Voi Óncerca pe c‚t posibil s„ evit a c„dea Óntr-o zon„ a pateticului, Óntr-o zon„ a istoricului, Óntr-o zon„ a pildelor ∫i voi Óncerca s„ r„spund unora dintre antevorbitorii mei prin apel la rigurozitatea p„rerilor unor institu˛ii interna˛ionale, prin trimitere la c‚teva prevederi constitu˛ionale ∫i, desigur, prin c‚teva modeste reflec˛ii, de care sunt eu Ón stare, cu caracter politic.
Œn primul r‚nd, a∫ Óncepe prin a sublinia faptul c„ ast„zi, Ón acest moment procedural al adopt„rii Legii
statutului minorit„˛ilor na˛ionale, trebuie s„ constat„m c„ avem c‚teva idei fundamentale c‚∫tigate. C‚∫tigate Ón Camera superioar„, Ón Senat ∫i Ón raport cu aceast„ lege. Cred c„ de la aceste c‚teva idei importante, fundamentale, c‚∫tigate, adjudecate, trebuie s„ pornim Ón abordarea acestui proiect de lege.
1. Caracterul constitu˛ional al unui asemenea statut al minorit„˛ilor na˛ionale. Este eviden˛iat f„r„ echivoc Ón Constitu˛ia Rom‚niei, la art. 73 alin. (3) lit. r), citez: îPrin lege organic„ se reglementeaz„: a, b, c, d, e.... r: îstatutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia“.
Neechivocul acestei prevederi ∫i recunoa∫terea ei f„r„ nici o nuan˛are rezult„ din modul Ón care a fost Ómbr„˛i∫at„ aceast„ prevedere de toate partidele politice.
Apoi, caracterul de lege complex„ care doar aparent este o afirma˛ie f„r„ foarte mare importan˛„. Cu to˛ii Óns„ ∫tim c„ s-a dus o disput„ Ón Senat pentru a se da via˛„ prevederilor art. 75 punctul 2, teza a doua din Constitu˛ie, pentru c„ ea avea consecin˛„ prelungirea termenului de adoptare a legii Ón prima Camer„ sesizat„ de la 45 de zile la 60 de zile. Œn urma dezbaterilor, Ón urma votului, s-a c‚∫tigat, s-a adjudecat acest caracter complex, desigur cu votul unei p„r˛i a senatorilor Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Men˛ionez aici doar pe domnul senator Puiu Ha∫otti care ∫i-a dat seama, Ón ultim„ instan˛„, c„, Óntr-adev„r, aceast„ lege are caracter complex ∫i, sigur, vreau s„ subliniez c„ acest lucru este unul onorabil pentru Domnia sa. De aceea noi ast„zi putem s„ dezbatem Ón Senat aceast„ lege, pentru c„ s-a c‚∫tigat ∫i acest punct, ∫i aceast„ caracterizare constitu˛ional„ a legii.
Apoi, Ón fine, a∫ aminti ∫i faptul c„ necesitatea acestei legi, raportat„ la conceptul de oportunitate, a fost recunoscut„ ca fiind acum de toate partidele politice. Nu s-a ridicat nici Ón comisii, nici Ón plen vreo observa˛ie cu privire la momentul, la oportunitatea acestui moment de a se dezbate legea.
Iat„ c‚teva chestiuni foarte importante c‚∫tigate Ón folosul dezbaterilor, spun eu, ∫i Ón folosul adopt„rii unei legi care s„ foloseasc„ tuturor cet„˛enilor Rom‚niei, indiferent de na˛ionalitate, pentru c„ aici desfid pe acei care consider„ c„ aceast„ lege este doar o lege ce va constitui apanajul minorit„˛ilor. Nici vorb„, doamnelor ∫i domnilor colegi, aceast„ lege este o lege capital„, o lege foarte important„, care intereseaz„ Ón egal„ m„sur„ minorit„˛ile, dar ∫i majoritatea rom‚neasc„ din aceast„ ˛ar„.
Deocamdat„, la aceste c‚∫tiguri, Ón loc s„ fie eviden˛iat„, s-au adus aici cuvinte grele, jigniri fa˛„ de liderul Partidului Rom‚nia Mare, domnul Gheorghe Funar. Poate c„, cel pu˛in ast„zi, trebuia s„ fie Ónlocuite cu o urare de îLa mul˛i ani!“, cel pu˛in din complezen˛„, iar dup„ un îLa mul˛i ani!“ colegial, poate mai Ónc„peau ∫i asemenea cuvinte grele.
Nu mi-am imaginat c„ respectabilul domn senator ∫i scriitor Markó Béla poate s„ treac„ peste asemenea momente ∫i s„ ajung„ a spune asemenea cuvinte fa˛„ de un coleg senator, dar ∫i fa˛„ de un partid care, de∫i Domnia sa nu-l simpatizeaz„, trebuie s„ recunoasc„ c„ este compus din oameni, din cet„˛eni rom‚ni, este votat de cet„˛eni rom‚ni, iar c‚nd, Ón raport cu ideologia acestui partid, se aduc asemenea jigniri, acestea desigur
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005
c„ se reflect„ acelor rom‚ni care au votat acest partid ∫i nu cred c„, Ón aceast„ sal„, exist„ cineva care s„-∫i permit„ s„ jigneasc„ o parte a poporului rom‚n, oric‚t de mic„ ar fi ea, cu at‚t mai mult o parte important„ cum este aceea pe care o reprezint„ Partidul Rom‚nia Mare.
Ce mai trebuie spus, Ón anticamera discu˛iilor, cu privire la aceast„ lege? Trebuie spus c„ ini˛iatorii au declarat, la fel ∫i sus˛in„torii proiectului Ón comisie, c„ aceast„ lege se dore∫te a fi o lege-cadru, o lege care nu acord„ drepturi, o lege care nu constituie drepturi ∫i obliga˛ii, ci doar arat„ limitele Ón care aceste drepturi vor fi exercitate Ón proiectul legii. Din p„cate, ea a fost... acest deziderat declarat a fost mutilat ∫i s-a ajuns la o reglementare detaliat„ a celor mai multe probleme referitoare la cele interesante pentru minorit„˛ile na˛ionale. Aceast„ afirma˛ie o fac baz‚ndu-m„ ∫i pe concluziile raportorilor Comisiei de la Vene˛ia din care voi cita ulterior.
Care ar mai putea fi caracteristicile acestei legi, acestui proiect de lege p‚n„ acum? Ca membru al comisiei speciale, a∫ putea spune c„ a fost evident„, ca o caracteristic„, graba cu care s-a dorit trecerea acestui proiect de lege, acum, Ón acest moment Ón care — aten˛ie! — Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. nu Ó∫i mai poate permite s„ nu sus˛in„ orice cere U.D.M.R.-ul.
Problemele care sunt Ón cadrul Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., problemele pe care le-a creat alian˛a datorit„ unei guvern„ri Óndoielnice, au f„cut-o s„ nu mai aib„ independen˛„ Ón raport cu preten˛iile U.D.M.R.-ului. Apoi, din articolele proiectului de lege rezult„ absolut evident caracterul de lege plin„ de suspiciuni neÓntemeiate Ón raport cu popula˛ia majoritar„.
O s„ vede˛i sau v„ rog s„ revede˛i, tot timpul se face trimitere, vezi Doamne!, la m„suri care s„ contracareze posibilitatea de asimilare, Ómpiedicarea libert„˛ii de exprimare, adic„ elemente specifice Evului Mediu, care, a∫a cum spunea foarte bine domnul Ha∫otti, nu mai au ce c„uta, ca tr„s„turi caracteristice, Óntr-o lege care se dezbate Ón mileniul al III-lea, mai precis Ón anul 2005.
™i, Ón fine, tendin˛a de discriminare a majorit„˛ii Ón raport cu... discriminare pozitiv„ Ón favoarea minorit„˛ii este, de asemenea, vizibil„.
A˛i v„zut ∫i o s„ fi˛i pu∫i, doamnelor ∫i domnilor colegi, Ón fa˛a unor texte de lege care propune unele m„suri Ón favoarea minorit„˛ilor la care majoritatea nici m„car nu a Óndr„znit s„ se g‚ndeasc„. ™i m„ g‚ndesc la garda pe care o propune acel consiliu al minorit„˛ilor care trebuie s„-∫i dea un aviz atunci c‚nd se schimb„ un director apar˛in‚nd minorit„˛ii sau, m„ rog, un alt ∫ef. Iar la rom‚ni, a Ónc„lcat legea, i se desface contractul de munc„ ∫i nimeni nu s-a g‚ndit s„-i mai dea cineva vreun aviz. E drept c„ nici ei nu au cerut s„ se mai constituie vreun fel de consiliu care s„ mai avizeze c‚te ceva dup„ ce a Ónc„lcat legea. ™i exemplele pot continua.
Œn concluzie, aceast„ lege este grevat„ de o team„ total nejustificat„ reflectat„ Ón reglement„ri, teama de asimilare a minorit„˛ii de c„tre majoritate, ceea ce m-a determinat s„ parafrazez un dicton ∫i, raportat la acest proiect de lege, s„ spun c„ teama de asimilare na∫te discriminare, pentru c„ acestea sunt caracteristici ale acestei legi.
Raportat la prevederile proiectului de lege, este limpede c„ art. 1 din Constitu˛ia Rom‚niei este dinamitat. M-am g‚ndit s„ spun periclitat sau dinamitat, dar nu este nici o exagerare pentru c„, este clar, prevederea, citez: îRom‚nia este stat na˛ional suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil“ r„m‚ne o himer„ dup„ ce acest proiect de lege va trece a∫a cum a ie∫it din comisie.
Raportul Comisiei europene pentru democra˛ie prin lege a Comisiei de la Vene˛ia, de fapt un proiect de opinie care a fost discutat ∫i care Ói are ca autori pe domnul Sergio Bartole, membru substituent, Italia, ∫i pe domnul Peter van Dyk, membru din Olanda, a avut loc Ón 7–8 septembrie 2005 ∫i raportorii arat„ c„ au participat la discu˛ie reprezentan˛i ai Guvernului Rom‚niei, ini˛iatorii acestei legi pe care o critic„m at‚t de vehement ∫i captivii propriei politici care nu le mai permite independen˛„ fa˛„ de U.D.M.R., se spune inclusiv cei de la Departamentul pentru rela˛ii interetnice — v„ da˛i seama c„ vor fi tot autori sau coautori ai proiectului de lege —, reprezentan˛i ai Parlamentului ∫i ai Consiliului Na˛ional al Minorit„˛ilor, ai Consiliului Na˛ional pentru Prevenirea Luptei Ómpotriva Discrimin„rii. M-am interesat cine au fost reprezentan˛ii Parlamentului. Subsemnatul sunt secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, care a f„cut raportul pe aceast„ lege. N-am auzit dec‚t acum, c‚nd am citit. Dar am Óntrebat pe colegii mei de la alte partide. Doamna senator Rodica St„noiu, care este membru al Comisiei de la Vene˛ia, spunea c„ ast„zi s-a Ónt‚lnit cu unul dintre reprezentan˛i ∫i nici m„car nu a fost anun˛at„, nu a ∫tiut de o asemenea discu˛ie. Se pare c„ tot reprezentan˛ii care erau interesa˛i ca acest proiect de lege s„ treac„ a∫a cum el a fost propus de c„tre captivul Guvern, de care f„ceam vorbire Ónainte.
Dar, pentru a nu mai primi at‚tea critici ∫i at‚tea sfaturi sf„toase din partea unora ∫i altora Ón leg„tur„ cu democra˛ia european„, cu modul Ón care trebuie s„ trat„m minorit„˛ile, cu modul Ón care trebuie s„ reglement„m rela˛ia dintre majoritate — minorit„˛i, modul Ón care trebuie s„ reglement„m drepturile, dar ∫i obliga˛iile minorit„˛ilor, a∫ face c‚teva referiri exact la aceste chestiuni care sunt adjudecate Ón materialul despre care vorbeam anterior, al Comisiei europene pentru democra˛ie prin lege, Comisia de la Vene˛ia. Aceast„ comisie arat„ c„ nu a primit nici un raport explicativ asupra proiectului de lege.
Un astfel de document se arat„ c„ ar fi fost de mare folos pentru a pune Ón lumin„ inten˛ia celor ce au scris proiectul ∫i ar putea, de asemenea, s„ fie un instrument pentru determinarea cu mai mare precizie a rela˛iei dintre proiectul de lege Ón discu˛ie ∫i alte documente legislative sectoriale relevante. Ini˛ial, se arat„ c„ proiectul s-ar fi dorit a fi o scurt„ lege-cadru, chestiune despre care am vorbit Ón introducerea f„cut„ deja. Aceast„ func˛ie ar fi fost s„ Óncorporeze Óntr-o singur„ lege numai principiile de baz„ care s„ guverneze statutul ∫i pozi˛ia minorit„˛ilor na˛ionale. Iat„ deci, din nou, un punct de vedere comun cu cel pe care l-am exprimat anterior.
Mai departe, se spune c„ s-a hot„r‚t c„ un num„r de norme deja exprimate prin prevederile altor legi sectoriale, cum ar fi Legea Ónv„˛„m‚ntului, Legea administra˛iei publice locale, se vor repeta Ón proiectul de lege, pun‚nd
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005
Ón eviden˛„ un cadru mai larg al drepturilor existente ∫i al facilit„˛ilor disponibile pentru persoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.
Ca urmare, se invit„ a se observa c„ proiectul de lege ∫i-a pierdut, Óntr-un fel, caracterul-cadru prin reluarea unui num„r de prevederi detaliate, f„r„ a Óntrebuin˛a Ón mod necesar acelea∫i cuvinte sau a intra Ón am„nunte Ón mod egal, chestiune pe care noi o discut„m de c‚teva luni ∫i o spunem la comisie. Urmeaz„, desigur, s„ o spunem ∫i Ón plen, de data asta av‚nd ca instrument ∫i acest material.
Ce mai spune comisia? Observ„ c„, Ón pofida mai multor clarific„ri care au fost f„cute Ón timpul Ónt‚lnirilor mai sus men˛ionate de la Bucure∫ti — repet, unde nu se ∫tie cine a participat, pentru c„ a fost Ón mare tain„ aceast„ Ónt‚lnire —, chestiunea interrela˛iilor cu alte sectoare legislative r„m‚ne neclar„. Acest lucru se datoreaz„, Ón mare parte, faptului c„ proiectul de lege ∫i-a pierdut caracterul original prin incorporarea reglement„rilor detaliate Ón sectoarele-cheie. Cred c„ nu mai este nevoie de alte argumente pe aceast„ idee.
Opinia comisiei, apoi, este aceea c„ rela˛iile dintre proiectul de lege ∫i alte documente legislative sectoriale trebuie s„ fie reglementate cu mai mult„ precizie Ón chiar acest proiect, pentru a evita sau, cel pu˛in, a limita Ón mod semnificativ riscul interpret„rilor divergente. S-ar putea lua Ón considerare posibilitatea includerii sistematice Ón proiectul de lege a unor referin˛e mai precise dec‚t Ón conformitate cu legea, cu prevederile legale Ón vigoare ∫i altele. Chestiuni pe care, de asemenea, le-am eviden˛iat la comisie.
Tot astfel, comisia insist„ ca singura directiv„ a art. 78, care statueaz„, pur ∫i simplu, c„ la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi orice dispozi˛ie contrar„ se abrog„, nu este suficient de adecvat„ pentru a fi confruntat„ cu mai sus men˛ionata Óngrijorare asupra neclarit„˛ii legii Ón interrela˛ia cu alte documente legislative. Trebuie, totu∫i, s„ fie posibil s„ se pun„ la dispozi˛ie o list„ a celorlalte prevederi ale legii, care vor fi abrogate la intrarea Ón vigoare a proiectului legii, o astfel de list„ care, spune comisia, nu este necesar s„ fie exhaustiv„, dar ea trebuie s„ fie cuprins„ Ón proiectul de lege sau Óntr-un raport explicativ care s„-l Ónso˛easc„.
S„ nu crede˛i, doamnelor ∫i domnilor colegi, din ceea ce v„ citesc c„ aceast„ comisie a participat la dezbaterea proiectului de lege. Nu, sunt p„reri pe care ∫i le-a formulat, dup„ ce noi le-am sus˛inut Ón cadrul dezbaterilor ∫i, sigur, majoritatea, doar prin vot, f„c‚nd abstrac˛ie de ra˛iune, de Constitu˛ie ∫i de logica juridic„, le-a Ónl„turat.
Œn leg„tur„ cu chestiuni de terminologie, care au fost foarte mult discutate, este foarte important s„ eviden˛iem c„, din nou, acest act interna˛ional ne d„ dreptate ∫i se spune c„ termenii îcomunit„˛i“ ∫i îcomunit„˛i na˛ionale“ pot fi Ónt‚lni˛i Ón anume prevederi. Comisia presupune c„ nu exist„ consecin˛e legale speciale care decurg din Óntrebuin˛area unui termen sau altul. Concluzioneaz„ Ón zadar aceast„ chestiune. ™i spune, mai departe, crede c„ termenul de îcomunitate“ este Óntrebuin˛at pentru a sublinia faptul c„ persoanele care apar˛in minorit„˛ilor na˛ionale Ó∫i exercit„, adesea, drepturile Ón comunitate cu altele. A˛i observat fine˛ea criticii pe care o face. Spun
c„ ei cred c„ a∫a este, dar ∫tiu ∫i ei, pentru c„ au v„zut c„ toate discu˛iile pe aceste teme au fost spulberate, de asemenea, prin votul majorit„˛ii de care vorbeam.
Œn leg„tur„ cu definirea termenului de minoritate na˛ional„ care, de asemenea, a cauzat multe discu˛ii, comisia concluzioneaz„ c„ includerea defini˛iei termenului de îminoritate na˛ional„“ nu este nici indispensabil„ pentru a face o lege opera˛ional„, ∫i nici cerut„ de standardele interna˛ionale.
Care a fost opinia majorit„˛ii formate din Alian˛„, U.D.M.R. ∫i Partidul Conservator?!
B„nui˛i ∫i a˛i observat din textul care a fost propus plenului de c„tre comisie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.