Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de azi, 29 septembrie 2005.

Lucr„rile ∫edin˛ei sunt conduse de subsemnatul, asistat de doamna senator Paula Maria Iv„nescu ∫i domnul Puskás Valentin Zoltán, secretari ai Senatului.

V„ anun˛ c„ din totalul de 137 de senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, electronic, un num„r de 81 de colegi.

A˛i primit, stima˛i colegi, ordinea de zi.

V„ consult dac„ ave˛i obiec˛iuni cu privire la ordinea

de zi. Nu sunt obiec˛iuni.

La probleme organizatorice, stima˛i colegi.

Ast„zi programul de lucru va fi: de la 9,00 la 13,00, lucr„ri Ón plen. Avem de dat rapid dou„-trei voturi, dup„ care vom intra pe dezbaterea proiectului de hot„r‚re privind regulamentul. Dup„-amiaz„, de la 15,00 la 19,00, dezbaterea proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale. M‚ine, s‚mb„t„ ∫i duminic„, activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

Legat de programul de lucru pe s„pt„m‚na viitoare, Biroul permanent v„ propune, ∫i v„ rog s„ m„ urm„ri˛i, urm„torul program:

Luni, 3 octombrie, de la 13,00 la 15,00, lucr„ri Ón grupurile parlamentare; de la 15,00 la 19,30, lucr„ri Ón plenul Senatului: declara˛ii politice; avem de dat un vot secret pentru alegerea unui membru al Biroului

permanent, validarea unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii; de la 18,00 la 19,30, Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri din partea Guvernului. Lucr„rile vor fi conduse de domnul Radu Mircea Berceanu, vicepre∫edinte al Senatului.

Mar˛i, 4 octombrie, de la 9,00 la 13,00, lucr„ri Ón plenul Senatului: dezbaterea proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale. Dac„ vom avea Óns„ o lege-dou„ prioritare pentru integrare sau cu termen, le vom supune dezbaterii (a∫a vom face Ón fiecare zi); de la 15,00 la 19,00, lucr„ri Ón comisiile permanente _._

Miercuri diminea˛„, de la 9,00 la 13,00, lucr„ri Ón comisii, a fost o solicitare a pre∫edin˛ilor de comisii s„ aib„ la dispozi˛ie miercurea diminea˛a pentru a se concentra ∫i elabora rapoarte; de la 15,00 la 19,00, dezbaterea proiectului de Hot„r‚re privind Regulamentul.

Joi, 9 octombrie, de la 9,00 la 13,00, lucr„ri Ón plenul Senatului. Sigur, aprob„m programul, dup„ care intr„m pe dezbaterea proiectului de Hot„r‚re privind regulamentul. De la 15,00 la 19,00, dezbaterea proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.

Vineri, s‚mb„t„, duminic„ — activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale, vom vedea. Deci acesta ar fi programul pe care vi-l propune Biroul permanent pe s„pt„m‚na viitoare.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

V„ prezint Nota pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea privind completarea Legii minelor nr. 85/2003;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 — Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substan˛elor ∫i preparatelor chimice periculoase;

— Legea pentru modificarea art. 3 din Legea arend„rii nr. 16/1994;

— Legea privind organizarea activit„˛ii de transfuzie sanguin„, donarea de s‚nge ∫i componente sanguine de origine uman„, precum ∫i asigurarea calit„˛ii ∫i securit„˛ii sanitare, Ón vederea utiliz„rii lor terapeutice;

— Legea pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„ privind procedurile de securitate pentru schimbul de informa˛ii clasificate, semnat la Bruxelles la 22 aprilie 2005;

— Legea pentru aprobarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substan˛ele care epuizeaz„ stratul de ozon, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999;

— Legea pentru ratificarea Acordului anual de finan˛are 2004 dintre Rom‚nia ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ Ón Rom‚nia, semnat la Bruxelles ∫i, respectiv, la Bucure∫ti la 12 mai 2005;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 136/1995 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile Ón Rom‚nia;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor m„suri de reorganizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A. Ón vederea privatiz„rii.

Stima˛i colegi, trecem la proiectul de Lege privind regimul juridic al plantelor, substan˛elor ∫i preparatelor stupefiante ∫i psihotrope.

Domnule pre∫edinte, am ridicat m‚na mai devreme. Dorim s„ anun˛„m plenului o modificare Ón structura comisiilor. La Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri propunem ca Ón locul domnului ™erban Nicolae s„ vin„ domnul senator Ion Chelaru, iar domnul ™erban Nicolae s„ treac„, pe locul devenit vacant, Ón locul domnului Ion Chelaru, la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, o modificare Ón componen˛a celor dou„ comisii, p„str‚ndu-se num„rul colegilor P.S.D. Ón cele dou„ comisii. A˛i auzit modificarea.

Mai sunt astfel de interven˛ii, de modific„ri Ón comisii? Nu.

Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Dan Sab„u, pentru a ne prezenta raportul suplimentar al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport. V„ ascult„m, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Raportul suplimentar vizeaz„ dou„ articole. Œn urma discu˛iilor de la comisie, art. 1 ∫i art. 2 au fost amendate ∫i au c‚∫tigat Ón concizie ∫i Ón plan didactic, devenind ceva mai explicite. Cele dou„ amendamente au fost propuse de domnul senator Aurel Ardelean ∫i comisia a votat Ón unanimitate aceast„ amendare, care, repet, d„ un plus de valoare concret„ legii. Al„turi sunt celelalte trei articole propuse de Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i acceptate, ∫i care au fost discutate Ón urm„ cu dou„ zile.

Raportul este favorabil, cu amendamentele pe care le-am men˛ionat.

Caracterul legii este ordinar. Senatul este prima Camer„ sesizat„. Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Ervin Székely. V„ rog, microfonul 10.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ministerul S„n„t„˛ii sus˛ine amendamentele adoptate Ón Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport ∫i incluse Ón raportul suplimentar ∫i propune adoptarea legii Ón aceast„ form„.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii pe aceste amendamente? Domnul senator Petre Daea. Rog microfonul de la tribun„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Petre Daea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Domnule secretar de stat,

Œng„dui˛i-mi Ónainte de a intra direct Ón miezul legii s„ v„ prezint c‚teva considera˛ii ale unui om care a tr„it Ón activitatea lui, din nefericire, momentul Ón care o lege, cum a fost cea cu nr. 143/2000, care reglementa Ón parte sau Ón mare majoritate ceea ce ast„zi legea reia, practic a sugrumat produc˛ia de c‚nep„ din Rom‚nia. ™tim foarte bine faptul, ∫i dumneavoastr„ a˛i v„zut, c„ Ón partea de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 vest a ˛„rii, Ón jude˛ele Satu Mare, Bihor, ∫i din fericire Ón Senatul Rom‚niei sunt senatori care reprezint„ aceste jude˛e, cultivatorii de c‚nep„, o parte dintre ace∫tia, ∫i cei mai Óndr„zne˛i, au f„cut Ón loc de produc˛ie drumul spre judecat„, spre instan˛ele judec„tore∫ti. De ce? Pentru c„ Ón prevederea Legii nr. 143/2000 TH, tetrahidrocanabinol, substan˛„ care exist„ Ón c‚nep„, ∫i nu Ón orice c‚nep„, a f„cut obiectul restrictiv al prevederilor Legii nr. 143/2000, motiv pentru care produc„torii agricoli din partea de vest a ˛„rii au fost Óndep„rta˛i de interesul de produc„tor, dat fiind faptul c„ aceste prevederi le obturau dorin˛a de a cultiva ∫i de a c‚∫tiga.

Cu toate str„daniile noastre de a introduce aceast„ plant„ de cultur„ Ón dispozitivul legal juridic, fiind plant„ de interes na˛ional, cu toate acestea spun c„ nu am putut s„ cre∫tem suprafa˛a de c‚nep„ Ón Rom‚nia, multe dintre unit„˛ile de prelucrare a acestei plante au fost oprite, ele func˛ion‚nd Ón parte, dat fiind faptul c„ nu exist„ la ora actual„ o suprafa˛„ care s„ asigure materia prim„ necesar„ func˛ion„rii acestor unit„˛i. De aici, caruselul de necazuri ∫i greut„˛i.

De aceea, am fost foarte atent ∫i, Ón acela∫i timp, bucuros de faptul c„ a ap„rut o reglementare nou„ Ón domeniu, reglementare care vizeaz„ cele dou„ domenii distincte, dup„ p„rerea mea, ∫i pe care legiuitorul a∫a le-a ∫i Ónscris Ón actul juridic, ∫i anume traficul cu substan˛e stupefiante ∫i psihotrope, ∫i, al doilea domeniu, cultivarea plantelor care au asemenea substan˛e. De aceea, interven˛ia mea z„bove∫te Ón acest domeniu de cultivare a plantelor care con˛in aceste substan˛e.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator Petre Daea.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Vreau s„ re˛ine˛i c„ am f„cut retrimiterea la comisie, s-au operat modific„rile respective. Domnul senator Petre Daea vine, pe fond, cu o serie de probleme. Din p„cate, nu mai avem timpul necesar. Deci nu mai avem timpul necesar pentru retrimitere la comisie.

Suntem Óns„ prima Camer„ sesizat„ ∫i atunci fac un apel la colegii speciali∫ti pe problemele de agricultur„ s„ fac„ un material cu toate aceste observa˛ii, pe care le vom trimite colegilor no∫tri de la Camera Deputa˛ilor, pentru a le prelua ∫i a Ómbun„t„˛i actul normativ Ón sensul celor spuse de domnul senator Petre Daea.

Dar, repet, asta este o propunere.

S„-l ascult„m pe domnul pre∫edinte Dan Sab„u. Microfonul nr. 7, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn mod evident, deschiderea Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i mediu pentru orice fel de sugestii a fost demonstrat„ cu ocazia ∫edin˛ei de acum dou„ zile.

Cu permisiunea dumneavoastr„, am a∫teptat orice fel de semnal util realiz„rii unei legi corespunz„toare ∫i inten˛ia noastr„ ferm„ este ca aceast„ lege s„ fie corespunz„toare. Mi se pare Óns„ dificil de pus Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 practic„ Ón momentul Ón care ni se spune de fiecare dat„.

™i, iar„∫i, domnului senator Petre Daea o s„-i repro∫ez faptul c„ nu a punctat ce anume Ól deranjeaz„. B„nuiesc c„ elementele semnificative din luarea dumnealui de pozi˛ie sunt Ónc„ protejate, pentru c„ m„ a∫teptam s„-mi spun„ care e diferen˛a dintre o plant„ toxic„ ∫i una netoxic„, din punct de vedere al legii, m„ a∫teptam s„ precizeze c„ exist„ plante care pot fi cultivate f„r„ risc, ∫i s„ precizeze, eventual, care este zona de interes. Altfel, amendamentele noastre s-au referit, cu stricte˛e, la definirea, deci art. 1 ∫i 2 s-au ocupat de definirea structurilor care ar putea intra sub inciden˛a legii.

Discu˛ia a fost larg„, ieri am a∫teptat, Ón continuare, orice fel de alt„ sugestie, amendament sau sub orice fel de form„. Legea a fost prelucrat„ ieri toat„ ziua, tocmai Ón interesul ob˛inerii unui rezultat corespunz„tor.

Ca mod de lucru al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i mediu, v„ asigur c„ este deschis„ oric„rei sugestii, oric‚nd venit„, ∫i c„ nu am avut nimic Ómpotriva implic„rii Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, repet, nest‚nd Ón puterea noastr„ s„ implic„m aceast„ comisie sau nu, dar sugestiile dumneavoastr„, cu certitudine, se puteau reg„si Ón aceast„ lege, dac„ ele ajungeau acolo unde legea c„uta s„ capete contur.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Petre Daea, microfonul nr. 3.

Au luat frunze de plante, au luat tulpini, p„r˛i morfologice, au luat p„r˛i anatomice ∫i au introdus frica Ón cultivatorii de c‚nep„ din Rom‚nia, din partea de vest. ™i sunt senatori aici din Satu Mare ∫i din Bihor, oameni... cultivatori de c‚nep„ Ón Rom‚nia, care au fost Ón justi˛ie pentru c„ nu s-au definit termenii cum trebuie. ™i nici aici.

Concret, v-a∫ ruga s„ v„ uita˛i la art. 1 care spune: îPlantele ∫i substan˛ele, ∫i preparatele...“ ∫i a∫a mai departe, Ón anexele nr. 1 ∫i 2. V„ rog s„-mi da˛i numai un termen de plant„ din anexele nr. 1 ∫i 2, iar Daea nu va mai lua cuv‚ntul pe acest proiect de lege. Nu exist„.

Dac„ tetrahidrocanabinolul-TH este canabis, dac„ aceasta este exprimarea ini˛iatorului, da˛i-mi voie s„ cred c„ nu rezolv„ nici pe departe problema la care eu m-am referit.

Ce ar Ónsemna ca un organ autorizat Ón domeniu, dar nepreg„tit pentru a distinge clar diferen˛a dintre o plant„ sau alta s„ pun„ Ón aplicare o asemenea prevedere de lege? Ar Ónsemna s„ ne ducem de unde am plecat, acolo unde necesitatea a determinat schimbarea acestui act normativ ∫i Ón nici un caz altceva.

Nevoia de reglementare ne-a Ómpins la o asemenea solu˛ie, de aceea, stimate coleg, domnule pre∫edinte, revin. Dac„ nu este posibil, ∫i Ón˛eleg c„ procedurile ne oblig„ s„ fim riguro∫i din acest punct de vedere, Óng„dui˛i-mi atunci s„ m„ opresc aici, Ón˛eleg‚nd c„ dumneavoastr„ mi-a˛i dat un mesaj, mesajul Senatului Rom‚niei, pentru a lua leg„tura cu cei de la Camera Deputa˛ilor pentru a Ómbun„t„˛i acest act normativ ∫i o voi face cu toat„ buna-credin˛„ care m„ Ónso˛e∫te Ón acest moment ∫i de aici Óncolo.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fac pauza necesar„ pentru a g„si cele mai adecvate cuvinte ∫i cea mai potrivit„ exprimare, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu consum„m timpul Senatului pentru a ne clarifica termeni tehnici care sunt consacra˛i ∫i la care echivocul nu exist„.

De aceea, pentru c„ domnul pre∫edinte al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i mediu m-a rugat s„ fac propunerile concret, eu am socotit necesar ca aceste propuneri s„ nu le prezint Ón plenul Senatului, tocmai pentru a gestiona bine bugetul de timp. De aceea m-am dus cu aceast„ propunere.

A˛i recep˛ionat bine mesajul... Domnul pre∫edinte Sab„u, microfonul 7.

Cred c„ este o variant„ agreabil„ ∫i eficient„ cea pe care a˛i propus-o, dar v„ mai propun un lucru: rug„mintea noastr„ este ca acest amendament sau schi˛„ de amendament pe care o propune˛i Camerei Deputa˛ilor s„ ajung„ ∫i la noi pentru informare, pentru c„ deja m„ simt Ón culp„ ∫i nu doresc s„ persist prea mult, ∫i n-a∫ vrea s„ m„ lumineze Camera Deputa˛ilor, ci, pe c‚t posibil, la comisie, dac„ se poate, s„ ne lumina˛i dumneavoastr„, pe toat„ comisia, mai ales dac„ avea˛i aceste probleme care nu au fost developate pe parcursul discu˛iilor.

O s„ m„ refer exact, direct, la termeni.

Acum 3 ani de zile, Legea nr. 143 din 2000 spunea c„ Ón Rom‚nia este interzis„ cultivarea c‚nepei ∫i nimic altceva. S-au dus oameni care nu ∫tiu ce Ónseamn„ c‚nepa s„lbatic„ ∫i c‚nepa domestic„, nu ∫tiu ce Ónseamn„ diferen˛ierea morfologic„ a celor dou„ plante.

Ne lumin„m unii pe al˛ii ∫i m„ bucur c„ sunte˛i deschis la o asemenea problem„ extrem de important„...

Toat„ comisia este deschis„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

Mul˛umesc foarte mult. Microfonul 2, domnul senator David Gheorghe.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc colegilor.

N-am vrut s„ intervin, pentru c„ am fost de acord cu ceea ce domnul pre∫edinte, domnul senator Nicolae V„c„roiu, a spus mai devreme, ∫i anume c„ Senatul este prima Camer„ sesizat„. Am constatat acela∫i lucru Ón con˛inutul acestui proiect de lege. E adev„rat, sunt neclarit„˛i. Ele pornesc, Ón special, de la aceast„ specie, de la c‚nep„, ∫i planta este c‚nep„, nu canabis, Ón limba rom‚n„, a∫a ar fi trebuit trecut ∫i aici, pentru c„ este ceea ce cultiv„m noi. Avem c‚nepa pentru fibr„, pentru s„m‚n˛„, iar îc‚nepa indica“ este cu totul altceva.

™i acum, doar at‚t am vrut s„ mai spun legat de ceea ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ aici, faptul c„ trebuie s„ mearg„ la Camera Deputa˛ilor. A∫ vrea s„ spun c„ la Camera Deputa˛ilor unul dintre membrii Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ este ∫eful programului de ameliorare a c‚nepei Ón Rom‚nia. Este creator de soiuri ∫i, Ón mod sigur, acolo se va clarifica complet aceast„ problem„. Ceea ce domnul senator Daea a spus este adev„rat. Cultivatorii de c‚nep„ din Rom‚nia au probleme mari datorit„ legisla˛iei neclare care este Ónc„ Ón vigoare. Tocmai din acest motiv cred c„ acolo este locul unde se poate clarifica, ca s„ nu o mai retrimitem la comisie, s„ nu mai pierdem timpul aici, ∫i din c‚te ∫tiu nici nu mai este timp pentru a∫a ceva. Astfel c„ propunerea este ca ast„zi s„ vot„m acest proiect de lege, iar la Camera Deputa˛ilor, Ón Comisia pentru agricultur„, ne vom Ónt‚lni ∫i vom clarifica toate aceste probleme.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, Comisia pentru agricultur„ se va implica, va discuta cu colegii de acolo ∫i vor aduce amendamentele necesare. Deci, pe cale de consecin˛„, stima˛i colegi, v„ consult dac„ la cele 4 amendamente la raport sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Voi supune votului dumneavoastr„ raportul suplimentar, cu cele 4 amendamente.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

62 de voturi pentru...

V„ propun s„ relu„m votul.

Domnule senator Sab„u, v„ rog s„ lua˛i loc. Relu„m votul. Numai o secund„... Nu vota˛i.

Domnule senator T„r„cil„, nu v„ gr„bi˛i, v„ rog. Acum pute˛i vota. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 68 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, raportul a fost adoptat.

Voi supune votului dumneavoastr„ proiectul de lege. Nu vota˛i Ónc„, v„ rog. Vota˛i c‚nd v„ spun eu. Acum pute˛i vota. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Cu 67 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

V„ mul˛umesc foarte mult.

## Stima˛i colegi,

Este joi... V„ rog s„ m„ urm„ri˛i. Urmeaz„ dou„ legi organice privind Ónfiin˛area unor sate: satul Seuca, precum ∫i a satelor Ciba, Foi ∫i Nicole∫ti. Este nu mai pu˛in adev„rat c„ colegii observatori nu sunt prezen˛i.

Eu v„ consult, totu∫i, dac„ sunt obiec˛iuni Ón aceast„ direc˛ie. A∫ fi dorit s„ supun la vot cele dou„ legi. Se poate, da? Nu sunt re˛ineri. Sunt re˛ineri la vreun grup? Nu sunt re˛ineri.

Domnul pre∫edinte C‚rlan, microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

A∫ adresa solicitarea ca acest vot s„ fie f„cut, totu∫i, Óntr-o zi de joi Ón care avem prezen˛i colegii euroobservatori, fiind vorba de o lege organic„, la care trebuie Óntrunit cvorum respectiv.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S„ nu vot„m?

Stima˛i colegi,

Nu am nici o re˛inere. Putem face acest lucru. Noi am stabilit...

Domnul senator Funar. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Permite˛i-mi s„-l Ón∫tiin˛ez pe domnul senator C‚rlan c„ ast„zi este zi de joi. Œn afar„ de acest lucru, suntem Ón cvorum. Noi dorim s„ vot„m ast„zi ∫i aceste dou„ propuneri legislative.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Œn˛eleg c„ vota˛i pentru?

Doamna senator St„noiu. Microfonul 3. Domnilor, e vorba de Ónfiin˛area de sate...

Nu, nu... Sigur, am Ón˛eles. Chestiunea este urm„toarea: nu ∫tiu ce ecou e Ón sal„, cu totul ∫i cu totul deosebit... Sigur c„ ne-am Ón˛eles ca s„ avem observatorii la voturile noastre ∫i s„ asigur„m ceea ce trebuie s„ asigur„m. Dac„ absen˛a observatorilor impieteaz„ asupra unui vot privind o lege organic„ este foarte bine. Nu vreau, Óns„, s„ devin„ dup„ aceea cutum„ care s„ acopere absen˛a unor parlamentari din Alian˛„, care nu sunt observatori, nu vin la votul pentru legi organice ∫i s„ fie invocat Ón viitor drept cutum„.

V„ mul˛umesc pentru ziua de joi.

Domnul senator Bindea. Microfonul 2. V„ rog...

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Domnule pre∫edinte, lucrurile sunt foarte simple. Biroul permanent a luat hot„r‚rea ca legile organice s„ se voteze Ón ziua de joi. Ast„zi este joi. Biroul permanent nu poate s„ ia o hot„r‚re s„ se voteze atunci c‚nd sunt prezen˛i euroobservatorii, c‚nd este cvorum, c‚nd este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 prezent senatorul X sau Y. Ast„zi este joi. Suntem Ón limitele hot„r‚rii luate de Biroul permanent, este, nu este, ar fi culmea acum s„ se supun„ la vot c‚nd e prezent unul, doi, trei, cinci.

V„ rog s„ supune˛i la vot, domnule pre∫edinte, dac„ se supune la vot ast„zi, cel pu˛in at‚t. ™i apoi

## Stimate coleg,

M„ obliga˛i s„ v„ dau un r„spuns. Hot„r‚rea Biroului permanent privind votul pe legi organice joia a avut Ón vedere tocmai acest lucru legat de observatori, ∫i de la putere, ∫i de la opozi˛ie. Pentru a fi prezen˛i la vot, am stabilit ziua de joi. Sunt, Óns„, dou„ s„pt„m‚ni, s„pt„m‚na asta ∫i s„pt„m‚na cealalt„, s„pt„m‚ni mai speciale, pentru c„ sunt o serie de ac˛iuni, la Bruxelles, legate de inaugur„ri, de prezen˛„, instruire ∫i a∫a mai departe, ∫i atunci nici colegii de la putere, nici cei din opozi˛ie, observatori parlamentari, nu au ajuns ∫i nu au putut veni joia aceasta. Vreau s„ re˛ine˛i acest lucru. Aceasta a fost discu˛ia Ón Biroul permanent. Mai mult de at‚t, Ón contextul Ón care nu se va reu∫i joia, probabil c„ vom rediscuta Ón Biroul permanent ∫i vom supune la vot s„ facem vinerea diminea˛a votul final, o dat„ la dou„ s„pt„m‚ni. Deci asta este o discu˛ie care a avut loc Ón Biroul permanent ∫i am g„sit aceast„ formul„. Dac„ ar fi fost vorba c„ n-au venit observatorii de la putere... Deci au plecat de acolo, puteau s„ plece, dar n-a venit nici un observator, nici de la putere, nici din opozi˛ie, ∫i ne-au trimis o not„, am prezentat-o ieri Ón Biroul permanent. Asta e situa˛ia, ca s„ fim foarte cinsti˛i, c„ nu putem juca numai cum vrem. Nu se poate.

Da, domnule senator Funar, v„ rog.

™i din cauza asta v-am Óntrebat dac„ sunt obiec˛iuni, s„-mi spune˛i... Nu supunem la vot, ast„zi, nici o problem„.

Domnul senator Funar. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

N-a∫ vrea s„ v„ r„pesc prea mult timpul, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, dar Ón Biroul permanent s-a decis ca joia s„ vot„m. Vin ∫i europarlamentarii... Mie Ómi pare r„u... M-am uitat acum Ón spate ∫i din Grupul U.D.M.R. lipsesc patru dintre colegii care ar fi trebuit s„ vin„ s„ sus˛in„ ini˛iativa altor colegi. Dar, cu toate acestea, suntem Ón cvorum, domnule pre∫edinte, putem vota ∫i trec ∫i Ónc„ dou„ proiecte de lege. Dac„ st„m a∫a, s„ a∫tept„m pe unii ∫i pe al˛ii, nu mai legifer„m.

Grupul se pronun˛„ sub o formul„, legat de vot? Domnul Eckstein Kovács Péter.

Domnul senator T„r„cil„ a ridicat m‚na de mult...

™i domnul senator T„r„cil„... Imediat v„ dau cuv‚ntul. V„ rog s„ m„ scuza˛i, domnule senator... Microfonul 1.

Sunt, practic, dou„ probleme, domnule pre∫edinte. Pe de o parte, este vorba despre dorin˛a unor cet„˛eni rom‚ni care ar dori ca localitatea lor s„ aib„ statut de sat. O dorin˛„, cum s„ zic, nu cred c„ este una extravagant„ ∫i trebuie s-o trat„m cu toat„ seriozitatea. A doua problem„ este, Óntr-adev„r, decizia Biroului permanent ∫i situa˛ia Ón care ne afl„m, datorit„... situa˛iei fericite c„ avem observatori Ón Parlamentul European. Aici e clar. Majoritatea nu poate s„ adopte, ea singur„, o lege organic„, pentru c„ sunt lips„ oamenii care sunt la Bruxelles. P‚n„ acum a fost un consens destul de frumos, dac„ vre˛i. Œn aceste situa˛ii, dac„ nici un grup parlamentar nu este Ómpotriv„ ∫i sprijin„, ∫i fiind Ón cvorum, atunci s„ purcedem la vot. Œn schimb, acum, s„ lu„m dreptul acestor cet„˛eni numai din cauza faptului c„ sunt observatori Ón Parlamentul European mi se pare c„ ar fi o gre∫eal„.

Ca atare, solicitarea este s„ supune˛i votului propunerea domnului senator C‚rlan de a am‚na cu o s„pt„m‚n„ votul pe acest proiect.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Haide˛i s„ dep„∫im momentul. Domnule Bindea, microfonul 2.

## Domnule pre∫edinte,

Eu a∫ vrea s„ Ónl„tur v„lul de pe aceste discu˛ii aparent minore ∫i procedurale. Lucrurile sunt clare. U.D.M.R.-ul a condi˛ionat puterii s„ le treac„ aceste legi, de∫i nu Óndeplinesc condi˛iile prev„zute de legi.

Acum, v„z‚nd c„ nu au majoritatea, nu doresc acest vot ast„zi. S„ fie limpede de ce este aceast„ disput„. Disputa nu este minor„, disputa este fundamental„ ∫i se dore∫te constituirea, Ón pa∫i m„run˛i, de unit„˛i administrativ-teritoriale pe criterii etnice. Nu au posibilitatea s„ o treac„ azi la vot, doresc ca dumneavoastr„ s„ o am‚na˛i p‚n„ c‚nd se poate Ónt‚mpla acest lucru.

Repet, suntem Ón Ónt‚rziere cu legile, nu putem am‚na legile pentru c„ lipse∫te unul sau altul. Este joi, v„ rog s„ supune˛i, domnule pre∫edinte, la dezbatere ∫i la vot legile, Ón conformitate cu regulamentul, ∫i s„ nu intra˛i Ón acest joc care este unul, repet, numai aparent procedural ∫i nevinovat. De fapt, este un joc care frizeaz„ elemente fundamentale ale democra˛iei rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umesc. Domnul senator T„r„cil„. Domnul Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Din punctul meu de vedere, aici este o chestiune de principiu. Dup„ c‚te ∫tiu eu este cam o premier„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 Senatul Rom‚niei c‚nd o ini˛iativ„ legislativ„ are ca obiect Ónfiin˛area de sate. Noi Ónfiin˛„m comune. Deci unit„˛ile administrativ-teritoriale sunt, dup„ Constitu˛ie, comunele, ora∫ele, municipiile ∫i jude˛ele. ™i c‚nd se Ónfiin˛eaz„ o comun„ se spune c„ ea cuprinde... dar nu am Ónt‚lnit, v„ rog s„ m„ crede˛i, s„ Ónfiin˛„m un sat. Cum s„ Ónfiin˛„m un sat?

Motiv pentru care, domnule pre∫edinte, eu cred c„ trebuie g‚ndit Ónc„ la proiectele acestea. ™i eu nu ∫tiu dac„ Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a dat un aviz. Domnule pre∫edinte Eckstein, au trecut? Nu au trecut.

A∫ propune s„ vin„ pu˛in s„ le g‚ndim, c„ mi-e team„ c„ ne facem de r‚s, cre„m un precedent hilar Ón istorie.

Œl invit pe pre∫edintele comisiei. Rog pe domnul pre∫edinte Berceanu...

Deci noi avem a∫a, domnule pre∫edinte. A r„mas ceva legat de art. 3 pentru vot final, art. 7, pe care am spus c„-l rediscut„m, art. 15 alin. 5 ∫i 6, care a fost retrimis la comisie, ∫i completarea tot la art. 15.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot legat de art. 3, ca s„ trecem la votul final.

Nu, domnule pre∫edinte.

V„ rog, domnule senator.

Stimate coleg, vreau s„ spun c„ ∫i Ónfiin˛area de sate ∫i denumirea satelor se aprob„ prin lege. Face parte din unit„˛ile administrative.

Domnul T„n„sescu, microfonul 2.

Noi am avut retrimise la comisie un num„r de articole, sigur, unele erau datorit„ implica˛iilor din alte articole ∫i urmeaz„ s„ avem o discu˛ie. Noi am avut ni∫te discu˛ii, am Ómp„r˛it chiar ∫i o variant„ de lucru pe care...

## **Domnul Claudiu T„n„sescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima chestiune. A∫ vrea s„ spun c„ r„m‚n stupefiat de faptul c„ discut„m un lucru at‚ta vreme c‚t ordinea de zi de ast„zi a fost votat„. Deci nu mai avem cum s„ mai modific„m votul dat la Ónceput pentru ordinea de zi.

A doua. Haide˛i s„ trecem s„ vot„m, rog pe cei de la Alian˛„ s„ trecem odat„ s„ discut„m statutul acela. Cred c„ ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, sunte˛i de acord s„ trecem mai departe, s„ trecem s„ discut„m statutul, c„ tot o s„ ne lungim p‚n„ la calendele grece∫ti.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, am discutat aceste legi, suntem pe vot final. Sunt dou„ solu˛ii. Deci este insisten˛„, apropo de ziua de joi, v-am dat toate explica˛iile de ce am revenit de luni la joi. Era legat„ de prezen˛a observatorilor ∫i a fost o Ón˛elegere Óntre membrii Biroului permanent.

Sigur c„ nu s-a reu∫it, fiindc„ au continuat activit„˛ile acolo, am fost anun˛a˛i. Acum suntem Óntr-o situa˛ie Ón care m„ pune˛i pe mine, ca pre∫edinte, c„ nu respect o Ón˛elegere pe care am avut-o la nivelul Biroului permanent. Iat„ de ce v„ fac o propunere — ∫i v„ rog s„ accepta˛i —, pentru c„ avem timpul necesar, s„ intr„m cu votul final s„pt„m‚na viitoare, dup„ discu˛iile pe care le vom avea ∫i Ón Biroul permanent.

Deci v„ rog s„ vota˛i aceast„ propunere. Nu sunte˛i de acord, nu sunte˛i de acord!

Deci s„ am‚n„m votul pentru s„pt„m‚na viitoare. Numai o secund„ a∫tepta˛i. Deci vot pentru am‚nare la cele dou„ legi.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 64 de voturi pentru, 16 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a aprobat.

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

Stima˛i colegi, trecem la dezbateri pe marginea regulamentului.

Dac„ vre˛i s„ o am‚n„m, nici o problem„.

Da. Da. Nu am finalizat.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Asta e. Eu v-am pus pentru c„ le-am notat... dumneavoastr„... Domnule Berceanu, putem discuta ulterior. Problema este de fond.

Art. 16. La art. 16, v„ rog.

15.

Nu. Art. 15 l-am trimis. Este acela cu validare, invalidare, am‚narea valid„rii... se va face ulterior de comisie.

Art. 16, legat de grupurile parlamentare, alegerile de lideri. Art. 16, avem dou„ amendamente respinse. Se mai sus˛in? Domnule Funar, s„ nu spune˛i c„ nu v-am aten˛ionat. Se mai sus˛in? Domnule Bindea...

La art. 16 nu sunt respinse.

Poftim?

La art. 16 nu sunt.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Este un amendament al Grupului P.R.M. ∫i un amendament al domnului senator Mihai Ungheanu, care nu este prezent.

Deci Ón˛eleg c„ nu se sus˛in. Sunt interven˛ii la art. 16? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 Stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„ art. 16, are un singur alineat, din c‚te Ón˛eleg. V„ rog s„ vota˛i.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 58 de voturi pentru, 7 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere...

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Domnule pre∫edinte...

Domnul senator Funar. Microfonul 2, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Noi, cei din P.R.M., am c„utat s„ venim ∫i s„ dezbatem propunerile de modific„ri la Regulamentul Senatului. Constat„m Óns„ c„ senatorii din partea puterii, foarte mul˛i dintre d‚n∫ii, lipsesc.

Eu v-a∫ propune, domnule pre∫edinte, ca s„ dep„∫im momentul Ón care ne afl„m, s„ solicita˛i colaboratorilor dumneavoastr„ apropia˛i s„ strige catalogul. Probabil c„ ne vom str‚nge Ón sal„. Noi dorim s„ dezbatem regulamentul, dar suntem interzi∫i de pozi˛ia colegilor de la P.D., P.N.L., U.D.M.R. ∫i P.C.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, suntem Ón cvorum.

Este cvorum.

Este cvorum. Deci reiau votul pe art. 16.

Nu va fi cvorum nici dup„-amiaz„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, nu asta este problema. Problema este c„ vin Ón sal„, dup„ care... au plecat. Nu e vorba numai de... eu vorbesc ∫i despre dumneavoastr„, majoritatea. Eu m„ uit Ón sal„, de la tribun„, nu v„ sup„ra˛i, se st„ un minut pe scaun dup„ care se pleac„. Asta este realitatea, de ce v„ sup„ra˛i de poman„? C„ stai dumneata acolo, e alt„ poveste.

Deci, v„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi, art. 16.

Cu 74 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat art. 16.

Bindea a plecat!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Pofti˛i? Trecem la art. 17 alin. 1 lit. f). Se mai sus˛ine amendamentul? Grupul P.R.M., domnul senator Funar.

Nu. Suntem la lit. f).

Dac„ se mai sus˛ine amendamentul? Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmpreun„ cu ceilal˛i ∫ase colegi senatori, ne men˛inem amendamentul. Nu este vorba de Óntregul Grup P.R.M.

La art. 17, la îAtribu˛iile liderului de grup“, noi am propus s„ se modifice textul de la litera f), Ón sensul ca liderul grupului s„ solicite, c‚nd consider„ necesar, lista nominal„ a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor Ón plenul Senatului.

A∫a cum este formulat textul acum de comisia special„, liderul poate solicita dup„ fiecare vot ∫i atunci risc„m s„ risipim timpul Senatului. Deci doar atunci c‚nd se consider„ necesar. Acesta este amendamentul nostru ∫i sper„m s„ fie acceptat.

Mul˛umim.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Solcanu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

A∫ vrea, Ón primul r‚nd, s„ mul˛umesc comisiei speciale pentru faptul c„ la litera e) mi-a acceptat un amendament, la care mai sunt coautori al˛i colegi ai mei — Doru Ioan T„r„cil„, George Cristian Maior, ™erban Nicolae, Ilie S‚rbu ∫i Petre Daea — ∫i o parte dintre colegii de la P.R.M.

Din p„cate, Óns„, s-a pierdut o alt„ parte a amendamentului ∫i sper ca domnul pre∫edinte s„ fie de acord cu includerea acestei p„r˛i. Eu l-am contopit acum cu cel de la litera e), ∫i anume: îLiderul grupului poate cere pauz„ pentru consult„ri Ón grupul parlamentar al c„rui lider este sau cu ceilal˛i lideri ai grupurilor parlamentare, precum ∫i continuarea...“ ∫i textul curge.

Œn acest fel, punem de acord o cutum„ parlamentar„ Ón Senatul Rom‚niei, de 15 ani, cu textul regulamentului ∫i cred c„ toate grupurile parlamentare sunt de acord cu completarea acestui amendament.

Domnule Berceanu, dac„-mi da˛i voie s„ repet.

Mai citi˛i o dat„, v„ rog.

Deci la litera e) amendamentul admis s„ se completeze Ón felul urm„tor: îpoate cere pauz„ pentru consult„ri Ón grupul parlamentar al c„rui lider este sau cu ceilal˛i lideri ai grupurilor parlamentare, precum ∫i continuarea, Óntreruperea sau sistarea dezbaterilor pe un proiect de lege ∫i prezint„ argumentele grupurilor“.

Atunci, rug„mintea ar fi s„ discut„m Ónt‚i la litera e) ∫i dup„ aceea revenim la litera f).

Œn leg„tur„ cu litera e), Ón primul r‚nd, aici s-a pierdut îÓncheierea dezbaterilor“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 Noi am avut o discu˛ie ∫i îsistarea“ nu e acela∫i lucru cu îÓncheierea“. Noi avusesem o discu˛ie, dar, Óntre timp, am pierdut-o, din at‚tea modific„ri.

Deci, Ón orice caz, îpoate cere continuarea, Óntreruperea, sistarea sau Óncheierea dezbaterilor pe un proiect de lege ∫i prezint„ argumentele grupului“, pentru c„ e vorba de grupul s„u.

Acum, Ón leg„tur„ cu partea pe care a spus-o domnul Solcanu, îpoate cere pauz„ pentru consult„ri Ón grupul parlamentar al c„rui lider este sau, dup„ caz, cu ceilal˛i lideri ai grupurilor parlamentare...“.

Sigur, aceast„ chestiune provine de la practica noastr„ din ultimele s„pt„m‚ni. P‚n„ acum, aceast„ cerere a fost tratat„, de fapt, ca o cutum„. Nic„ieri Ón actualul regulament nu scrie c„ ai dreptul s„ ceri pauz„ de consult„ri cu propriul t„u grup sau cu celelalte grupuri. Av‚nd Ón vedere, Óns„, c„ s-a practicat, s-a cerut.

De aceea eu am ∫i intervenit o dat„ la microfon, spun‚nd c„, dac„ mai cere cineva astfel de pauz„, s„ ne spun„ ∫i Ón conformitate cu care articol din regulament cere aceast„ pauz„, dar sigur c„ aceast„ cutum„ trebuie s„-∫i g„seasc„ locul Ón regulament. Ceea ce nu trebuie s„-∫i g„seasc„ locul Ón activitatea de aici Óncolo este folosirea Ón exces a acestei cutume sau a oric„rei alte cutume, a acestei reguli sau a oric„rei alte reguli.

Drept urmare, eu cred c„ e bine s„ introducem acest lucru ∫i atunci litera e) ar suna a∫a: îpoate cere pauz„ pentru consult„ri Ón grupul parlamentar al c„rui lider este sau, dup„ caz, cu ceilal˛i lideri ai grupurilor parlamentare, precum ∫i continuarea...“.

Cred c„ mai bine facem dou„ litere.

Deci îpoate cere pauz„ de consult„ri...“ ∫i a∫a mai departe, o s„ fie litera e[1] ). Consultarea este o idee, iar cealalt„, îcontinuarea, Óntreruperea, sistarea sau Óncheierea“ este cea de-a doua liter„.

Deci, domnule pre∫edinte, litera e[1] ) ar suna a∫a: îpoate cere pauz„ pentru consult„ri Ón grupul parlamentar al c„rui lider este sau, dup„ caz, cu ceilal˛i lideri ai grupurilor parlamentare“ ∫i v„ rog, dac„ nu mai are nimeni altceva, s„ supune˛i la vot.

C‚nd v„ referi˛i la îÓncheierea dezbaterilor“, ave˛i Ón vedere dezbaterile generale pe proiectul de lege? Altfel nu poate grupul s„ spun„: am 20 de amendamente, am f„cut 5 ∫i s„ se Óncheie dezbaterea. V„ rog eu s„ v„ g‚ndi˛i bine.

Dac„ sunt 100 de amendamente ∫i am f„cut 15, nu poate liderul de grup s„ spun„ înu mai dezbatem restul de 75, propun Óncheierea dezbaterilor“, iar majoritatea, cu votul, zice da. Mi se pare o for˛are a tot ce Ónseamn„ principiu democratic.

Domnul senator Vasilescu.

A∫ vrea s„ atrag aten˛ia la consult„rile care sunt solicitate cu ceilal˛i lideri. Dac„ ceilal˛i lideri... Œn aceast„ situa˛ie, ar trebui consim˛„m‚ntul celorlal˛i lideri sau cel pu˛in al unui alt lider de grup parlamentar, pentru c„, dac„ ceilal˛i nu sunt de acord ∫i nu spun, solicitarea nu mai are obiect. Deci trebuie prins, atunci c‚nd se solicit„ consult„ri cu ceilal˛i lideri ai grupurilor parlamentare, cel pu˛in un alt lider de grup s„-∫i manifeste dorin˛a de a se Óntruni, pentru c„ altfel e o solicitare degeaba, este Ónc„ o tragere de timp, mai ales c„ aceste pauze de 10 minute nu dureaz„ mai pu˛in de o jum„tate de or„.

Mul˛umesc.

Domnul senator Iorgovan, dup„ care, domnul Pete ™tefan.

Microfonul 3, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Vrem noi, nu vrem s„ ne prezent„m ca oameni politici, dar, p‚n„ la urm„, profesiile ne tr„deaz„, cum ∫i pe domnul coleg l-a tr„dat profesia de notar.

Nu facem acte, nu autentific„m, nu trebuie s„ mergem pe _solo consensu._ Noi facem politic„ aici ∫i Parlamentul este organizat, Ónainte de toate, pe grupuri parlamentare. Este jocul care se face Ón toate parlamentele. Grupurile parlamentare Ónseamn„ filozofii, mai departe, ∫i Ónseamn„ partide ∫i alian˛e politice. Este dreptul liderului unui grup, deci este dreptul lui. Vedem, mai departe, dac„ noi ne Ón˛elegem, ceilal˛i lideri, dar ca s„ ∫tim, ca s„ vedem dac„ ne putem Ón˛elege pe o anumit„ problem„, unul dintre lideri trebuie s„ aib„ dreptul de a ini˛ia negocierile. Asta este problema. Cum s„ cerem acordul Ónainte de a se exprima un lider? Este regula jocului. El d„ semnalul. La semnalul lui vin ceilal˛i, sunt de acord, se Óntorc, nu sunt de acord, nu ne-am Ón˛eles ∫i tran∫eaz„ plenul. A∫a e logic, e firesc.

Domnul senator Pete ™tefan. Microfonul 2.

Domnule pre∫edinte, ∫i eu consider c„ la litera e) ar trebui s„ introducem îÓncheierea dezbaterilor“, pentru c„ sunt cazuri Ón care avem toate documentele, sunt toate informa˛iile, ∫tim c„ se poate vota ∫i ar fi un caz Ón care s-ar putea supune la vot, celor care suntem prezen˛i, o astfel de m„sur„.

Eu consider c„ amendamentul admis nu este complet, Ón sensul c„ nu trateaz„ acele probleme care nu sunt legate de proiecte de lege. Deci se refer„ Ón exclusivitate la toate m„surile — de continuare, de Óntrerupere, de sistare — Ón cazul proiectelor de lege, dar noi avem ∫i alte dezbateri. Avem ∫i alte dezbateri care nu sunt proiecte de lege, ∫i cred c„ ar trebui s„ introducem la generic aceste m„suri de a Óntrerupe, a sista, Ón general, la dezbateri, nu numai la proiecte de lege, pentru c„ Senatul nu dezbate numai proiecte de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 A doua problem„ propus„ de domnul Solcanu eu a∫ zice c„ ar avea locul la litera h), unde zice c„ îpoate propune Óntreruperea lucr„rilor pentru consult„ri“. Aici am putea introduce acea pauz„ sau acele consult„ri comune cu grupul parlamentar ∫i a∫a mai departe, ∫i nu la litera e).

Deci propunerea mea ar fi s„ complet„m textul de la litera e) sau chiar s„ ne Óntoarcem la forma ini˛ial„ propus„ de comisie, care, Ón viziunea mea, este mult mai larg„. Deci îpoate cere Óncheierea sau sistarea dezbaterilor Ón Senat“ cuprinde toate dezbaterile ∫i posibilit„˛ile pe care Senatul le are. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

Eu nu doresc altceva dec‚t s„ facem un text bun. Nimeni nu trebuie s„ aib„ dreptul, Óntr-un Parlament, s„-i spun„ unui coleg senator care a f„cut 10 amendamente s„ nu le mai sus˛in„ ∫i s„ nu le mai dezbat„ Ón plen, pentru c„ a propus un lider de grup sistarea dezbaterilor ∫i trecerea la vot. Avem articole care prev„d c„ fiecare amendament se sus˛ine, se dezbate, se supune votului fiecare amendament Ón parte. Deci lucrurile sunt... Mi se pare o situa˛ie ie∫it„ din comun. Am terminat cu democra˛ia Ón Senat.

Fiecare senator este o personalitate. Noi facem un regulament nu pentru m‚ine-poim‚ine, sper„m s„ nu mai umbl„m la el. Cum, dumneavoastr„ lua˛i dreptul unui senator care a f„cut amendament ∫i l-a fundamentat s„ ∫i-l mai sus˛in„ Ón plen, pentru c„ un grup vine ∫i spune îsist„m pentru c„ ne-am l„murit“?! Pe ce s„ te l„mure∫ti, dac„ nu ai ascultat amendamentul ∫i argumentele colegului senator?

Re˛ine˛i, e o chestiune extrem, extrem de periculoas„. Dep„∫i˛i orice... Sigur, e punctul meu de vedere.

Deci, cu alte cuvinte, dac„ la o lege, eu ∫tiu, la statutul minorit„˛ilor, am 200 de amendamente, dup„ ce am discutat dou„ vine liderul de grup de la majoritate ∫i spune îDomnule, ne-am l„murit, propunem sistarea dezbaterilor,

Avem art. 96, art. 97, unde este prev„zut c„ fiecare amendament se dezbate, e dreptul senatorului s„ ridice...

Domnul senator T„r„cil„, dup„ care, domnul...

V„ rog eu s„ v„ g‚ndi˛i... Dac„ v„ referi˛i la dezbaterile generale... Dar ∫i acolo, cum s„ iau dreptul? Pot s„ spun s„ limitez Ón timp, da, dar nu s„ spun c„ nu se mai ia cuv‚ntul la dezbateri generale, a vorbit liderul majorit„˛ii sau un coleg de la majoritate ∫i pe urm„, imediat dup„ el, vine colegul care este lider de grup, de la majoritate, ∫i spune îDomnilor, prin luarea de cuv‚nt a colegului de la putere, ne-am l„murit, propun Ónchiderea, sistarea, celelalte grupuri nu mai trebuie s„ ia cuv‚ntul, trecem la vot final.“

E ceva incredibil, v„ spun eu! Nici pe timpul lui Ceau∫escu, la Marea Adunare Na˛ional„, nu se Ónt‚mpla a∫a ceva!

## Domnule pre∫edinte,

Eu nu ∫tiu cum era pe timpul lui Ceau∫escu la Marea Adunare Na˛ional„, dar vreau s„ v„ spun c„ Ón art. 17 sunt prev„zute o serie de atribu˛ii pentru liderul grupului. Aceste atribu˛ii nu sunt exclusive, Ón sensul c„ Óncalc„ procedura dezbaterilor generale, a dezbaterilor pe articole sau a amendamentelor propuse de senatori, grupuri parlamentare sau comisii. Motiv pentru care liderul unui grup parlamentar, cu respectarea procedurilor stabilite pentru dezbaterile generale, poate interveni, dup„ ce a fost acea prim„ rund„ de discu˛ii, av‚nd Ón vedere complexitatea unei legi, ∫i cred c„ sunt astfel de legi, spre exemplu legea care a Ónceput s„ se dezbat„ asear„, la care vor solicita, poate, doi colegi din fiecare grup s„ vorbeasc„.

Sigur c„ pot exista situa˛ii, dup„ ce vorbesc doi colegi, pe dezbaterile generale, ca unul dintre liderii grupului parlamentar s„ spun„: îDorim ca trei colegi s„ vorbeasc„“. Dar la fel de adev„rat este c„ acest text d„ posibilitatea, Ón conformitate cu dezbaterile generale pe un proiect de lege, celorlal˛i lideri ai grupului parlamentar s„ propun„ sistarea, Óntreruperea dezbaterilor. Pentru c„, p‚n„ Ón acel moment, regulamentul, Ón privin˛a dezbaterilor generale, a fost respectat.

Doi. La dezbaterea pe articole, de asemenea, Ón procedura existent„, dar ∫i cu modific„rile propuse de comisia special„, noi nu prevedem s„ r„pim acest drept, Ón primul r‚nd grupurilor politice, grupurilor parlamentare ∫i, Ón al doilea r‚nd, senatorilor, atunci c‚nd doresc s„ vorbeasc„ Ón nume propriu.

Exist„ Óns„ amendamente sau articole Óntr-o lege care sunt extrem de importante ∫i care nu pot s„ fie epuizate printr-o singur„ interven˛ie, motiv pentru care nu orice senator, de data aceasta, dar liderul unui grup, pe un astfel de amendament, poate cere aprobarea plenului s„ continue dezbaterea.

Deci faptul c„ acest text exist„ aici nu este Ón detrimentul grupurilor parlamentare, ci, dimpotriv„, ordoneaz„ discu˛iile. D„ posibilitatea grupurilor parlamentare s„ se exprime Ón func˛ie de complexitatea legii, a articolului sau a amendamentului respectiv, prin mai mul˛i vorbitori. Sigur c„ acest lucru nu se poate face prin abuz.

Domnul T„r„cil„, a˛i fost Ón comisia special„. Face˛i-ne o redactare, a∫a cum ne-a˛i vorbit aici.

Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi da˛i voie ∫i mie…

V„ dau, sigur c„ da.

Eu cred c„ ar trebui s„ nu Óncerc„m s„ reglement„m aici chestiunile de procedur„, pentru c„ avem ceva mai departe reglementate procedurile. Eu cred c„ aici ar trebui s„ scrie îpoate cere continuarea, Óntreruperea“ ∫i a∫a mai departe îdezbaterilor Ón Senat, Ón condi˛iile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 prev„zute de prezentul regulament“. ™i atunci, practic, la procedur„, noi spunem... liderul grupului sau cine face anumite lucruri de genul acesta, Ón ce condi˛ii, la amendamente, la dezbateri generale, ce drepturi sunt acolo ∫i a∫a mai departe. Noi, aici, la art. 17, nu facem altceva dec‚t s„ Ón∫ir„m o serie Óntreag„ de atribu˛ii ale liderului grupului parlamentar, felul Ón care el Ó∫i exercit„ aceste atribu˛ii fiind explicitat Ón fiecare loc. Prezint„ denumirea grupului, precum ∫i componen˛a sa numeric„ ∫i nominal„.

De fapt, dac„ ne uit„m mai Ónainte, o s„ vedem c„ noi am reglementat cum se Ónt‚mpl„ cu grupul, din c‚˛i este constituit ∫i a∫a mai departe, cui o prezint„, Ón ce moment o prezint„ ∫i a∫a mai departe.

Aici ele nu sunt dec‚t luate de peste tot din regulament ∫i Ón∫irate...

Da. Deci, domnul Berceanu, dac„ intervenim cu text, pe final, Ón care spune îcu respectarea celorlalte prevederi din regulament...“, totul este OK.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Bun. ™i atunci, eu o singur„ chestiune a∫ mai avea la 2 sau cum s„-i spunem... Œntreruperea ∫i sistarea sunt chestiuni foarte, foarte apropiate... Nu ∫tiu ce diferen˛„ este Óntre Óntrerupere ∫i sistare...

Deci eu a∫ spune a∫a: îPoate cere continuarea, Óntreruperea sau Óncheierea dezbaterilor Ón Senat, Ón condi˛iile prev„zute de prezentul regulament“ sau îcu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament“.

Deci poate cere continuarea, Óntreruperea — c„ e mai pe rom‚ne∫te dec‚t sistarea — sau Óncheierea dezbaterilor. O s„ vedem dac„ e pe proiect de lege, mo˛iune... Vom vedea. î… cu respectarea prevederilor prezentului regulament“.

Eu cred c„ rezolv„ ∫i, dac„ Ómi permite˛i — v„ dau cuv‚ntul imediat, domnul senator —, domnul Berceanu, c‚nd spunem îpoate cere, cu motiva˛ie, continuarea, Óntreruperea sau Óncheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament...“ liderii de grup trebuie s„ aib„ o motiva˛ie.

Da. S„ spunem îmotivat“. îPoate cere, motivat, continuarea, Óntreruperea sau Óncheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament“.

Corect. ™i atunci, este o formulare clar„. Imediat v„ dau cuv‚ntul.

Domnul senator Verestóy, microfonul 2, dup„ care domnul senator Vasile.

## Domnule pre∫edinte,

Aproape c„ s-a ajuns la un text la fel de bun cum era propunerea din textul comisiei, care era suficient ∫i Óndestul„tor. Spunea ceea ce trebuie, nimic mai mult, nimic mai pu˛in. Dup„ mine, nu are sens s„ introducem c„ liderul poate cere un lucru care exist„, care e dat, continuarea discu˛iilor, pentru c„ asta ar presupune c„ un lider cere Óntreruperea, cel„lalt cere continuarea ∫i intr„m Óntr-o g‚lceav„, efectiv.

Deci textul care a fost propus de comisia special„ este suficient ∫i r„spunde la ceea ce trebuie s„ aib„ dreptul unui lider.

Propun s„ r„m‚nem la textul care a fost.

V„ citesc?

## Nu, nu. S-a Ón˛eles.

Apropo, domnul Verestóy, c‚nd comisia ne-a propus treaba asta cu continuarea g‚ndesc c„ a avut Ón cap o singur„ chestie, faptul c„, spre exemplu, la o lege poate lua cuv‚ntul c‚te un reprezentant al fiec„rui grup ∫i se ridic„ un lider ∫i spune: îDomnule, eu v„ propun s„ continu„m“ ∫i atunci pre∫edintele supune la vot s„ mai vorbeasc„ doi din fiecare grup, ∫i nu unul. Presupun c„ asta a fost ideea.

Doamna senator, scuza˛i-m„, domnul senator Vasile este de mult... Œmi cer scuze, doamna Vedina∫, e de prea mult timp... ∫i...

Domnule pre∫edinte, mul˛umesc foarte mult.

Œmi cer scuze de la Ónceput, nu am s„ fac o referire strict„ la acest articol, dar constat, nu cu un sentiment pl„cut, Ón spiritul celor spuse de dumneavoastr„ mai devreme, c„ suntem tenta˛i Ón aceste regulamente, ∫i la regulamentul nostru, deja Ón legisla˛ia pe care noi o elabor„m, s„ c„ut„m c‚t mai multe solu˛ii restrictive, atent‚nd, Ón acest fel, de fapt, la anumite principii care sunt Ónscrise Ón Constitu˛ia noastr„ ∫i care privesc posibilitatea de exprimare a fiec„rui cet„˛ean ∫i, eu cred c„, Ón acela∫i timp, cu at‚t mai mult limiteaz„ posibilitatea de exprimare a unei persoane, c„ este deputat sau senator, aici, Óntr-un for unde libertatea de exprimare ar trebui s„ aib„ o larg„ cuprindere.

Eu vreau s„ v„ spun c„ Ón regulamentul nostru c„ut„m tot felul de subterfugii, de a subordona de fapt voin˛a ∫i dorin˛a de exprimare a unui senator unor a∫a-zise institu˛ii pe care noi le-am creat Ón Senat. M„ refer la pre∫edin˛i de comisii, la lideri de grup, vicepre∫edin˛i, secretari, chestori ∫i a∫a mai departe.

Dac„ pentru zona de organizare a institu˛iei noastre disciplina, dreptul de a nu confunda libertinajul cu libertatea sau ideea de a nu confunda cele dou„ no˛iuni este perfect valabil„, eu cred c„ pentru zona de exprimare, pentru zona de liber„ exprimare a opiniilor senatorilor, noi nu putem veni cu Óngr„diri care, dac„ Ón momentul acesta se manifest„ la nivelul institu˛iei senatorului, foarte cur‚nd o s„ se manifeste la nivelul cet„˛eanului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 Eu v-a∫ mai da un exemplu, poate nu este cel mai edificator exemplu, dar constat c„, de exemplu, la capitolul îImunitate parlamentar„“ sunt prevederi, nu mai pu˛in de 4 sau 5, asupra modului Ón care poate fi arestat, perchezi˛ionat, controlat un senator ∫i doar Óntr-un singur articol sau dou„ se vorbe∫te efectiv despre ceea ce Ónseamn„ imunitatea parlamentar„ ∫i, Ón mod special, m„ refer la dreptul de a vorbi Ón aceast„ institu˛ie.

De aceea, eu rog at‚t pe pre∫edintele comisiei speciale, c‚t ∫i pe distin∫ii membri ai acestei comisii s„ aib„ Ón vedere cele spuse ∫i s„ nu ajungem Ón aceast„ institu˛ie fundamental„ a democra˛iei noastre s„ purcedem de fapt c„tre limitarea posibilit„˛ii de exprimare, pentru c„ noi nu vorbim Ón nume personal, la urma urmei, vorbim Ón numele electoratului care ne-a trimis Ón aceast„ institu˛ie ∫i, a∫a cum spune˛i dumneavoastr„, cred c„ este vorba la un moment dat de un atentat asupra democra˛iei rom‚ne∫ti.

Domnul Vasile, ce ne-a propus domnul Berceanu, cu finalul, eu cred c„ rezolv„ aceast„ problem„, ˛in‚nd seama c„ Ón regulament ne referim la toate aceste situa˛ii, inclusiv la sus˛inerea amendamentelor ∫i a∫a mai departe....

Mo˛iune simpl„, mo˛iune de cenzur„...

Cu respectarea prevederilor prezentului regulament. Deci Ón text vom veni cu...

Doamna Vedina∫, microfonul 2.

Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Apreciind de la Ónceput polite˛ea cu care mi-a fost acordat„ posibilitatea s„ intervin, vreau s„ fac o precizare.

Prin solu˛ia care s-a propus Ón plenul Senatului, practic, se trimite la respectarea regulamentului numai atunci c‚nd se exercit„ o atribu˛ie a liderului de grup.

Nu mi se pare c„ este cea mai bun„ solu˛ie, pentru c„ Ón˛elegem, interpret‚nd _per a contrario_ textul, c„ atunci c‚nd liderul grupului exercit„ celelalte atribu˛ii nu mai respect„ regulamentul!

De aceea, eu v-a∫ propune o solu˛ie acoperitoare, Ón sensul c„ preambulul art. 17 alin. 1 s„ fac„ o asemenea trimitere ∫i s„ sune dup„ cum urmeaz„: îLiderul grupului exercit„, respect‚nd prevederile prezentului regulament, urm„toarele atribu˛ii“ ∫i, Ón felul acesta, tot ce exercit„, toate atribu˛iile pe care le Óndepline∫te liderul se raporteaz„… c„ nu numai aici se pune problema... ™i la altele se raporteaz„ la respectarea regulamentului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, se pare c„ ne complic„m foarte mult. Microfonul 2, domnul senator Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Eu v-a∫ propune s„ g‚ndim rom‚ne∫te ∫i s„ sus˛inem textul la care s-a ajuns, Ón urma mai multor propuneri anterioare, ∫i pe care-l are scris, Ón fa˛„, pre∫edintele comisiei speciale, domnul senator Radu Berceanu.

Nu agreez aceast„ modalitate de a pune problemele de c„tre domnul senator Verestóy Attila.

Domnia sa, fiind rom‚n de etnie maghiar„, vrea numai drepturi, nu ∫i obliga˛ii, a∫a se manifest„ de obicei, ∫i din aceast„ mentalitate a Óncercat s„ ne Ómprumute ∫i nou„, ∫i liderilor de grup s„ aib„ numai drepturi, nu ∫i obliga˛ii, respectiv cred c„ este corect textul pe care Ól are Ón fa˛„ pre∫edintele comisiei speciale. Un lider de grup poate s„ propun„ s„ sisteze dezbaterile ∫i s„ poat„ propune ∫i continuarea dezbaterilor. Domnul Atilla Verestóy vrea numai drepturi, f„r„ obliga˛ii, ceea ce nu este normal. Mul˛umesc.

Microfonul 2, domnul senator Verestóy.

Ce s„ fac dac„ domnul coleg m„ oblig„ s„ iau cuv‚ntul Óntr-o problem„ Ón care nu vreau s„ m„ pronun˛?!

Liderul unui grup trebuie s„ aib„ ∫i dreptul de a aten˛iona cel„lalt lider care vorbe∫te nefundamentat despre propria lui persoan„, dar cere pre∫edintelui s„ atrag„ aten˛ia antevorbitorul s„-∫i c‚nt„reasc„, s„-∫i cump„neasc„ mai bine, dac„ poate, poate c„ nu poate, cuvintele pe care le roste∫te cu at‚ta dezinvoltur„.

Domnule pre∫edinte, v„ rog.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

Nu ne mai oprim din replic„ la replic„!

Ultima luare de cuv‚nt, domnul Ovidiu Cre˛u, microfonul 3, v„ rog, dup„ care ne citi˛i textul, domnule senator, v„ rog.

V„ rog s„ dep„∫im momentul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn scrierea ultimei p„r˛i, precizat„ de domnul senator Radu Mircea Berceanu, pre∫edintele comisiei speciale, nu are nici o relevan˛„, regulamentul trebuie respectat, indiferent dac„ noi scriem sau nu scriem, altminteri putem s„ scriem la fiecare articol îcu respectarea regulamentului, a Constitu˛iei ∫i a tuturor legilor ˛„rii“. Regulamentul se respect„ indiferent dac„ celelalte prevederi ale regulamentului se respect„, indiferent dac„ noi scriem Ón mod explicit la acel articol sau nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

Domnule senator Ovidiu Cre˛u, v„ rog s„ Ón˛elege˛i c„ acest punct are o anumit„ conota˛ie aparte care nu permite liderului de grup s„ fac„ abuz, deci v„ rog s-o Ón˛elege˛i. Dac„ nu v„ deranjeaz„, l„sa˛i-l a∫a, c„ este bun.

Dac„ Ón alte situa˛ii liderul de grup poate s„ propun„ îf„r„ respectarea celorlalte prevederi ale regulamentului“, c„ a∫a se Ón˛elege.

V„ spun eu, dar asta este o situa˛ie special„ ∫i din cauza asta am venit cu treaba asta, ca s„ dep„∫im... V„ rog s„ citi˛i textul.

Eu a∫ vrea dou„ foarte scurte remarci, ∫i anume: prima, referitoare la chestiunea general„ privind dreptul de exprimare. Sigur c„ dreptul de exprimare este unul fundamental ∫i, mai ales Ón Parlament, Ón Senat el trebuie s„-∫i g„seasc„ locul, cu o singur„ men˛iune, dac„ dreptul de exprimare al t„u nu Óncalc„ dreptul de exprimare al celorlal˛i ∫i de aceea, Ón toate parlamentele lumii, lu„m de la Parlamentul European, ∫i, dac„ vre˛i, toate regulamentele parlamentelor na˛ionale stabilesc totu∫i ni∫te reguli Ón a∫a fel Ónc‚t dreptul de exprimare al unui senator s„ nu poat„ s„ Óncalce dreptul de exprimare al celorlal˛i senatori sau al unui grup fa˛„ de celelalte grupuri ∫i a∫a mai departe, de aceea se fac ni∫te reguli.

Pot s„ v„ spun c„ la Parlamentul European, nimeni, nu am v„zut niciodat„, nu vorbe∫te liber, toat„ lumea vorbe∫te numai de pe h‚rtie, pentru c„ timpul este de un minut de obicei, ∫i exist„ trei minute la anumite lucruri ∫i dac„ Ón minutul acela nu Ó˛i sintetizezi foarte, foarte bine toate p„r˛ile chestiunii pe care vrei s„ o pui Ón fa˛a plenului ˛i se opre∫te microfonul ∫i nimeni nu a spus la Parlamentul European c„ se Óncalc„ dreptul de exprimare, pentru c„ mai sunt ∫i al˛ii, aproape 600, vor ∫i ei s„ spun„ ceva ∫i atunci sunt anumite reguli pe care trebuie s„ le respect„m cu to˛ii.

Exist„ o deosebire, Parlamentul European nu face legi, acolo este cu totul altceva, recomand„ri, este alt„ situa˛ie.

## Domnule pre∫edinte,

Putem lua regulamente din parlamente na˛ionale foarte vechi, Fran˛a, Anglia, le avem pe toate, peste tot exist„ ni∫te reguli, scrie ∫i Ón Constitu˛ia noastr„, celelalte lucruri vor fi stabilite prin regulamentul fiec„rei Camere.

Acum, Ón leg„tur„ cu propunerea doamnei senator Verginia Vedina∫, dumneaei are dreptate, dup„ p„rerea mea, pe fond, c„ ar trebui s„ punem sus, la prima parte, îliderul grupului Ó∫i exercit„ atribu˛iile respect‚nd regulamentul“, dar ajungem la ce spunea colegul nostru, ∫i anume c„ p‚n„ la urm„ ar trebui s„ punem peste tot chestiunea asta.

De aceea eu cred c„ regulamentul nu este o pies„ de art„ juridic„, este, p‚n„ la urm„, un instrument pe care orice senator, indiferent ce profesie are el, specializare ∫i a∫a mai departe ∫i indiferent dac„ e Ón prima s„pt„m‚n„ dup„ ce a venit Ón Senat sau dup„ o foarte Óndelungat„ experien˛„, el trebuie s„ Ól Ón˛eleag„ ∫i s„-l Ón˛eleag„ c‚t mai bine ∫i atunci eu cred c„ dac„ l„s„m, Ón general, a∫a, dar aici unde sunt ni∫te lucruri mai delicate, Ónt„rim la sf‚r∫it prin a pune îcu respectarea prevederilor prezentului regulament“.

Deci, aten˛ie, suntem la un loc unde am str‚ns toate atribu˛iile, ∫i atribu˛iile nu sunt drepturi ∫i obliga˛ii, atribu˛iile sunt atribu˛ii, da, unde am str‚ns toate atribu˛iile, iar felul Ón care trebuie exercitat„ acea atribu˛ie este detaliat Ón alt„ parte Ón regulament, acolo unde Ói este locul, respectiv felul Ón care, c‚nd, cum cere ∫i a∫a mai departe, Óntreruperea dezbaterilor este la capitolul desf„∫urarea lucr„rilor, deci cu alte cuvinte eu a∫ citi textul de la alin. e[1] ) care o s„-l Ónlocuiasc„ pe cel de la lit. h), o s„ discut„m c‚nd o s„ ajungem acolo, ∫i anume poate cere pauz„ pentru consult„ri Ón grupul parlamentar al c„rui lider este sau, dup„ caz, cu ceilal˛i lideri ai grupurilor parlamentare, iar e[2] ) poate cere, eu cred c„ ∫i motivat este tot acolo, noi acolo trebuie s„ scriem c„ trebuie s„-∫i motiveze cererea, c„ a∫a ∫i la pauz„ trebuie motivat, ∫i la solicitat lista nominal„ trebuie motivat, deci dac„ scriem îmotivat“, scriem peste tot, or, noi le punem acolo unde trebuie.

De acord, punem îmotivat“ peste tot.

Deci f„r„ îmotivat“. îPoate cere continuarea, Óntreruperea sau Óncheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament.“

Mul˛umesc foarte mult.

Microfonul 2, v„ rog. V„ rog, domnule senator Verestóy Atilla.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Eu ∫tiu c„ un text bun are un adversar redutabil printr-o Óncercare a de a crea un text mai bun.

Nu este cazul s„ ne uit„m la regulamentul altor parlamentari. Avem vechiul nostru regulament care, Ón esen˛„, ce con˛inea? Adic„ de unde plec„m? Func˛ion„m de 15 ani de zile cu un regulament Ón care era prev„zut la art. 18, la litera f), îpoate cere Óncheierea dezbaterilor Ón Senat“.

O Ónflorim, o facem mai frumoas„, mai combativ„, nu ∫tiu, nu are sens! Textul care era Ón vechiul regulament, Ón esen˛„, trebuie p„strat.

Putem s„ introducem aceast„ continuare, sistare, de∫i am argumentat, nu are sens s„ cerem continuarea dezbaterilor, pentru c„ dezbaterile exist„, exist„ Óntr-o faz„ dat„ a procedurii parlamentare. Fa˛„ de acea situa˛ie, liderul grupului poate s„ cear„ Óncheierea sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 sistarea dezbaterilor Ón Senat. Textul care a fost propus de comisie prima dat„ a fost un text bun. S„ nu Óncerc„m s„ cre„m un text mai bun, dar care, iat„, treze∫te at‚tea discu˛ii.

S„-l supunem la vot, domnule pre∫edinte.

Domnule T„r„cil„, mai dori˛i s„ completa˛i? Haide˛i s„ punem la vot. V„ rog, microfonul 3.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn situa˛ia Ón care nu a˛i agrea ca Ón textul prezentat de domnul pre∫edinte Radu Mircea Berceanu s„ fie inclus„ Ón primul r‚nd posibilitatea continu„rii dezbaterilor, textul ar fi neconstitu˛ional. Œn primul r‚nd v„ rog s„ observa˛i textul din Constitu˛ie, dispozi˛iile art. 30, care stabilesc libertatea de exprimare ca drept inviolabil al fiec„rui cet„˛ean.

Am corectat p‚n„ Ón prezent acest lucru, incluz‚nd Ón Regulamentul Senatului, la art. 93 alin. 2, atunci c‚nd vorbim despre dezbateri, dreptul fiec„rui senator de a cere plenului Senatului continuarea dezbaterilor, Ón a-∫i exprima punctul de vedere.

De data aceasta noi nu facem altceva dec‚t s„ ordon„m c‚t de c‚t discu˛iile ∫i senatorii care constituie un grup s„ se exprime doar printr-un singur vorbitor.

Œn condi˛iile Ón care exist„ o p„rere divergent„, Ón nume propriu, senatorul respectiv are dreptul s„ ia cuv‚ntul de la Constitu˛ie. De aceea, este firesc s„ nu folosim abuziv acest text inclus Ón regulament, dar el s„ existe, pentru c„, altfel, mandatul devine imperativ ∫i este interzis„ libertatea de exprimare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

V„ rog,

...e), ∫i atunci cealalt„ devine...

Deci, art. 17 lit. e), formularea care ne-a fost prezentat„ de domnul pre∫edinte al comisiei, Radu Mircea Berceanu.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 75 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost aprobat.

V„ rog s„ ne citi˛i ∫i h)-ul.

Nu, litera f).

Da, f).

Litera f) ar avea urm„torul text: îpoate cere continuarea, Óntreruperea sau Óncheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament.“

Pe acesta l-am votat, e)-ul.

Atunci cel dinainte trebuie votat: îpoate cere pauz„ pentru consult„ri...“.

Nu, dumneavoastr„ ne-a˛i spus, domnule Berceanu, c„ h)-ul preia l).

Este Ón regul„.

## Asta mi-a˛i spus.

Poate propune pauz„ pentru consult„ri Ón grupul parlamentar al c„rui lider este sau, dup„ caz, cu ceilal˛i lideri ai grupurilor parlamentare.

™i acesta este h).

De acord?

Da.

Mai sunt interven˛ii legate de h)?

Nu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi,

O s„

Acum reveni˛i la f), domnule senator Radu Mircea Berceanu, ∫i da˛i o explica˛ie. A fost o interven˛ie a domnului senator Gheorghe Funar.

Domnul senator Gheorghe Funar ∫i colegii de la P.R.M. doreau s„ introducem cuvintele îc‚nd consider„ necesar“, Ón actuala formulare este îpoate solicita“. Dumnealor solicit„ c‚nd consider„ necesar. Eu cred c„ nimeni nu a solicitat o list„ sau altceva c‚nd nu consider„ necesar. Mi se pare superfluu s„ spunem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 îc‚nd consider„ necesar“, a∫a aici peste tot ar trebui s„ scriem îc‚nd consider„ necesar“.

Deci textul îpoate solicita lista nominal„“, cred c„ este foarte limpede, el solicit„ c‚nd crede c„ este necesar s„ vad„ ceva pe lista aceea, drept urmare, p‚n„ la urm„, este aceea∫i formulare, dar eu cred c„ îpoate solicita lista nominal„“ este o formulare mult mai corect„.

Mul˛umesc.

Domnul senator Puiu Ha∫otti, legat de f).

## Da, domnule pre∫edinte.

Evident, nici un coleg p‚n„ acum nu a f„cut vreun exces c‚nd a cerut plenului sau dumneavoastr„ solicit„ri conform actualului regulament, iat„ de ce vin ∫i eu ∫i spun c„ nimeni nu poate solicita, cu at‚t mai pu˛in un lider de grup, ceva atunci c‚nd nu este necesar, dar eu merg mai departe cu ra˛ionamentul textului propus de colegii no∫tri de la Partidul Rom‚nia Mare c‚nd spun, mai departe, îlista nominal„ a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor Ón plenul Senatului.“

Voturile se exprim„ numai urmare a dezbaterilor din plenul Senatului, altc‚ndva, nu! Iat„ de ce pledez pentru plenul comisiei.

Mai sunt interven˛ii?

Domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, ave˛i cuv‚ntul ∫i apoi supunem la vot.

## Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ acest amendament a fost f„cut de colegii de la Grupul P.R.M. pe ideea c„ s-ar putea ca pre∫edintele de ∫edin˛„ s„ refuze grupului parlamentar eliberarea de liste. De aceea, v„ rog s„ observa˛i, cum este modificat creeaz„ dreptul ce nu poate fi cenzurat de nimeni, Ón sensul c„, atunci c‚nd solicit„, aceast„ list„ se elibereaz„. Eu spun c„ ∫i p‚n„ acum, din practica parlamentar„, atunci c‚nd s-a solicitat Ón numele grupurilor parlamentare list„, niciodat„ pre∫edintele Senatului sau pre∫edintele de ∫edin˛„, ceilal˛i lideri nu s-au opus. Deci nu cred c„ este necesar s„-l modific„m.

Eventual, s„ nu fie nici un dubiu, punem dup„ punct virgul„. Eliberarea listei este obligatorie.

Avem text Ón alt„ parte care spune c„ are dreptul ∫i...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bine. Stima˛i colegi, au fost argumente de o parte ∫i de alta. Sunt obligat s„

Trecem la lit. m). Exist„ un amendament. Se mai sus˛ine? Domnul senator Ovidiu Cre˛u. V„ rog. La art. 17 lit. m).

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ vrea s„ reamintesc c„ Ón regulamentul actual era vorba de art. 18 lit. g): îLiderul poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente propu∫i de grupul pe care Ól reprezint„“. Comisia Ón textul pe care l-a adoptat la amendamentele admise, este vorba, de data asta, de art. 17 lit. m), face dou„ modific„ri. Spune c„: îLiderul cere Ón numele grupului parlamentar revocarea...“ ∫i elimin„ îmembrilor Biroului permanent“, r„m‚ne numai îrevocarea membrilor birourilor comisiilor permanente“ propu∫i. Textul meu, propunerea mea, amendamentul pe care Ól fac nu este îÓn numele grupului parlamentar“, ci îÓn urma consult„rii membrilor grupului“. ™i am s„ explic ∫i de ce. Toate aceste atribu˛ii ale liderului le face Ón numele grupului parlamentar. P„rerea mea este c„ aceast„ preluare este oricum gratuit„. Pentru c„ liderul poate s„ vorbeasc„, s„ propun„ Ón nume propriu sau poate s„ ac˛ioneze Ón numele grupului. Œn calitate de lider, numai Ón numele grupului poate s„ aib„ atribu˛ii ∫i interven˛ii. Unele dintre aceste atribu˛ii, a∫a cum este cea de la litera m), mie mi se pare c„ este foarte important„ ∫i c„ liderul trebuie s„ cear„ consultarea grupului Ónainte de a o face. Dac„ sunt altele la care liderul simte pulsul sau este o consultare care se face ad-hoc, unele atribu˛ii trebuie exercitate dup„ o consultare, s„ spunem, conform regulamentului grupului, prin vot. De aceea, sus˛in acest amendament, prima parte a lui, ∫i anume î...poate cere Ón urma consult„rii membrilor grupului revocarea membrilor Biroului permanent“, deci s„ r„m‚n„ ∫i asta, ca ∫i Ón vechiul regulament, îsau a membrilor birourilor comisiilor permanente propu∫i de grupul pe care Ól reprezint„“. Iar ultima fraz„ o retrag.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œl rog pe pre∫edintele comisiei.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Domnule pre∫edinte, de principiu nu am o problem„. P‚n„ la urm„, cere Ón numele grupului parlamentar. Œnseamn„ Ón mod evident c„ dup„ regulile grupului parlamentar, pentru c„ prin prezentul regulament nu se instituie nimic Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea grupului parlamentar. Grupurile parlamentare au modalit„˛ile lor de func˛ionare pe care ∫i le decid singure, Ó∫i fac regulament sau ce Ó∫i fac ei, au cutume, e problema lor. Ce s-a dorit s„ se sublinieze aici este c„ nu cere, ca Ón alte puncte de pe aici sau ca Ón alte momente, o chestiune pe care el, Ón calitate de lider, o sesizeaz„ ∫i pe loc face o anumit„ cerere. De exemplu, nu putem s„-i cerem s„ solicite o list„ de vot nominal dup„ consultarea grupului. Ar fi stupid, ar Ónsemna s„ se opreasc„ lucr„rile, s„ se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 duc„ cu grupul afar„, s„ stabileasc„ ∫i a∫a mai departe. Sunt Óns„ anumite chestiuni importante, cum e prezentarea candida˛ilor grupului. De aia acolo spune mai sus, undeva, îreprezint„ reprezentan˛ii grupului“, deci nu reprezentan˛ii s„i ∫i a∫a mai departe. Acum, Óntre îcere Ón numele grupului parlamentar...“ ∫i îpoate cere Ón urma consult„rii membrilor grupului...“, dac„ dori˛i, eu cred c„ e mai clar„ pentru to˛i membrii grupului formularea asta ∫i sunt de acord cu formularea propus„, îpoate cere Ón urma consult„rii membrilor grupului...“ Bun. Mai departe. îRevocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente propu∫i de grupul care Ól reprezint„“. Cred c„ s-a sc„pat aici, c„ nu a fost vreo inten˛ie de alt„ natur„.

E vorba de revocarea celor pe care grupul i-a propus ∫i care sunt de mai multe categorii.

Domnul senator Dan Mircea Popescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred totu∫i c„ sintagma îÓn numele grupului parlamentar“ acoper„ mai bine situa˛ia. ™i v„ spun de ce. Aceasta presupune o hot„r‚re, o decizie a grupului, pe care liderul o exprim„ de la microfonul Senatului. Este mai mult dec‚t îÓn urma consult„rii“. Consultarea poate fi f„cut„ f„r„ ca hot„r‚rea respectiv„ s„ fie Ón sensul pe care Ól prezint„ liderul. Deci îÓn numele grupului parlamentar“ relev„ o situa˛ie hot„r‚t„ Ón grup, c‚nd liderul vorbe∫te Ón numele grupului. Consultarea este mai pu˛in. Ea nu se poate solda, ∫tiu eu, cu ceea ce liderul prezint„ de la microfon. De aceea, cu tot respectul, cred c„ cel pu˛in Ón aceast„ privin˛„ sintagma îÓn numele grupului“ este acoperitoare ∫i este mai bun„.

Da. ™i eu cred c„ d„ mai mult„ fermitate c„ o face numai Ón numele grupului. ™i cred c„ e mai bun„, domnule Berceanu.

Da.

Da, domnule T„r„cil„, mai dori˛i s„ completa˛i ceva? Nu.

completarea amendamentului colegului nostru cu ceea ce a propus domnul senator Dan Mircea Popescu.

Bun. Stima˛i colegi, lit. m). Domnule Berceanu, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i. îCere Ón numele grupului parlamentar revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor comisiilor permanente propu∫i de grupul pe care Ól reprezint„.“.

Pe care Ól conduce sau reprezint„, e acela∫i lucru.

Cum crede˛i c„ e mai bine?

Œn orice caz trebuie s„ Ónceap„ cu îCere Ón numele grupului parlamentar revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente“ — comisiilor, c„ pot s„ fie ∫i alte comisii, f„r„ permanente —, îpropu∫i de grupul pe care Ól conduce...“

Œl reprezint„.

î...Ól reprezint„“.

î...Ól reprezint„“, bine. De acord a∫a?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, pu˛in„ aten˛ie. Nu mai sunt interven˛ii.

Se mai sus˛ine introducerea unei litere noi, p)? Domnul senator Petre Daea. Ave˛i cuv‚ntul! Aici ∫i Grupul P.R.M. are o propunere.

Criteriul prev„zut de Constitu˛ie, domnule pre∫edinte, este configura˛ia politic„. Pentru a respecta configura˛ia politic„ este nevoie ca grupul s„ se Ónt‚lneasc„ ∫i grupul s„ propun„ de la Biroul permanent, comisii permanente, delega˛ii ∫i a∫a mai departe, cu respectarea configura˛iei politice a Parlamentului. Œn situa˛ia Ón care liderul grupului ar avea el posibilitatea s„ consulte doar grupul, asta Ónseamn„ c„ el are posibilitatea s„ decid„ Ón numele grupului, ajung‚nd p‚n„ a nu respecta configura˛ia politic„ rezultat„ din alegeri. De aceea, este corect„

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œng„dui˛i-mi de la bun Ónceput, domnule pre∫edinte, ca domnul pre∫edinte al Comisiei speciale pentru regulament, distinsul senator Radu Berceanu, s„-mi prezinte argumenta˛ia care a stat la baza deciziei pe care a luat-o comisia de a-mi respinge un asemenea amendament ∫i apoi s„-mi Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte, s„ revin cu argumentele care m-au determinat s„ fac o asemenea propunere.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

Mul˛umesc. Pre∫edintele comisiei, v„ rog.

Pot s„ dau un r„spuns sincer? Nu ∫tiu. Nu Ómi aduc aminte de ce nu am acceptat a∫a ceva. Poate ceilal˛i membri ai comisiei ∫tiu. Mie mi se pare c„ e corect. Problema e c„ aici noi trebuie s„ mai decidem ∫i c‚nd vom ajunge acolo, referitor la modificarea ordinii de zi zilnice, pentru c„ cealalt„ ordine de zi se discut„ Ón Biroul permanent, cea s„pt„m‚nal„, general„.

Da, domnule Daea.

Eu propun s„ introducem aceast„ liter„ p).

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Zodia Pe∫tilor, domnule senator.

Zodia Pe∫tilor? Vede˛i c„ plute∫te? Nu se Óneac„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, nu mai sunt interven˛ii.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare mai sus˛ine? Domnul senator Claudiu T„n„sescu, ave˛i cuv‚ntul.

S-a ∫i rezolvat.

Domnule pre∫edinte, da˛i-mi voie Óntr-un moment de satisfac˛ie s„ spun ∫i eu c‚teva cuvinte.

V„ rog frumos.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Tr„iesc sentimente contradictorii Ón acela∫i timp. Am fost nemul˛umit, dezam„git c„ mi s-a respins acest amendament. Am fost, Ón acela∫i timp, Óncrez„tor, pentru c„ logica propunerii, necesitatea acesteia, inexisten˛a unei asemenea prevederi Ón proiect m-a determinat s„ fiu Óncrez„tor, acum ∫i mul˛umit. Pentru c„ distinsul senator Radu Berceanu, pre∫edintele Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului, a fost de acord ∫i chiar a ∫i spus un lucru extraordinar de important, c„ nu a ∫tiut de ce s-a respins un asemenea amendament.

Vede˛i ce Ónseamn„ s„ colabor„m Óntre ingineri...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S„ nu Ón˛elege˛i c„ vi ce accept„ toate de-acum Óncolo.

Domnule pre∫edinte...

V„ rog.

Eu am o speran˛„ c„ multe dintre cele pe care le-am formulat aici s„ fie ∫i acceptate, pentru c„ m-a Óndemnat judecata s„ le formulez ∫i corectitudinea amendamentului.

Domnul pre∫edinte Radu Berceanu, ca inginer, Ón˛elege acest lucru. S-ar putea s„ fim ∫i din aceea∫i zodie. Care e zodia dumneavoastr„, domnule pre∫edinte?

Domnule pre∫edinte, mul˛umesc. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Noi propuneam introducerea lit. p). Acum o s„ urmeze lit. r), probabil, Ón care noi, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, propuneam urm„torul cuprins al noii litere: îPropune Senatului reprezentan˛ii grupului Ón comisia de validare“. La observa˛ii comisia ar fi f„cut urm„toarea explica˛ie, c„ exist„ ∫i Ón alte reglement„ri din regulament, dar eu cred c„ ar fi necesar ca aici chestiunea s„ fie foarte clar„, pentru c„ este vorba, la urma-urmei, de o anumit„ grupare de acest gen. Deci rog colegii s„ sus˛in„ acest lucru.

Dac„ Ómi da˛i voie, domnule pre∫edinte.

Domnul senator Radu Berceanu, v„ rog.

Aici explica˛ia este foarte limpede ∫i, de fapt, este de alt„ natur„. Œn clipa Ón care se propun reprezentan˛ii Ón comisia de validare nu exist„ grupuri parlamentare ∫i nici lideri. Deci nu poate fi un atribut. C„ senatorii se grupeaz„... dac„ v„ aduce˛i aminte, noi, la un moment dat, am avut o idee de a scrie îgrup„rile“, ceva de genul acesta, dar, cum nu era posibil, a r„mas a∫a.

Deci Ón momentul Ón care se propun persoanele care s„ formeze comisia de validare nu exist„ nici grupuri, nici lideri. A∫adar, nu poate fi un atribut acest...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Dac„ mai sunt interven˛ii aici?

Deci motiva˛ia respingerii este legat„ de faptul c„, practic, la momentul acela, nu exist„ lideri de grup. Retrage˛i amendamentul?

## **Domnul Claudiu T„n„sescu**

**:**

Da, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Deci nu-l mai

Domnule pre∫edinte, dac„ tot am f„cut din acest regulament un _casus belli_ Óntre noi, haide˛i m„car s„ avem r„bdarea ∫i s„ reglement„m Ón am„nunt fiecare aspect care poate ap„rea Ón func˛ionarea Senatului.

Œn acela∫i timp, sus˛in c„ e posibil ca, mai ales av‚nd Ón vedere ultimele sondaje de opinie, s„ existe, Ón eventualitatea unor viitoare alegeri, ∫i grupuri senatoriale mai mari ca num„r, motiv pentru care Ón ce s-a aprobat p‚n„ acum toat„ lumea a fost de acord s„ fie mai mul˛i vicelideri.

De aceea, am venit cu aceast„ completare ∫i am sus˛inut c„, Ón ipoteza existen˛ei mai multor vicelideri, liderul grupului stabile∫te atribu˛iile acestora.

Am venit cu aceast„ completare ∫i Ón ideea c„, la fiecare grup, s„ u∫ur„m munca liderului de grup, care s„ stabileasc„ exact ce se Ónt‚mpl„ cu fiecare, Ón condi˛iile Ón care lipsesc Óntr-un moment sau altul sau, la un anume moment, nu doresc s„-∫i exprime pozi˛ia.

Acesta a fost argumentul pentru care noi am venit — ∫i eu, ∫i domnul senator Petre Daea — ∫i am propus completarea alin. 2, a∫a cum a ie∫it el Ómbun„t„˛it, cu Ónc„ o fraz„, aceasta de la final.

Domnul senator Radu Berceanu.

Actuala formulare, aceea care este Ón st‚nga, viceliderul grupului Ónlocuie∫te pe lider, este din vechiul regulament, unde era numai un singur vicelider. Noi acum am c„zut de acord ∫i s-a votat, este deja adjudecat faptul c„ grupurile pot avea unul sau doi vicelideri. ™i, Ón conformitate cu prevederile prezentului regulament, odat„ adoptat un anumit sistem, el influen˛eaz„ restul proiectului de lege, de hot„r‚re sau ce ar fi, f„r„ s„ se mai voteze de fiecare dat„.

Drept urmare, noi acum avem unul sau doi vicelideri, ∫i formularea pus„ de noi, care, de fapt, apar˛ine Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, un amendament propus de P.R.M., ea cuprinde ∫i ideea dumneavoastr„, aceea ca liderul grupului s„ stabileasc„ ce are de f„cut un vicelider sau alt vicelider, da? Deci scrie: îUnul dintre viceliderii grupului Ól Ónlocuie∫te pe lider Ón lipsa acestuia sau ori de c‚te ori este nevoie, Ón baza mandatului dat de acesta“. Deci liderul stabile∫te, c‚nd el lipse∫te, care dintre vicelideri Ól Ónlocuie∫te, la ce Ól Ónlocuie∫te ∫i cum Ól Ónlocuie∫te.

Nu. Acum ∫i solu˛ia propus„ de dumneavoastr„ este acoperitoare, dar spun eu c„ nu Ón totalitate. Eu, c‚nd am f„cut aceast„ propunere, m-am g‚ndit la situa˛ia

Ónceputului fiec„rei sesiuni Ón care liderul grupului, Ón situa˛ia Ón care avem doi vicelideri, le stabile∫te atribu˛iuni valabile pe toat„ sesiunea. Nu mi-am pus problema ∫i am spus c„ d„m o m‚n„ de ajutor ∫i organiz„rii grupurilor direct Ón interiorul lor.

Chestiunea aceasta, pe care o spune˛i dumneavoastr„, acum Ómi dau seama, ea ˛ine de regulamentul grupului, ca s„ spun a∫a.

Nu avem...

Nu, dar asta a fost o filozofie pe Óntregul regulament. Regulamentul nu intr„ Ón interiorul grupurilor. Grupurile Ó∫i stabilesc regulile de func˛ionare, regulamentul ∫i a∫a mai departe, pe care le doresc ele.

Drept urmare, nimic din prezentul regulament, de altfel ∫i din vechiul regulament, nu f„cea referire dec‚t la anumite lucruri care ies Ón afara grupului ca o decizie a grupului ∫i au anumite influen˛e, f„r„ s„ stabileasc„ cum face grupul ca s„ ia acea decizie. E problema grupului.

Domnule senator Radu Berceanu, eu sunt de acord, dar exist„ un principiu de drept care spune c„ îCine poate mai mult poate ∫i mai pu˛in“ ∫i, Ón aceste condi˛ii Ón care grupurile sunt subordonate plenului ∫i fac o vorbire de ansamblu acum, dup„ opinia noastr„, aceast„ idee merge. Urmeaz„ s„ o supune˛i la vot. Eu o sus˛in, pentru c„ eu cred c„ u∫ureaz„ mai mult munca. Nu insist Ón mod special, dar zic eu c„ ne u∫ureaz„ ∫i previne o eventual„ situa˛ie de blocaj sau de fr‚nare a activit„˛ii.

Deci eu cred c„ felul Ón care func˛ioneaz„ grupurile este apanajul grupurilor. Drept urmare, nu trebuie s„ ne amestec„m acolo, ei ∫tiu cum Ó∫i iau deciziile, e problema lor ∫i nu face obiectul prezentului regulament.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Mai sunt interven˛ii pe aceast„ tem„? Nu.

Deci voi supune votului dumneavoastr„ acest amendament respins: îŒn ipoteza existen˛ei mai multor lideri, liderul grupului stabile∫te atribu˛iile acestora“. Restul sunt motivele pe care le-a˛i auzit.

Amendament: domnul senator Ion Chelaru ∫i domnul senator Petre Daea.

V„ rog s„ vota˛i, stimate colege ∫i stima˛i colegi. îDa“, sunte˛i de acord cu amendamentul, înu“, sunte˛i de acord cu cele propuse de comisie.

46 de voturi...

Haide˛i, pu˛in„ mobilizare. Relu„m votul.

Deci amendamentul domnilor senatori Ion Chelaru ∫i Petre Daea. V„ rog s„ lua˛i loc.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

V„ rog s„ vota˛i. Vot‚nd îda“, sunte˛i de acord cu amendamentul domnilor senatori Ion Chelaru ∫i Petre Daea, vot‚nd înu“, sunte˛i de acord cu comisia.

Vota˛i, v„ rog.

Cu 48 de voturi Ómpotriv„, 22 de voturi pentru, o ab˛inere, amendamentul a fost respins.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, la art. 18, articol cu dou„ alineate, avem dou„ amendamente admise.

V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii la alin. 1? Nu sunt. La alin. 2? Nu. Deci

Trecem, stimate colege ∫i stima˛i colegi, la art. 19, care are un amendament admis: senatorii Ion Solcanu, Ovidiu R„doi, Vasile Ion, Viorel ™tefan, Sever ™ter ∫i Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Dac„ sunt interven˛ii la acest amendament? Nu sunt interven˛ii. Voi supune votului dumneavoastr„ art. 19.

V„ rog s„ a∫tepta˛i.

V„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ vota˛i. Vota˛i acum.

Cu 71 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, a fost adoptat.

Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi da˛i voie, s„ ne permite˛i s„ punem dou„ virgule aici: îse stabile∫te, prin negociere, de liderii grupurilor parlamentare“.

De acord, e corect. Nu e necesar s„ supunem la vot, este o chestiune de gramatic„.

Nu, nu.

Mul˛umesc foarte mult.

Trecem la art. 20, stimate colege ∫i stima˛i colegi. Avem un amendament. Se mai sus˛ine?

Domnul senator Antonie Iorgovan, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 3.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Este nu numai o chestiune de formulare... Vede˛i, spre deosebire de textul pe care-l avem ∫i acum, care face trimitere la propunerea grupului parlamentar respectiv, amendamentul pe care-l sus˛in Ón continuare face trimitere la liderul grupului parlamentar. Nu este o chestiune numai de form„, Óndr„znesc s„ spun c„ este ∫i de fond, pentru c„, atunci c‚nd este vorba de numiri

de persoane, noi nu oper„m Ón tot regulamentul cu aceast„ sintagm„ îgrup parlamentar“. Noi oper„m cu no˛iunea de îlider al grupului“ ∫i deci tot jocul regulamentar este pe implicarea liderului. Dac„ mai Ónainte am stabilit statutul liderului ∫i am ar„tat c„ el este cel prin intermediul c„ruia se exprim„ grupul, atunci care este ra˛iunea c„, dup„ ce am l„murit statutul liderului, introducem grupul? P„i grupul are un lider. Cum se exprim„ grupul? De altfel, este ∫i ilogic. Cum s„ propun„ grupul parlamentar? Noi suntem 40 ∫i ceva de parlamentari Ón grup. Deci venim to˛i o dat„, pe r‚nd, c‚te doi, c‚te trei ∫i mergem la secretarul general, cum anume? Haide˛i, s„ stabilim o ordine, o regul„. Discut„m Ón grup, c‚t discut„m este treaba noastr„, dar Ón fa˛a secretarului general nu poate s„ se duc„ grupul parlamentar, cum s„ se duc„ grupul? Era o formulare, a∫a, metaforic„ mai mult. Haide˛i, s„ intr„m, totu∫i, Ón normalitate. Se duce Ón fa˛a secretarului general, Ón numele grupului parlamentar, dar se duce liderul grupului. A∫a este potrivit s„ spunem, p‚n„ la urm„, ∫i rezult„, de altfel, din logica fireasc„ a activit„˛ii noastre, deci amendamentul meu se dore∫te a fi o racordare a textului regulamentului la realit„˛i, pentru c„ a∫a se Ónt‚mpl„ ∫i Ón realitate. E clar c„ ∫i p‚n„ acum nu s-a dus tot grupul nostru la secretarul general, care a fost acela, ca s„ propun„ pe X sau pe Y secretar, consilier, expert sau ce mai avem noi Ón aparat ca personal tehnic. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt interven˛ii aici? Domnul pre∫edinte Berceanu, v„ rog.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Domnule pre∫edinte,

Eu ∫tiu cazuri, ∫i ∫tiu un grup, Ón mod sigur, Ón care au fost discu˛ii referitoare la acest staff, dac„ este staff-ul liderului, deci e un fel de cabinet al s„u, consilierii s„i ∫i a∫a mai departe sau e staff-ul grupului, ∫i atunci n-am nimic Ómpotriv„... Agreez Ón totalitate tot ceea a spus domnul senator Iorgovan. Sigur c„ nu se poate duce grupul de 40 ∫i ceva de in∫i la secretarul general s„-i spun„ chestiunea asta, deci îprin intermediul liderului“ sau trebuie s„ existe o formulare de genul „sta, f„r„ doar ∫i poate. Dar, cred c„ aici trebuie, c„ nu prea mai apare nic„ieri altundeva, s„ fie limpede ideea c„ acel staff este un staff care apar˛ine grupului, care trebuie s„ deserveasc„ grupul, pe oricare dintre senatori...

îGrupurile parlamentare Ó∫i constituie un secretariat tehnic, a c„rui m„rime ∫i structur„ se stabilesc...“

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog... Tot ce putem, domnule senator Iorgovan, este s„ l„s„m ∫i pe formularea ini˛ial„: îla propunerea grupurilor parlamentare“. Se Ón˛elege c„ liderul...

C„ n-o s„ vorbeasc„ to˛i Ón numele liderului...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

Da˛i-mi voie... Da˛i-mi voie... Exact cum spune domnul senator Iorgovan. Deci, îse face la propunerea grupului parlamentar, prin liderul acestuia“, ∫i pe urm„ vine îprin ordin al secretarului general“. P„i nu e bine, c„ spunem de dou„ ori cuv‚ntul îprin“ ∫i nu merge, sun„ r„u.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Œn primul r‚nd, l„s„m înumirea ∫i eliberarea“ prima chestiune... L„s„m, da?

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Nu, dar ei fac propunerea s„ fie eliberat din func˛ie. Dup„ aia se face potrivit legii, cum scrie art. 2. Deci ei fac o propunere: îDomnule, noi pe acesta am vrea s„-l eliber„m din func˛ie“. Dac„ nu se poate, potrivit legii, secretarul general le spune: îNu pute˛i, pentru c„ e func˛ionar public parlamentar“, dar e propunerea lor. Eu a∫ merge pe urm„toarea variant„: îNumirea ∫i eliberarea din func˛ie a personalului secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, transmis prin liderul grupului parlamentar respectiv“.

îNumirea ∫i eliberarea din func˛ie a personalului secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, la propunerea grupului parlamentar respectiv, prin liderul acestuia“.

Bun. De acord?

Voi supune votului dumneavoastr„ alin. 3 de la art. 20. Repet Ónc„ o dat„: alin. 3 de la art. 20, dup„ aceea supunem art. 20, Ón totalitate. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere, a fost adoptat.

Acum voi supune votului dumneavoastr„ art. 20 Ón totalitate.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 68 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, art. 20 a fost adoptat.

Stima˛i colegi, trecem la art. 21. Avem dou„ alineate, 1 ∫i 2, cu dou„ amendamente admise. Dac„ sunt interven˛ii pe cele dou„ amendamente? Nu sunt interven˛ii.

... comunicat„.... Ónaintat„. Mai bine îcomunicat„“.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog eu, nu mai bagateliza˛i liderul. Apare c„ e o curea de transmisie. L„sa˛i îla propunerea grupului parlamentar“, sigur c„ liderul o face _. (Rumoare.)_

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**

_**:**_

Domnul senator T„n„sescu dore∫te de mult s„ vorbeasc„.

Da, domnule senator T„n„sescu. Scuza˛i-m„! Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu ∫tiu ce ave˛i cu mine, c„ de c‚te ori ridic m‚na v„ uita˛i Ón alt„ parte. O s„ m„ uit ∫i eu la timpul potrivit...

Mi se pare c„ ne complic„m ∫i cred c„ ceea ce s-a propus de c„tre comisie mai Ónainte e foarte bine. La art. 20 alin. 3 exist„ înumirea ∫i eliberarea din func˛ie a persoanelor secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin ordin al secretarului general, la propunerea grupului parlamentar respectiv“ ∫i se ∫tie, prin liderul acestuia.

De acord?

Da.

V„ rog s„ da˛i citire alin. 3 art. 20 ∫i s„ supunem la vot.

De gramatic„, doar. Ori spunem îla mijloace de transport ∫i la logistic„ necesar„“, ori spunem îla mijloacele de transport ∫i la logistica necesar„“. Cred c„ spunem mai bine îla mijloacele de transport ∫i la logistica necesar„“.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da, e corect. Cred c„ e o exprimare mai corect„ acolo. Stima˛i colegi, la alin. 1 s-a propus aceast„ corectur„. Sunte˛i de acord cu ea, da?

S-a introdus la amendamentul admis un alin. 2. Sunt comentarii asupra lui? Œn˛eleg c„ nu sunt comentarii.

Trecem la Sec˛iunea a III-a — Biroul permanent al Senatului. Dac„ sunt obiec˛iuni referitoare la titlu? Nu sunt.

Stima˛i colegi, trecem la art. 22.

La alin. 1, Ón primul r‚nd, avem dou„ amendamente respinse. Se mai sus˛in?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 Domnul senator T„n„sescu. Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul. Alin. 1 de la art. 22.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Noi venim cu propunerea ca la art. 22 alin. 1 s„ se specifice îdup„ constituirea legal„ a Senatului, se aleg pre∫edintele Senatului ∫i ceilal˛i membri ai Biroului permanent al acestuia“. E drept c„ textul se reg„se∫te cumva Ón alin. 2 din art. 22, dar nu este destul de clar ∫i ar trebui, separat, foarte clar s„ specific„m aceast„ chestiune. La fel, vede˛i c„ ∫i senatorul Mihai Ungheanu, care nu e aici, dar am s„-i sus˛in eu amendamentul, dac„-mi da˛i voie, merge, sigur, sub alt„ formul„, dar la aceea∫i idee...

™i nu contravine Constitu˛iei aceast„ formulare îse aleg pre∫edintele Senatului ∫i ceilal˛i membri ai Biroului permanent al acestuia“, amendament pe care Ól sus˛in, pentru c„ art. 64 alin. 2 nu interzice o asemenea formulare. Œn Constitu˛ie este îceilal˛i“, aici este î∫i ceilal˛i“, deci îse aleg pre∫edintele Senatului ∫i ceilal˛i membri ai Biroului permanent.“

Cutuma ∫i practica ne arat„ c„ se procedeaz„ diferit ∫i c„ aceast„ formulare, îse alege Biroul permanent al acestuia“, este insuficient„, ba chiar a∫ zice eu c„ ne duce Ón alt„ direc˛ie dec‚t Ón aceea a practicii noastre curente.

Eu sus˛in ∫i Ói rog pe colegii no∫tri senatori s„ Ón˛eleag„ necesitatea separ„rii celor dou„ entit„˛i ∫i s„ spunem îse aleg pre∫edintele Senatului ∫i…“, cealalt„ entitate, îceilal˛i membri ai Biroului permanent al acestuia“. Aceasta e sus˛inerea mea.

E aici, e aici...

Da? Atunci Ónseamn„ c„ o s„ vin„ s„-∫i sus˛in„ punctul de vedere. Ini˛ial spuneam îdup„ constituirea legal„ a Senatului se alege Biroul permanent al acestuia“ ∫i se spune: îBiroul permanent se compune din pre∫edintele Senatului“... ∫i a∫a mai departe. Eu cred c„ trebuie reliefat c„ îse aleg pre∫edintele Senatului ∫i ceilal˛i membri ai Biroului permanent“.

## V„ mul˛umesc.

Imediat, domnule Eckstein. Domnul pre∫edinte Berceanu s„ dea motiva˛ia comisiei ∫i v„ dau imediat cuv‚ntul. Lua˛i loc aici, al„turi. V„ rog, domnule senator Berceanu.

## Domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ungheanu Mihai. Microfonul 1.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Amendamentul meu este aproape coincident cu cel„lalt ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„-l sus˛in. Consider c„ a∫a cum este formulat acum art. 22 alin. 1 este sumar, insuficient. Œl citez:

îDup„ constituirea legal„ a Senatului se alege Biroul permanent al acestuia“, or, practica ne arat„ c„ lucrurile nu stau a∫a, nu se alege Biroului permanent, nu alegem 11 membri din care unul dintre ei va fi ales pre∫edinte printr-un procedeu neprecizat, ci se alege, Ón practic„, pre∫edintele separat ∫i ceilal˛i membri ai biroului separat.

Œn Ónt‚mpinarea pe care o face comisia se spune: îpentru respectarea dispozi˛iilor constitu˛ionale este respins amendamentul“, ∫i primul sus˛inut, ∫i al doilea. Dup„ p„rerea mea nu exist„ nici o contradic˛ie Óntre textul Constitu˛iei, art. 64 alin. (2), pentru c„ ∫i acolo se poate observa o diferen˛„ clar„ Óntre pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i pre∫edintele Senatului ∫i membrii Birourilor permanente, pentru c„ primul se alege pe durata mandatului de 4 ani, ceilal˛i se aleg ∫i ei, dar pot fi revoca˛i Ónainte de expirarea mandatului.

Deci Ón Constitu˛ie exist„ un tratament diferit Ón ceea ce prive∫te pre∫edintele care conduce Senatul ∫i Biroul permanent ∫i membrii Birourilor permanente. Deci Ónc„ o dat„ vreau s„ subliniez c„ felul Ón care este formulat art. 22 alin. 1 este sumar ∫i nu d„ seam„, de fapt, de ceea ce se petrece c‚nd facem alegeri.

Œn formularea mai veche a regulamentului acest alin. 1 nici nu exista, Óncepeau lucrurile direct, a∫a, cam brusc. Œncepea cu îBiroul permanent...“ ∫i a∫a mai departe.

S-a f„cut propunerea ca Ón prima parte s„ se spun„ ce urmeaz„. Practic, aici, Ón primele dou„ alineate, nu facem altceva dec‚t s„ spunem ce urmeaz„. Cum se face fiecare alegere, Ón ce modalit„˛i, cum urmeaz„ ele ∫i a∫a mai departe se precizeaz„ Ón articolele urm„toare. Aici inten˛ia a fost s„ se spun„: îdup„ constituirea legal„ a Senatului se alege Biroul permanent“, dup„ aceea din cine este compus Biroul permanent. Apoi, de la art. 23 Óncolo intr„m Ón toate am„nuntele legate de pre∫edintele Senatului, dup„ aceea de ceilal˛i membri ai biroului ∫i a∫a mai departe.

V„ mul˛umesc.

Microfonul 2. Domnul senator Eckstein Kovács.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i domnul senator Ungheanu a venit cu Constitu˛ia Ón m‚n„. Fac ∫i eu acela∫i lucru. Alin. 2 art. 64 spune, mai Ónt‚i:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 îFiecare Camer„ Ó∫i alege un Birou permanent.“ Acesta este textul constitu˛ional, acest text este reluat ∫i Ón varianta comisiei. Dup„ care urmeaz„ detalierea, cine face parte din Biroul permanent ∫i cum se face. Dar Constitu˛ia ne oblig„ s„ Óncepem cu Biroul permanent ca o entitate distinct„.

Domnul senator Iorgovan. V„ rog s„ pofti˛i aici sau acolo, unde vre˛i. Microfonul 3.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege,

## Stima˛i colegi senatori,

Este adev„rat c„ art. 64 alin. 2 Óncepe cu aceast„ formulare. Fiecare Camer„ Ó∫i alege un Birou permanent, dar nu e mai pu˛in adev„rat c„ imediat textul continu„: îpre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i pre∫edintele Senatului...“ ∫i m„ opresc aici. Ce scoate Ón eviden˛„ aceast„ nominalizare? Aceast„ nominalizare scoate Ón eviden˛„ faptul c„ pre∫edintele Senatului ∫i pre∫edintele Camerei sunt subiecte de drept nominalizate de Constitu˛ie.

Mi-a∫ Óng„dui, stima˛i colegi, s„ v„ re˛in aten˛ia asupra unui episod din Comisia de revizuire a Constitu˛iei. Noi am cuprins acolo, la prefect, dac„ ave˛i amabilitatea s„ m„ urm„ri˛i pe text, c„ înu exist„ raporturi de subordonare Óntre prefect ∫i restul structurilor din teritoriu“. C‚nd am ∫lefuit acest text, am nominalizat — dac„ vre˛i, pute˛i s„ m„ verifica˛i — ∫i pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene, care nu erau p‚n„ la revizuirea Constitu˛iei. Textul este urm„torul:

îŒntre prefec˛i, pe de o parte, consiliile locale ∫i primari, precum ∫i consiliile jude˛ene ∫i pre∫edin˛ii acestora, pe de alt„ parte, nu exist„ raporturi de subordonare.“

Ce Ónseamn„ nominalizarea pre∫edin˛ilor, din 2003? P„i nominalizarea pre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene Ón Constitu˛ie, distinct de consiliul jude˛ean, contureaz„ o figur„, o pozi˛ie constitu˛ional„ pentru pre∫edintele consiliului jude˛ean, care devine subiect de drept distinct de consiliul jude˛ean.

Œn ceea ce prive∫te Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor, aceast„ nominalizare a fost de la bun Ónceput. Prin urmare, pre∫edintele Senatului este, prin faptul c„ este pre∫edintele Senatului, ∫i pre∫edintele Biroului permanent. El nu este pre∫edintele Senatului prin faptul c„ este pre∫edintele Biroului permanent, ci invers.

Ca atare, pe logica institu˛iei Senatului ∫i pe logica textului Constitu˛iei, a∫a cum a observat un str„lucit literat, ∫i m„rturisesc c„ nu este un lucru de laud„ pentru noi — Verginia Vedina∫, c„ te ui˛i la mine —, autorii de c„r˛i juridice, de a nu fi sesizat aceast„ chestiune.

Ca atare, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, textul domnului Ungheanu ar trebui s„ fie urm„torul:

Domnule T„n„sescu, v„ rog. Microfonul 2.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn˛eleg c„ domnul senator Berceanu a f„cut o oarecare categorisire aici, ∫i atunci, dac„ noi am considera c„ sec˛iunea a III-a Óncepe cu un titlu, îBiroul permanent al Senatului“, ∫i art. 22 ar constitui, cumva, dup„ p„rerile dumnealui, un fel de subtitlu, cu at‚t mai mult ar trebui s„ aducem Ón eviden˛„ ceea ce spuneam.

A∫a c„ sus˛in din nou s„ se fac„ modificarea respectiv„ ∫i s„ se precizeze, a∫a cum spuneam mai Ónainte, fiindc„ altfel lucrurile sunt destul de flu. Nu fac referire nici la Constitu˛ie, nici la vechiul regulament. M„ g‚ndesc la o logic„ simpl„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul Ungheanu, dup„ care doamna senator Vedina∫.

Domnule pre∫edinte,

Revin pentru clarificarea acestor texte ∫i vreau s„ revin asupra felului Ón care este formulat acum, cum ni se propune, acest art. 22 alin. 1. Este sumar, este incomplet. De aici am plecat Ón sus˛inerea amendamentului meu. Nu este suficient s„ spunem c„ îse alege Biroul permanent“.

Dac„ lu„m Constitu˛ia, a∫a cum a fost ea citat„ aici, imediat dup„ aceast„ propozi˛ie îfiecare Ó∫i alege...“ urmeaz„ preciz„rile ∫i este bine ca Ón acest alineat s„ se formuleze aceast„ diferen˛iere de entit„˛i: entitatea pre∫edinte ∫i entitatea membrii Biroului permanent.

Pentru c„, Ónc„ o dat„ v„ spun, nu exist„ nici o contradic˛ie Óntre art. 64 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ceea ce am propus noi, a∫a cum mi se spune Ón observa˛iile pe care le-a f„cut comisia. Argumentul acesta cade. Nu exist„ nici o contradic˛ie Óntre propunerea noastr„, care este mai precis„ ∫i d„ for˛„ acestui alin. 1 al art. 22, ∫i Ói d„ ∫i o acoperire pe linia procedurilor existente, a practicilor existente. Deci se alege Ónt‚i pre∫edintele ∫i dup„ aceea ceilal˛i membri ai Biroului permanent.

Art. 22 alin. 1 trebuie s„ cuprind„ Ónc„ ceva, fiindc„ el este insuficient.

Doamna senator Vedina∫, microfonul 2.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distins Senat, nu mai este mult de ad„ugat fa˛„ de argumentele invocate aici de colegii mei, inclusiv de profesorul Iorgovan. A∫ ˛ine totu∫i s„ accentuez necesitatea ca acest amendament, Ón forma Ómbun„t„˛it„ propus„ anterior, s„ fie adoptat ∫i pentru urm„torul considerent.

Este evident faptul c„ prin Constitu˛ie, prin art. 64 alin. (2), se prefigureaz„ un statut diferen˛iat pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 pre∫edintele Senatului, ca ∫i pentru pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, care ne apar fiecare ca subiect de sine st„t„tor, de drept. Eu consider c„ este important ca, prin fiecare dintre articolele pe care le con˛ine acest capitol referitor la Biroul permanent, s„ se consacre sau s„ se respecte spiritul constitu˛ional ∫i s„ se respecte statutul de sine st„t„tor pe care Constitu˛ia Ól rezerv„ pre∫edintelui Senatului.

Nu este o simpl„... cum s„ spun… o dispozi˛ie f„r„ efecte. Eu consider c„ eludarea acestei preciz„ri ar putea s„ aib„ o b„taie lung„. Ne-ar putea duce ∫i la celelalte dispozi˛ii prin care se dore∫te s„ se fac„ revocarea pre∫edintelui Senatului Ón orice condi˛ii.

Deci, Ón concluzie, nu este o dispozi˛ie nevinovat„ ∫i noi insist„m ca Ónc„ din primul articol, nu Ónt‚mpl„tor din primul articol, s„ se reg„seasc„ statutul pre∫edintelui Senatului Ón forma pe care noi v-am propus-o.

V„ mul˛umesc.

Da, imediat, domnule T„r„cil„.

Stima˛i colegi, vreau s„ re˛ine˛i c„ acest art. 22 alin. 1 de Ónceput nu are nici o conota˛ie politic„. Nu face parte din disputa asta legat„ de revocare.

Nu, face, domnule pre∫edinte, ∫i eu cred c„ am f„cut o mic„ eroare.

Bine, atunci v„ dau cuv‚ntul. Ave˛i cuv‚ntul.

Da. Deci dac„ v„ uita˛i la art. 2, care este deja adoptat, acolo a f„cut, dac„-mi aduc bine aminte, domnul T„r„cil„ o propunere ∫i s-a introdus un alineat care spune îSenatul legal constituit alege Biroul permanent“.

Aici formularea ini˛ial„ era chiar asta, pe care o propune Grupul P.R.M.: îDup„ constituirea legal„ a Senatului se aleg pre∫edintele Senatului ∫i ceilal˛i membri ai Biroului permanent al acestuia“.

Eu vreau s„ recunosc, ca s„ zic a∫a, c„ este Ónceputul problemelor cu con˛inut politic. Este adev„rat c„ nu se solu˛ioneaz„ aici, se solu˛ioneaz„ ceva mai departe... ∫i vom vedea cum vom solu˛iona...

Dar care este con˛inutul politic, Ón condi˛iile Ón care Constitu˛ia spune acest lucru?

Exact. Practic, dorin˛a a fost, pentru unii, de a separa alegerea pre∫edintelui de ceilal˛i membri, pentru al˛ii, de a introduce la mijloc.

Eu cred c„ textul care a fost Ón articolul 22, care se propune de Grupul P.R.M. sau de domnul T„n„sescu, ∫i nu de domnul Ungheanu... Domnul Ungheanu merge ceva mai departe, este altceva la domnul Ungheanu.

Domnul Ungheanu spune: îSe alege pre∫edintele ∫i Biroul permanent“. Deci domnul Ungheanu merge pe direc˛ia c„ pre∫edintele nu face parte din Biroul

permanent, Óncepe drumul c„tre aceast„ idee. Or, noi am tot discutat, ne-am uitat ∫i Ón Constitu˛ie, ∫i c‚nd s-a format Biroul permanent, ∫i la comisie. Cred c„ nimeni nu a fost neap„rat de p„rerea c„ pre∫edintele nu face parte din Biroul permanent.

™i atunci, eu v„ rog s„ fim de acord cu formularea: îDup„ constituirea legal„ a Senatului se aleg pre∫edintele Senatului...“ — dac„ dori˛i s„ fie ∫i mai limpede — î∫i apoi ceilal˛i membri ai Biroului permanent al acestuia“... Nu conteaz„, putem s„ mergem pe îceilal˛i membri ai Biroului permanent al acestuia“. De altfel, aceast„ formulare este ∫i Ón Constitu˛ie.

Aici au fost ni∫te lucruri de alt„ natur„ ∫i s-au Óncurcat pu˛in, dar cred c„ putem adopta f„r„ nici o problem„ varianta propus„ de P.R.M.

Mul˛umesc. Domnul senator T„r„cil„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De altfel, noutatea nu este Ón proiectul de regulament, pentru c„ proiectul de regulament este un pas Ónapoi.

V„ rog s„ observa˛i c„ am Ón fa˛„ regulamentul Ón func˛iune al Senatului, adoptat de c„tre plen prin Hot„r‚rea nr. 20 din 10 noiembrie 2003, care, la art. 22 alin. 1, stabile∫te expres urm„torul text: îDup„ constituirea legal„ a Senatului, se aleg pre∫edintele Senatului ∫i ceilal˛i membri ai Biroului permanent“.

Disputa de la Ónceputul acestui an cred c„ a condus la reformularea textului ∫i la Óncercarea de impunere Ón comisie, Ón sensul de a nu face diferen˛„ sau de a nu respecta diferen˛a pe care o face Constitu˛ia atunci c‚nd vorbe∫te distinct, a∫a cum au ar„tat, cu argumente de ordin constitu˛ional, colegii mei, despre îpre∫edintele Senatului“ ∫i despre îceilal˛i membri ai Biroului permanent“, ∫i nu despre îmembrii Biroului permanent“. Sigur, Ón˛eleg‚nd prin aceasta c„ ∫i pre∫edintele Senatului este pre∫edintele Biroului permanent ∫i este membru al Biroului permanent. Nici nu se pune problema.

De ce a fost nevoie de aceast„ distinc˛ie, Óns„? ™i eu spun c„ trebuie s„ o p„str„m. V„ rog s„ observa˛i c„ imediat, Ón alin. 3, inclusiv Ón 2003, dar ∫i ast„zi, noi discut„m despre repartizarea func˛iilor Ón Biroul permanent, Óntruc‚t Constitu˛ia ne oblig„ s„ folosim acest criteriu, care este configura˛ia politic„ a Senatului rezultat„ din alegeri.

G‚ndi˛i-v„ cum ar putea s„ fie, pre∫edintele ∫i ceilal˛i membri ale∫i prin vot, o dat„, respect‚nd configura˛ia politic„ rezultat„ din alegeri. Este absurd, pentru c„ la func˛ia de pre∫edinte al Senatului are dreptul, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, s„ candideze orice senator.

Ne-am g„sit Ón situa˛ia Ón care noi am discutat despre drepturile grupurilor parlamentare de a propune candidaturi pentru pre∫edintele Senatului. Œn situa˛ia Ón care vor fi, Óns„, ∫i senatori independen˛i, ace∫tia au dreptul s„ candideze? Sigur c„ au dreptul, ∫i noi am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 propus, am discutat mult Ón comisie ∫i am propus plenului Senatului s„ respect„m inclusiv acest drept al senatorului independent — nu devenit independent, ci intrat Ón Senat ca independent — de a candida la pre∫edin˛ia Senatului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Eckstein Kovács Péter. Microfonul 1.

V-am re˛inut, domnule senator. V-am v„zut, o s„ v„ dau cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, domnul T„r„cil„ spune un lucru care este corect. Este un amendament care a modificat textul actual al regulamentului. Acest text se contest„, Ón spe˛„,

de c„tre domnul T„r„cil„, deci cred c„ plenul trebuie s„ voteze asupra accept„rii acestui amendament propus de comisie. Dup„ ce acest text va fi adoptat — ∫i sunt sigur c„ va fi adoptat Ón textul redactat de comisie —, putem s„ discut„m cele dou„ amendamente formulate de colegii de la P.R.M.

Mul˛umesc.

Domnul senator Mihai Ungheanu. Microfonul 1.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Eu revin pentru a preciza ceea ce se va vota Ón continuare, pentru c„ probabil nu m-am exprimat suficient de clar. Eu am renun˛at la amendamentul meu mai radical pentru cel al Grupului P.R.M., Ón care exist„ cuv‚ntul îceilal˛i“, ∫i eu sunt de acord cu propunerea pe care domnul pre∫edinte al comisiei, domnul Radu Berceanu, a f„cut-o, Ón care s„ se introduc„, a∫a cum a spus d‚nsul, î∫i apoi se alege Biroul permanent“.

Deci a f„cut aceast„ propunere pre∫edintele comisiei ∫i eu sunt pentru aceast„ solu˛ie. Am renun˛at la amendamentul meu pentru acel amendament.

Stima˛i colegi, deci domnul pre∫edinte Berceanu a acceptat varianta P.R.M.

Domnul senator Ilie S‚rbu, v„ rog, dup„ care, domnul senator Vasilescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i acum, ∫i mai t‚rziu, suntem pu∫i Ón situa˛ia Ón care s„ negociem, s„ interpret„m, s„ analiz„m ceea ce nu e de interpretat ∫i analizat, fiindc„ textul Constitu˛iei, a∫a cum este, clarific„ aceast„ problem„. Autorii Constitu˛iei, c‚nd au lucrat la alin. (2), v„ rog s„ urm„ri˛i c‚t de clar au f„cut distinc˛ia, numai c„ noi nu vrem s„ vedem ∫i atunci sigur c„ ajungem la ceea ce se spunea, c„ alunec„m pe panta politic„ ∫i Óncepem s„ interpret„m fiecare cum ne-ar c„dea nou„ bine situa˛ia.

Urm„ri˛i ce spune alin. 2: îFiecare Camer„ Ó∫i alege Biroul permanent.“ Punct. Distinc˛ia e f„cut„, nu pune virgul„, nu pune î∫i pre∫edintele“ sau alte formule gramaticale sau care pot s„ ajute la...

Mai departe: îPre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i pre∫edintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.“ Punct. Iar„∫i nu combin„ pre∫edintele... ∫i vede˛i expresia asta, poate cea mai semnificativ„ din acest text: îceilal˛i“. Ceilal˛i fiind cine? Ceilal˛i membri ai Birourilor permanente. Face o distinc˛ie clar„ Óntre cele trei situa˛ii. Fiecare Camer„ Ó∫i alege Biroul, care este format, la r‚ndul lui, din ceilal˛i ∫i din pre∫edinte. Dar c‚nd e vorba de alegere ∫i c‚nd delimiteaz„, delimiteaz„ foarte clar lucrurile.

Mai jos, vine ∫i spune: îMembrii Birourilor permanente pot fi revoca˛i.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 Acum, problema care s-a discutat — ∫i o s„ revenim la ea, ∫i probabil c„ acolo o s„ pierdem cel mai mult timp —, dac„ membrii Biroului permanent pot fi revoca˛i ∫i pre∫edintele este membru al Biroului permanent, de∫i distinc˛ia de la a doua propozi˛ie este foarte clar„.

Mul˛umesc. Domnul senator Vasilescu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stimate coleg,

Revenim la faptul c„ fiecare amendament respins ∫i admis trebuia s„ aib„ Ón spate motiva˛ia ∫i votul comisiei. Dumneavoastr„ ne Óntoarce˛i la trecut pe o dezbatere ∫i, efectiv, ca s„ fiu sincer, nu Ón˛eleg de ce v„ opune˛i ∫i la ce v„ opune˛i. La Constitu˛ie?

## **Domnul Eckstein Kovács Péter**

**:**

Constitu˛ia vorbe∫te despre Biroul permanent prima dat„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O s„ vorbesc Ón calitate de membru al comisiei.

Œn momentul Ón care noi am discutat art. 22 mai aveam p‚n„ la art. 29. Deci solu˛ia corect„ ∫i conform„ Constitu˛iei, dup„ opinia mea, este cea pe care ne-o d„ chiar Constitu˛ia. La un moment dat, domnul Berceanu a spus c„ era o anumit„ conjunctur„, erau anumite interese Ón momentul acela, ∫i erau clare, c„ le ∫tie toat„ lumea, nu ne ascundem.

Deci corect este îalegerea pre∫edintelui ∫i pe urm„ a celorlal˛i membri ai Biroului permanent“. ™i eu a∫ lua art. 22 Ón textul actualului regulament ∫i l-a∫ vedea, a∫ merge... Fac un mic comentariu cu ce urmeaz„. Alin. 4 trebuie s„-l mai lu„m, c„ nu prevedea situa˛ia independen˛ilor, ∫i cred c„ a∫a cum este tot art. 22, am putea trece ceva mai u∫or, c„ el reglementeaz„ absolut tot ceea ce trebuie reglementat.

Mul˛umesc.

Nu Ón˛eleg. Constitu˛ia vorbe∫te de pre∫edinte ∫i de ceilal˛i membri. Repet, nu are nici o conota˛ie politic„, nu e legat„ de revocare. De ce... Nu ∫tiu la ce v„ g‚ndi˛i. Dar, m„ rog, o lu„m de la cap„t, Ón loc s„ supunem la vot.

Haide˛i s„-l ascult„m pe domnul Berceanu. Domnule pre∫edinte...

Sta˛i, c„... L„sa˛i-l ∫i pe domnul Ungheanu, ∫i imediat...

Domnule senator Ungheanu, ave˛i cuv‚ntul, dup„ care, domnul senator T„n„sescu.

Complic„m discu˛iile pe o chestiune...

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, domnul Berceanu ne-a citit alin. 1 Ón formula pe care o accept„ ∫i comisia: îDup„ constituirea legal„ a Senatului se aleg pre∫edintele Senatului ∫i ceilal˛i membri ai Biroului permanent al acestuia.“ Da?

Imediat, domnule pre∫edinte.

De acord, domnule Berceanu?

Imediat.

V„ rog frumos.

Noi, totu∫i, discut„m un raport al comisiei care a lucrat. M„ rog, a lucrat luni de zile. Eu cred c„ nici m„car pre∫edintele comisiei nu este Ón drept s„ renun˛e la o formulare care a fost adoptat„ cu majoritatea membrilor acestei comisii. Desigur, plenul este Ón drept s„ aib„ o alt„ p„rere ∫i aceast„ modificare la textul actual s„ fie Ónl„turat„ de plen, dar nici pre∫edintele comisiei, nici comisia, din moment ce l-a votat, nu mai poate reveni.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Interven˛iile domnului Eckstein Óntorc lucrurile Ónapoi. Noi suntem la amendamentele respinse. Asta am discutat. S-au f„cut amendamente, au fost respinse, le discut„m ∫i nu ne Óntoarcem cu trei etape Ónapoi.

Deci ceea ce trebuie f„cut acum este ca acest amendament formulat de P.R.M., la care am aderat ∫i eu, renun˛‚nd la formularea mea, s„ fie supus votului. A fost sus˛inut de mai mul˛i colegi, a fost Ómbr„˛i∫at ∫i de pre∫edintele comisiei, vom vedea acum dac„ renun˛„ la aceast„ Ómbr„˛i∫are. Dar manevrele astea, de a ne Óntoarce Ón etape care nu au ce c„uta Ón aceast„ ∫edin˛„ ∫i Ón aceast„ etap„, nu sunt bune.

Deci eu v„ rog s„ supune˛i la vot amendamentul respins, ca s„ putem s„ ajungem la un cap„t al acestei discu˛ii.

## Mul˛umesc.

Vreau s„ Ón˛elege˛i, ∫i domnul Eckstein s„ Ón˛eleag„ gravitatea celor spuse. Eu, ca pre∫edinte, acum voi cere lista celor 11 membri ai comisiei speciale, Ón baza celor spuse de dumneavoastr„, ∫i la fiecare amendament admis sau respins dau cuv‚ntul celor 11, ∫i afl„m ∫i votul. 6 la 5, 4 la 3, ∫i afl„m p„rerea comisiei.

Deci asta Ómi sugera˛i. C„ nu exist„ alternativ„! Domnul Berceanu, v„ ascult„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

Domnul Eckstein a f„cut o precizare de ordin procedural. Nu cred c„ este neap„rat o formulare care Ónseamn„ c„ este pro sau contra schimb„rilor de aici.

Dumnealui spune: îDomnule, c‚nd apar ni∫te discu˛ii de genul acesta, sigur c„ fiecare are o p„rere ∫i o expune ∫i a∫a mai departe, dar pre∫edintele comisiei poate, el efectiv are obliga˛ia s„ sus˛in„, Ón numele comisiei, nu neap„rat Ón nume personal, ce a decis comisia“.

Acum, intr‚nd dincolo de aceast„ chestiune procedural„, noi, la un moment dat, c‚nd am discutat aceste lucruri, lu‚nd Constitu˛ia, am Óncercat s„ respect„m ni∫te etape care sunt Ón art. 64. ™i prima chestiune este: îFiecare Camer„ Ó∫i alege un Birou permanent“, ∫i atunci noi am spus o formul„ de genul acesta ∫i, dup„ aceea, bineÓn˛eles c„ am explicitat, c„ este vorba de regulament, care merge mai departe dec‚t Constitu˛ia, Biroul permanent pe care ∫i-l alege fiecare Camer„, cine e, din cine e compus. Dup„ care, mergem Ón continuare Ón Constitu˛ie ∫i apare: îPre∫edintele Camerei se alege pe durata mandatului“ ∫i a∫a mai departe. ™i am Óncercat s„ facem un calup de c‚teva articole Ón care s„ spunem cum se alege pre∫edintele Camerei, pe durata mandatului, Ón ce form„, modalit„˛ile tehnice etc.

Domnule pre∫edinte, este cu totul altceva...

singur configura˛ia politic„. El vr‚nd-nevr‚nd apar˛ine unui grup sau este independent sau ce este el.

Corect!

Dar el, o singur„ persoan„, nu poate s„ respecte textul Constitu˛iei. ™i atunci se vine Ón etapa a doua. Ceilal˛i membri ai Biroului permanent trebuie astfel ale∫i Ónc‚t, per total, cu pre∫edinte cu tot, Biroul permanent s„ respecte, aproximativ, bineÓn˛eles, c„ nu o s„ putem face Ómp„r˛ire exact„ la persoanele respective, configura˛ia politic„.

Ideea Constitu˛iei, ∫i aceast„ idee s-a discutat Ónc„ din 1991, a fost ca o majoritate s„ nu acapareze singur„ Biroul permanent.

Deci dac„, eu ∫tiu, un partid sau o alian˛„ are 51%, ea nu are prin vot dreptul s„ aib„ to˛i membrii Biroului permanent, deci, toat„ conducerea, ci conducerea s„ fie Ómp„r˛it„, ca ∫i conducerea comisiilor ∫i a∫a mai departe.

Drept urmare, eu propun colegilor s„ vot„m pentru amendamentul Grupului P.R.M., modificat cu î∫i apoi“...

De acord.

™i mai departe discut„m la celelalte alineate.

Nu, nu. Da˛i-mi voie s„ explic p‚n„ la sf‚r∫it... dup„ care, alegerea celorlal˛i membri ai Biroului permanent, ∫i iar„∫i am f„cut un calup de c‚teva articole Ón care am spus cum se face alegerea celorlal˛i membri ai Biroului permanent: la Ónceputul fiec„rei sesiuni, cu configura˛ia politic„ ∫i a∫a mai departe. Dup„ care, am mers mai departe ∫i am v„zut c„ Ón Constitu˛ie se spune: îMembrii Biroului permanent pot fi revoca˛i“. ™i atunci am Ónceput s„ facem un num„r de articole pentru revocare, care sunt mai la sf‚r∫it. Asta a fost, dac„ vre˛i, o anumit„ logic„.

Acum, Ón urma tuturor acestor dezbateri, Ón˛eleg c„ e vorba de amendamentul respins al Grupului P.R.M., primul de la art. 22, care, de fapt, reia formularea din vechiul regulament ∫i care spune: îDomnule, haide˛i s„ spunem Ónc„ de la Ónceput o formulare care este Ón Constitu˛ie“.

Drept urmare, eu cred c„ putem s„ mergem pe aceast„ variant„, deci, cu alte cuvinte, s„ admitem amendamentul. Admi˛‚nd amendamentul, nu mai trece formularea actual„ ∫i singura chestie pe care ar trebui s„ o mai punem la punct, Ónainte de a supune la vot, este dac„ introducem î∫i apoi“, pentru c„ domnul academician a spus c„ ar fi corect s„ introducem î∫i apoi“.

L-am auzit ∫i pe domnul Ungheanu cu aceast„ chestiune. Ar separa mai bine. Mie personal, s„ zic a∫a, mi-e indiferent, nu neap„rat e o chestiune care temporar Ómparte lucrurile exact. Se alege mai Ónt‚i pre∫edintele care, fiind o persoan„ unic„, nu are cum s„ respecte

Nu sunte˛i de acord, domnul T„r„cil„? Imediat, v„ dau cuv‚ntul, domnul T„n„sescu. Microfonul 3, domnul T„r„cil„.

## Domnule pre∫edinte,

Eu, Ón principiu, sunt de acord cu afirma˛iile f„cute de domnul Radu Berceanu, pe fond. Am spus Ón principiu, pentru c„ pe form„ ele sunt incorecte. ™i Óntrebarea pe care eu o adresez, prin dumneavoastr„, desigur, domnului pre∫edinte al comisiei, este aceea dac„, Ón prezent, noi avem regulament Ón Senat, adoptat prin hot„r‚rea Senatului? Pentru c„ aceast„ Hot„r‚re nr. 20/2003 a fost publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ ∫i este Ón vigoare. Aceasta este prima problem„.

Deci Regulamentul Senatului, sigur, se dezbate pe articole ∫i, la final, se voteaz„, dar el se aprob„ de Senat printr-o hot„r‚re a Senatului...

Corect!

...care se public„ Ón îMonitorul Oficial“.

## A∫a este.

Dac„ acest regulament aprobat de Senat ∫i publicat Ón îMonitorul Oficial“ este Ón vigoare ast„zi, comisia special„, grupurile parlamentare, senatorii pot s„ formuleze tot felul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 de amendamente care s„ vizeze modificarea textelor din regulamentul Ón vigoare. Pentru c„ noi avem ast„zi regulament.

Deci avem un prim amendament, care a rezultat din dezbaterile din comisie, ∫i cel care se g„se∫te Ón coloana nr. 1. La acest amendament avem ∫i amendamente respinse, dar amendamentele respinse vizeaz„ tocmai textul propus de c„tre comisia special„. Amendamentul respins nu vizeaz„ textul Ón func˛iune din Regulamentul Senatului.

De aceea, eu am spus, Ón momentul Ón care cei care au sus˛inut amendamentul Ón comisie ∫i l-au impus prin vot, prin acel vot de 6 la 5, ei au dreptul Ón plenul Senatului s„ spun„ îrenun˛„m la amendament ∫i revenim la textul ini˛ial“.

De ce spun acest lucru? Pentru c„ noi suntem lega˛i de Hot„r‚rea plenului Senatului publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 20 din noiembrie 2003.

Domnul T„r„cil„, eu a∫a am Ón˛eles c„ a spus ∫i domnul Berceanu, nu altceva. D‚nsul a f„cut afirma˛ia c„ textul propus acum de P.R.M. este textul din actualul regulament Ón vigoare. Asta a fost ideea.

Da, domnule pre∫edinte, chestiunea, dac„ vre˛i, este numai procedural„. Din cauz„ c„ noi la acest proiect de hot„r‚re a modific„rii Regulamentului Senatului am lucrat Ón dou„ valuri. Noi, de fapt, am avut hot„r‚rea ini˛ial„, din 21 februarie, care d„dea un termen de 30 de zile pentru depunerea de amendamente: 21 februarie — 21 martie. Amendamentul acesta a fost depus atunci, comisia l-a discutat, l-a adoptat ∫i, deci, dup„ acest prim val de amendamente, ca s„ spun a∫a, textul a r„mas îDup„ constituirea legal„ a Senatului se alege Biroul permanent al acestuia“.

Œn toamn„, s-a cerut, ∫i cu mare m„rinimie s-a acceptat, s„ se mai fac„ un al doilea val de amendamente, ∫i atunci, la acest al doilea val de amendamente, uneori s-au f„cut amendamente la primul val de amendamente, ∫i unele dintre aceste amendamente din al doilea val au fost de fapt amendamente de revenire la textul ini˛ial.

Drept urmare, este numai o chestiune procedural„. Noi, acum, Ón situa˛ia de fa˛„, nu are rost s„ intr„m Ón toate lucrurile acestea din trecut ∫i, dac„ accept„m amendamentul propus de P.R.M., cu u∫oara modificare, î∫i apoi“, ∫i acceptat„ de dumnealor, nu facem altceva dec‚t accept„m acest amendament ∫i prin acceptarea lui revenim la textul ini˛ial.

A∫a este.

Deci domnul T„n„sescu, scuza˛i-m„! V„ rog, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Exist„ o zical„, din p„cate, proletar„, îDe ce s„ fie simplu, dac„ se poate complicat“. Ne-am complicat, am

pierdut o jum„tate de zi pentru o chestiune simpl„, de logic„ simpl„, Ón loc s„ mergem Ónainte ∫i st„m la un articol f„r„ nici un sens. Este foarte clar. Eu mul˛umesc foarte mult domnului pre∫edinte Berceanu c„ admite aceast„ idee.

Domnule pre∫edinte Eckstein, domnul pre∫edinte Berceanu nu a f„cut nici o gre∫eal„ c„ a admis acest lucru, Ón pofida faptului c„ Ón comisie s-a g‚ndit ∫i s-a votat altfel, pentru c„, la urma-urmei, noi vrem s„ aducem la lumin„ acest regulament.

Vizavi de cuv‚ntul î∫i apoi“, noi, Ón principiu, nu ne opunem s„ ad„ug„m, numai c„ e bine s„ fim aten˛i cu acest îapoi“, care Ónseamn„ ∫i dup„ o or„, dup„ trei zile ∫i dup„ zece zile.... O s„ spune˛i îNu, c„ nu se poate“. C„ numai pre∫edintele, singur, nu... Dar poate ast„zi alege pre∫edintele ∫i dup„ patru zile Biroul permanent. Chestiunea asta cu îapoi“ e ca ∫i cu via˛a dup„ apoi.

Deci s„ fim pu˛in aten˛i. Œn principiu, nu am nimic Ómpotriv„, dar poate c„ ar fi bine s„ nu se mai adauge acest î∫i apoi“ ∫i s„ se pun„ exact textul pe care noi l-am propus ∫i care, de fapt, este preluat din regulamentul actual, era s„ spun vechi, Ómi cer scuze. V„ mul˛umesc.

Da, domnul T„r„cil„. Microfonul 3.

Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Domnul senator Berceanu, pre∫edintele comisiei speciale, nu s-a pronun˛at Ón leg„tur„ cu prima chestiune pe care eu am pus-o Ón discu˛ie.

Deci sigur c„ Grupul parlamentar P.R.M. a f„cut un amendament corect din momentul Ón care comisia special„ propunea un nou text.

Problema pe care eu am ridicat-o este c„, Ón prezent, avem un Regulament al Senatului adoptat prin Hot„r‚rea nr. 20 din 10 noiembrie 2003, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 834, din 24 noiembrie 2003.

Œntrebare. Aceast„ hot„r‚re este Ón vigoare sau nu? Dac„ este Ón vigoare, sigur c„ la ea putem s„ facem tot felul de amendamente. Pentru c„, altfel, de ce noi avem ultimul text care spune: îTextul actual este modificator ∫i prevederile contrare se abrog„“. Pentru c„ noi pe acestea le modific„m.

Da, domnul T„r„cil„, r„spunsul meu este, bineÓn˛eles, îda“, pentru c„, la ora actual„, lucr„m dup„ actualul regulament ∫i o s„ lucr„m dup„ actualul regulament p‚n„ c‚nd, eventual, c‚ndva, mai apoi, o s„ avem un alt regulament.

Eu am explicat ∫i de ce suntem Ón situa˛ia asta. Pentru c„ au fost mai multe amendamente. Acum problema este s„ vedem pe care text Ól adopt„m. Eu propun s„ adopt„m textul care a fost Ón vechiul regulament sau, dac„ vre˛i, textul pe care-l propune P.R.M.-ul, prin amendamentul dumnealor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 S„ renun˛„m ∫i la îapoi“, c„ poate creeaz„ confuzii ∫i Ón felul acesta r„m‚nem la textul Constitu˛iei ∫i totul este Ón regul„.

V„ mul˛umesc. Domnul Vasilescu. Microfonul 3.

Œn textul actualului regulament nu exist„ îapoi“, ci îdup„ care“. Juridic, îdup„ care“…

Nu. S-a renun˛at. Mergem cu textul din Constitu˛ie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Domnul Vasilescu, nu am ajuns acolo...

Am votat ∫i s„ le respingem pe celelalte...

Nu am ajuns acolo. S-a votat alin. 1.

Referitor la acest alineat 1...

Stimate coleg,

Am votat formularea, a fost acceptat„, pe cale de consecin˛„ nu pot s„-l mai supun la vot pe cel„lalt.

V„ consult legat de alin. 2 de la art. 22. Alin. 2 ∫i 3.

S„ citesc textul, nu?

Citi˛i-l, domnule!

Textul este urm„torul: îDup„ constituirea legal„ a Senatului, se aleg pre∫edintele Senatului ∫i ceilal˛i membri ai Biroului permanent al acestuia“.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci amendamentul acceptat propus de domnul Mihai Ungheanu, Ón˛eleg. De acord?

Nu, nu. La alin. 2.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Alin. 2 la art. 22.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

76 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

La alineatul...

Da, asta am spus de vreo trei ori. Asta e. Nu avem, domnule...

De ce v„ sup„ra˛i, domnul T„r„cil„? A∫a este.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Nu fi˛i sup„rat.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi...

...amendamentele respinse, supune˛i-le la vot ∫i s„ le respingem...

Am votat.

P„i la alin. 2 nu este nici un text nou.

Sta˛i un pic...

Amendamentul admis, sigur c„ da...

Stimate coleg...

Textul de la alin. 2, care spune din cine e format Biroul permanent al Senatului...

A∫a este...

...pre∫edinte ∫i a∫a mai departe...

™i v„d aici amendament propus de domnul Ungheanu...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 **Domnul Radu Mircea Berceanu:** Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter prezent Da, pentru c„ e o mic„ modificare ∫i toat„ lumea a Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor absent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe absent De acord? Da. Frunda György absent Supun la vot alin. 2, cu amendamentul admis, propus Funar Gheorghe prezent de comisie, de la art. 22. G„ucan Constantin absent O secund„, v„ rog. Acum v„ rog s„ vota˛i. Geoan„ Mircea Dan absent 74 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Georgescu Radu Cristian prezent V„ mul˛umesc. Gheorghe Constantin prezent Ne oprim aici, stima˛i colegi. Ha∫otti Puiu prezent PAUZ√ Ila∫cu Ilie absent * Iliescu Ion prezent Ilu∫c„ Daniel absent * * Ion Vasile prezent Iorga Nicolae absent DUP√ PAUZ√ Iorgovan Antonie prezent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„. Jurcan Dorel prezent V„ rog, apelul nominal. Loghin Irina absent„ V„ rog, domnule Antonie Iorgovan, s„ face˛i apelul Lupoi Mihail prezent Maior George Cristian prezent Mardare Radu C„t„lin prezent **Domnul Antonie Iorgovan:** Marinescu Marius prezent Antonie ™tefan Mihail prezent Markó Béla prezent Apostol Neculai prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Arca∫ Viorel prezent Mereu˛„ Mircea absent Ardelean Aurel absent Mih„escu Eugen absent Arion Viorel absent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Athanasiu Alexandru absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Basgan Ion absent Moraru Ion prezent Berceanu Radu Mircea prezent Mor˛un Alexandru Ioan absent Bindea Liviu-Doru prezent Neagoe Otilian absent Blaga Vasile absent Neagu Nicolae prezent Bobe∫ Marin absent Németh Csaba prezent Cazacu Cornelia prezent„ Nicolae ™erban absent C‚mpeanu Radu-Anton absent Nicolai Norica prezent„ C‚rlan Dan prezent Novolan Traian prezent Chelaru Ioan prezent Onaca Dorel Constantin absent Cintez„ Mircea prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Ciornei Silvia absent„ Oprescu Sorin Mircea absent Cioroianu Adrian Mihai absent Pascu Corneliu absent Cismaru Ivan absent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Copos Gheorghe absent P„unescu Adrian prezent Cozm‚nc„ Octav absent Pere∫ Alexandru prezent Cre˛u Corina absent„ Pete ™tefan prezent Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Petre Maria absent„ Cucuian Cristian prezent Petrescu Ilie absent Cuta∫ George Sabin prezent Popa Aron Ioan prezent Daea Petre absent Popa Dan Gabriel prezent David Cristian absent Popa Nicolae Vlad absent David Gheorghe prezent Popescu Dan Mircea absent Diaconescu Cristian absent Popescu Ionel absent Dina Carol prezent Popescu Irinel absent Dinescu Valentin absent Popescu Mihail prezent DÓncu Vasile absent Prodan Tiberiu Aurelian absent Duca Viorel Senior absent Puskás Valentin Zoltán prezent Dumitrescu Ion Mihai prezent R„doi Ion prezent Dumitrescu Viorel absent R„doi Ovidiu prezent

Da, pentru c„ e o mic„ modificare ∫i toat„ lumea a fost de acord.

De acord? Da.

Supun la vot alin. 2, cu amendamentul admis, propus de comisie, de la art. 22.

O secund„, v„ rog. Acum v„ rog s„ vota˛i.

74 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. V„ mul˛umesc.

Ne oprim aici, stima˛i colegi.

V„ rog, domnule Antonie Iorgovan, s„ face˛i apelul nominal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru absent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban-Cezar absent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan absent T„n„sescu Claudiu absent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent Terinte Radu prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana absent„ fiÓrle Radu absent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion absent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent Avem cvorum, domnilor colegi.

Stima˛i colegi,

Am reu∫it s„ face cvorumul de lucru.

Vom intra, Ón conformitate cu ordinea de zi, imediat, ∫i programul adoptat, Ón continuarea dezbaterilor pe proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.

Dau cuv‚ntul, pentru o alt„ problem„, domnului senator Puiu Ha∫otti, liderul Grupului parlamentar P.N.L.P.D. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ nu vorbesc Ón numele Grupului parlamentar P.N.L.-P.D., ci Ón numele tuturor, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi.

Da˛i-mi voie s„ transmit, a∫adar, Ón numele tuturor, colegului nostru Gheorghe Funar, la mul˛i ani, ast„zi este ziua Domniei sale

, ∫i s„-i doresc acela∫i succes Ón toate interven˛iile pe care le va avea de aici

Óncolo! Nu solicit Ón numele Domniei sale o pauz„ de consult„ri pentru a ne oferi un pahar cu ∫ampanie…

Stima˛i colegi,

La acest proiect de lege, avem un raport comun elaborat ∫i care a ˛inut seama ∫i de avizele date de comisie ∫i amendamentele f„cute, un raport comun, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ómpreun„ cu Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.

Œl invit pe domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul senator Eckstein Kovács Péter s„ ne prezinte raportul.

V„ anun˛, stima˛i colegi, c„ suntem Ón fa˛a unei legi complexe, cu 78 de articole, 67 de amendamente admise ∫i 244 de amendamente respinse.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Eckstein Kovács Péter. V„ rog.

Mai Ónt‚i Guvernul!

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

Guvernul a fost ieri prezent, dar dumneavoastr„ nu a˛i fost. ™i-a expus punctul de vedere.

## Stima˛i colegi,

Reprezentatul Guvernului a prezentat fundamentarea la proiectul de lege.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raport comun la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.

Cu adresa nr. L 202/2005 Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, precum ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i au fost sesizate spre dezbatere ∫i Óntocmirea raportului comun la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, trimis de Guvern. Comisiile au dezb„tut proiectul de lege Ón mai multe ∫edin˛e, Óncep‚nd cu 27 iunie p‚n„ la data de 7 iulie 2005. Œntruc‚t cele dou„ comisii au dezb„tut separat proiectul de lege, av‚nd puncte de vedere diferite cu privire la unele amendamente adoptate sau respinse, s-a hot„r‚t organizarea unei ∫edin˛e comune, Ón vederea definitiv„rii raportului comun.

Œn ∫edin˛a din 21 septembrie 2005, comisiile au hot„r‚t cu majoritate de voturi, 7 voturi pentru ∫i 5 voturi Ómpotriv„, voturile Ómpotriv„ fiind date de senatorii Antonie Iorgovan, Viorica Moisuc, Doru Ioan T„r„cil„, Liviu-Doru Bindea ∫i Radu Georgescu, s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1, care face parte integrant„ din prezentul raport. Este vorba de 67 de amendamente admise, care au fost promovate de senatori practic din toate grupurile parlamentare din Senatul Rom‚niei.

Proiectul de lege urm„re∫te reglementarea statutului minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, precum ∫i stabilirea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 unui cadru juridic corespunz„tor privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului institu˛ional al minorit„˛ilor na˛ionale, conform Programului de guvernare ∫i Constitu˛iei Rom‚niei.

Capitolul I ofer„ o defini˛ie a minorit„˛ilor na˛ionale ∫i a persoanelor care apar˛in minorit„˛ilor na˛ionale. De asemenea, sunt specificate principiile egalit„˛ii ∫i nediscrimin„rii, principiul libert„˛ii exprim„rii apartenen˛ei la o minoritate na˛ional„ ∫i alte principii semnificative.

Capitolul al II-lea consacr„ principiile referitoare la p„strarea, exprimarea ∫i dezvoltarea identit„˛ii na˛ionale.

Capitolele al III-lea ∫i al IV-lea definesc cadrul legal referitor la Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea organiza˛iilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. Este prezentat„ structura ∫i competen˛ele Consiliului Minorit„˛ilor Na˛ionale, subiect de drept public cu personalitate juridic„, compus din reprezentan˛ii organiza˛iilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale reprezentate Ón Parlamentul Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Trecem la dezbateri generale pe marginea raportului prezentat de c„tre cele dou„ comisii.

V„ rog, Ónscrieri la cuv‚nt. Domnul pre∫edinte Ion Iliescu, domnul Gheorghe Funar, domnul Adrian P„unescu, domnul pre∫edinte Markó Béla, domnul vicepre∫edinte Radu Berceanu.

Invit la microfon pe domnul pre∫edinte Ion Iliescu, primul Ónscris la cuv‚nt. Rog microfonul de la tribun„. V„ mul˛umesc foarte mult.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Ion Iliescu:**

Doresc s„ fac o interven˛ie relativ succint„ pentru a da posibilitatea ∫i altor vorbitori, inclusiv din partea grupului nostru, s„-∫i expun„ p„rerea, fiind chiar oameni care s-au ocupat mai Óndeaproape de studierea acestui material.

A∫ dori s„ Óncep subliniind faptul c„ Ón toat„ activitatea mea am acordat o aten˛ie deosebit„, ∫i acord ∫i acum, promov„rii unui cadru democratic, de respectare a drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale, de afirmare a identit„˛ii lor, de participare egal„, neÓngr„dit„ la via˛a politic„ ∫i social„ a ˛„rii.

Am fost unul din promotorii reprezent„rii organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale Ón C.P.U.N. ∫i apoi de promovare a prevederilor constitu˛ionale privind reprezentarea lor Ón Parlamentul Rom‚niei.

Suntem, de altfel, singura ˛ar„ european„ cu o asemenea practic„ ∫i nu trebuie s„ ne jen„m s„ subliniem acest lucru. Mi-a∫ dori ca ∫i rom‚nii din ˛„rile vecine s„ se bucure de acelea∫i drepturi pe care noi le acord„m at‚t prin prevederile Constitu˛iei, c‚t ∫i ale legisla˛iei specifice.

Œn leg„tur„ cu proiectul de lege prezentat privind statutul minorit„˛ilor, care Ó∫i propune s„ prezinte Ónsumat cadrul legal ∫i constitu˛ional general al drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale, a∫ vrea s„ fac c‚teva remarci. De altfel, am intrat ∫i eu Ón posesia textelor Comisiei de la Vene˛ia ∫i cel al comisarului pentru minorit„˛i al O.S.C.E., care am v„zut c„ s-a ∫i tradus ast„zi ∫i s-a distribuit, ∫i a∫ recomanda tuturor senatorilor s„ studieze atent aceste texte, pentru c„ ele prev„d ∫i con˛in observa˛ii pertinente care cred c„ este necesar s„ fie luate Ón considerare.

M„ rezum la c‚teva observa˛ii cu caracter general, care sunt subliniate, de altfel, ∫i Ón aceste texte de care vorbeam.

Cu privire la caracterul legii. Apreciind dorin˛a de a avea un asemenea text, un asemenea document care ofer„ cadrul general de prezentare a reglement„rilor de ansamblu, constitu˛ionale ∫i legale, privind drepturile minorit„˛ilor, cele dou„ institu˛ii observ„, pe bun„ dreptate, repetarea prea multor detalii din legile specifice, Ón special din Legea Ónv„˛„m‚ntului ∫i din cea a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 administra˛iei locale. O prim„ concluzie care s-ar impune, necesitatea de a cur„˛a Legea privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale de detalii, f„c‚nd trimiterile corespunz„toare la legile existente care abordeaz„ domeniile specifice. Œn schimb, cred c„ s-ar impune un preambul care s„ sintetizeze, ˛in‚nd seama de caracterul acestei legi, principiile care c„l„uzesc prevederile constitu˛ionale ∫i legale privind drepturile ∫i libert„˛ile asigurate Ón Rom‚nia pentru minorit„˛ile na˛ionale, protec˛ia ∫i afirmarea identit„˛ii ∫i culturii specifice, ca parte a patrimoniului comun al Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, care reflect„ ∫i principiul unit„˛ii Ón diversitate pe care Ól urm„rim Ón Óntreaga noastr„ politic„, asigurarea particip„rii la via˛a politic„ ∫i social„ f„r„ Óngr„diri, ca ∫i asigurarea integr„rii active a tuturor minorit„˛ilor na˛ionale, ca factor constitutiv al societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Invit la microfon pe domnul senator Berceanu, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Stima˛i colegi,

Œn mod evident suntem Ón fa˛a unei chestiuni delicate ∫i a unei problematici complexe. Nu at‚t legea Ón sine este complex„, c‚t problematica minorit„˛ilor na˛ionale, nu numai la noi, Ón Rom‚nia, ci peste tot Ón lume este o problematic„ delicat„, o problematic„ complex„, care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 trebuie tratat„ cu foarte mare aten˛ie ∫i care, uneori, a dat na∫tere la probleme grave Ón ˛„rile respective.

Cred c„ mul˛i din aceast„ sal„ Ó∫i aduc aminte ce a fost la noi c‚nd s-a adoptat, la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, Recomandarea nr. 1201. Adrian Severin era gata-gata s„ fie lin∫at prin diverse col˛uri ale patriei, inclusiv Ón propriul s„u partid. Au fost dezbateri Ón pres„ extrem de consistente, tensionate, cu puncte de vedere foarte diferite ∫i, de cele mai multe ori, men˛inute cu foarte mult„ for˛„. ™i iat„ c„ acum, dup„ ce a trecut un num„r bun de ani, constat„m c„, de fapt, nu neap„rat lucrurile erau at‚t de tragice ∫i nu neap„rat s-a petrecut ceva foarte grav Ón societatea rom‚neasc„, inclusiv Ón zonele unde sunt minorit„˛i na˛ionale Ón num„r mare, ca urmare a prevederilor, a recomand„rilor din 1201 ale Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei.

Cred c„ ar trebui totu∫i s„ facem o paralel„ ∫i s„ c„dem cu to˛ii de acord c„ prevederile prezentei legi, mai ales a∫a cum a fost ea amendat„ — s„ nu uit„m c„ sunt 67, dac„-mi aduc bine aminte cifra, de amendamente admise care au corectat o serie Óntreag„ de lucruri —, deci spuneam c„ legea, a∫a cum a fost amendat„, cred c„, dac„ va fi aplicat„ corect ∫i mai ales dac„ va fi aplicat„ cu bun„-credin˛„ de toate p„r˛ile ∫i de toate persoanele implicate sunt convins c„ va fi Óntruc‚tva, poate peste 10 ani, o amintire asem„n„toare cu Recomandarea 1201. Adic„ vom putea s„ constat„m, prin perspectiva timpului, c„ lucruri care ne-au speriat, lucruri care ne-au tensionat, lucruri la care, citindu-le, ne-am imaginat tragedii care s-ar putea Ónt‚mpla Óntr-un loc sau Ón altul, aplicate corect, aplicate cu bun„-credin˛„, n-au creat nici un fel de probleme ∫i au clarificat, au rezolvat o serie Óntreag„ de lucruri care, uneori, l„sate Ón cea˛a posibilelor interpret„ri de o parte ∫i de alta, determin„ mai multe tensiuni dec‚t o legiferare clar„, pe care toat„ lumea o ∫tie, o poate aplica, poate face apel sau poate face recurs la ea.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, liderul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Stima˛i invita˛i, personalit„˛i deosebite ale vie˛ii academice, ∫tiin˛ifice, culturale ∫i ale societ„˛ii civile din Rom‚nia,

La Ónceputul interven˛iei mele, permite˛i-mi s„-i mul˛umesc liderului Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D., domnul senator Puiu Ha∫otti, pentru surpriza pe care mi-a f„cut-o, ∫i colegilor care l-au aplaudat, v„ mul˛umesc pentru aceste ur„ri ∫i n„d„jduim c„ Ómpreun„ ne vom face datoria Ón Senatului Rom‚niei, inclusiv cu privire la proiectul de lege pe care Ól avem Ón dezbatere Óncep‚nd de ast„zi, cel cu privire la statutul minorit„˛ilor na˛ionale.

A∫a cum cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, dup„ alegerile de la sf‚r∫itul anului trecut U.DM.R., care s-a aflat Ón echip„ cu P.S.D., i-a tr„dat pe cei de la P.S.D. ∫i a trecut Óntr-o alt„ echip„, al„turi de Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. ∫i Partidul Umanist Rom‚n, la vremea respectiv„, Partidul Conservator, acum.

Pentru prima dat„ Ón istoria Rom‚niei, reprezentan˛ii etniei maghiare din Rom‚nia au reu∫it s„ dob‚ndeasc„ func˛ii deosebit de importante Ón Guvernul Rom‚niei: de viceprim-ministru, de mini∫tri, secretari de stat, prefec˛i, subprefec˛i, conduc„tori a numeroase institu˛ii deconcentrate. Toate aceste p‚rghii de putere ale statului rom‚n caut„ s„ le valorifice din plin Ómpotriva noastr„, a rom‚nilor, ∫i s„ ac˛ioneze pentru dezmembrarea teritorial„ a Rom‚niei. Consider„ c„ este cel mai favorabil moment pentru d‚n∫ii Ón aceast„ perioad„ de c‚teva luni p‚n„ la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Œn acest sens, profit‚nd de participarea la guvernare ∫i, Ón opinia mea, recurg‚nd la obi∫nuitul ∫antaj asupra celor cu care se afl„ Ón echip„ la guvernare, au recurs la dou„ modalit„˛i de ac˛iune, m„ refer la liderii extremi∫ti

ai U.D.M.R: pe de o parte, au adus Ón aten˛ia Guvernului, condus de domnul prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, aceast„ propunere legislativ„, care a devenit acum proiect de lege Ónsu∫it de Guvernul Rom‚niei.

Reprezentatul Guvernului, aflat Ón st‚nga mea, Ónt‚mpl„tor tot de etnie maghiar„, a sc„pat asear„ un porumbel ∫i ne-a spus c„ îde 10 ani U.D.M.R. a preg„tit aceast„ propunere legislativ„“. Acum a reu∫it s„ o aduc„ Ón aten˛ia Guvernului, Guvernul ∫i-a Ónsu∫it propunerea legislativ„ a U.D.M.R. ∫i se afl„ Ón fa˛a noastr„ sub forma unui proiect de lege.

Domnule senator, avem 78 de articole, dac„ ni le citi˛i pe toate.... Vom dezbate fiecare articol Ón parte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

Domnule pre∫edinte,

Mai am doar vreo zece. Pentru a Ón˛elege ∫i a argumenta ceea ce am afirmat la Ónceputul interven˛iei mele aduc aceste argumente. Sunt textele din lege.

Dac„ gre∫esc cumva, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ m„ aten˛iona˛i. Nu-mi apar˛in aceste texte ∫i nu am crezut, ca rom‚n — ∫i acum, devenit senator rom‚n —, c„ voi avea ∫ansa s„ citesc, vreodat„, asemenea texte Óndreptate Ómpotriva statutul na˛ional unitar rom‚n ∫i a limbii rom‚ne.

Art. 18 alin. 4: îŒn institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt de stat Ón care func˛ioneaz„ subunit„˛i cu predare Ón limba matern„ deciziile legate de Ónfiin˛area, desfiin˛area sau reorganizarea acestor subunit„˛i se iau numai cu acordul Consiliului Na˛ional al Autonomiei Culturale al minorit„˛ii na˛ionale Ón cauz„.“

Art. 18 alin. 5: îLa numirea sau schimbarea conducerii institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt este obligatorie consultarea Consiliului Na˛ional al Autonomiei Culturale al minorit„˛ii na˛ionale Ón cauz„, respectiv a organiza˛iei respective a acelei minorit„˛i na˛ionale.“

Art. 18 alin. 6: îOrganiza˛iile reprezentative ale minorit„˛ilor na˛ionale, prev„zute Ón prezenta lege, sunt abilitate, la nivel na˛ional sau jude˛ean, dup„ caz, de a ini˛ia Ónfiin˛area de institu˛ii sau subunit„˛i ale institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt existente cu predare Ón limba matern„ a minorit„˛ii na˛ionale respective la toate nivelurile ∫i Ón toate domeniile de specialitate, dac„ solicitarea este fundamentat„ cu un num„r suficient de elevi sau studen˛i poten˛iali, conform legisla˛iei Ón vigoare.“ Deci, Ón func˛ie de num„rul de elevi sau studen˛i poten˛iali.

Art. 19 alin. 3: îPentru garantarea ∫anselor egale privind accesul la manualele ∫colare, statul organizeaz„ proceduri de achizi˛ii publice, asigur‚nd selec˛ia separat„ pentru manualele destinate Ónv„˛„m‚ntului Ón limbile minorit„˛ilor na˛ionale.“

Deci organiz„m licita˛ii pe criterii etnice.

Art. 20 alin. 1: îStatul asigur„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale at‚t protejarea ∫i conservarea mo∫tenirii culturale, c‚t ∫i dezvoltarea creativit„˛ii contemporane.“

Art. 20 alin. 2: îMinorit„˛ile na˛ionale au dreptul la institu˛ii culturale de drept public.“

Art. 21 alin. 1: îLa Ónfiin˛area, desfiin˛area organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iilor de cultur„ de drept public sau a subunit„˛ilor acestora, Ón limba minorit„˛ii na˛ionale, precum ∫i a celor care au drept scop cercetarea, p„strarea ∫i dezvoltarea culturii proprii, vor fi consulta˛i Ón mod obligatoriu reprezentan˛ii minorit„˛ii na˛ionale respective, iar toate aceste m„suri se vor lua numai cu acordul Consiliului Na˛ional al Autonomiei Culturale.“

Art. 21 alin 2: îNumirea sau schimbarea conducerii institu˛iilor de cultur„ de drept public se face numai Ón condi˛iile prev„zute la alin. 1“. Respectiv, cu acest acord al Consiliului Na˛ional al Autonomiei Culturale.

Art. 21 alin. 3: îŒn cazul Ón care func˛ia de conducere se ocup„ prin concurs, candida˛ii care doresc s„ se Ónscrie la concurs vor da Ón mod obligatoriu o prob„ eliminatorie de cunoa∫tere a limbii ∫i culturii minorit„˛ii na˛ionale respective.“

Art. 21 alin. 4: îComisia de examinare, pentru proba prev„zut„ la alin. 3, se desemneaz„ de Consiliul Na˛ional al Autonomiei Culturale al minorit„˛ii na˛ionale Ón cauz„.“ Nu ∫tiu ce rost mai are Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Art. 22: îAutorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i locale competente au obliga˛ia ca, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii minorit„˛ilor na˛ionale, s„ conserve ∫i s„ pun„ Ón valoare monumentele istorice ∫i patrimoniul cultural mobil apar˛in‚nd acestora.“

Art. 23: îStatul ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale vor sprijini prin intermediul organiza˛iilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale diverse programe culturale, ac˛iuni de r„sp‚ndire, propagare ∫i popularizare a valorilor culturale, a tradi˛iilor folclorice, a rela˛iilor inter∫i multiculturale, a cre„rii de opere literare, de studii ∫tiin˛ifice Ón limba matern„, activitatea de cercetare literar„ ∫i istoric„ a comunit„˛ii respective.“

Art. 24 alin. 2: îStatul va sprijini promovarea culturii minorit„˛ilor na˛ionale Ón str„in„tate, prin intermediul centrelor culturale rom‚ne, la nivel cel pu˛in egal cu ponderea fiec„rei minorit„˛i na˛ionale.“

Art. 26 alin. 1: îPosturile publice de radiodifuziune ∫i de televiziune asigur„, la ore adecvate ∫i cu posibilit„˛i de audiere, respectiv vizionare pe Óntregul teritoriu al ˛„rii, spa˛ii pentru emisiunile Ón limba minorit„˛ilor na˛ionale.“

Art. 26 alin. 2: îConducerea redac˛iilor Ón limba minorit„˛ilor na˛ionale de la posturile publice de radiodifuziune ∫i de televiziune este numit„ numai cu acordul Consiliului na˛ional al Autonomiei Culturale al minorit„˛ii na˛ionale Ón cauz„, respectiv dup„ consultarea organiza˛iei respective a acelei minorit„˛i na˛ionale.“

Art. 26 alin. 3: îLa cererea fundamentat„ a minorit„˛ilor na˛ionale se asigur„ emisiuni de radio sau televiziune regionale Ón limba acestora, la posturile publice, pe tot parcursul zilei. Aspectele legate de asigurarea acestor emisiuni se reglementeaz„ prin norme speciale.“

Art. 27: îŒn conformitate cu principiul egalit„˛ii de ∫anse statul, prin organele sale competente, faciliteaz„ Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea de posturi private de radiodifuziune ∫i televiziune apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, precum ∫i recep˛ionarea direct„ de programe de radio ∫i de televiziune care emit Ón limbile minorit„˛ilor na˛ionale din alte state.“

Art. 28: îStatul garanteaz„ egalitatea cultelor, precum ∫i autonomia institu˛ional„ ∫i func˛ional„ a acestora.“

La art. 31 se precizeaz„ urm„toarele: îŒn unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care cet„˛enii apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale au o pondere semnificativ„, Ón condi˛iile Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, se asigur„:

— folosirea limbii minorit„˛ii na˛ionale Ón scris ∫i oral Ón rela˛iile cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale, precum ∫i cu serviciile publice deconcentrate;

— se asigur„ inscrip˛ionarea denumirii localit„˛ilor, a str„zilor, precum ∫i denumirii institu˛iilor publice ∫i Ón limba minorit„˛ilor na˛ionale respective;

— se asigur„ publicarea actelor administrative ∫i normative ∫i Ón limba minorit„˛ii na˛ionale respective;

— se asigur„ comunicarea, la cerere, a actelor administrative individuale ∫i Ón limba minorit„˛ii respective;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005 — se asigur„ folosirea limbii materne Ón ∫edin˛ele consiliilor locale ∫i jude˛ene;

— se asigur„ organizarea unor cursuri pentru recalificare profesional„ ∫i Ón limba minorit„˛ii na˛ionale respective;

— se asigur„ posibilitatea organiz„rii cursurilor ∫i a examenelor pentru ob˛inerea permisului de conducere auto ∫i Ón limba minorit„˛ii na˛ionale respective.

Autorit„˛ile publice centrale, la cererea organiza˛iei respective a minorit„˛ii na˛ionale, vor asigura, Ón condi˛iile legii, publicarea actelor cu caracter normativ de interes general ∫i Ón limba minorit„˛ii respective. Statul garanteaz„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale dreptul de a-∫i Óncheia c„s„toria, Ón fa˛a ofi˛erului st„rii civile, Ón limba matern„. De˛inu˛ii penitenciarelor pot folosi limba matern„ Ón comunicarea Óntre ei ∫i vizitatori, de asemenea, pot primi ∫i expedia scrisori Ón limba matern„. Œn vederea garant„rii ∫i exercit„rii drepturilor Ónscrise la...“

Stimate coleg, domnule senator Funar, v„ rog eu frumos, legea are Ónc„ 78 de articole. Sunte˛i la articolul 30. Vom lua fiecare articol Ón parte. Avem amendamente pe care le vom dezbate...

## **Domnul Gheorghe Funar:**

M„ apropii de final, domnule pre∫edinte ∫i voi insista pe parcursul dezbaterilor, pentru c„ am, Ómpreun„ cu colegii mei, senatorii P.R.M., peste o sut„ de amendamente care nu au fost acceptate de comisie. Ce este interesant? Pot fi membri ai unei organiza˛ii a cet„˛enilor apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale ∫i persoane care nu apar˛in acelei minorit„˛i, dar num„rul acestora nu poate dep„∫i 25% din num„rul total al membrilor organiza˛iei, at‚t la nivel local, c‚t ∫i la nivel na˛ional. Sunt multe alte prevederi, extrem de periculoase, Ón acest proiect de lege.

M„ apropii de final, domnule pre∫edinte, f„c‚nd trimitere la articolul ultim din proiectul de lege, art. 78, care precizeaz„ c„ la intrarea Ón vigoare a prezentei legi orice dispozi˛ie contrar„ se abrog„. Acceptarea acestui text ar modifica Constitu˛ia Rom‚niei, Legile electorale, Legea Ómp„r˛irii administrativ-teritoriale, Legea Ónv„˛„m‚ntului, Legea administra˛iei publice locale, Legea audiovizualului, Legea de organizare a Guvernului, Legea finan˛elor publice locale, Legea privind Statutul func˛ionarilor publici, Regulamentul Senatului ∫i al Camerei Deputa˛ilor, Legea partidelor politice, Legea contenciosului administrativ, Legea bugetului, legisla˛ii Ón domeniul actelor de stare civil„, legisla˛ii Ón domeniul culturii, Codul rutier ∫i multe altele.

Av‚nd Ón vedere argumentele prezentate, la care vom ad„uga multe altele cu ocazia dezbaterilor din Senat, Ón leg„tur„ cu amendamentele admise ∫i cele respinse, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota Ómpotriva proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, care constituie un act de tr„dare na˛ional„, care vizeaz„ dezmembrarea teritorial„ a Rom‚niei, transformarea ˛„rii noastre Ón Republica Federal„ Rom‚nia. Totodat„, acest proiect de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale pune Ón pericol aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, un obiectiv de interes na˛ional.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Markó Béla, din partea Grupului U.D.M.R. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Domnule pre∫edinte, nu Ón˛eleg de ce nu l-a˛i l„sat sau n-a˛i vrut s„-l l„sa˛i pe domnul senator Gheorghe Funar s„ citeasc„ legea. Ast„zi, totu∫i, a avut ocazia s„ fac„ o lectur„ cu adep˛ii Domniei sale ∫i cei care ne atac„ ne vor ataca Ón continuare Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ sau, eventual, se vor r„zg‚ndi. Dar apropo de acest discurs, domnul senator a v„rsat peste noi o serie de murd„rii. Trebuie s„ m„ exprim a∫a ∫i v„ rog s„ m„ scuza˛i de aceast„ exprimare. Am fost califica˛i ∫antaji∫ti, tr„d„tori, ∫ovini, antirom‚ni, antieuropeni, iredenti∫ti (citez din acest discurs). Am fost acuza˛i de un plan diabolic.

Domnule senator, trebuie s„ ∫ti˛i c„ astfel de murd„rii se revars„ pe cel care le ini˛iaz„ ∫i-l calific„ pe cel care le folose∫te. De mult voiam s„ v„ Óntreb, ∫i scuza˛i-m„ c„ folosesc aceast„ ocazie, dar trebuia s„ v„ Óntreb Ón mod public de mult: cum se Ónt‚mpl„ c„ dumneavoastr„, care proveni˛i dintr-un or„∫el b„n„˛ean foarte frumos, S‚nnicolaul Mare, de unde provine o alt„ personalitate, extrem de important„ pentru noi, to˛i, Bela Bártok, compozitorul, care a f„cut un serviciu extrem de mare at‚t maghiarilor din aceast„ ˛ar„, c‚t ∫i rom‚nilor, ∫i activitatea acestui compozitor a fost cel mai splendid ∫i cel mai eficient act de reconciliere na˛ional„, deci cum se Ónt‚mpl„ c„ provenind dintr-un astfel de mediu propaga˛i contrariul a tot ceea ce au f„cut b„n„˛enii, Ón general, ∫i a f„cut inclusiv acest mare compozitor? Dar la aceste Óntreb„ri bineÓn˛eles c„ r„spunde fiecare dintre noi. Permite˛i-mi s„ m„ refer la acest proiect de lege pe care-l dezbatem ast„zi. Atunci c‚nd m„ refer la acest proiect de lege, bineÓn˛eles c„ trebuie s„ fac o retrospectiv„ a celor 15 ani de c‚nd suntem noi Ómpreun„, ca forma˛iuni politice, ca via˛„ politic„, ca via˛„ ob∫teasc„ din Rom‚nia, aici, Ón Bucure∫ti, aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i trebuie s„-mi amintesc de drumul pe care l-am parcurs cu to˛ii, inclusiv ∫i noi, cei din U.D.M.R., inclusiv eu. Am parcurs un drum extrem de anevoios ∫i de lung ∫i extrem de important.

Noi, cei din U.D.M.R., am plecat de la contestarea condi˛iilor minorit„˛ilor din Rom‚nia, am plecat de la o situa˛ie ∫i de la o analiz„, c‚nd, practic, minorit„˛ile n-au avut nici un fel de drepturi necesare pentru d„inuirea lor.

™i chiar unicat.

## **Domnul Markó Béla:**

Acesta este calificativul sau calificarea Ónaltului comisar al O.S.C.E.

Dac„ citim ∫i mai ales dac„ citim Ón limba englez„, eu a∫ recomanda s„ fim foarte aten˛i, fiindc„ nu este vorba numai de nuan˛e, ci de diferen˛e esen˛iale.

Stima˛i colegi, care este noutatea acestui proiect de lege? Cred c„ aici este esen˛a dezbaterii noastre. Aceast„ lege sau acest proiect de lege nu vizeaz„ reglementarea Ón domeniul utiliz„rii limbii materne, Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului Ón limba matern„. Aceast„ lege Ónsumeaz„, inventariaz„ ca o lege-cadru acele dispozi˛ii de principiu care se refer„ la utilizarea limbii materne Ón diferite domenii, Ón administra˛ie, Ón justi˛ie, c‚t ∫i dreptul la Ónv„˛„m‚ntul Ón limba matern„ sau, eventual, alte drepturi Ón domeniul informa˛iei, mass-media.

Aceste drepturi exist„ Ón Rom‚nia, ele sunt detaliate Ón mare parte cu procentaje, de exemplu, ceea ce Ón aceast„ lege nu figureaz„. Se enun˛„ c„ minorit„˛ile au dreptul la utilizarea limbii materne Óntr-un procentaj semnificativ, dar procentajul este inclus Ón alte legi.

Din acest punct de vedere nu exist„ nici o noutate. ™i cei care afirm„ c„ ar veni acest proiect cu alte idei, alte dispozi˛ii fa˛„ de cele existente v„ induc Ón eroare.

Œn schimb, exist„ o noutate, Óntr-adev„r, important„, dar o noutate Ón leg„tur„ cu care avem o obliga˛ie constitu˛ional„, fiindc„ Constitu˛ia modificat„ ne oblig„ ca, prin lege organic„ s„ reglement„m statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia. BineÓn˛eles c„ a∫ putea s„ citez

∫i alte legi, deci documente interna˛ionale: Conven˛iacadru a minorit„˛ilor, Carta limbilor regionale ∫i minoritare, a∫ putea cita Legea minorit„˛ilor din Ungaria, din Serbia sau din Slovacia, reglement„ri legale, care, Ón anumite privin˛e, mai ales Ón ceea ce prive∫te dreptul de decizie al minorit„˛ilor, Óntr-adev„r, sunt foarte asem„n„toare cu acest proiect. Dar nu fac acest lucru, nu vreau s„ motivez necesitatea adopt„rii unei astfel de legi prin documente interna˛ionale, prin alte obliga˛ii interna˛ionale, ci prin obliga˛ia noastr„ proprie, prin propria noastr„ obliga˛ie; majoritate ∫i minoritate Ón aceast„ privin˛„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi,

M„ simt dator cu o informa˛ie vizavi de cele spuse de c„tre domnul senator Berceanu, care a f„cut frecvent referire la Recomandarea 1201 ∫i aplicarea ei Ón Rom‚nia.

Œntruc‚t am fost unul din principalii actori Ón aceast„ problem„, Ón perioada 1992—1996, vreau s„ informez plenul Senatului, pe l‚ng„ faptul c„ nici o conven˛ie interna˛ional„ nu face referire la drepturi colective ∫i autonomie pe criterii etnice, cu excep˛ia Recomand„rii 1201, pe care Rom‚nia nu a acceptat-o, ∫i, ca atare, cunoa∫te˛i foarte bine disputele destul de dure pe care le-am avut Ón 1995, la Paris, c‚nd a avut loc Pactul de stabilitate, pe de o parte, ∫i ulterior, Ónc„ un an de zile, p‚n„ c‚nd am semnat Tratatul politic de baz„ cu Ungaria, care a fost semnat de mine ∫i de domnul Gyula Horn, cu condi˛ia excluderii Recomand„rii 1201, cu referire la drepturi colective ∫i autonomie pe criterii etnice.

Era de datoria mea s„ v„ dau aceste informa˛ii. V„ mul˛umesc c„ m-a˛i urm„rit.

Domnul senator P„unescu, domnul senator Puiu Ha∫otti, dup„ aceea.

V„ dau cuv‚ntul la urm„, domnule Puskás.

A fost o informa˛ie, nu un discurs politic. Da, domnule Puskás, pofti˛i. Microfonul 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem de acord ca mai mul˛i vorbitori s„ participe la dezbaterea general„, dar conform regulamentului trebuie s„ supune˛i votului plenului. Noi vom vota acest lucru.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator Puskás, ideea... De comun acord, au fost cam doi vorbitori de la fiecare grup. Dori˛i mai mul˛i,

## Domnule pre∫edinte,

Nu pe mine m„ urm„re∫te Senatul s„ m„ schimbe, ci pe dumneavoastr„, dac„ nu respecta˛i regulamentul.

V„ rog s„ supune˛i votului, c„ e mai bine.

Am Ón˛eles. Sunt mai multe Ónscrieri la cuv‚nt: domnul Eckstein, domnul Bindea...

Da. ™i era ∫i un vorbitor.

Deci supun la vot cererea grupurilor pentru a l„sa discu˛iile libere.

V„ rog s„ vota˛i. La dezbateri generale, bineÓn˛eles. Relu„m votul, c„ au venit ∫i ceilal˛i colegi. Toat„ lumea, toate grupurile au propus acest lucru.

Numai o secund„, domnule senator P„unescu.

Da.

S„ apar„ pe ecran, c„ nu pot s„ v„ dau startul la vot.

Acum v„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i prelungirea discu˛iilor, adic„ mai multe lu„ri de cuv‚nt.

Dar nu am cartela la mine. Adaug un vot.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Cu 63 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, 7 ab˛ineri, s-a aprobat.

Procedur„, domnule pre∫edinte.

V„ rog, procedur„, ave˛i cuv‚ntul. Trebuia s„ cobor la microfon. Am Ón˛eles.

## V„ mul˛umesc.

Este vorba c„, Óntr-adev„r, a fost c‚te un vorbitor de la fiecare grup parlamentar. Œn aceste condi˛ii, v„ rog s„ deschide˛i o nou„ list„ ∫i m„ Ónscriu ∫i eu la dezbateri generale.

Corect.

Mul˛umesc.

Corect. Numai o secund„, domnule senator P„unescu. Deci, dac„ am re˛inut bine, dup„ domnul Adrian P„unescu, domnul Puiu Ha∫otti, care a fost mai devreme,

domnul Bindea a fost mai devreme, domnul Eckstein, domnul R„zvan Theodorescu, da? ™i replic„ la sf‚r∫it. V„ mul˛umesc.

Domnule senator, ne cerem scuze, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Mul˛umesc.

Domnule fost prim-ministru, dup„ 10 ani m-a˛i obligat s„-mi amintesc c„ ∫i dumneavoastr„, ∫i ministrul de externe din acel moment, al Rom‚niei, domnul Mele∫canu, merita˛i omagiul nostru pentru t„ria de caracter cu care v-a˛i b„tut pentru echilibru ∫i Ómpotriva Ónc„lc„rii celor mai elementare drepturi ale acestei ˛„ri, Ómpotriva drepturilor colective ∫i Ómpotriva autonomiei pe criterii etnice.

Eu credeam c„ toate acestea au r„mas Ón istorie. V„d Óns„ c„ ele revin cu o sporit„ violen˛„, uneori cu o sporit„ ipocrizie.

Trebuie s„ reamintesc faptul c„ Ón 1995 toate partidele politice din Rom‚nia au fost de acord cu pozi˛ia premierului rom‚n Nicolae V„c„roiu Ón aceast„ chestiune. ™i nu era o perioad„ Ón care acordul Óntre partide s„ fie a∫a de u∫or de realizat.

Ceea ce ni s-a propus de c„tre Guvernul rom‚n actual, spre triste˛ea noastr„, ∫i nu spre onoarea lui, Óncalc„, pe de alt„ parte, ∫i tratatul politic de baz„ cu un stat vecin, care prevedea lucruri precise ∫i margini precise ale acestei reglement„ri.

S„ spunem c„ pu˛ine ˛„ri au f„cut at‚t de mult ca Rom‚nia pentru minorit„˛ile sale. Rom‚nul ∫tie, din propria lui experien˛„, ce sensibilitate special„ are omul aflat printre str„ini. ™i una dintre experien˛ele cele mai tragice ale rom‚nului este via˛a lui Óntr-o Transilvanie Ón care a fost batjocorit ∫i jupuit de viu.

Din aceast„ experien˛„ rom‚nul nu a Ón˛eles c„ trebuie, la r‚ndul lui, atunci c‚nd Ó∫i recap„t„ drepturile, s„ distrug„ pe al˛ii, ci, dimpotriv„, s„ participe al„turi de al˛ii la reglementarea corect„ a drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale ∫i s-a str„duit s„ nu fie str„in pentru minorit„˛ile sale.

™i Ón ace∫ti ani Rom‚nia a f„cut ∫i face eforturi excep˛ionale ca fiecare minoritate na˛ional„ s„ se simt„ acas„, aici, Ón Rom‚nia. Dar, se vede treaba, prea multul abuziv devine, la un moment dat, la fel de primejdios ca ∫i prea pu˛inul.

Neav‚nd puterea s„ ne ofere mai mult„ p‚ine, mai mult„ demnitate, mai mult„ modernitate — ∫i eu nu acuz, spun doar ce se Ónt‚mpl„ —, mai multe locuri de munc„, mai mult„ siguran˛„ a zilei de m‚ine, mai mult„ pace la v‚rf, Óntre lideri, Guvernul T„riceanu ne-a oferit aceast„ adev„rat„ nou„ Constitu˛ie, chitit„ s„ loveasc„ bazele ∫i prevederile celeilalte Constitu˛ii, Constitu˛ia Rom‚niei.

Da. Sigur, dar eu m„ g‚ndeam a∫a, ca nemuritor, nu-i a∫a de... 30, dintr-o nemurire e pu˛in... ™i era bine s„ nu facem gre∫eli. Nici noi, cei care venim din st‚nga e∫ichierului, nu am avut totdeauna comportamentul pe care Ól pretind eu acum cu privire la preten˛iile aceleia∫i forma˛iuni politice. Politice ∫i culturale. Acesta este adev„rul. Dar b„t„liile noastre au fost ∫i Ón„untru foarte aspre ∫i ni s-a cerut de mai multe ori capul, ∫i eram ∫i pe punctul s„-l d„m, cu condi˛ia s„ aib„ dumnealor popice la nivelul capului nostru.

Acuz de indiferen˛„ pe to˛i aceia care nu vor avea r„bdarea, seriozitatea ∫i profunzimea de a citi ∫i de a merge la esen˛e. Este o grav„ abdicare de la standardele europene ∫i constitu˛ionale, de dragul unui confort jalnic de c‚teva voturi, care a˛i v„zut cum se Óntorc. Depinde de cum joac„ Ón seara aia c„pitanul de echip„. ™i odat„, m‚ine pe la pr‚nz, afl„m c„ nu mai era nevoie de toat„ chestia asta, pentru c„ respectivul c„pitan de echip„ a avut o pozi˛ie excep˛ional„ pe care o citez, a citat-o ∫i domnul Geoan„, dar o citez ∫i eu: îVreau s„ ∫ti˛i c„ autonomia unei palme de p„m‚nt este un act de tr„dare na˛ional„. Rom‚nia este Óntreag„, e rotund„ ∫i nici o autonomie nu poate func˛iona Ón interiorul frontierelor na˛ionale. C‚t„ autonomie este la Gala˛i, Ia∫i sau Bucure∫ti, aceea∫i autonomie ∫i la T‚rguMure∫. Acesta este punctul de vedere al Alian˛ei“. Semnat, Traian B„sescu, ast„zi pre∫edintele Rom‚niei.

Domnilor, doamnelor, toate cele pe care le spun nu inten˛ioneaz„ s„ opreasc„ pe nimeni din drumul s„u, dar nici aceast„ lege care ne prive∫te pe to˛i...

... Pofti˛i?.. Mi-ar face mare pl„cere s„ Ón˛eleg ce a˛i spus...

O s„ v„ rog respectuos s„ nu dialoga˛i. Nici sala cu vorbitorul, nici vorbitorul cu sala.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

A! O voce cunoscut„. Nu ∫tiam c„ s-a schimbat. Bine. Mul˛umesc.

Prima chestiune era s„-i spune˛i dumnealui ori s„ tac„, ori s„ vorbeasc„ descifrabil. Parc„... Nu?!... S„ Óncepe˛i cu cauza.

Obliga˛ia mea era s„-i spun ∫i i-am spus s„ nu dialogheze cu dumneavoastr„, ∫i v„ rog nici dumneavoastr„ s„ nu dialoga˛i cu sala.

Nu am remarcat s„-i fi spus asta, dar, m„ rog. Vorba prozatorului Nicolae Velea: îV„lul duio∫iei“.

Da. Dac„ pentru c‚teva voturi trebuiau f„cute ni∫te compromisuri de acest fel, mai bine vorbea˛i cu c‚˛iva dintre noi ∫i le ob˛inea˛i gratis, Ón schimbul unei minime verticalit„˛i a pozi˛iei fa˛„ de aceast„ lege. C„ci, Ón spe˛„, Ón timp ce punctul 13 al Raportului explicativ asupra Conven˛iei-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale stipuleaz„ expres ∫i limpede, parc„ direct pentru ini˛iatorii acestei erori, c„ implementarea principiilor acestei conven˛ii nu implic„ recunoa∫terea de drepturi colective, accentul fiind pus pe protec˛ia persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, proiectul de lege consacr„ sau Óncearc„ s„ consacre drepturi colective, Ón primul r‚nd prin introducerea conceptului de minoritate na˛ional„, ca subiect de drepturi ∫i libert„˛i, str‚ns legat de autonomia teritorial„ pe criterii etnice. Prin folosirea sistematic„ a sintagmei îminorit„˛ile na˛ionale, precum ∫i persoanele apar˛in‚nd acestora au dreptul la“... se urm„re∫te introducerea drepturilor colective care, Ón mod explicit ∫i implicit, nu sunt recunoscute Ón legisla˛ia intern„ ∫i interna˛ional„. Acestea reglementeaz„ ∫i acord„ drepturi doar persoanelor care apar˛in minorit„˛ilor na˛ionale, nu minorit„˛ilor na˛ionale ca subiect de drept. Este o distinc˛ie pe care, Ón goana calului, nu avem cum s„ o observ„m, dar oprindu-ne ∫i Óncerc‚nd s„ vedem despre ce este vorba, constat„m c„ este o distinc˛ie fundamental„. Proiectul este un trist abuz. Filozofia lui cea mai ad‚nc„ este un defect fa˛„ de istorie ∫i fa˛„ de politic„. Nu amendamente la una sau alta dintre frazele... Nu.

Mie Ómi pare r„u c„ domnul Markó Béla, care este un rafinat scriitor, a g„sit de cuviin˛„ s„-l loveasc„ pe pre∫edintele Ion Iliescu, care a f„cut at‚tea concesii pentru echilibrul na˛ional. Noi am crezut c„ prea multe. Dumneavoastr„ a˛i g„sit de cuviin˛„ s„-l lovi˛i azi, ∫i Ón lips„, ∫i c‚nd nu mai era pre∫edinte al ˛„rii, pentru un fapt care este evident. F„r„ voia pre∫edintelui ˛„rii, Ón ace∫ti ani, nu se ob˛inea aproape nimic dintre lucrurile pe care le-a˛i ob˛inut. A fost un consens care, Ón perspectiv„ istoric„, poate fi justificat, dar nu merit„ acest tratament dup„ c‚˛iva ani, dup„ plecarea de la Cotroceni.

V„ a∫tept„m!

Bine, s„ nu v„ coste.

Trec peste unele lucruri pe care nu este vreme s„ le dezbatem Ón am„nunt, dar spun, rostul nostru aici nu este, nu poate fi cel de acceptat. Lovirea propriei Constitu˛ii, pe care am jurat egal, prin legi care-∫i propun modificarea a ceva ce nu poate fi modificat, modul de a fi al îstatului na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil“.

Dac„ trebuie intrat Ón fondul adev„ratei drame s„ o facem prin con˛inutul s„u actual. Proiectul legii minorit„˛ilor nu asigur„ Ón nici un fel c„ este preocupat, nici superficial, nici formal, de m„surile de protec˛ie cu caracter normativ sau administrativ prin care s„ se realizeze garantarea p„str„rii, dezvolt„rii ∫i exprim„rii identit„˛ii etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase a persoanelor apar˛in‚nd majorit„˛ii Ón localit„˛ile unde acestea sunt numeric minoritare, situa˛ie Ón care se afl„ rom‚nii din jude˛ele Covasna ∫i Harghita, Óntr-o adev„rat„ tragedie, se Óncalc„ toate conven˛iile ∫i se Óncalc„ toate rela˛iile de bun-sim˛ care ar trebui s„ ne guverneze.

Dureros, atemporal ∫i ilogic antieuropean ∫i cinic, Ón forma actual„, proiectul de lege pune foarte mult accentul pe ceea ce separ„ pe minoritari de majoritari. Nu sunt nici m„car preluate ∫i folosite concepte ∫i termeni precum: respectarea integrit„˛ii teritoriale, toleran˛„, dialog intercultural, respect reciproc, Ón˛elegere, cooperare, colaborare, pluralism cultural, coeziune social„, respect reciproc, Ón acest proiect sfid„tor nu se asigur„ egalitatea Óntre persoanele apar˛in‚nd unei minorit„˛i ∫i cele apar˛in‚nd majorit„˛ii, ci doar privilegii pentru minoritari Ón dauna majoritarilor, c„ci acesta este adev„rul, discriminarea pozitiv„ devine discriminare negativ„ Óntr-un context negativ...

Œnchei Ón c‚teva momente... Deoarece toate prevederile proiectului, Ón forma lor actual„, cuprind doar drepturile persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. Ar fi fost necesar ∫i un capitol, m„ g‚ndesc, din partea Guvernului Rom‚niei, substan˛ial, referitor la obliga˛iile minorit„˛ilor ∫i cet„˛enilor din minorit„˛i Ón raport cu popula˛ia majoritar„ ∫i cu statul rom‚n, chiar obliga˛iile fa˛„ de Constitu˛ie, o cart„ a privilegiilor unei p„r˛i aduce grave prejudicii celeilalte p„r˛i majoritare, ba chiar nici o obliga˛ie.

Nu ∫tim ce este d‚nsul!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Ce e d‚nsul? Nu ∫tiu ce este, dar autonomia celor trei, patru ruteni, a∫a, va fi nemaipomenit, va fi foarte complicat. P„i, a intrat, c„ s-a f„cut populism ∫i care v„ folose∫te dumneavoastr„ acum, c„ aia e Óntr-un anumit fel bine!

Sigur, nu a intrat din cauza dumneavoastr„, dar v„ folose∫te dumneavoastr„ ∫i dumneavoastr„ face˛i erori care ne vor folosi nou„.

Nu dialoga˛i cu sala, v„ rog frumos!

Alt„ voce reac˛ion‚nd s„ nu dialoghez cu sala, ci cu eternitatea!

Autonomia cultural„ permanent„, Consiliul Na˛ional ∫i, mai este o chestiune, de ce trebuie un Consiliu Na˛ional al Autonomiei fiec„rei minorit„˛i, ce, cet„˛enii din minoritatea respectiv„ nu particip„ la alegerile generale? P„i Ón comuna Sc„pa˛ii din Vale nu se duc ∫i voteaz„ pe cel mai bun? Nu? P„i, ∫i s„ concureze cu cei de alt„ na˛ionalitate? P„i Ómp„r˛im Rom‚nia pe coridoare ∫i nu facem nici Coridorul 4, nici Bechtel-ul, facem 18 coridoare pe care alearg„ c‚te trei-patru sc„pa˛i? Nu se poate asta!

Intr„m Ón... s„ ∫ti˛i c„ suntem, de fapt, Ón absurd, din p„cate nu ne mai d„m seama!

O asemenea abordare nu poate duce Ón nici o Europ„, ci duce, era s„ zic eu Ón fundul Asiei, dar Ón dep„rt„rile Asiei ∫i nici acolo Ón ˛„rile dezvoltate, duce Óntr-un … Absurdistan.

De 15 ani problema minorit„˛ilor este Ón permanen˛„ agitat„. Avem un viceprim-ministru maghiar, avem mini∫tri maghiari, spre cinstea lor sunt oameni temeinici, nu am terminat s„ spun ∫i ce p„rere am ∫i despre colegii mei, personal, despre fiecare dintre ei, ce oameni de∫tep˛i sunt, ce oameni civiliza˛i.

Bun, mai discut„m Ón aceste condi˛ii despre lips„ de drepturi?

Mie Ómi trece via˛a, am 62 de ani ∫i nu am fost niciodat„ ministru, nici nu am r‚vnit. Sunt at‚˛ia oameni care ar putea r‚vni s„ fie buni mini∫tri. Nu! Sunt mini∫tri oamenii pe care actuala coali˛ie i-a impus, ∫i ei r„spund de mersul ˛„ri, dar tot d‚n∫ii s„ se pl‚ng„? Nu era cazul ca d‚n∫ii s„ fac„ un gest operant la nivel na˛ional, de ansamblu, ∫i s„ cear„ drepturi pentru majoritatea rom‚neasc„? A∫a era elegant, ∫i nu pentru majoritatea rom‚neasc„ separat„ de minorit„˛i, ci pentru majoritatea rom‚neasc„ ∫i minorit„˛ile na˛ionale, drepturi economice, drepturi sociale, dreptul la cultur„, nu? ™i ei s„ nu plece, s„ stea s„ Ómp„r˛im ∫i roadele bucuriei, c„ prea Ómp„r˛im roadele am„r„ciunii.

Iat„, Ón condi˛iile jude˛elor Covasna ∫i Harghita, autonomia cultural„, Ómpreun„ cu o bun„ parte din celelalte prevederi ale proiectului, Ónseamn„, de fapt, realizarea mult-r‚vnitei autonomii teritoriale pe crierii etnice.

Da, nimic din realitatea rom‚neasc„ ∫i nici vreo presiune interna˛ional„ nu au Óndrept„˛it Guvernul T„riceanu s„ construiasc„ ∫i s„ trimit„ Parlamentului, cu g‚nd de legiferare, acest proiect aberant. Nici un om s„n„tos nu ar Óndr„zni s„ vorbeasc„ Ón mod serios despre lipsa de drepturi a cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale Ón Rom‚nia, c‚nd, de 15 ani, U.D.M.R. func˛ioneaz„ ∫i ca asocia˛ie cultural„, ∫i ca reuniune de partide, c‚˛iva lideri marcan˛i ai s„i fiind ∫i membri ai Guvernului, ∫i ∫efi Ón diversele structuri na˛ionale ∫i teritoriale, Ón mai multe legislaturi, afirm‚ndu-se, pe bun„ dreptate, c„ dac„ au existat c‚teva constante ale acestor ani, ele sunt seceta, inunda˛iile, dezindustrializarea, rugina, guvernatorul B„ncii Na˛ionale ∫i U.D.M.R. la putere. P‚n„ la urm„ presta˛ia guvernatorului B„ncii Na˛ionale, Mugur Is„rescu, Ón ciuda nemul˛umirilor dintr-un moment sau altul, ale unora dintre noi, s-a dovedit pozitiv„. Dar U.D.M.R., c‚nd cu unii, c‚nd cu al˛ii. U.D.M.R. a impus folosindu-se ∫i de sl„biciunile noastre ∫i prin înoastre“ Ón˛eleg ∫i ale noastre, ale celor din aceast„ zon„ de influen˛„, falsa problem„ a minorit„˛ilor. Œn ce ˛ar„ din lume 18 minorit„˛i Ó∫i trimit deputa˛ii Ón Parlament f„r„ a fi supu∫i scrutinului general? Unde, pe continent, viceprim-ministru r„spunz„tor, printre altele, ∫i de cultura rom‚n„ este maghiar? Asta e culmea! Nu e culmea Ón raport cu realitatea, e culmea Ón raport cu faptul c„ mai vorbim Ónc„ despre nevoia de drepturi.

E absurd.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2005

Cum?

E absurd.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Nu e absurd. Dac„ omul ∫tie bine rom‚ne∫te, ∫i a ar„tat c„ ∫tie, dac„ omul e un creator ∫i un creator adev„rat poate fi, cum ∫i un rom‚n poate fi viceprimministru care s„ r„spund„ ∫i de cultura minorit„˛ilor, dar s„ r„spund„ ∫i de cultura minorit„˛ilor, nu s„ fie minorit„˛ile separate ∫i s„ aleag„ fiecare guvernul s„u. La Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, liderul delega˛iei rom‚ne este un maghiar cunoscut pentru talentul s„u avoc„˛esc neexersat totdeauna numai Ón ap„rarea drepturilor Rom‚niei, ci ∫i Ón criticarea ei. Dar o personalitate, f„r„ Óndoial„. Nu contest acestea toate Ón acest moment, ci vreau s„ le subliniez ca fapte doveditoare ale realit„˛ii rom‚ne∫ti conform c„reia altceva dec‚t necesitatea istoric„ a determinat Guvernul T„riceanu s„ apar„ pe pia˛a politic„ a ˛„rii cu asemenea lege care tinde s„ se constituie Óntr-o alt„ Constitu˛ie, opus„ Constitu˛iei Rom‚niei. Care anume a fost factorul decisiv? Liderul U.D.M.R. spunea acum c‚teva s„pt„m‚ni: îSus˛inem schimbarea pre∫edin˛ilor Parlamentului dac„ Guvernul lanseaz„ Legea statutului minorit„˛ilor na˛ionale prin asumarea r„spunderii“. Evident, dorin˛a de supravie˛uire a actualei puteri e fireasc„ p‚n„ Óntr-un punct, dar intolerabil„ din momentul Ón care sacrific„ interesul general, ∫i al majorit„˛ii, ∫i al minorit„˛ilor, propun‚nd o lege provocatoare, antieuropean„ ∫i antirom‚neasc„ ∫i rat‚nd astfel ocazia de a aduce mai mult„ pace, mai mult„ lini∫te ∫i mai mult„ omenie Ón Rom‚nia tuturor sf‚∫ierilor, z‚zaniilor ∫i decompatibiliz„rilor. Noi Ói primim cu dragoste ∫i fraternitate pe minoritarii no∫tri, noi suntem scut de ap„rare, cum ∫i ei ne sunt scut de ap„rare la primejdii ∫i la necazuri. Dar oric‚t ne-am iubi unii pe al˛ii iubirea noastr„ cea mare este Rom‚nia, Rom‚nia etern„, cu majoritarii ∫i minoritarii ei, dar mai ales cu sf‚nta lor nevoie de conlucrare spre binele tuturor ∫i al fiec„ruia. Dup„ at‚ta consum de ur„ ∫i de ipocrizie s„ redescoperim iubirea. Scriam Ón urm„ cu 30 de ani îTr„iasc„ Rom‚nia tuturor/ ™i Ón lini∫tea hotarelor tr„iasc„/ puterea noastr„ de-a nu fi ∫ovini/ Brevet de strategie rom‚neasc„“.

Invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Liviu Doru Bindea.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu voi vorbi mult mai pu˛in dec‚t antevorbitorii mei nu numai pentru c„ lucrurile importante se spun Ón vorbe pu˛ine.

Evident, ne afl„m Ón fa˛a unei legi importante, foarte importante chiar. Iat„ de ce trebuie s„ o judec„m cu luciditate cu Ón˛elepciune, cu calm. Eu nu cred c„ patria

este Ón pericol, cum se spunea la un moment dat, sau c„ Rom‚nia a fost scoas„ la mezat.

A∫ vrea s„-i rog foarte mult pe colegii de la Partidul Social-Democrat s„ m„ asculte ∫i s„ le Ómp„rt„∫esc un regret. Œn legislatura trecut„, c‚nd am fost Ón opozi˛ie, am avut anumite nuan˛„ri pe care le regret. Nuan˛„ri la mai multe proiecte de lege, la Legea poli˛istului, la Legea administra˛iei publice locale. Regret c„ am avut atitudini fa˛„ de aceste proiecte de lege din perspectiva parlamentarului care se afla Ón opozi˛ie. ™i iat„ de ce v„ rog pe dumneavoastr„ s„ chibzui˛i ∫i s„ fi˛i altfel dec‚t am fost eu, s„ judeca˛i aceast„ chestiune _sine ira et studio._

Eu cred c„ pe ansamblu aceast„ lege este una bun„, pentru c„ vorbe∫te dintr-o perspectiv„ a doctrinei partidului pe care Ól reprezint. Cred c„ aceast„ lege respir„ conceptul ra˛iunii civice, care Ónseamn„ c„ to˛i cet„˛enii unei ˛„ri sunt participan˛i la un proiect politic comun, indiferent de na˛ionalitatea pe care o au. ™i, dac„ vre˛i, un proiect politic comun pe care Ól avem cu to˛ii este integrarea european„.

Nu cred c„ este indicat s„ facem referiri la realit„˛i politice, economice, sociale, culturale din secolul al XIX-lea, cu at‚t mai pu˛in la realit„˛i referitoare la legisla˛ia acestui secol. Una a fost abordarea na˛ional„ ∫i a na˛iunii Ón secolul al XIX-lea ∫i alta Ón secolul al XXI-lea. Sigur c„ legisla˛ia rom‚neasc„ la ora actual„ este una foarte permisiv„, foarte democrat„ Ón ceea ce prive∫te reprezentarea na˛ionalit„˛ilor Ón Rom‚nia. Am stat ∫i m-am g‚ndit nu o dat„ dac„ este corect sau nu ca Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón Camera Deputa˛ilor, s„ accead„ deputa˛i care primesc mai pu˛ine voturi dec‚t un consilier jude˛ean sau municipal. ™i dumneavoastr„ a˛i spus c„ nu este corect, dar vin acum, Ón plenul Senatului, ∫i spun: da, este corect pentru c„ a∫a, cu aceast„ reprezentare, doar cu 3.000 de voturi, acea minoritate are drepturile mai bine reprezentate din punct de vedere politic ∫i de aici din punct de vedere cultural, economic, social ∫i a∫a mai departe.

Este bine c„ fiecare minoritate istoric„, subliniez, istoric„, din Rom‚nia este reprezentat„ Ón Camera Deputa˛ilor, chiar dac„ aici este o discriminare pozitiv„. De ce? Pentru c„ toate aceste minorit„˛i, cum foarte bine spunea domnul Ion Iliescu, contribuie la patrimoniul cultural, identitar al acestei ˛„ri ∫i al Europei. Or, dac„ au contribuit ∫i dorim s„ contribuie Ón continuare la acest patrimoniu cultural identitar rom‚nesc ∫i european, al Rom‚niei ∫i al Europei, mai corect spus, trebuie s„-i Óncuraj„m. ™i cum Ói putem Óncuraja dec‚t prin legi?

Nu sunt de acord c„ noi, rom‚nii, suntem mai buni sau mai r„i dec‚t al˛ii. Nu cred c„ avem mai multe calit„˛i ∫i mai multe defecte dec‚t alte na˛iuni. Suntem la fel ca ceilal˛i, cu bunele ∫i cu relele noastre. Cum nu cred c„ istoria noastr„ na˛ional„ este mai tragic„ dec‚t istoria na˛ional„ a altor neamuri. Cum nu cred c„ noi dator„m cuiva ceva sau al˛ii ne datoreaz„ nou„ ceva. Nu cred c„ avem mai multe calit„˛i dec‚t al˛ii sau mai multe defecte. Suntem ceea ce suntem ∫i avem ceea ce merit„m. ™i din aceast„ perspectiv„ eventual putem judeca totul, inclusiv acest proiect de lege.

Pe de alt„ parte, vreau s„ v„ spun c„ pre∫edin˛ii celor dou„ comisii, care apar˛in U.D.M.R., au avut ∫i

Dou„.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Mai vreau s„ v„ spun c„ noi nu suntem Camer„ decizional„. La noi era acest termen de dec„dere. La Camera Deputa˛ilor nu exist„ procedura aceasta care exist„ Ón Senat ∫i acolo pot fi alte dezbateri.

Œn sf‚r∫it, eu cred c„, una peste cealalt„, noi nu trebuie s„ judec„m chestiunea minorit„˛ilor din prisma simpatiei sau poate a antipatiei fa˛„ de o minoritate. Noi nu judec„m aici o minoritate, judec„m toate minorit„˛ile etnice din Rom‚nia. Legea nu este pentru minoritatea maghiar„. Legea este pentru toate minorit„˛ile. ™i vom vedea, o vom discuta, vom vedea ce trebuie s„ repar„m, dac„ este ceva de reparat.

™i dac„ tot vorbeam despre minorit„˛i, permite˛i-mi o foarte mic„ parantez„. Ne Óndrept„m c„tre o Europ„ pe care o dorim tot mai integrat„. O Europ„ tot mai integrat„ Ónseamn„ o Europ„ care are institu˛ii europene foarte puternice, cu autoritate foarte mare asupra statelor na˛ionale. Evident, na˛iunile nu vor disp„rea, statele na˛ionale nu vor disp„rea, dar dac„ dorim o Europ„ integrat„, cu institu˛ii europene foarte puternice, g‚ndi˛i-v„ c„ mai devreme sau mai t‚rziu toate na˛iunile europene vor fi minorit„˛i Ón aceast„ Europ„. Toate! Ce ne va uni? Ne va uni spiritualitatea european„, patrimoniul cultural identitar european la care toate minorit„˛ile contribuie, la care toate na˛iunile contribuie.

V-am promis c„ nu voi vorbi mult. A∫ vrea s„ Ónchei ∫i s„ v„ rog s„ reflecta˛i la ceea ce a spus acel îrom‚n absolut“, cum l-a numit Petre fiu˛ea, Mihai Eminescu. ™i s„ avem Ón permanen˛„ Ón minte ceea ce Mihai Eminescu a spus, care, Óntr-adev„r, a fost poate cel mai mare rom‚n. ™i voi Óncheia discursul meu cu ceea ce a spus Mihai Eminescu, citez: îNa˛ionalitatea trebuie s„ fie sim˛it„ cu inima, ∫i nu vorbind numai cu gura. Ceea ce se simte ∫i se respect„ ad‚nc se pronun˛„ arareori“.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Liviu Doru Bindea, din partea Grupului P.R.M., ∫i urmeaz„ domnul senator Eckstein Kovács Péter. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Voi Óncerca pe c‚t posibil s„ evit a c„dea Óntr-o zon„ a pateticului, Óntr-o zon„ a istoricului, Óntr-o zon„ a pildelor ∫i voi Óncerca s„ r„spund unora dintre antevorbitorii mei prin apel la rigurozitatea p„rerilor unor institu˛ii interna˛ionale, prin trimitere la c‚teva prevederi constitu˛ionale ∫i, desigur, prin c‚teva modeste reflec˛ii, de care sunt eu Ón stare, cu caracter politic.

Œn primul r‚nd, a∫ Óncepe prin a sublinia faptul c„ ast„zi, Ón acest moment procedural al adopt„rii Legii

statutului minorit„˛ilor na˛ionale, trebuie s„ constat„m c„ avem c‚teva idei fundamentale c‚∫tigate. C‚∫tigate Ón Camera superioar„, Ón Senat ∫i Ón raport cu aceast„ lege. Cred c„ de la aceste c‚teva idei importante, fundamentale, c‚∫tigate, adjudecate, trebuie s„ pornim Ón abordarea acestui proiect de lege.

1. Caracterul constitu˛ional al unui asemenea statut al minorit„˛ilor na˛ionale. Este eviden˛iat f„r„ echivoc Ón Constitu˛ia Rom‚niei, la art. 73 alin. (3) lit. r), citez: îPrin lege organic„ se reglementeaz„: a, b, c, d, e.... r: îstatutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia“.

Neechivocul acestei prevederi ∫i recunoa∫terea ei f„r„ nici o nuan˛are rezult„ din modul Ón care a fost Ómbr„˛i∫at„ aceast„ prevedere de toate partidele politice.

Apoi, caracterul de lege complex„ care doar aparent este o afirma˛ie f„r„ foarte mare importan˛„. Cu to˛ii Óns„ ∫tim c„ s-a dus o disput„ Ón Senat pentru a se da via˛„ prevederilor art. 75 punctul 2, teza a doua din Constitu˛ie, pentru c„ ea avea consecin˛„ prelungirea termenului de adoptare a legii Ón prima Camer„ sesizat„ de la 45 de zile la 60 de zile. Œn urma dezbaterilor, Ón urma votului, s-a c‚∫tigat, s-a adjudecat acest caracter complex, desigur cu votul unei p„r˛i a senatorilor Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Men˛ionez aici doar pe domnul senator Puiu Ha∫otti care ∫i-a dat seama, Ón ultim„ instan˛„, c„, Óntr-adev„r, aceast„ lege are caracter complex ∫i, sigur, vreau s„ subliniez c„ acest lucru este unul onorabil pentru Domnia sa. De aceea noi ast„zi putem s„ dezbatem Ón Senat aceast„ lege, pentru c„ s-a c‚∫tigat ∫i acest punct, ∫i aceast„ caracterizare constitu˛ional„ a legii.

Poate Óncerca˛i s„ restr‚nge˛i, s„ finaliza˛i, stimate coleg.

Atunci, domnule pre∫edinte, voi concluziona. Aveam mai multe lucruri de citat ∫i de comentat din acest raport, tocmai datorit„ faptului c„ am fost prea mult critica˛i c„ nu suntem racorda˛i la — vezi, Doamne! — democra˛ia occidental„ ∫i am dorit ca acest act ce eman„ din zona democra˛iei occidentale s„-l fac cunoscut ∫i s„ ar„t„m c„ nu noi suntem cei paraleli cu unele — subliniez, unele — dintre ideile ce eman„ din aceast„ lege.

Domnul senator Radu Berceanu spunea c„ nu este cazul s„ ne imagin„m monstruozit„˛i. Imagina˛ia noastr„ este pozitiv„. Œmi pare r„u c„ domnul vicepre∫edinte al Senatului, Radu Berceanu, nu este aici, dar chiar ∫i Ón lipsa dumnealui, Ón speran˛a c„ vreunul dintre colegii sau colegele prezen˛i o s„-i transmit„ sau poate chiar m‚ine va lua stenograma s„ vad„ ce am spus Ón leg„tur„ cu aceast„ afirma˛ie a Domniei sale, spun c„ este adev„rat, nu ne imagin„m monstruozit„˛i, dar ele vor fi prezente ca consecin˛e ale aplic„rii unei legi, a statutului minorit„˛ilor, dac„ ea va ie∫i Ón forma Ón care a fost propus„ plenului.

Este limpede c„ majoritatea, la ora aceasta, nu poate s„ fie discriminat„ dec‚t de un guvern care este captiv unui grup de reprezentan˛i ai unor minorit„˛i, ∫i subliniez, unui grup politic de reprezentan˛i, nu doresc s„ confund acest grup politic cu cet„˛enii reprezent‚nd minorit„˛ile na˛ionale. Numai Ón aceast„ modalitate s-a putut ajunge la acest proiect de lege ∫i la reglementarea Óntr-o asemenea manier„ a rela˛iilor Ón total„ discriminare Ón raport cu popula˛ia rom‚neasc„ majoritar„.

Desigur, Ón Programul de guvernare al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. nu ve˛i g„si prevederi privind discriminarea rom‚nilor, dar nu este singurul caz, nu este singurul punct de la care Alian˛a D.A. a f„cut pasul lateral sau Ónapoi ∫i iat„ c„ a ajuns ca, Ón contextul ar„tat mai sus, s„ accepte ∫i cerin˛a de a se ajunge la propunerea spre dezbaterea plenului a unui asemenea proiect de lege. S„ Ón˛elegem, deci, c„ urarea îS„ tr„i˛i bine!“, care f„cea furori Ón campania electoral„, se poate spune, Ón raport cu prezentul proiect de lege: îCet„˛eni rom‚ni de diferite na˛ionalit„˛i, s„ tr„i˛i bine“, discrimin‚nd majoritatea rom‚neasc„, Ón raport cu prezentul proiect de lege, subliniez.

## ™i Ón jude˛ele Covasna s„ pune˛i...

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

™i Ón Covasna, fi˛i lini∫ti c„ vom pune ∫i Ón Covasna, domnule senator. A∫ vrea s„ eviden˛iez faptul c„ aceast„ lege nu este a cet„˛enilor simpli reprezent‚nd minorit„˛i na˛ionale, ci ea este a unor cercuri de interese politice ∫i a unor politicieni care consider„ c„, printr-un asemenea instrument politic, vor putea s„-∫i asigure o anume nemurire politic„.

Iat„ de ce privim cu luciditate, cu echilibru ∫i Ón˛elepciune aceast„ lege. Œn func˛ie de modul Ón care

vor fi adoptate principalele amendamente, cele mai importante care au fost respinse, Partidul Rom‚nia Mare se va pronun˛a cu privire la votul asupra ei. Dac„ va fi o lege Ón favoarea minorit„˛ilor, a cet„˛enilor simpli reprezent‚nd minorit„˛ile, dar ∫i a majorit„˛ii rom‚ne∫ti, noi o vom vota, Óns„ o lege care nu este Ón interesul nici al majorit„˛ii, nici al minorit„˛ii, ci este doar Ón interesul unor politici perfide, nu o vom vota niciodat„.

De aceea, doamnelor ∫i domnilor colegi, v„ rug„m s„ fi˛i foarte deschi∫i, foarte echilibra˛i, s„ privi˛i cu mult„ aten˛ie argumentele pe care le vom aduce la amendamentele respinse, pentru c„ noi dorim un statut al minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia ∫i Ón favoarea majorit„˛ii rom‚ne∫ti, ∫i Ón favoarea na˛ionalit„˛ilor.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru aten˛ie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc! Mai avem trei vorbitori, Ón ordinea Ón care s-au Ónscris, domnii senatori Eckstein Kovács Péter, academician R„zvan Theodorescu ∫i doamna senator Viorica Moisuc, iar domnul senator Gheorghe Funar un drept la replic„. Deci nu mai extindem dezbaterile, ne oprim aici. Ca urmare, v„ propun s„ Ónchidem ∫edin˛a ∫i mar˛i diminea˛a vor vorbi cei trei, domnul senator Gheorghe Funar va da replica, dup„ care, intr„m pe amendamente.

V„ mul˛umesc.

Da˛i-mi voie s„ Ónchid ∫edin˛a.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|045781]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 138/6.X.2005 con˛ine 52 de pagini.**

Pre˛ul: 10,01 lei noi/100.100 lei vechi