™tefan Baban

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îViolen˛a Ón familie Ón Rom‚nia“.

Dorim cu ardoare s„ intr„m Ón r‚ndul ˛„rilor civilizate. Ne chinuim cu tot felul de programe ∫i de reforme, care de care mai drastice, dar uit„m de lucrurile banale, comune, pe care le Ónt‚lnim la tot pasul.

Unul dintre acestea este ∫i violen˛a Ón familie, care, pe fondul s„r„ciei, al lipsei de cultur„ ∫i civiliza˛ie sau, din contra, din prea mult„ cultur„ ∫i civiliza˛ie, se manifest„ pregnant ∫i Ón Rom‚nia, Ón aceast„ perioad„ de tranzi˛ie.

Speciali∫tii au identificat peste 18 forme de violen˛„ Ón familie, apar˛in‚nd celor cinci categorii de violen˛„: psihologic„, fizic„, social„, economic„ ∫i sexual„. Cele mai n„p„stuite de soart„ sunt femeile, care suport„ cel mai des violen˛a Ón familie, urmate apoi de copii, ∫i Ón special minori, care fie asist„ la scene de violen˛„ Ón familie, fie sunt supu∫i acestui fenomen.

Cel mai r„sp‚ndit tip de violen˛„ Ón familie este reprezentat de violen˛a psihologic„, Ón timp ce violen˛a sexual„ este exclusiv destinat„ femeilor.

Cele mai frecvente tipuri de violen˛„ psihologic„ sunt Ónjur„turile, amenin˛„rile repetate cu desp„r˛irea, b„taia ∫i, Ón cel mai sumbru caz, moartea, de cele mai multe ori violent„, prin Ónjunghiere sau Ómpu∫care.

Dintre victimele violen˛ei fizice, cele care au recunoscut, de bun„ seam„, majoritatea au fost lovite sau p„lmuite, iar Ón cel mai r„u caz cu putin˛„, lovite de pere˛i sau podea.

Violen˛a sexual„ s-a manifestat at‚t Ón r‚ndul persoanelor feminine divor˛ate, c‚t ∫i c„s„torite, pu˛ine dintre ele recunosc‚nd c„ au fost violate de partenerii lor, indiferent dac„ exista sau nu un document care s„ ateste leg„tura legal„.

Principalii factori care dau na∫tere acestor forme de violen˛„ Ón familie sunt alcoolismul, s„r„cia, traiul Óntr-un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/24.V.2004 mediu preponderent marcat de violen˛„ din copil„rie p‚n„ la b„tr‚ne˛e, precum ∫i modul patriarhal de organizare a familiei.

Cert este c„ violen˛a domestic„, dup„ cum o mai numesc speciali∫tii, se reg„se∫te Ón toate formele familiei rom‚ne∫ti, Óncep‚nd cu cele analfabete sau aflate Ón c„tune ∫i termin‚nd cu cele din marile ora∫e, ∫i cu preten˛ii care, din punctul acesta de vedere, sunt neÓntemeiate.

Victimele Ó∫i g„sesc refugiul momentan Ón r‚ndul vecinilor ∫i/sau prietenilor. Pu˛ine dintre ele cunosc legisla˛ia din domeniu ∫i/sau institu˛iile create s„ le apere drepturile ∫i pe ele.

Œn afar„ de poli˛ie, victimele mai merg la spital, doar pentru a primi Óngrijiri medicale sau a ob˛ine un certificat care s„ ateste abuzurile la care au fost supuse, dar de cele mai multe ori aici se termin„ totul, nici una din p„r˛i nedorind s„ acutizeze problema.