Kerekes Károly

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dup„ schimbarea de regim politic din Rom‚nia, Legislativul a adoptat o serie de legi cu caracter reparator, av‚nd ca scop restabilirea drept„˛ii istorice ∫i repararea unor nedrept„˛i comise de regimurile politice dictatoriale.

Una dintre aceste m„suri legislative vizeaz„ minorit„˛ile na˛ionale, cet„˛eni ai Rom‚niei reprezent‚nd o parte Ónsemnat„ a popula˛iei.

Din ini˛iativa organismului guvernamental, Departamentul pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, a fost emis„ Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia, cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobat„ prin Legea nr. 189/2000.

Printre categoriile vizate ∫i enumerate Ón aceste acte normative se num„r„ ∫i persoanele refugiate.

Œn urma Dictatului de la Viena, Ón toamna anului 1940, numero∫i cet„˛eni rom‚ni de na˛ionalitate maghiar„ s-au refugiat Ón Ardealul de nord, din calea persecu˛iilor suferite din partea autorit„˛ilor rom‚ne.

Este un lucru neobi∫nuit, dar pentru a preveni obstruc˛ionarea aplic„rii legii, Ón protocolul Óncheiat Óntre U.D.M.R. ∫i P.S.D. Ón anul 2000 a fost prev„zut„ obliga˛ia aplic„rii corecte a legii.

A fost necesar„ aceast„ precau˛ie pentru c„ practica ar„ta clar atitudinea ostil„ de respingere manifestat„ de persoanele chemate s„ pun„ legea Ón aplicare.

Cu toate aceste m„suri preventive, cu excep˛ia jude˛elor Mure∫, Harghita ∫i Covasna, cererile fo∫tilor refugia˛i din Ardealul de sud, din Ardealul de nord sunt sistematic respinse.

De exemplu, Ón localitatea Huedin, din jude˛ul Cluj, notarii publici refuz„ s„ autentifice declara˛iile de martor pentru etnia maghiar„, pe motivul c„ legea se aplic„ numai Ón cazul cet„˛enilor de na˛ionalitate rom‚n„.

Alte exemple se refer„ chiar la institu˛iile care solu˛ioneaz„ cererile fo∫tilor refugia˛i. Astfel, la oficiul juridic al Casei Jude˛ene de Pensii Bra∫ov, îoamenii legii“ resping cu acela∫i motiv cererile etnicilor maghiari.

Pentru completarea tabloului, de∫i lista institu˛iilor care au adoptat ca atitudine refuzul aplic„rii legii nu se epuizeaz„ aici, mai amintesc Casa Jude˛ean„ de Pensii Cluj.

Œn schimb, peste tot, f„r„ excep˛ii, se aplic„ legea Ón cazul cet„˛enilor de na˛ionalitate rom‚n„, cu toate c„ adoptarea legii a avut ca fundament stabilirea de desp„gubiri cet„˛enilor care au suferit persecu˛ii din partea autorit„˛ilor rom‚ne∫ti.

Este de necontestat faptul c„ pentru reconcilierea rom‚no-maghiar„ s-au realizat multe p‚n„ acum. Cu toate acestea, sus˛in c„ astfel de manifest„ri din partea multor case jude˛ene de pensii sunt nocive.

Œn plus, cele relatate mai sus dovedesc c„ Executivul, Ón pofida semnalelor de alarm„ ale U.D.M.R.-ului, nu a f„cut nimic Ón direc˛ia elimin„rii obstacolelor Ónt‚mpinate de cet„˛enii de etnie maghiar„ Ón calea valorific„rii