nd aceste prevederi, solicit doamnei ministru Sulfina Barbu o explica˛ie clar„ din care s„ reias„ de ce nu s-a respectat prevederea expres„ din Programul de guvernare, dup„ aproape doi ani de c‚nd respectivul act a intrat Ón vigoare.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator de Suceava, Constantin Gheorghe. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Microfonul 3, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Sorin Frunz„verde, ministrul ap„r„rii.

Stimate domnule ministru,

Dup„ cum cunoa∫te˛i, un num„r important dintre cei care ast„zi se afl„ la pensie au activat Ón diferite perioade Ón cadrul Ministerului Ap„r„rii.

Pentru cele mai multe situa˛ii, informa˛iile privind perioadele lucrate ∫i veniturile realizate Ón anii 1950—1960 pot fi g„site la U.M. 02405 din Pite∫ti. Exist„ Óns„ ∫i o serie Óntreag„ de cazuri Ón care unitatea militar„ respectiv„ comunic„ faptul c„ nu de˛ine date referitoare la perioade Ónsemnate de timp ∫i care vizeaz„ institu˛ii din structura Ministerului Ap„r„rii, Ón mod deosebit Ón anii 1950.

Œn aceste condi˛ii, un num„r semnificativ de cet„˛eni afla˛i la o v‚rst„ Ónaintat„, mul˛i dintre ei beneficiind de pensii mici, nu-∫i pot dovedi contribu˛ia la bugetul asigur„rilor sociale ∫i, implicit, s„-∫i actualizeze valoarea punctului de pensie deoarece nimeni nu le poate spune unde se afl„ arhivele respective ∫i cum ar putea avea acces la datele care Ói intereseaz„.

V„ solicit„m, domnule ministru, ca de la nivelul competen˛elor pe care le ave˛i, s„ dispune˛i Ón sistemul Ministerului Ap„r„rii m„surile ce se impun pentru ca cei

care sunt interesa˛i s„ poat„ cunoa∫te unde trebuie s„ se adreseze ∫i s„ primeasc„ datele solicitate.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Microfonul 2, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,

Am o interpelare adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul ministru, senator Vasile Blaga.

Se ∫tie c„ Legea nr. 393/2004 privind statutul ale∫ilor locali a fost modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 249/2006, intrat„ Ón vigoare la 30 iunie a.c. Cu toate acestea, nici p‚n„ ast„zi, Ón jude˛ul Cluj, inclusiv Ón municipiul Cluj-Napoca, pre∫edintele Consiliului jude˛ean ∫i primarii nu au trecut la aplicarea prevederilor de la art. 9 alin. 2 lit. h) indice 1, alin. 2 indice 1, alin. 3 ∫i ale articolului 12.

Textele evocate precizeaz„ c„ Ónceteaz„ de drept, Ónainte de expirarea duratei normale a mandatului, calitatea de consilier local sau de consilier jude˛ean, precum ∫i aceea de viceprimar, Ón cazul pierderii calit„˛ii de membru al partidului politic sau al organiza˛iei minorit„˛ii na˛ionale pe a c„rei list„ a fost ales. Œncetarea de drept a mandatului de consilier local se constat„ de c„tre Consiliul local, respectiv de Consiliul jude˛ean, prin hot„r‚re, la propunerea primarului ori, dup„ caz, a pre∫edintelui Consiliului jude˛ean.

Neaplicarea prevederilor acestei legi a permis ca Ón cele patru luni de zile s„ fie adoptate numeroase hot„r‚ri Ón Consiliile locale ∫i Consiliile jude˛ene, hot„r‚ri la al c„ror vot ∫i adoptare au participat persoane care nu mai au calitatea de ales local, conform acestei legi, Legea nr. 249/2006.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i dispus Ómpotriva pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Cluj ∫i a primarului municipiului Cluj-Napoca, ∫i a altor primari din jude˛ul Cluj, precum ∫i a prefectului jude˛ului Cluj, care au refuzat s„ respecte ∫i s„ aplice prevederile Legii nr. 249/2006, respectiv s„ Óntocmeasc„ ∫i s„ prezinte Ón fa˛a ale∫ilor locali referatele constatatoare Ón leg„tur„ cu Óncetarea de drept a mandatului de ales local pentru aceia dintre ei care, dup„ alegerile din luna iunie 2004, au migrat la alte forma˛iuni politice.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006

## **Domnul Angel TÓlv„r:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Consiliul Na˛ional al Federa˛iei SANITAS a decis ca pe data de 21 noiembrie s„ declan∫eze o grev„ de avertisment, iar pe 28 noiembrie, Ón func˛ie de rezultatul unor eventuale discu˛ii cu Guvernul Rom‚niei, va fi declan∫at„ o grev„ general„. Declan∫area acestor mi∫c„ri de protest este justificat„ de neacordarea tichetelor de mas„, a unor m„riri salariale ∫i a tuturor facilit„˛ilor care revin salaria˛ilor din sistemul sanitar.

Av‚nd Ón vedere c„ liderul SANITAS, filiala Vrancea, a declarat c„ unul dintre motivele care au condus la aceast„ situa˛ie este reprezentat de refuzul Guvernului de a se a∫eza la masa discu˛iilor cu reprezentan˛ii SANITAS ∫i c„ eu cred c„ nu vom putea vorbi de un sistem sanitar performant, Ón condi˛iile Ón care salaria˛ii din s„n„tate nu beneficiaz„ de venituri decente, v„ Óntreb:

Care sunt motivele pentru care nu a fost ini˛iat dialogul social cu reprezentan˛ii SANITAS pentru detensionarea situa˛iei din sistemul sanitar?

Care sunt solu˛iile pe care le ave˛i Ón vedere pentru satisfacerea revendic„rilor salariale ale membrilor sindicatului SANITAS?

Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Alexandru Pere∫**

**:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ adresez ∫i eu o interpelare de la microfonul central, destinat senatorilor pentru interpel„ri ∫i Óntreb„ri.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, Ministerul S„n„t„˛ii Publice.

Domnule ministru,

V„ rog s„ lua˛i Ón considerare modificarea Ordinului ministrului s„n„t„˛ii publice nr. 1044/2006 cu privire la asimilarea specialit„˛ii de Oncologie medical„ de c„tre specialitatea de Medicin„ intern„, av‚nd Ón vedere urm„toarele argumente:

Motiva˛ia adopt„rii Ordinului ministrului s„n„t„˛ii publice nr. 1.044/2006 Óntr-o form„ diferit„ de cea prezentat„ ini˛ial pentru dezbaterea public„, Ón cursul lunii iunie 2006, pe site-ul Ministerului S„n„t„˛ii Publice, a fost bazat„ pe un aviz consultativ al Colegiului Medicilor din Rom‚nia ∫i pe prevederile Directivei Comune 2005/36 a Comisiei Europene.

Œn momentul actual, avizul Colegiului Medicilor din Rom‚nia a fost retras, conform adresei nr. 4.605/5 octombrie 2006 a Consiliului Na˛ional al Colegiului Medicilor din Rom‚nia, Ónregistrat„ la registratura Ministerului S„n„t„˛ii Publice cu nr. 51.180/6 octombrie 2006.

Pe de alt„ parte, prevederile Directivei Comune 2005/36 a Parlamentului European ∫i a Consiliului Europei cu privire la recunoa∫terea mutual„ a specializ„rilor medicale au fost interpretate incomplet ∫i discriminatoriu, ceea ce a dus la asimilarea a 9 specialit„˛i medicale din vechiul nomenclator de

specialit„˛i, printre care ∫i Oncologia medical„, dar cu p„strarea altor 3, care, de asemenea, nu figureaz„ Ón Directiva Comun„ 2005/36 a Parlamentului European ∫i a Consiliului Europei, respectiv Chirurgie cardiovascular„, Diabet zaharat, boli de nutri˛ie ∫i medicin„ legal„.

Trebuie s„ subliniem c„ aderarea la Uniunea European„ nu impune prin prevederile Tratatului de aderare alinierea la nomenclatorul de specialit„˛i recunoscute mutual conform Directivei Comune 2005/36 a Parlamentului European ∫i a Consiliului Europei, ci recunoa∫te dreptul fiec„rui stat membru s„ men˛in„ orice specialitate medical„ recunoscut„ Ón minim 20% din statele membre ale Uniunii Europene.

Stima˛i colegi,

Trecem la ultima parte a ∫edin˛ei noastre, partea consacrat„ r„spunsurilor din partea Executivului.

Domnul Adrian Lemeni, secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor, r„spunde domnului senator Gheorghe Funar.

Microfonul 10.

## **Domnul Nicolae Adrian Lemeni** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Referitor la Óntrebarea pus„ domnului ministru Adrian Iorgulescu, vreau s„ v„ precizez c„, din datele pe care le de˛inem Ón prezent, lucr„rile de construc˛ie, respectiv re˛eaua de ap„, canalizarea efectuat„ la ini˛iativa

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 autorit„˛ilor locale din Cluj-Napoca au fost realizate Ón baza unui contract de supraveghere arheologic„ Óncheiat cu Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

La solicitarea muzeului, Ministerul Culturii ∫i Cultelor a eliberat o autoriza˛ie de supraveghere arheologic„ pentru efectuarea supravegherii arheologice de specialitate pe durata lucr„rilor.

Raportul de supraveghere arheologic„ nu a fost Ónc„ finalizat ∫i nu se afl„ Ón posesia Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Alte interven˛ii edilitare realizate asupra subsolului pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca au fost realizate de autorit„˛i f„r„ solicitarea avizului Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i f„r„ Óncheierea unui contract pentru supravegherea sau cercetarea arheologic„ de specialitate.

Ancheta se afl„ Ón curs de desf„∫urare, iar speciali∫tii Direc˛iei pentru Cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Cultural Na˛ional din Cluj urmeaz„ s„ stabileasc„ gradul de vinov„˛ie ∫i prejudiciul cauzat patrimoniului cultural, lu‚nd m„surile legale care se impun.

V„ mul˛umesc.

Da.

Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am c‚teva Óntreb„ri.

Dac„ distinsul domn Lemeni ne spune ce func˛ie de˛ine Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor?

arheologic„“? R„spunsul a fost: îNu, pentru c„ s„p„m numai la un metru ad‚ncime“.

V„ informez c„, Ón zona central„ a municipiului, ∫i la 10—15—20 de centimetri se g„sesc vestigii.

Ei au zis: îDomnule, nu am s„pat dec‚t p‚n„ la un metru“, ∫i tot ce au g„sit au distrus.

Fapta, conform legii, este infrac˛iune ∫i v„ rog s„ interveni˛i pentru respectarea Óntocmai a legii.

Este jenant c„ primarul municipiului nostru ∫i al meu sfideaz„ legea ∫i-∫i bate joc de trecutul neamului nostru. Eu Ól Ón˛eleg, c„-i v‚ndut ungurilor.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Pentru stenogram„ vreau doar s„ specifica˛i c„ lipsa domnilor senatori Ion V„rg„u ∫i Petru Stan a f„cut ca domnul István To˝ke s„ se poat„ retrage. Nu este Ón sal„. Dori˛i s„ r„spunde˛i, domnule secretar de stat? Microfonul 10, v„ rog.

Am re˛inut ∫i, a∫a cum v-am spus, deocamdat„ la minister nu exist„ acest raport finalizat ∫i, de asemenea, exist„ aceast„ anchet„ Ón curs de desf„∫urare de c„tre Direc˛ia Cultur„, Culte ∫i Patrimoniul Cultural Na˛ional a jude˛ului Cluj.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul Ervin Zoltán Székely, ave˛i un r„spuns pentru domnul senator Ioan Corodan.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul 9, v„ rog.

Secretar de stat Ón Ministerul Culturii...

V„ mul˛umesc.

A doua Óntrebare, pornind de la r„spunsul dumneavoastr„.

Unde a˛i g„sit dumneavoastr„ ∫i Ón ce lege aceast„ idee n„stru∫nic„ de îsupraveghere arheologic„“? Eu am studiat cu aten˛ie legea, am fost primar, am respectat legea ∫i nic„ieri nu am g„sit un asemenea text, inclusiv Ón modific„rile aduse legisla˛iei Ón domeniul arheologiei, Ón vara acestui an. Nu exist„ aceast„ terminologie de îsupraveghere arheologic„“. Exist„ numai îdesc„rcare de sarcin„ arheologic„“ care se d„ conform legii.

Ce a∫ vrea s„ men˛ionez, domnule pre∫edinte, onorat Senat ∫i stima˛i invita˛i.

La Cluj-Napoca, cel care, Ón campania electoral„, a promis c„ respect„ legea o Óncalc„. A Ónceput ∫i a executat lucr„ri Ón inima municipiului, Ón zona vechii cet„˛i dacice ∫i romane Napuca, respectiv Napoca, f„r„ desc„rcare de sarcin„ arheologic„. A fost Óntrebat de ziari∫ti directorul tehnic din prim„rie, specialist Ón domeniu, un supleant la cei 15.000 de speciali∫ti pe care i-a avut Conven˛ia Democrat„, un medic veterinar, a fost Óntrebat: îDomnule, ave˛i sau nu desc„rcare de sarcin„

**Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am predat Ón scris un r„spuns mai elaborat domnului senator. Œn sintez„, referitor la Óntrebarea Domniei Sale, a∫ putea s„ spun c„ din datele pe care le are Ministerul S„n„t„˛ii sunt 28.300 cazuri de autism Ón Rom‚nia.

Aceast„ cifr„ este o evaluare, pentru c„ Ónc„ nu am demarat Programul de evaluare a st„rii de s„n„tate a popula˛iei, Ón urma c„ruia putem s„ avem date certe Ón leg„tur„ cu aceast„ maladie ∫i nu ∫tim cu exactitate Ón jude˛ul Maramure∫ c‚˛i copii sufer„ de aceast„ boal„.

Œn ceea ce prive∫te m„surile pe care ministerul le-a luat, acestea sunt cuprinse Ón Programul na˛ional pentru s„n„tate mintal„ ∫i prev„d m„suri speciale ∫i pentru copiii auti∫ti.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi are un r„spuns pentru domnul senator Funar.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat. Microfonul 10, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 ## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distinse domnule senator,

Pentru a putea r„spunde la interpelarea dumneavoastr„ care viza solicitarea de rela˛ii privind c‚te persoane au fost citate la Parchet ∫i Ómpotriva c‚tor persoane s-a Ónceput urm„rirea penal„ Ón baza legii siguran˛ei na˛ionale ∫i a Codului penal, ca urmare a pl‚ngerilor adresate, am cerut rela˛iile necesare pentru a putea r„spunde la aceast„ interpelare.

Parchetul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ne-a comunicat c„ Ón urma pl‚ngerilor Ónregistrate s-a analizat dac„ Ón cauz„ s-a comis infrac˛iunea prev„zut„ de art. 166 indice 1 Cod penal care, textual, prevede ∫i const„ Ón îÓntreprinderea oric„rei ac˛iuni pentru schimbarea prin ac˛iuni ilegale ∫i prin violen˛„ a ordinii Constitu˛ionale sau caracterului na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n“.

Dat fiind faptul c„ legiuitorul utilizeaz„ conjunc˛ia î∫i“ pentru cele dou„ condi˛ii, respectiv nu numai ac˛iuni ilegale, ci ∫i prin violen˛„, ceea ce Ónseamn„ c„ Ón lipsa oric„ror din aceste condi˛ii nu se poate re˛ine infrac˛iunea, p‚n„ Ón prezent neconstat‚ndu-se c„ s-ar fi comis ∫i acte de violen˛„, r„spunsul Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie este Ón sensul de a nu putea re˛ine aceast„ infrac˛iune.

Œn m„sura Ón care, pentru c„ interpelarea dumneavoastr„ a fost comunicat„ acestei institu˛ii, investiga˛iile vor continua ∫i vom primi date suplimentare, vi le vom comunica personal la cabinetul dumneavoastr„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Domnul senator Funar, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.

pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie care refuz„ s„-∫i fac„ datoria, sunt pl„ti˛i din bani publici s„ aplice legea, s„ ne apere, s„ nu avem conflicte interetnice, nu dorim a∫a ceva pe p„m‚ntul Rom‚niei ∫i am r„mas surprins ascult‚ndu-v„ cu aten˛ie c„ s-a analizat cu lupa ce este cu î∫i“ sau cu îsau“ ∫i a∫a mai departe, iar Legea siguran˛ei na˛ionale, care este sfidat„, nu este aplicat„ de c„tre Parchet.

A∫tept s„ v„ face˛i datoria.

™i eu v„ mul˛umesc.

Un ultim r„spuns din partea domnului secretar de stat Alexandraos Galiatatos domnului senator Gheorghe Funar.

Microfonul 8, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Domnule senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ ce vizeaz„ domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 19 octombrie 2006, v„ comunic„m urm„toarele:

Cuantumul desp„gubirilor oferite de Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia proprietarilor de pe traseul viitoarei autostr„zi ce traverseaz„ jude˛ul Cluj este stabilit prin rapoarte de expertiz„ conform normativelor ∫i legisla˛iei Ón vigoare de c„tre exper˛i autoriza˛i.

Conform Legii nr. 198/2004 privind unele m„suri prealabile lucr„rilor de construc˛ie de autostr„zi ∫i drumuri na˛ionale, proprietarii au posibilitatea de a contesta valoarea desp„gubirii Ón instan˛„, urm‚nd ca aceasta s„ se pronun˛e asupra cuantumului desp„gubirii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Nu credeam c„ ∫i Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a ajuns vasal ungurilor ∫i, respectiv, al U.D.M.R.-i∫tilor.

Nu intru Ón alte detalii, doamna secretar de stat, dar credeam c„ procurorii de la Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie au aflat de Legea siguran˛ei na˛ionale.

Eu am men˛ionat Ón interpelarea sau Óntrebarea care a fost formulat„ ∫i Legea siguran˛ei na˛ionale, inclusiv art. 3 ∫i vreo 7-8 litere care au fost Ónc„lcate de ace∫ti du∫mani ai neamului rom‚nesc care caut„ s„ provoace — ∫i Ón cur‚nd ve˛i vedea c„ p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an vom avea ∫i violen˛e, vom avea ∫i conflicte de genul celor din Kosovo — datorit„ faptului c„ Parchetul nu ∫i-a f„cut ∫i nu-∫i face datoria, a∫teapt„ s„ vad„ dac„ sunt Óntrunite toate elementele Ónscrise la art. 166 indice 1 din Codul penal.

Am s„ revin cu Óntrebarea aceasta ∫i voi g„si ∫i alte modalit„˛i mai practice Ómpotriva celor de la Parchetul de

Domnule secretar de stat... senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.

Nu doresc ∫i nici nu am s„ ajung niciodat„ secretar de stat.

Sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul dat la Óntrebare.

Œntrebarea Ó∫i avea t‚lcul ei ∫i urm„rea s„ scuteasc„ ministerul din conducerea c„ruia face˛i parte, domnule secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, s„-l scuteasc„ de numeroase procese legate de cuantumul desp„gubirii c„tre proprietarii de terenuri.

Am ∫i exemplificat Ón Óntrebarea respectiv„ un caz pe raza comunei Gil„u, unde un cet„˛ean are aceea∫i suprafa˛„, s„ presupun de un hectar, 2.000 m[2] . Pe suprafa˛a lui urmeaz„ s„ apar„ Autostrada Transilvania, o buc„˛ic„ din autostrad„. Pe restul suprafe˛ei prime∫te 50 euro, pe suprafa˛a pe care intr„ autostrada prime∫te numai 5 euro/m[2] .

El a solicitat o just„ desp„gubire, la pre˛ul pie˛ei, nu dore∫te s„ se judece cu ministerul, o poate face, pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 165/16.XI.2006 c„ unii dintre ei sunt ∫i cu dare de m‚n„, apeleaz„ ∫i la avoca˛i, dar dureaz„ procesele ani de zile, iar autostrada sta˛ioneaz„.

Ideea pe care am Óncercat s„ i-o transmit prin aceast„ Óntrebare era de a g„si dumneavoastr„, la nivelul ministerului, solu˛iile practice, astfel Ónc‚t s„ fie Ómp„cate toate interesele ∫i cet„˛enii s„ primeasc„ o sum„ mul˛umitoare, nu peste pre˛ul pie˛ei, iar ministerul s„ fie scutit de procese ∫i s„ se poat„ lucra, c„ deocamdat„, a∫a cum ∫ti˛i, sunt numeroase procese pe rol ∫i, practic, lucr„rile blocate, pentru c„ nu se poate recurge la executarea de lucr„ri pe proprietatea cet„˛enilor.

Mul˛umesc.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Practic, am Óncheiat lista r„spunsurilor din partea Executivului.

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte, pe o problem„ de procedur„.

Pe o problem„ de procedur„, domnul senator Ilie Petrescu.

Ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Ne afl„m ast„zi la îŒntreb„ri ∫i interpel„ri“ ∫i nu mi s-a dat r„spunsul la Óntreb„ri, nici de la Ministerul Transporturilor, cu zona Tismana, nici de la Ministerul

Muncii, cu privire la pensionarii din industria minier„. De asemenea, nu mi s-a mai dat r„spuns de la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, cu privire la drumul care face leg„tura Óntre Motru, Turceni ∫i Micule∫ti.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Am constatat ∫i Ón mandatul trecut, constat ∫i Ón mandatul aceasta, c„ prim-ministrul nu vine niciodat„ Ón Senatul Rom‚niei la acest capitol îŒntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri c„tre senatori“.

Œn mandatul trecut, prim-ministrul de atunci, Adrian N„stase, nu a binevoit s„ vin„ niciodat„ Ón fa˛a senatorilor, consider‚nd Camera superioar„ nu ∫tiu ce..., nu a venit Ón fa˛a noastr„ s„ ne r„spund„ nici m„car la o declara˛ie formulat„ de parlamentari pe diverse probleme...

Deci procedura este, ∫i solicit ca la acest capitol îŒntreb„ri ∫i interpel„ri“, cel pu˛in la Óntreb„rile ∫i interpel„rile pe care le-a ridicat Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare ∫i eu, ca senator de Gorj, s„ vin„ s„ ne r„spund„ ∫i nou„ m„car o dat„ Ón mandatul acesta, c„ mai are pu˛in ∫i...

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

S-a prins Ón stenogram„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori prezen˛i ast„zi la aceast„ or„ aici,

V„ mul˛umesc pentru r„bdare, v„ doresc o sear„ pl„cut„ ∫i mult„ s„n„tate!

Declar Óncheiat„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 6 noiembrie 2006.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|134539]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 165/16.XI.2006 con˛ine 32 de pagini.** Pre˛ul: 6,72 lei