™tefan Baban

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îRom‚nia interna˛ional„“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/24.V.2005 De 15 ani Óncoace, s„r„cia ∫i nevoile i-au m‚nat pe concet„˛enii no∫tri dincolo de grani˛ele ˛„rii, Ónt‚i spre Turcia, apoi spre Occident, adic„ Ón acele locuri unde exista posibilitatea de a c‚∫tiga suficien˛i bani pentru o via˛„ normal„ ∫i decent„. Fiecare persoan„ care a luat decizia de a pleca la munc„ Ón str„in„tate a c‚nt„rit foarte bine avantajele materiale ∫i financiare pe care le poate ob˛ine, dar, Ón acela∫i timp, ∫i sacrificiile ∫i riscurile pe care trebuie s„ le fac„ pentru a reu∫i ∫i a merge mai departe.

™i a∫tept„rile le-au fost r„spl„tite: mul˛i dintre cei pleca˛i, dup„ ce au muncit Ón condi˛ii numai de ei ∫tiute, au reu∫it s„ str‚ng„ destui bani, care s„ le asigure lor ∫i familiilor lor un trai decent. Au existat Óns„ destui care Óns„ nu au avut acest noroc: au cheltuit bani frumo∫i pentru a pleca dincolo, dar dup„ ceva timp s-au Óntors cu buzunarele goale ∫i mai dezam„gi˛i de via˛a asta, chiar dac„ au Óncercat s„ braveze, dar am„r„ciunea cuvintelor îm„car am Óncercat...“ str„bate dincolo de orice comentariu.

Chiar dac„ recent s-a semnat Tratatul de aderare la Uniunea European„, iar libera circula˛ie Óntre ˛„ri este cea mai a∫teptat„ promisiune, oamenii de r‚nd r„m‚n tot pesimi∫ti ∫i au motive Óntemeiate. Aici lucrurile se mi∫c„ greu sau chiar deloc, exemplul celor 5 luni de hibernare guvernamental„ este edificator c„ schimb„rile promise nu vor avea loc prea cur‚nd, c„ nimic nu le va schimba starea de spirit ∫i mai ales starea material„.

Œn aceste condi˛ii, voiajul spre alte meleaguri este mai mult o necesitate, ca ultim„ variant„, dec‚t o op˛iune datorat„ integr„rii europene.

Statisticile oficiale arat„ c„ peste dou„ milioane de rom‚ni lucreaz„ Ón afar„, centrul de greutate mut‚ndu-se de la Turcia ∫i Israel c„tre Italia ∫i Spania, Germania, Fran˛a ∫i chiar Canada ∫i America. Fluxurile financiare care vin spre Rom‚nia nu sunt deloc de neglijat. Ace∫ti bani reflect„ faptul c„ rom‚nul s-a descurcat, chiar Ón fa˛a b„∫tina∫ilor, indiferent dac„ s-a aflat acolo legal sau ilegal. ™i poate c„ nu e de mirare c„, fur‚nd din ∫ansele cet„˛enilor acestor ˛„ri, au ap„rut nemul˛umiri ∫i revolte, care s-au concretizat Óntr-un mod ru∫inos, neb„rb„tesc, sub forma unor versuri xenofobe.

Indiferent de locul unde s-au stabilit, indiferent de seriozitatea ∫i puterea de munc„ a oamenilor, am avut ∫i ne∫ansa s„ fim cunoscu˛i ∫i ca ho˛i, proxene˛i, cer∫etori, mincino∫i etc. P„dure f„r„ usc„turi nu exist„, a∫a c„ am avut ghinionul ca, pe l‚ng„ persoane care ∫i-au v„zut de munca lor, s„ existe ∫i indivizi care prin comportamentul lor au adus grave prejudicii imaginii ˛„rii. Mai r„u a fost faptul c„ toate acestea au fost percepute ca fiind specifice poporului rom‚n, generaliz‚ndu-le ∫i aduc‚nd un prejudiciu imens at‚t Rom‚niei, c‚t ∫i celor de bun„-credin˛„, care nu doreau dec‚t s„ c‚∫tige din punct de vedere financiar.