Nicolae Paul Anton P„curaru

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Domnilor parlamentari,

Nu Ónt‚mpl„tor bugetul anului 2004, Ón ansamblul s„u, a fost caracterizat de pres„ drept un buget electoral. Acest lucru nu se datoreaz„ Óns„ imaginii pe care Óncearc„ P.S.D.-ul s„ o aduc„ Ón pres„, Ón opinia public„, precum îS„ avem un pom de Cr„ciun plin de cadouri“, pentru c„ volumul cheltuielilor bugetare este Ón continuare foarte mic, volumul cheltuielilor pentru politici sociale, inclusiv cele din bugetul de asigur„ri sociale.

S-a definit anul 2004 drept un an electoral, pentru c„, prin excep˛ie, Ón compara˛ie cu 2002—2003 ∫i chiar cu 2005, cheltuielile alocate bugetului de asigur„ri sociale ∫i bugetelor aferente politicilor sociale sunt substan˛ial majorate, coinciden˛„, doar Ón 2004, pentru c„ este an electoral.

Œn leg„tur„ cu bugetul asigur„rilor sociale, c‚teva probleme sunt obligat s„ le ridic. Prima problem„ este cea legat„ de fundamentarea indicatorilor at‚t la capitolul îVenituri“, c‚t ∫i la capitolul îCheltuieli“. Noi avem, Ón impresia noastr„, Ón evalu„rile noastre, o supraevaluare a indicatorilor, practic, o parte din indicatori par umfla˛i efectiv ∫i, sigur, dac„ intr„m Ón detalii de calcul vom putea demonstra acest lucru.

™i Ón anul 2003 ne-am confruntat cu o situa˛ie similar„, pentru c„ Ón lunile iunie–iulie, anul acesta, chiar domnul ministru S‚rbu recuno∫tea c„ au fost exager„ri optimiste ale Guvernului Ón ceea ce prive∫te num„rul de contribuabili, mai mic Ón realitate dec‚t Ón proiec˛ia de buget. Œn ce prive∫te salariul mediu estimat se dovede∫te ∫i acum, la sf‚r∫itul anului, c„ a fost o prognoz„ hiperoptimist„ ∫i, Ón ceea ce prive∫te rata colect„rii contribu˛iilor, mult exagerat„ Ón raport cu ceea ce se Ónt‚mpl„, cu administrarea cheltuielilor ∫.a.m.d.

Deci o prim„ problem„ pe care o avem Ón vedere este faptul c„ la capitolul îVenituri“, a∫a cum spuneam, indicatorii sunt supraevalua˛i.

O a doua problem„ care a∫ vrea s„ o ridic doamnei ministru este legat„ de fondul de rezerv„. Atunci c‚nd Domnia sa ∫i-a Ónceput mandatul vorbea de un fond de rezerv„ la pensii, c„ dore∫te s„ creeze un fond de rezerv„, Legea nr. 19 oblig„ la un fond de rezerv„ de 3%. Doamna ministru ne d„dea atunci exemplu despre un fond de rezerv„ de 50% Ón Finlanda, sau de 13% Ón Fran˛a, spunea c„ va sus˛ine ideea consolid„rii acestui fond de rezerv„, care ast„zi este aproape inexistent, ∫i sugera atunci, din ecotaxe — pentru c„ a fost Óntrebat„

din ce surse, vorbea doamna ministru de ecotaxe, de venituri din privatizare ∫i aloca˛ii de la buget.

™i noi am solicitat, Ón mod expres, ca veniturile din privatizare s„ se Óndrepte spre fondurile de pensii, spre fondul de rezerv„ din bugetul Casei Na˛ionale de Pensii, ∫i am a∫tepta un r„spuns pozitiv din partea Guvernului la aceast„ propunere.

Œn ceea ce prive∫te cheltuielile, voi spune c„, sigur, problema fundamental„ Ón Rom‚nia r„m‚ne criza structural„, criza de sistem a pensiilor. Oric‚t am dori noi s„ vorbim de bugete excedentare sau de un echilibru al bugetului de pensii, c‚t„ vreme bugetul de pensii este subven˛ionat din bugetul de stat, este c‚t se poate de clar c„ avem un buget deficitar ∫i, chiar dac„ Ónregistr„m o pant„ u∫or descendent„ a deficitului, noi suntem Ón continuare ∫i Ón 2004 Óntr-o criz„ de propor˛ii a sistemului de pensii ∫i firesc ar fi ca politica Guvernului s„ u∫ureze cumva aceast„ situa˛ie.