Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a ∫i o zi deosebit„!

Œncepem ∫edin˛a de ast„zi cu interven˛iile personale. Dau cuv‚ntul domnului Dumitru Bentu. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îV‚rstnicii“. Œnc„ o dat„, politicul se dovede∫te a fi un furnizor remarcabil de subiecte pentru mass-media, subiecte de anvergur„ ∫i cu un indice de acaparare aproape de exclusivitate.

Dramolete, lacrimi Ón reluare, anali∫ti, psihologi, telea∫ti, acuza˛ii, declara˛ii, supozi˛ii, scenarii se pr„bu∫esc _pêle-mêle_ , vorba francezului, peste receptorul de informa˛ii, cunoscut sub sintagma de îpublicul larg“.

Paradoxal, nu ne vom ocupa Ón continuare de evenimentele care se deruleaz„ Ón spa˛iul mediatic, ci revenim asupra semnifica˛iei unei zile pe care am dep„∫it-o cu prea pu˛in„ emo˛ie, dac„ nu ∫i aceea mimat„, 1 octombrie. Œn decembrie 1991, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a declarat aceast„ dat„ Zi interna˛ional„ a persoanelor v‚rstnice.

Am trecut peste ea cu discre˛ie, a∫a cum s-a derulat ∫i via˛a celor care au ajuns la anii v‚rstei libere ∫i care reprezint„ aproape jum„tate din totalul unei societ„˛i.

3. Viitorii patroni nu vor fi interesa˛i Ón asigurarea aliment„rii cu energie electric„ a consumatorilor din zone izolate sau greu accesibile, din cauza costurilor ridicate.

4. Vor fi introduse noi taxe ∫i impozite pentru reabilitarea de c„tre stat a instala˛iilor, dup„ ce viitorii proprietari vor distruge sectorul energetic na˛ional.

5. O astfel de privatizare, Ón alte ˛„ri din lume, a reprezentat un adev„rat e∫ec.

6. Sumele virate spre bugetul de stat se vor diminua.

Dau cuv‚ntul domnului Emil Rus. Va urma doamna Constan˛a Popa.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia pe care mi-am propus s„ o realizez ast„zi, Ón fa˛a Domniilor voastre, are ca obiect activitatea Óndreptat„ Ómpotriva statului rom‚n, dus„ cu perseveren˛„ diabolic„ de c„tre extremi∫tii, revizioni∫tii ∫i separati∫tii maghiari, fie c„ sunt Ón Rom‚nia, fie c„ sunt Ón alt„ parte, fie c„ sunt Ón forma˛iunea U.D.M.R., fie c„ fac parte din alte organiza˛ii politice, pentru c„ demersul lor antirom‚nesc, reac˛ionar ∫i antistatal dus sunt totuna.

Din nefericire, activitatea Uniunii Democra˛ilor Maghiari se rezum„ adesea la sus˛inerea acestor tendin˛e ∫i c‚nd e cazul are rol de moderator Ón politica pa∫ilor m„run˛i.

Nu mi-a venit mie acum, a∫a din senin, s„ recurg la acest subiect, care nu-mi face pl„cere, dar el mi-a fost provocat de pl‚ngerea unor rom‚ni care au trecut prin localit„˛ile din Harghita, Mure∫ ∫i Covasna ∫i au fost obstruc˛iona˛i c„ nu cunosc limba maghiar„.

Ve˛i zice dumneavoastr„ c„ sunt cazuri izolate, c„ este vorba de ni∫te v‚nz„tori de magazin care au comis gesturile de obstruc˛ie, c„ ei nu au prea mult„ ∫tiin˛„ de carte, dar se poate dovedi c„ aceast„ situa˛ie e o stare de fapt aproape general„ ∫i c„ voi o gestiona˛i, pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 c„ se repet„ ∫i se amplific„ zilnic, de la Revolu˛ie Óncoace, Ón toate localit„˛ile cu popula˛ie preponderent maghiar„.

Dac„ dumneavoastr„, domnilor din Uniunea Maghiar„, sunte˛i corec˛i ∫i c‚t de c‚t loiali, a˛i Ómpiedica aceste ac˛iuni ∫i multe altele, dar n-a˛i f„cut-o ∫i nu o face˛i, ba chiar o stimula˛i.

Eu nu ridic aceste probleme pentru c„ a∫ fi un antimaghiar. Nu am fost ∫i nici nu sunt. Totdeauna v-am admirat cultura ∫i civiliza˛ia ∫i am Ómp„rt„∫it ∫i transmis ceea ce am crezut c„ e valoare. Voi ne-a˛i luat p‚n„ ∫i dansurile ∫i c‚ntecele populare ∫i v„ da˛i mari cu ele prin Europa ∫i prin lume. Nu e nimic, chiar ∫i imita˛ia e important„, dac„ e valoare, numai c„ p‚n„ mai ieri v„ b„tea˛i joc de cultura ∫i hainele populare rom‚ne∫ti, de limba ∫i civiliza˛ia rom‚neasc„, ceea ce mai face˛i ∫i ast„zi Ón politica voastr„ duplicitar„.

Sigur, zice˛i voi c„ trecutul este mai pu˛in important, viitorul trebuie s„-l avem Ón fa˛„, pentru c„ to˛i vrem s„ intr„m Ón r‚ndul popoarelor europene, dar s„ alungi oamenii din ˛ara lor pe motivul c„-s rom‚ni, s„ dete∫ti bisericile pentru c„ sunt ortodoxe, s„ nu accep˛i limba rom‚n„ Ón ∫colile maghiare dec‚t cu regim de limb„ str„in„ (dou„ ore pe s„pt„m‚n„), s„ arborezi steagul îUngariei milenare“ ∫i s„ ur„∫ti drapelul ˛„rii Ón care tr„ie∫ti e dur ∫i strig„tor la cer.

Se vede c„ e greu de tr„it cu voi, bunul-sim˛ nu-l ave˛i, statuia celor 13 generali, criminali terori∫ti care au ucis peste 40.000 de rom‚ni ∫i au ars peste 300 sate rom‚ne∫ti a˛i plantat-o la Arad, profit‚nd de un guvern antirom‚nesc ∫i Ónsetat de putere.

Acum s-a ajuns s„ treac„ rom‚nul prin ˛inuturile din Harghita, Covasna ∫i Mure∫ s„ cear„ p‚ine la pr„v„lie pe bani ∫i s„ fie refuzat pentru c„ nu ∫tie limba maghiar„. Asta e greu de Ón˛eles. Repet: nu pute˛i spune c„ v‚nz„torii sunt oameni simpli ∫i nu r„spunde˛i de ei. Nu! Voi Ói Ónv„˛a˛i s„ fac„ a∫a, ∫i convie˛uirea cu voi, cei cu separatismul ∫i revizionismul Ón s‚nge, e grea. ™tiu c„ majoritatea sunt oameni corec˛i, cinsti˛i ∫i de omenie Ón etnia maghiar„, dar voi ∫i pe aceia Ói min˛i˛i, iar pe rom‚ni Ói amenin˛a˛i cu intrarea Ón Europa, pentru c„ o s„ v„ pl‚nge˛i c„ noi, dr„g„li˛„ Doamne, v„ prigonim.

Nu v„ prigone∫te nimeni! Noi Ónc„pem de voi Ón ˛ara noastr„, voi nu Ónc„pe˛i de rom‚ni Ón ˛ara rom‚neasc„!

Trezi˛i-v„, fra˛ilor! Suntem Ón mileniul al III-lea ∫i vrem s„ tr„im ∫i noi, ∫i voi Óntr-o Europ„ Unit„! V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei Constan˛a Popa. Va urma domnul deputat Costel Marian Ionescu.

Doamna deputat Amalia B„l„∫oiu a depus la secretariat.

Domnul deputat Eugen Ple∫a a depus la secretariat declara˛ia.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn perioada 22—24 septembrie 2004, am participat, la Capetown, Ón Africa de Sud, la consultarea parlamentarilor din Africa ∫i Europa referitoare la situa˛ia copiilor orfani ∫i bolnavi de SIDA din Africa ∫i revizuirea agendei interna˛ionale referitoare la aceast„ problem„. Au participat reprezentan˛i ai 28 de ˛„ri africane ∫i 15 ˛„ri europene, ∫i reuniunea a avut loc sub auspiciile Funda˛iei îNelson Mandela“, UNICEF, AUEPA, Consiliul Europei ∫i prin sus˛inerea guvernelor din Olanda, Anglia ∫i Finlanda.

Œn Africa exist„ 14 milioane de copii sub 15 ani care au pierdut unul sau ambii p„rin˛i bolnavi de SIDA ∫i este posibil ca aceast„ cifr„ s„ se dubleze p‚n„ Ón anul 2010, cu implica˛ii severe ∫i f„r„ precedent asupra dezvolt„rii socio-economice a Africii. Reprezentantul Africii de Sud a ar„tat c„ Ón ˛ara sa exist„ 5,6 milioane de oameni bolnavi de HIV SIDA ∫i av‚nd 2,3 milioane de copii orfani patern ∫i 855.000 de copii orfani matern, care tr„iesc Óntr-o s„r„cie crunt„, malnutri˛i ∫i supu∫i abuzurilor sub diferite forme.

To˛i reprezentan˛ii care au luat cuv‚ntul, indiferent c„ au venit din sfera politic„, medical„ sau ∫tiin˛ific„, au ar„tat c„ cel mai eficient mijloc de lupt„ cu aceast„ boal„ Ól constituie preven˛ia prin sex protejat, afirma˛ie care a generat o adev„rat„ dezbatere pe tema educa˛iei sexuale a b„rba˛ilor ∫i a femeilor.

Ambasadorul special al Olandei a ar„tat c„ problema HIV SIDA nu este o problem„ numai a Africii ∫i a Asiei, ci a tuturor, inclusiv a Europei, unde aceasta se r„sp‚nde∫te foarte rapid, devenind, deci, o problem„ epidemic„ global„. HIV SIDA nu mai este o problem„ numai a cercet„torilor ∫i a medicilor, ci ∫i a politicienilor, aceast„ problem„ fiind pe agenda politic„ a Consiliului Europei.

Œntrebarea care s-a pus a fost: ce pot face parlamentarii, ca paznici ai drepturilor cet„˛enilor, Ón lupta cu aceast„ maladie, dar ∫i cu alte boli transmisibile, ca tuberculoza, malaria?

La mii de kilometri departe de ˛ar„, am constatat c„ sloganul electoral propus de c„tre pre∫edintele P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor, îHran„, medicamente, justi˛ie!“, pentru alegerile din toamna acestui an, sunt ∫i solu˛iile propuse de c„tre politicienii prezen˛i la Capetown pentru limitarea extinderii fenomenului HIV SIDA ∫i a bolilor transmisibile Ón Africa ∫i Ón Óntreaga lume.

Mul˛umesc.

Œi dau cuv‚ntul domnului Costel Marian Ionescu ∫i ultima interven˛ie Ói va apar˛ine domnului Mircea Octavian Purceld.

## Stimate domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îCascadorii politice patriciene“.

Evenimentele politice recente, anticipate Ón mare parte de c„tre politicienii Partidului Rom‚nia Mare, au generat deja o criz„ politic„ ce va produce schimb„ri importante pe e∫ichierul politic rom‚nesc. Acutizarea acestei situa˛ii va fi influen˛at„ ∫i de unda de ∫oc ce a avut epicentrul chiar Ón interiorul Partidului Na˛ional Liberal, provoc‚nd astfel, printr-un procent imploziv, demolarea credibilit„˛ii P.N.L.-ului ∫i a Alian˛ei D.A., cu concursul ∫i complicitatea atot∫tiutorului politician Traian B„sescu.

Se cunoa∫te despre rela˛ia de prietenie dintre magnatul petrolului Dinu Patriciu ∫i C„lin Popescu-

T„riceanu Ónc„ din anul 1990, atunci c‚nd ace∫tia au emis teoria politicianist„: ît„ierea cozii c‚inelui dintr-o singur„ lovitur„“. Au aplicat aceast„ teorie Ón folosul Ómbog„˛irii rapide a lor, cu sprijinul neprecupe˛it al tuturor guvernelor postdecembriste, indiferent de coloratura politic„.

Astfel, Ón 2001, Dinu Patriciu, cu sprijinul Guvernului N„stase, Ón spe˛„, al ministrului Dan Ioan Popescu, a cump„rat Rafin„ria îPetromidia“, Ón ciuda mecanismelor pie˛ei libere, Ón situa˛ia Ón care Concernul turcesc îAkmaya“ oferise de circa ∫ase ori mai mult. Prin urmare, mirosul valutei este mai puternic dec‚t arhitectura politic„ a partidelor lor, aspect ce explic„ ∫i anularea datoriei firmei domnului Dinu Patriciu c„tre bugetul statului, de circa 603 milioane de dolari, care reprezint„ Ón cifre absolute peste 20.500 de miliarde de lei ∫i constituie cea mai mare datorie a unui agent economic ∫i care se va pl„ti, bineÓn˛eles, de Óntreaga na˛iune.

Cascadoria politic„ proiectat„ de trioul Dinu Patriciu, Traian B„sescu ∫i C„lin Popescu-T„riceanu Ón scopul ∫antajului politic cu mai multe capete de acuzare, Ón prim plan, afacerea îMegapower“, a fost orchestrat„ sincron ∫i cu sprijinul P.S.D.-ului, prin institu˛iile sale politizate integrale. Dedesubturile acestei afaceri, descrise cu am„nunte Ón presa scris„ a Partidului Rom‚nia Mare, nu putea dec‚t s„ realizeze situa˛ia perdant„ la pre∫edin˛ie a lui Stolojan.

Œi dau cuv‚ntul domnului deputat Mircea Octavian Purceld.

Domnii deputa˛i Adrian Gurz„u, Romeo Raicu, Miron Vasile ∫i doamna deputat Mihaela Ionescu depun la secretariat declara˛iile.

## **Domnul Octavian Mircea Purceld:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se intituleaz„ îPrimarul Timi∫oarei, Gheorghe Ciuhandru, Ó∫i bate joc de banii publici“.

Prim„ria Municipiului Timi∫oara a demarat Ón anul 1991 o investi˛ie Ón valoare de 140 de miliarde de lei Ón beneficiul Regiei Autonome de Transport — Timi∫oara, sub titlul îBaza de Óntre˛inere ∫i repara˛ii troleibuze“, av‚nd ca surs„ de finan˛are îaloca˛ii bugetare ∫i surse proprii ale R.A.T.T.“, construc˛ia urm‚nd a se realiza pe o suprafa˛„ de 28.800 m[2] .

Œn cursul anului trecut, la finalul celui de al doilea mandat al domnului primar, acesta, Ómpreun„ cu conducerea R.A.T.T. (deci, dup„ 12 ani), ∫i-au dat seama c„ investi˛ia este inoportun„, c„ R.A.T.T. nu are nevoie de o asemenea baz„, precum ∫i de faptul c„ prim„ria nu mai are posibilit„˛i de finalizare, respectiv, de finan˛are.

BineÓn˛eles c„ Ón acel moment a ap„rut ∫i interesul pentru Ónstr„inarea acesteia, astfel c„, la data de 20 septembrie 2003, Consiliul de administra˛ie al R.A.T.T. aprob„ transferul obiectivului din proprietatea R.A.T.T. Ón proprietatea Prim„riei Municipiului Timi∫oara, aceasta urm‚nd s„ Ól v‚nd„.

Dup„ alegerile din iunie 2004, c‚nd domnul Gheorghe Ciuhandru a dob‚ndit ∫i cel de al treilea mandat, a luat curajoasa decizie de a supune documentele hot„r‚rii consiliului, pentru a ob˛ine aprobarea de transfer ∫i, concomitent, de v‚nzare. Probabil c„ dac„ nu s-ar fi gr„bit s„ introduc„ Óntr-o singur„ ∫edin˛„ de consiliu at‚t transferul, c‚t ∫i v‚nzarea, superbul îjoc de picioare“ al primarului ar fi putut trece neobservat. Ini˛iativa a fost Óns„ blocat„ cu ajutorul consilierilor P.R.M.

S„ te pl‚ngi Ón permanen˛„ c„ bugetul prim„riei este insuficient, c„ nu Ó˛i ajung banii pentru a Óntre˛ine ora∫ul ∫i, Ón acela∫i timp, s„ arunci pe fereastr„ sume de ordinul sutelor de miliarde este o performan˛„ pe care pu˛ini primari din Rom‚nia au realizat-o. Interesant este c„, de∫i s-au investit sume imense pentru transportul Ón comun, Ón acest moment, Ón Timi∫oara, ne putem l„uda cu faptul c„ avem cel mai neperformant transport Ón comun — trei sferturi din liniile de tramvai sunt suspendate — ∫i cu practicarea unor tarife cu mult peste nivelul celorlalte municipii.

Scrisoare deschis„ adresat„ domnului Adrian N„stase, prim-ministru al Guvernului Rom‚niei

îM„ adresez dumneavoastr„, pentru a treia oar„, de la tribuna Parlamentului Rom‚niei, pentru a v„ reaminti un pasaj important din capitolul de politic„ extern„ al ofertei electorale a P.D.S.R. din 2000, capitol ce a constituit o coordonat„ a programului de guvernare:

«Œn vederea promov„rii unei politici externe active corespunz„toare intereselor na˛ionale ale ˛„rii, P.D.S.R. va ac˛iona pentru consolidarea situa˛iei economice, sociale ∫i politice interne, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ fie un partener demn, cu o pozi˛ie clar„, proprie Ón via˛a interna˛ional„. O aten˛ie prioritar„ va fi acordat„ extinderii raporturilor cu statele vecine — Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria ∫i Ucraina —, pornind de la prevederile tratatelor politice de baz„ existente ∫i de la interesele comune Ón zona noastr„ geografic„».

Atitudinea Guvernului Adrian N„stase fa˛„ de autorit„˛ile ucrainene Ón privin˛a construirii Canalului BÓstroe nu face dec‚t s„ infirme total promisiunile din campania electoral„ din anul 2000. Fac precizarea c„ Ón urm„ cu mai bine de o lun„, de la tribuna Parlamentului Rom‚niei, printr-o interpelare, v-am solicitat s„ prezenta˛i public toate demersurile Óntreprinse de Guvern pentru sistarea de c„tre autorit„˛ile ucrainene a lucr„rilor la Canalul BÓstroe. Nici p‚n„ ast„zi n-a˛i catadicsit s„ da˛i un r„spuns, indiferen˛a dumneavoastr„ f„c‚nd parte din permanenta ac˛iune de dispre˛uire a Parlamentului Rom‚niei.

Recentul e∫ec diplomatic al administra˛iei Adrian N„stase Ón privin˛a construirii Canalului BÓstroe de c„tre autorit„˛ile ucrainene, aceasta petrec‚ndu-se Ón condi˛iile Ón care partea ucrainean„ a Ónc„lcat prevederile Conven˛iei interna˛ionale de delimitare a traseelor europene Ón Europa de la Copenhaga din 1998, confirm„ faptul c„ politica extern„ promovat„ de actualul Guvern a fost ∫i este doar un exerci˛iu de imagine public„, de cosmetizare extern„ a unei realit„˛i interne caracterizat„ doar de corup˛ie ∫i proast„ administrare.

Guvernul Adrian N„stase a f„cut dovada atitudinii umile fa˛„ de autorit„˛ile unui stat din fostul bloc sovietic ∫i incapacit„˛ii de a-∫i sus˛ine interesele na˛ionale, lucru cu at‚t mai grav cu c‚t toat„ legisla˛ia interna˛ional„, acordurile ∫i conven˛iile ne erau sut„ la sut„ favorabile.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Evenimentele din ultimele zile, la care am asistat cu to˛ii vr‚nd, nevr‚nd, au demonstrat, Ónc„ o dat„, c„ circul politic este, mai degrab„, o jungl„ a b„t„liilor acerbe pentru putere, care are drept protagoni∫ti hiene politice, ∫acali f„r„ scrupule ∫i crocodili cu lacrimi de venin.

T„riceni, berceni, b„sesci sau stolojeni, cu to˛ii sunt participan˛i Óntr-o îbufoniad„“ general„, Ón care îsacrificiile supreme“, declara˛iile politice ∫i negocierile interne se traduc, de fapt, Ón mari lupte pentru putere Ón cadrul Alian˛ei P.N.L.-P.D.

™i, iat„ cum, ast„zi, Óntr-o Rom‚nie care se preg„te∫te de alegeri preziden˛iale, singurul candidat de talie european„, cu preg„tire politic„ la standarde interna˛ionale nu are, practic, cu cine s„ se confrunte. ™i cum ar putea, Óntr-un context Ón care restul clasei politice arunc„ Ón competi˛ia electoral„ maimu˛ici ∫i tot felul de paia˛e grote∫ti, potrivite, mai degrab„, arenei circului? Este arena lor politic„ o simpl„ mla∫tin„ puturoas„, Ón care termeni ca î∫antaj“, îconspira˛ie“ ori îcosmetizare“ sunt la ordinea zilei.

Nu este mai pu˛in adev„rat c„ politica actual„ suport„ consecin˛e defavorabile ∫i Ón partidul din care fac parte. Chiar Ón P.S.D. exist„ nemul˛umi˛i care prefer„, Ón locul discu˛iilor interne, zgomotul apari˛iilor televizate ori plec„ri inopinate, de efect r„sun„tor, prejudiciind astfel construc˛iile la care au fost martori.

Pe o scen„ politic„ Ón care unii vin, al˛ii pleac„, totul pare nesigur, cet„˛eanul Óncepe s„ nu mai deosebeasc„ binele de r„u, adev„rul de minciun„ sau realitatea de mistificare.

Aceasta este realitatea Ón care tr„im, stima˛i colegi, ∫i, ca t‚n„r Ón politic„, am trecut de la un dispre˛ ini˛ial, de multe ori mascat de speran˛e, la o stare de constant„ uimire, Ón fa˛a haosului general care domne∫te peste o mare parte din clasa politic„.

Œn final, nu r„m‚n dec‚t cu speran˛a c„ aceast„ dezordine va lua sf‚r∫it Ón cur‚nd, iar brambureala care caracterizeaz„ aceast„ perioad„ s„ Ó∫i g„seasc„ un epilog favorabil pentru noi, rom‚nii, Ón general. V„ mul˛umesc.

## îBolnav s„n„tos“

Zilele acestea na˛iunea a aflat cu uimire c„ exist„ ∫i o nou„ stare Ón existen˛a omului, aceea de a fi ∫i bolnav, ∫i s„n„tos. Comp„timit cu lacrimi de crocodil pentru starea sa de s„n„tate, pu˛in mai lipsea s„ i se c‚nte ∫i prohodul, domnul Theodor Stolojan devine peste noaptea s„n„tos ∫i pleac„ undeva, Ón mijlocul naturii, pentru a uita de stresul creat de un a∫a-zis ∫antaj Ón leg„tur„ cu unele dintre activit„˛ile anterioare ale Domniei sale.

Se poate retrage din cursa electoral„ pentru ocuparea fotoliului de la Cotroceni un om care dup„ spusele unora are meritul de a fi construit un partid modern, din cauza unui presupus ∫antaj? S„ fim serio∫i!

Este o mare specializare a cuiva de a schimba primmini∫tri sau fo∫ti prim-mini∫tri, a∫a cum schimb„ Manascu caii. Fo∫tii C.D.R.-i∫ti au Ónceput schimb„rile spectaculoase cu care ne-au bulversat timp de patru ani Ón guvernarea 1996—2000 de teama c„, neajung‚nd la guvernare, nu vor mai avea satisfac˛ia de a le face.

## îDemocra˛ie rom‚neasc„“

Prestigiosul cotidian îLos Angeles Times“ a publicat recent m„rturisirile unui senator american aflat Ón apropierea pre∫edintelui George Bush. Acesta reproduce declara˛ia unui Ónalt oficial de la Casa Alb„: îC‚nd am intrat Ón Irak, credeam c„ o s„ construim o democra˛ie Ón stil american. La naiba, a∫ fi fericit acum ∫i cu o democra˛ie Ón stil rom‚nesc.“

Aceasta este, Óntr-o formulare succint„, opinia partenerilor din Statele Unite despre modul Ón care func˛ioneaz„, Ón acest moment, mecanismele democra˛iei rom‚ne∫ti. O democra˛ie a formelor f„r„ fond, Ón care ideile, institu˛iile, valorile sunt numai imitate ∫i maimu˛„rite. O democra˛ie care tr„ie∫te din cuvinte goale, Ón spatele c„rora se ascunde numai o iresponsabil„ voin˛„ de putere. An de an, rapoartele Uniunii Europene ∫i ale unor agen˛ii precum îFreedom House“ arat„ c„ Ón Rom‚nia nu exist„ o autentic„ independen˛„ a presei, c„ alegerile ∫i referendumurile sunt manipulate, c„ televiziunile servesc interesele puterii, c„ fondurile europene sunt dirijate spre buzunare particulare. Iar noi am uitat s„ ne indign„m! Nu mai vrem s„ Ón˛elegem c‚t de grave sunt aceste acuza˛ii ∫i cum suntem v„zu˛i cu adev„rat Ón lume!

Uniunea European„ ne anun˛„ c„ nici Ón acest an nu suntem capabili s„ primim statutul de economie de pia˛„ func˛ional„ ∫i, Ón acela∫i timp, Guvernul prezint„ cu non∫alan˛„ o statistic„ din care rezult„ c„ o ducem cum nu se poate mai bine. La Montreal, la fiebea, la Arenele B.N.R., liderii Partidului Social Democrat sunt fluiera˛i la scen„ deschis„ ∫i, Ón acela∫i timp, sondajele de opinie prezint„ noi cre∫teri triumfale ale P.S.D. Chiar nu renun˛„ strategii puterii nici Ón al doisprezecelea ceas la aceste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 manipul„ri puerile? Chiar trebuie rom‚nii trata˛i ca o mas„ stupid„, incapabil„ de idei articulate, de judecat„, de luciditate? Chiar nu este nimeni dispus s„ opreasc„ mascarada sondajelor de opinie?

Œn anul 2000, aceste sondaje au sf‚r∫it Ón literatur„ pur„: au acreditat C.D.R. cu un procent triplu ∫i au plasat Partidul Rom‚nia Mare cu 200% sub scorul s„u electoral. Œnainte de alegerile locale din acest an, acelea∫i sondaje de opinie au m„rit cu 5 sau 10 procente scorul candida˛ilor puterii. Frauda a fost din nou demonstrat„; ∫i, iat„, acum ea Óncepe de la cap„t. Unde Óncerca˛i, de fapt, domnilor sociologi de partid, s„ duce˛i Partidul Rom‚nia Mare? Sub pragul parlamentar? La 2%? La 1%? ™i ce v„ opre∫te s-o face˛i? Probitatea profesional„? Bunul-sim˛? S„ fim serio∫i!

îContradic˛iile unei societ„˛i Ón deriv„“

™tirile despre rom‚ni ∫i Rom‚nia pot l„sa perplex pe orice observator neutru din„untru, dar mai ales pe cei din afar„. Afli Ón fiecare zi ve∫ti contradictorii care ascund o stare de lucruri greu de definit. Pe de o parte, afli c„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc produce Ónc„ valori, produce olimpici, campioni, mari valori ale sportului, ∫tiin˛ei, culturii ∫i artei, care se disting Ón marile competi˛ii interna˛ionale, Ón timp ce profesorii nu Ó∫i mai pot achita cheltuielile cotidiene pentru Ómbr„c„minte, carte de specialitate, c„ldur„ ∫i lumin„. Afli c„ exist„ copii care nu au un c„min, care scormonesc Ón gunoaie ∫i dorm prin subsoluri, ori copii supu∫i relelor tratamente, perversiunilor, drogurilor, copii c„rora li se exploateaz„ munca de la v‚rste fragede.

Afli c„ sunt Ón Rom‚nia tineri ∫i adul˛i care conduc limuzine de lux, petrec Ón spelunci, organizeaz„ raliuri clandestine, lupte de c‚ini, regl„ri de conturi ∫i alte ac˛iuni din sfera crimei organizate. Afli c„ a crescut num„rul sinuciga∫ilor, dep„∫ind 20 de sinucideri la suta de mii de locuitori, c„ spitalele de neuropsihiatrie au devenit neÓnc„p„toare Ón timp ce guvernan˛ii nu mai prididesc cu laudele privind cre∫terea P.I.B.-ului ∫i a realiz„rilor din economie. Afli c„ bugetul crap„ de s„n„tate pe seama sumelor trimise Ón ˛ar„ de c„p∫unari, Ón timp ce industria este dezmembrat„ ∫i v‚ndut„ la fier vechi, c„ politicile sociale acord„ sume enorme celor disponibiliza˛i, care reazem„ prim„riile Ón a∫teptarea venitului minim garantat. Vorba celebrului Alcibiade: îSuntem o ˛ar„ at‚t de minunat„, aici nu te mai plictise∫ti niciodat„!“ Opulen˛„ ∫i marasm, prosperitate ∫i debusolare, bog„˛ie ∫i umilin˛„, lux ∫i mizerie, Ómbuibare ∫i foamete, amalgam care nu poate fi categorisit cu mijloacele cercet„rii sociologice actuale.

Tensiuni sociale latente, nemul˛umiri sufocate, dureri Ón„bu∫ite ∫i statistice triumfale coexist„ dizarmonic Óntr-o societate atipic„, m„cinat„ de boli ∫i contradic˛ii f„r„ leac.

De∫i suferin˛a unor largi p„turi ale popula˛iei atinge paroxismul, lipsesc cu des„v‚r∫ire mi∫c„rile sociale, grevele de protest. Sindicatele au fost anihilate prin coruperea liderilor ∫i prin cump„rarea p„cii sociale cu paliativele salariilor compensatorii ∫i ale ajutoarelor sociale.

Œn urm„ cu un an, dup„ multe luni de analiz„ ∫i dezbateri publice cu asocia˛ii de pensionari, cu reprezentan˛ii Cartelului Alfa, parlamentarii P.N.L. am elaborat o propunere legislativ„ privind recalcularea tuturor categoriilor de pensii pentru a se Ónl„tura inechitatea existent„ Óntre pensionari.

Dup„ trei luni de zile, la sf‚r∫itul anului 2003, avizul Guvernului a fost negativ, Ón acesta men˛ion‚ndu-se c„ procesul de recalculare a pensiilor nu este posibil din motive tehnice, respectiv nu exist„ documente prin care s„ se realizeze aceast„ opera˛iune ∫i c„ este nevoie de fonduri care dep„∫esc peste 16.000 miliarde lei.

Œntruc‚t se modificase Constitu˛ia, am redepus propunerea legislativ„ la Senat, dar nici p‚n„ Ón prezent nu s-a Ónceput dezbaterea.

Œn tot acest timp am mers ∫i am discutat cu cet„˛enii ∫i s-a creat un curent de opinie foarte ferm, foarte clar privind necesitatea recalcul„rii pensiilor, de∫i aceast„ opera˛iune ar fi trebuit s„ se termine Ón anul 2001, dac„ Guvernul condus de Adrian N„stase nu ar fi Óntrerupt ∫irul normal al lucrurilor.

Guvernul, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ din decembrie 2000, printre actele normative abrogate, a abrogat ∫i articolul din Legea nr. 19/2000, articol care se referea la recalcularea pensiilor.

De peste patru ani, pensionarii au a∫teptat s„ li se fac„ dreptate, dreptate anulat„ de guvernul pesedist condus de Adrian N„stase.

Œntre timp, primul-ministru ∫i pre∫edinte al P.S.D. a Ónceput campania mediatic„ ∫i demagogic„ de reechilibrare a pensiilor, de indexare a acestora, dar toate aceste m„suri s-au dovedit inconsistente ∫i oamenii nu au acceptat o asemenea minciun„.

De c‚nd ∫i-a Ónceput campania electoral„ proprie, de peste o lun„, Adrian N„stase a constatat pe pielea lui c„ oamenii nu se mai las„ p„c„li˛i ∫i ei doresc cu adev„rat recalcularea pensiilor.

Astfel, vr‚nd-nevr‚nd, Adrian N„stase a fost obligat s„ preia problematica recalcul„rii pensiilor ∫i a Ónceput s„ vorbeasc„ despre ea ca ∫i cum i-ar apar˛ine, f„r„ s„ spun„ c„ s-a opus, c„ a Ómpiedicat el Ónsu∫i ∫i Guvernul pe care-l conduce timp de patru ani procesul de recalculare a pensiilor.

Misiunea politic„ a U.D.M.R. se apropie de sf‚r∫it. Ultimul proiect al acestei forma˛iuni etnice a r„mas, p‚n„ Ón 2007, anul Ón care este de presupus c„ lucrurile se vor a∫eza, dob‚ndirea autonomiei f nutului Secuiesc. Acest proiect s-a dovedit Óns„ a nu fi bine primit nici de guvernan˛ii, nici de opinia public„ din Rom‚nia, dup„ cum nu a provocat nici m„car un gest formal de Ón˛elegere din partea reprezentan˛ilor Uniunii Europene.

Œn acest context, s‚mb„t„, domnul György Frunda — cunoscut drept un lider cu vederi moderate din s‚nul U.D.M.R. — a Óncercat s„ Óndulceasc„ îpastila“ autonomiei secuie∫ti revenind asupra modelului de autonomie pe care ar dori s„ Ól impun„ societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Astfel, îtrebuie s„ vorbim de 15—20 de regiuni autonome Ón Rom‚nia, nu trebuie s„ vorbim doar de autonomia f nutului Secuiesc“, spune acum domnul Frunda. Œn plus, liderul U.D.M.R. crede c„ jude˛ul Mure∫ va trebui s„ fie inclus Óntr-o regiune cu popula˛ie preponderent maghiar„.

Acest model de autonomie regional„ ar trebui, Ón opinia domnului Frunda, discutat Ón cadrul comunit„˛ii maghiare, pus pe h‚rtie, discutat cu partidele parlamentare democratice rom‚ne∫ti ∫i apoi cerut„ p„rerea organismelor europene de la Strasbourg ∫i Bruxelles, eventual chiar ∫i a Comisiei de la Vene˛ia.

S„ nu uit„m c„ aceast„ discu˛ie pe teme autonomiste are loc Ón anul 2004, Ón momentul Ón care experien˛a alegerilor locale de la Cluj a ar„tat c„ putem miza, Ón sf‚r∫it, pe dispari˛ia nedoritului îvot etnic“. Ca dovad„, au disp„rut de pe scena politic„ rom‚neasc„ partide precum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 P.U.N.R., primarul Gheorghe Funar, Ónver∫unatul adversar al maghiarilor a fost trecut pe tu∫„ de votul popular, iar Corneliu Vadim Tudor, îpurt„torul drapelului luptei antimaghiarismului“, s-a reprofilat exclusiv pe lupta îantimafie“.

Cum urm„toarea forma˛iune amenin˛at„ cu sciziunea Ón componentele ei elementare este U.D.M.R. (liberale, na˛ionaliste etc.), liderii acesteia Óncearc„ s„ trag„ ultimele foloase din existen˛a ei monolitic„. Acum, domnul Frunda vrea s„ ne propun„ regiuni autonome formate din dou„, trei jude˛e, cu o larg„ autonomie local„ ∫i formate pe criterii etnice, pe care forma˛iunea etnic„ s„ o poat„ probabil controla, Ón folosul propriu, cu mai mult succes.

Participare parlamentar„ remarcabil„ la cea de-a 111-a Adunare a Uniunii Interparlamentare.

Œn perioada 27 septembrie — 1 octombrie 2004 a avut loc cea de-a 111-a Adunare a Uniunii Interparlamentare Ón Elve˛ia, la Geneva.

Au participat delega˛ii parlamentare din 111 ˛„ri membre, delega˛ii ale adun„rilor parlamentare cu statut de membru asociat (Parlamentul Andin, Parlamentul Central American, Parlamentul European, Parlamentul Latino-American, Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei) ∫i un num„r important de observatori din partea Na˛iunilor Unite.

Propunerile Grupului Rom‚n al Uniunii Interparlamentare din cadrul Comisiei I pentru pace ∫i securitate interna˛ional„ privind importan˛a extinderii ariei de aplicabilitate a Registrului O.N.U. pentru arme conven˛ionale, ca ∫i cele referitoare la necesitatea ader„rii statelor la Protocolul Ómpotriva producerii ∫i traficului ilicit al armelor de foc, muni˛iilor, explozibililor ∫i altor materiale conexe, care completeaz„ Conven˛ia O.N.U. privind crima organizat„ transna˛ional„, au fost incluse Ón rezolu˛ia adoptat„ de adunarea U.I.P. pe tema neprolifer„rii.

Œn cadrul Comisiei a III-a pentru democra˛ie ∫i drepturile omului, propunerile GRUI s-au referit la: asigurarea unei prezen˛e echilibrate a femeilor ∫i b„rba˛ilor Ón structurile de decizie ale parlamentelor na˛ionale, importan˛a accesului egal al femeilor la educa˛ie civic„, propuneri care se reg„sesc Ón rezolu˛ia final„ adoptat„ de adunarea U.I.P.

Tema examinat„ de Comisia a II-a pentru dezvoltare durabil„, finan˛e ∫i comer˛ a fost îRolul parlamentelor Ón p„strarea biodiversit„˛ii“. Œn cadrul dezbaterilor s-a eviden˛iat importan˛a Rezerva˛iei Biosferei îDelta Dun„rii“ ∫i faptul c„ ea se afl„ sub inciden˛a a numeroase instrumente interna˛ionale, multilaterale ∫i regionale.

Participan˛ii au fost informa˛i despre faptul c„ Ucraina a demarat ∫i Óncheiat prima parte a lucr„rilor la Canalul BÓstroe f„r„ notificarea ∫i consultarea Rom‚niei ∫i f„r„ o evaluare de impact asupra mediului, inclusiv Ón context transfrontalier.

Amendamentele GRUI au fost preluate integral Ón rezolu˛ia adoptat„ care cere ac˛iuni coordonate din partea ˛„rilor vecine pentru protejarea habitatelor naturale transfrontaliere, Ón conformitate cu normele interna˛ionale aplicabile.

## îOamenii ne-au sesizat“

V‚natul este o podoab„ a naturii ∫i o foarte important„ avu˛ie na˛ional„. F„r„ Óndoial„, Rom‚nia, spre deosebire de foarte multe ˛„ri europene, este Ónc„ bogat„ Ón v‚nat, avem cu ce s„ ne m‚ndrim Ón acest sens. Peisajul minunat, natura bogat„ ∫i relieful variat al Rom‚niei au avut de c‚∫tigat din aceast„ varietate a speciilor de v‚nat. Trofeele provenite din Rom‚nia sunt expuse ∫i medaliate la diferite expozi˛ii cinegetice de pe mapamond.

™i cu toate aceste elemente pozitive, aceast„ bog„˛ie ne cauzeaz„ probleme zilnice ∫i nemul˛umirea maselor largi, mai ales din mediul rural. Sper c„ se Ón˛elege c„ a∫ dori s„ m„ refer la pagubele cauzate de v‚nat.

Cu toat„ admira˛ia interna˛ional„ fa˛„ de v‚natul Rom‚niei, a venit momentul ca oamenii legii, guvernan˛ii, s„ ia m„suri pentru protec˛ia popula˛iei Ómpotriva v‚natului. Dac„ p‚n„ acum 2, 3 decenii problema pagubelor agricole cauzate de v‚nat a fost doar problema regiunilor montane ∫i premontane, ast„zi prin Ónmul˛irea v‚natului, mai ales a mistre˛ilor, problema a devenit aproape general„ ∫i Ón zonele deluroase, chiar de pe C‚mpia Transilvaniei. Mistre˛ii distrug sem„n„turile, dar ∫i recoltele, fac ca oamenii s„ r„m‚n„ cu nimic, chiar ∫i Óntr-un an bun din punct de vedere agricol. Oamenii, de∫i petrec nop˛ile la paza culturilor, pagubele sunt semnificative ∫i, p‚n„ la urm„, sunt localit„˛i unde toate roadele muncii lor de un an sunt culese de fiare. Oare p‚n„ c‚nd se pot tolera asemenea situa˛ii? Cred c„ a venit timpul ca aceste semnale s„ fie luate Ón serios de guvernan˛i.

V‚natul ∫i popula˛ia trebuie s„ convie˛uiasc„, pentru c„ a∫a se Ónt‚mpl„ ∫i Ón ˛„rile civilizate, dar nu neap„rat Ón dauna unuia sau altuia.

Avem nevoie de legi coerente care s„ reglementeze situa˛ia, drepturile de a v‚na, de proprietate a terenurilor de v‚n„toare, de dreptul de Ónchiriere a terenurilor etc., Ón care neap„rat trebuie s„ se reg„seasc„ ∫i codificarea legal„ a metodelor de desp„gubire Ón cazul daunelor produse de v‚nat.

Nerezolvarea acestei probleme duce la fenomene nedorite (braconaj, desconsiderarea autorit„˛ilor etc.), pagube Ónsemnate ∫i nedorite ∫i inclusiv tensiuni sociale.

Declara˛ie politic„ adresat„ domnului ministru al internelor ∫i administra˛iei publice ∫i domnului ministru al culturii ∫i cultelor.

Fiecare mare capital„ european„ Ó∫i preg„te∫te cu minu˛iozitate calendarul cultural de toamn„ care d„ specificitate marilor ora∫e.

Bro∫uri bine documentate care apar lunar Ón Paris, Londra, Atena, Budapesta sau Var∫ovia informeaz„ cet„˛enii pl„titori de taxe, dar ∫i turi∫tii despre evenimentele culturale ale sezonului. Opera din Paris organizeaz„ spectacole de oper„, sala de concerte Pleyel organizeaz„ concerte simfonice. Spectacole de sunet ∫i lumin„ au loc Ón aer liber, Ón fa˛a palatelor sau Ón parcurile publice. Multe alte evenimente culturale sunt organizate Ón numeroase spa˛ii, care le sunt destinate special.

De aici p‚n„ a-˛i permite s„ ridici corturi ca de nunt„ ˛ig„neasc„ Ón curtea Muzeului Na˛ional de Art„, printre statuile lui Anghel ∫i Jalea, este o cale lung„, calea de la sublim la grotesc. Expozi˛ii ∫i prezent„ri de dispozitive medicale destinate persoanelor cu handicap nu sunt organizate Ón frumoasa curte a Facult„˛ii de Medicin„, l‚ng„ statuia doctorului Davila, ci tot la Muzeul de Art„ din centrul ora∫ului. Holul de intrare de la Sala Palatului este, mai totdeauna, transformat Óntr-un bazar din Fanar iar intrarea spre concertele simfonice devine un slalom printre tejghele.

Toate aceste exemple au fost dep„∫ite, la finele lunii septembrie, de boicotarea deschiderii stagiunii de concerte a Filarmonicii îGeorge Enescu“, prin organizarea, Ón paralel, a unui spectacol cu decibeli foarte ridica˛i, sub ferestrele Ateneului, ca reclam„ a unui post privat de televiziune. Prin lipsa de profesionalism, nep„sarea ∫i dezinteresul autorit„˛ilor, s-a dorit parc„ s„ se vad„ cine c‚nt„ mai tare: orchestra Filarmonicii sau forma˛iile g„l„gioase care se perindau Ón imediata apropiere a cl„dirii. BineÓn˛eles, îvictoria“ a revenit tobelor ∫i chitarelor din exterior, care s-au suprapus peste marele Oratoriu romantic îPaulus“ de Felix Mendelssohn Bartholdy. Maestrul artei dirijorale, Cristian Mandeal, directorul Filarmonicii, care a condus orchestra, a Óncercat din r„sputeri s„ ignore zgomotele parazitare care n„v„leau de la spectacolul apocaliptic de afar„, dar acest lucru nu a fost posibil Óntotdeauna. Publicul Filarmonicii format din abona˛ii fideli ai institu˛iei, din intelectuali iubitori ∫i cunosc„tori de muzic„, din tineri entuzia∫ti a fost ∫ocat ∫i agresat sonor de zgomotele ce veneau din pia˛„. Ba, Ón plus, Ón sal„ au n„v„lit, nu se ∫tie cum, la un moment dat, ∫i c‚˛iva tineri g„l„gio∫i, care doreau s„ se odihneasc„ pe scaunele de plu∫ ale Filarmonicii ∫i care au Ónceput s„ chicoteasc„, ne∫tiind c„ muzica simfonic„ se ascult„ Ón lini∫te ∫i nu este un spectacol participativ.

îLegea referendumului trebuie s„ fie ∫i s„ r„m‚n„ Ón concordan˛„ cu prevederile Constitu˛iei“

Œn multe, chiar foarte multe domenii de activitate economice ∫i sociale, ˛ara noastr„ are legi ∫i reglement„ri democratice la nivel European.

Una dintre aceste reglement„ri este ∫i Legea referendumului, precum ∫i reglementarea constitu˛ional„ a acestei activit„˛i.

Cum un referendum reclam„ o mare risip„ de for˛e ∫i mai ales de bani, cum consultarea popular„ trebuie f„cut„ numai pentru cauze majore, de interes na˛ional ∫i local stringente, legea prevede clar cauzele, modalit„˛ile ∫i formele Ón care poate fi organizat ∫i desf„∫urat un referendum.

Œn ultimii 14 ani am trecut peste un asemenea eveniment, cu ocazia modific„rii Constitu˛iei. De∫i partidul din care fac parte nu a fost de acord cu modific„rile aduse Constitu˛iei, de∫i referendumul Ón sine a generat fapte ce au Ónc„lcat legea, consider totu∫i c„ el a fost un exerci˛iu democratic, Ón sensul c„ pentru o asemenea ac˛iune major„ cum a fost schimbarea Constitu˛iei Guvernul a Ón˛eles s„ consulte popula˛ia.

Œn ultima vreme suntem agasa˛i de diverse grupuri de interese, se pare a˛‚˛ate ∫i din exterior, care cer nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t dezmembrarea ˛„rii ∫i acordarea de autonomii teritoriale pe criterii etnice unor ˛inuturi ∫i chiar localit„˛i.

Unii dintre colegii no∫tri, pl„ti˛i cu banii contribuabilului rom‚n, au mers p‚n„ acolo Ónc‚t pentru realizarea practic„ a dezmembr„rii ˛„rii au depus la Camera Deputa˛ilor un proiect de lege care s„ statueze acordarea autonomiei pe criterii etnice f nutului Secuiesc ∫i nu numai.

Parlamentul Rom‚niei, prin votul marii majorit„˛i a membrilor s„i, a respins o asemenea Óncercare aberant„ de a introduce pe u∫a din dos vremuri de mult apuse ∫i dorin˛i iredentiste care ar face r„u nu numai cet„˛enilor ˛„rii noastre, dar ar crea ∫i precedente foarte periculoase Ón Europa ∫i mai ales Ón zona ei balcanic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 V„z‚nd c„ noi, majoritatea parlamentarilor rom‚ni, am refuzat proiectul de lege, care de altfel era Ómpotriva prevederilor Constitu˛iei, legilor ˛„rii ∫i voin˛ei marii majorit„˛i a celor pe care Ói reprezent„m, un grup de colegi ai no∫tri, deputa˛i U.D.M.R., Óncearc„ acum s„ treac„ prin Parlament un nou proiect de lege prin care s„ modifice Legea referendumului, Ón sensul de a da posibilitate primarilor ∫i pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene s„ organizeze referendumuri locale prin care s„ se hot„rasc„ dezlipirea din trupul ˛„rii a unor localit„˛i s-au jude˛e unde maghiarii sunt majoritari.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îDreptul constitu˛ional de vot al rom‚nilor de pretutindeni — subiect de dezinformare din partea Alian˛ei D.A.“

Œn leg„tur„ cu unele comentarii ap„rute la 30 septembrie 2004 Óntr-un cotidian central, care reiau afirma˛ii anterioare ale reprezentan˛ilor P.N.L.-P.D. pe tema exercit„rii dreptului de vot de c„tre rom‚nii din diaspora, a∫ dori s„ fac urm„toarele preciz„ri.

Œn cadrul dezbaterilor generale asupra proiectului de lege privind alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, Partidul Social Democrat a fost cel care a promovat Ón cadrul dezbaterilor parlamentare propunerea organiz„rii mai multor sec˛ii de votare Ón str„in„tate, pentru a veni Ón sprijinul rom‚nilor din diaspora care doresc s„ Ó∫i exercite dreptul constitu˛ional de vot ∫i care se afl„ la distan˛e mari de sediile ambasadelor ∫i consulatelor rom‚ne∫ti Ón statele de re∫edin˛„.

Propunerea avansat„ de reprezentan˛ii Partidului Social Democrat viza organizarea unor sec˛ii de vot Ón zonele unde exist„ o comunitate de cel pu˛in 50 de rom‚ni cu drept de vot ∫i au fost Ónregistrate solicit„ri Ón acest sens.

Ini˛iativa men˛ionat„ a fost atacat„ Ón mod public de reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D. ∫i a fost blocat„ Ón timpul dezbaterilor din Parlament, ca urmare a amendamentului propus de deputatul P.N.L., Titu Gheorghiof. Este de men˛ionat totodat„ interven˛ia Ón dezbaterile Ón plen a deputatului P.D. Ioan Onisei, care s-a opus ini˛iativei Partidului Social Democrat, cu motiva˛ia c„ nu este normal ca Ón str„in„tate îcet„˛enii — ce-i drept rom‚ni — s„ voteze dintr-o alt„ ˛ar„ pentru Parlamentul Rom‚niei“ (extras din stenograma dezbaterilor Camerei Deputa˛ilor din 7 septembrie 2004). Prin votul reunit al P.N.L., P.D. ∫i P.R.M., ini˛iativa P.S.D. a fost respins„.

Afirma˛iile potrivit c„rora Partidul Social Democrat s-a opus exercit„rii votului la consulate sunt neadev„rate. Datorit„ grupurilor parlamentare ale P.S.D. s-a reu∫it adoptarea Ón textul Legii nr. 373/2004 pentru alegerea

Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului a unui articol care statueaz„ c„ sec˛iile de votare se organizeaz„ îpe l‚ng„ misiunile diplomatice ∫i oficiile consulare ale Rom‚niei“ — art. 23, alin. (1).

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Trebuie s„ Ónceteze aceast„ v„ic„real„ na˛ional„ a elitelor r„suflate care s-au trezit cam brusc Óntr-un primplan al disputelor electorale, o dat„ cu retragerea liderului hibrid Ón politic„, Stolojan!

Crescut for˛at, artificial ca lider politic, Theodor Stolojan ∫i-a atins limitele naturale de la Dumnezeu ∫i... s-a s„turat! Rolul îursului Ón turneu“ l-a biruit, trezindu-se singurul actor activ permanent, Óntr-un carusel al personajelor elite-locale odihnite ∫i profitoare.

Perspectiva relu„rii turneului propagandistic preziden˛ial dup„ îlocale“ i-a agravat suferin˛a fizic„, oblig‚ndu-l s„-∫i protejeze propria fiin˛„. Din p„cate, a s„rit s„ profite de aceast„ îrenun˛are fortuit„“ acest îPopeye Marinarul“ al politicii contemporane, lider al unui partid Ón descompunere, care ∫i-a desfiin˛at aproape toat„ elita de tradi˛ie din P.D.

Mai grav este c„ acest îGolan Ónt‚rziat“ care-∫i salut„ interlocutorii de dup„ u∫i Óntredeschise, trec‚ndu-∫i degetul cel lung prin dreptul gurii, se viseaz„ simbolul Rom‚niei — Pre∫edinte.

Dar ∫i mai grav este c„ persoane devenite importante Ón presa rom‚n„ ne sufoc„ cu comentariile lor de∫tepte despre neputin˛ele dintr-o alian˛„ D.A.-R. uit„ s„ critice degradarea permanent„ a nivelului de trai de pe urma valurilor succesive de scumpiri, dovad„ a proastei administr„ri a Rom‚niei.

Este tot mai evident c„: dup„ îprofesioni∫tii“ din fostele e∫aloane, modela˛i sub soarele Ónv„˛„turii ceau∫iste, dup„ n„v„lirea îspeciali∫tilor“ din Conven˛ia îIzvor de DA“, poporul rom‚n ∫i-a pl„tit p„catele ∫i merit„ o administra˛ie interesat„ exclusiv de bun„-starea cet„˛enilor, situa˛ie realizabil„ numai prin dob‚ndirea puterii de c„tre P.R.M., sub conducerea Pre∫edintelui Rom‚niei, Corneliu Vadim Tudor.

Este ultima ∫i singura ∫ans„ a supravie˛uirii Rom‚niei!

îSatul rom‚nesc risc„ s„-∫i piard„ ve∫nicia ∫i perenitatea!“

Ve∫nicia satului rom‚nesc aproape c„ a r„mas de izbeli∫te. A fost luat„ de apa s‚mbetelor ultimului deceniu ∫i dus„ a fost! Œn locul ei a r„mas din p„cate un prezent acru m„cinat de grija clipei, pribegit de s„r„cia din noi, dar, mai ales, Óntunecat de pierderea speran˛ei, iar satul

rom‚nesc, nesecat izvor de spiritualitate, a fost nu numai tr„dat, ci ∫i distrus, Ón mare parte chiar de fiii pe care i-a crescut ∫i protejat.

Pentru c„ ei, copiii de alt„ dat„, ∫i-au schimbat opincile cu Ónc„l˛„rile de ora∫ ∫i au n„v„lit Ón vechile vetre pentru a-l stoarce ∫i de ultima lui bog„˛ie, spiritualitatea, iar dac„ un regim l-a sec„tuit de puterea material„, libertatea i-a strivit sub nep„sare perenitatea n„sc„toare de valori.

De aceea, Ónfometat, s„r„cit ∫i p„r„sit, material ∫i moral, de cei crescu˛i la pieptul s„u, satul nostru s-a predat. A l„sat de o parte tradi˛iile ∫i obiceiurile care i-au dus faima Ón lume ∫i a intrat Ón hora dictat„ de firi str„ine sim˛irii lui. Prosperitatea p„m‚nturilor lui a ajuns Ón mare parte pe m‚na unora care credeau c„ agricultura se poate face cu un pumn de cupoane ∫i l-au l„sat s„ se descurce de unul singur.

Œngropat Ón datorii, umilit de nevoia de a lucra ca Ón Evul Mediu, r„v„∫it de vremea capricioas„ ∫i indolen˛a unora, satul rom‚nesc tr„ie∫te poate cea mai trist„ istorie din existen˛a lui, falimentul p„m‚ntului ∫i al tradi˛iilor legate de munca ogorului. Pe de alt„ parte, tot mai multe obiceiuri au fost ∫i sunt strivite de îprogresurile“ noii societ„˛i de consum. A∫a se face c„, acum, Ón satul rom‚nesc nici m„car nu se mai brodeaz„, cel pu˛in nu modelele tradi˛ionale.

Pentru c„ nici rombul, nici cercul, nici îzig-zagul“ nu-∫i mai g„sesc loc pe p‚nzele noastre de in cu destina˛ie european„. Nu. La comanda unor îfirme“ din str„in„tate — Ón spatele c„rora se afl„ diverse asocia˛ii de misionari—, ˛„r„ncile noastre lucreaz„ tablouri reprezent‚nd scenele îbiblice“ specifice unor secte mai mult sau mai pu˛in legale. ™i n-ar fi vorb„ c„ nu sunt lucruri frumoase. Œn fond, un asemenea tablou reprezint„ o Óngem„nare de munc„ ∫i r„bdare care Ó∫i g„se∫te u∫or locul Ón universul admira˛iei, dar parc„ e prea de tot.

Declara˛ie politic„ privind libertatea presei Ón Rom‚nia anului 2004

La 15 ani de la Revolu˛ia din 1989 constat cu Óngrijorare c„ libertatea presei este din nou un mare motiv de Óngrijorare. Œn contextul procesului de aderare la U.E., Rom‚nia a f„cut c‚teva progrese formale Ón ceea ce prive∫te libertatea de exprimare, Óns„ cea mai mare problem„ este punerea Ón practic„ a acestora. Uniunea European„ ∫i-a manifestat Óngrijorarea fa˛„ de informa˛iile privind tentativele de a pune botni˛„ presei rom‚ne. Uniunea European„ ∫i Washingtonul au criticat sever Rom‚nia pentru situa˛ia libert„˛ii presei, iar raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene se va referi cu siguran˛„ la problemele pe care le are presa Ón Rom‚nia. Aceste acuza˛ii grave sunt f„cute acum, chiar Ónaintea alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale ∫i Ón acela∫i timp Ón care Uniunea European„ monitorizeaz„ libertatea presei Ón vederea deciziei de invitare a Rom‚niei Ón marea familie european„.

Apropierea alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale au adus tot mai pregnant o cre∫tere a presiunii puterii asupra mass-media. Cea mai mare influen˛„ negativ„ asupra libert„˛ii de exprimare ∫i de informare o au informa˛iile distorsionate referitoare la via˛a politic„ prezentate de posturile de televiziune. Societatea Academic„ Rom‚n„ — SAR — avertiza Ónc„ din ianuarie 2004 Óntr-un raport c„ exist„ un puternic control economic ∫i politic asupra televiziunilor private, control ce induce autocenzura Ón r‚ndul editorilor de ∫tiri.

Este clar c„ puterea face presiuni asupra publica˛iilor prin publicitate. Este inadmisibil ca o bun„ parte a cheltuielilor de publicitate din Rom‚nia s„ fie controlate de c„tre putere. Acest lucru a fost sesizat ∫i de c„tre Comisia European„ care a atras aten˛ia asupra metodei selective a Guvernului de aplicare a legilor privind taxele ∫i impozitele. L„s‚nd companiile de pres„ s„ acumuleze mari datorii din impozite, Guvernul île-a f„cut dependente de bun„voin˛a autorit„˛ilor rom‚ne“. De∫i Constitu˛ia interzice cenzura ∫i garanteaz„ libertatea presei, Ón realitate, puterea a ac˛ionat Ón vederea limit„rii acestor drepturi. Legisla˛ia coercitiv„ ∫i constr‚ngerile economice fac posturile ∫i publica˛iile s„ fie obediente fa˛„ de putere. Este clar c„ unele televiziuni, prin acumularea de datorii la bugetul de stat, au devenit dependente politic. Acum, la 15 ani de la Revolu˛ie, s„ mai credem oare Ón libertatea presei care este garantat„ de Constitu˛ie?

Partidul Tineretului Democrat ∫i eu, Ón calitate de demnitar al Rom‚niei, nu suntem de acord cu modul Ón care se procedeaz„ fa˛„ de unii politicieni implica˛i Ón alegerile generale din noiembrie 2004.

Am s„ m„ refer azi la cazul lui Traian B„sescu, copre∫edinte al Alian˛ei D.A.

Ne mir„ foarte mult faptul c„ Ónainte cu o lun„, at‚t la alegerile locale, c‚t ∫i la cele generale, apar acuza˛ii grave la adresa unor politicieni, Ón special a pre∫edin˛ilor de partide.

Ne deranjeaz„ ∫i ne opunem cu fermitate acelora care pentru interese personale sau de grup — aici includem ∫i partidul — implic„ Ón acest r„zboi institu˛ii care au o foarte mare credibilitate Ón r‚ndurile popula˛iei, a∫a cum este armata poporului.

Eu cred c„ armata este apolitic„ ∫i c„ Ó∫i face datoria a∫a cum ∫i-a f„cut-o Ón 1989, c‚nd Óntre un dictator care era comandantul suprem al armatei ∫i cauza dreapt„ a poporului rom‚n, armata a slujit poporul rom‚n, ∫i acela∫i lucru l-ar face ori de c‚te ori ar fi nevoie.

De ce a trebuit ca instan˛a de judecat„ s„ cear„ un document clasificat de la armat„: oare judec„torii respectivi nu cunosc legile ˛„rii noastre?

Aceast„ instan˛„ — m„car procurorul — nu cuno∫tea c„ documentele ce atest„ dac„ Traian B„sescu a f„cut poli˛ie politic„ nu se pot reg„si la armat„ sau la alte institu˛ii ale C.S.A.T., care nu pot ˛ine dec‚t documente clasificate privind siguran˛a na˛ional„? Aceast„ instan˛„ nu ∫tia c„ singura institu˛ie care se poate pronun˛a dac„ Traian B„sescu a f„cut sau nu poli˛ie politic„ este C.N.S.A.S.-ul, ∫i acesta s-a pronun˛at clar c„ Traian B„sescu nu a f„cut poli˛ie politic„.

De ce a fost nevoie de acest balamuc, de acest teatru de comedie ieftin„?

P.T.D. cere imperativ membrilor instan˛ei ce judec„ cazul Traian B„sescu — Mugur Ciuvic„ s„ declare, sub jur„m‚nt, numele celor ce au f„cut presiuni asupra lor Ón acest caz ∫i le-au impus s„ cear„ probe de la M.Ap.N. cu privire la acest caz, cu toate c„ ∫tim cu to˛ii sau ar trebui s„ ∫tim c„ colaborarea cu C.I. Ón timpul serviciului militar sau ca ofi˛er al M.Ap.N.-ului nu se nume∫te c„ ai f„cut poli˛ie politic„, ci Ónseamn„ c„ ai colaborat pentru sau Ómpotriva siguran˛ei na˛ionale.

## îBalta rom‚neasc„“

De ani buni, rom‚nii a∫teapt„ limpezirea apelor. Œn Cartea Sf‚nt„, bolnavii, care pe picioarele lor, care adu∫i de al˛ii, a∫teptau zorii ∫i unul avea norocul s„ intre primul. Acum pentru rom‚ni nu mai exist„ zi, nu mai exist„ noapte, pentru fiecare bolnav — ∫i to˛i sunt bolnavi — exist„ un alt ceas al zorilor. To˛i sunt Ón balt„, nu se mai vindec„ nimeni, pentru c„ apele nu sunt limpezi niciodat„. Apele nu se limpezesc, r„ul de bine nu se mai separ„, minciuna de adev„r nu se desparte, dreptatea ∫i nedreptatea se ˛in prea str‚ns legate. Cine o fi vr‚nd s„ se Ónt‚mple toate astea? se poate Óntreba tot omul. Cine altul dec‚t cel care ne conduce, cel care ne d„ p‚inea cea de toate zilele, cornul ∫i laptele, gazul ∫i curentul, salariul ∫i pensia, cel care separ„ apele de uscat, albii de negri, pesedi∫tii de nepesedi∫ti, adic„ t„tucul cu zeci de capete, cu zeci de ochi de urm„rit, cu zeci de m‚ini de luat, partidul-stat.

Multe sunt cele care atoated„t„torul ∫i atoatecunosc„torul le face ∫i desface. Doar Óntr-un domeniu nu vrea s„ se amestece: Ómp„r˛irea drept„˛ii, adic„ Ón justi˛ie. A∫a las„ s„ se Ón˛eleag„ ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón urm„ cu vreo dou„ s„pt„m‚ni, c‚nd a avut loc o Ónt‚lnire pe ˛ar„ a judec„torilor. Justi˛iarii, care au de lucru p‚n„ peste cap, fiind pu˛ini raportat la num„rul de cazuri ∫i de r„uf„c„tori din aceast„ ˛ar„, Óncearc„ s„ fac„ fa˛„ puhoiului de mizerie ∫i dezn„dejde care p„trunde Ón s„lile de judecat„. Omene∫te vorbind sunt cople∫i˛i.

A∫a c„ judec„torii au organizat o Ónt‚lnire profesional„ la care au invitat ∫i reprezentan˛i ai Ministerului Justi˛iei pentru a se dezbate problemele reale ∫i complexe care ˛in de actualitatea din domeniu. Au mai invitat ∫i reprezentan˛i ai ambasadelor din Rom‚nia pentru a con∫tientiza la modul concret reprezentan˛ii democra˛iilor reprezentate Ón Rom‚nia asupra realit„˛ilor rom‚ne∫ti. Dar ˛i-ai g„sit. Puterea rom‚neasc„ actual„ nu vrea s„ fie acuzat„ de faptul c„ nu se respect„ neutralitatea fa˛„ de justi˛ie! Ministrul de Justi˛ie nu va trimite nici un reprezentant la Ónt‚lnirea judec„torilor. Ba, mai mult, invit„ ∫i reprezentan˛ii ambasadelor s„ nu Ó∫i trimit„ reprezentan˛i, s„ nu participe la Ónt‚lnire, ceea ce acestea fac. Mai c„-˛i vine s„ spui c„ justi˛ia este independent„ ∫i nu este sub control politic Ón Rom‚nia! Dar ce-i de spus c‚nd consta˛i c„ Ón Consiliul Superior al Magistraturii se afl„ Ministrul Justi˛iei, care chiar c„ este reprezentant politic! Av‚nd Ón vedere atribu˛iile acestui for important, ne putem Óntreba cum r„m‚ne cu amestecul politic al puterii Ón justi˛ie, ∫i cum poate fi calificat gestul fa˛„ de judec„tori. Revenim ∫i Óntreb„m: cine nu las„ s„ se limpezeasc„ apele Ón balta rom‚neasc„?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la o problem„ de politic„ interna˛ional„. Vizita pe care a Óntreprins-o, nu cu mult timp Ón urm„, la Chi∫in„u, ministrul american al ap„r„rii, Donald Rumsfeld, plin„ de semnifica˛ii, s-a constituit, neÓndoios, Óntr-o mare surpriz„ politic„. Republica Moldova a fost vizitat„ de unul dintre cei mai Ónal˛i demnitari de la Washington. Spre deosebire de secretarul de stat, ministrul finan˛elor sau cel al comer˛ului, ministrul ap„r„rii al Statelor Unite nu prea c„l„tore∫te prin lume. Acesta din urm„ pleac„ rareori din ˛ar„, ∫i dac„ Óntreprinde, totu∫i, vreun periplu prin str„in„tate, se duce, de regul„, doar Ón statele care intr„ Ón sfera de interes american.

Sunt ˛„ri vechi, care exist„ de zeci de ani, unde n-a c„lcat Ónc„ piciorul vreunui ministru american al ap„r„rii. Iat„ c„ Republica Moldova a avut privilegiul s„-l g„zduiasc„.

De ce a venit, totu∫i, Rumsfeld, pe nepus„ mas„, la Chi∫in„u? Œn drum spre Istambul, el ar fi putut s„ z„boveasc„ mai mult, de exemplu, Ón Rom‚nia sau Bulgaria, pentru a inspecta dou„ ˛„ri care abia cu c‚teva luni Ón urm„ au aderat la NATO. Sau s„ mearg„ la Kiev. La urma urmei, spre deosebire de Republica Moldova, Ucraina cocheteaz„ deschis cu Alian˛a Nord-Atlantic„.

™i nici occidentalii nu ascund c„ aceast„ ˛ar„ prezint„ pentru ei un interes strategic. Secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, de exemplu, scria Ón ajunul deschiderii Summit-ului de la Istambul, c„ Ucraina e un partener vital pentru Alian˛„. Despre Moldova, Ón schimb, n-a spus nimic. Cu toate acestea, Rumsfeld a f„cut o escal„ la Chi∫in„u. ™i acest lucru nu are cum fi, desigur, Ónt‚mpl„tor. Ca ∫i faptul, de altfel, c„ vizita ministrului american al ap„r„rii s-a desf„∫urat pe fundalul unei r„celi f„r„ precedent a raporturilor Republicii Moldova cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 Federa˛ia Rus„, precum ∫i al impasului Ón care au intrat negocierile privind reglementarea transnistrian„. C„ ∫ederea de c‚teva ore a lui Donald Rumsfeld la Chi∫in„u n-a fost un popas Ónt‚mpl„tor o demonstreaz„ ∫i modul Ón care s-a Óntre˛inut acesta cu Vladimir Voronin.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Mul˛umesc ∫i eu.

S-a Óncheiat prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi. V„ urez o zi deosebit„!

Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ deschid lucr„rile de ast„zi ale Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„, din cei 345 de deputa˛i, sunt prezen˛i 266. 79 sunt absen˛i, 41 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

De altfel, aceasta este partea a doua a ∫edin˛ei Ón plen, partea Ónt‚i fiind destinat„, dup„ cum ∫ti˛i, interven˛iilor dumneavoastr„.

Am ajuns asear„ la punctul 29 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 78/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unit„˛ilor sanitare publice de interes jude˛ean ∫i local.

Dau cuv‚ntul ini˛iatorului ∫i apoi domnului pre∫edinte Ifrim.

Din partea Guvernului, pofti˛i, domnule ministru.

**Domnul George Pavelescu** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i domni deputa˛i,

Aceast„ ordonan˛„ Ó∫i propune s„ rezolve trei probleme, ∫i anume:

1. s„ treac„ Ón administrarea consiliilor jude˛ene, municipale sau locale, dup„ caz, a spitalelor clinice, pentru a putea beneficia de fonduri pentru reabilitare prin investi˛ii proprii sau prin programe;

2. creeaz„ cadrul legal privind Ónfiin˛area unor centre de s„n„tate multifunc˛ionale Ón zonele rurale prin reorganizarea unor spitale sau sec˛ii exterioare existente;

3. creeaz„ posibilitatea func˛ion„rii unit„˛ilor medicosociale, din cele 102 care au avut acordul de Ónfiin˛are dat de c„tre consiliile jude˛ene sau locale, Ón sensul c„ aceste unit„˛i medico-sociale trec Ón structura ∫i responsabilitatea financiar„ a consiliilor jude˛ene, Óntruc‚t consiliile locale nu pot asigura sursa de finan˛are necesar„ desf„∫ur„rii acestei activit„˛i, indiferent de contribu˛ia pe care o aduce Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate pentru componenta medical„ a activit„˛ii.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Ifrim, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 78/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unit„˛ilor sanitare publice de interes jude˛ean ∫i local, comisia este de acord cu aceast„ lege Óntruc‚t Óntr-adev„r Ómbun„t„˛e∫te sistemul de finan˛are.

Am c„zut de acord cu Ministerul S„n„t„˛ii asupra amendamentelor ∫i v„ rug„m s„ o vota˛i Ón forma prezentat„ de comisie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului, pe textele acestuia. V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel raportul comisiei.

La titlul legii comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i obiec˛ii?

Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, la preambul, nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

La punctul 1 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3, prin care comisia propune modificarea alin. 5 al art. 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 3?

Admis amendamentul de la punctul 3 ∫i se introduce punctul 1 Ónaintea actualului punct.

La actualul punctul 1, care va deveni punctul 2, comisia nu a mai avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 Votat textul ini˛ial.

La punctul 2, de asemenea, care va deveni punctul 3 prin renumerotare, comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votat textul ini˛ial Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei.

Votat Ón unanimitate.

Preambulul art. I.

Votat Ón unanimitate.

La punctul 1, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3, pe care l-am adoptat deja. El urmeaz„ s„ fie inclus Ón textul ordonan˛ei.

La punctele 2 ∫i 3 din ordonan˛„ comisia nu a avut amendamente. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i?

Votate Ón formularea din ordonan˛„.

Art. II din ordonan˛„.

Votat Ón unanimitate.

Art. III din ordonan˛„.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune la sf‚r∫itul zilei de ast„zi acest proiect votului dumneavoastr„ final.

Punctul 30, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia nr. 139/1995.

Domnul Grigora∫, din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, are o interven˛ie cu privire la acest proiect.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn numele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci v„ adresez rug„mintea s„ retrimitem acest proiect de lege la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci pentru un aviz referitor la prevederile alin. 1 al art. 15, dup„ care se introduc dou„ noi alineate care prev„d o serie de facilit„˛i fiscale ce vin Ón contradic˛ie cu Codul fiscal, ∫i pentru a g„si o solu˛ie potrivit„. Deci propunem s„ Ól rediscut„m la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, bineÓn˛eles de comun acord cu Ministerul Finan˛elor ∫i Comisia pentru s„n„tate ∫i familie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul pre∫edinte Ifrim.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem de acord cu acest punct de vedere. A∫ dori doar s„ fac men˛iunea c„ acest proiect legislativ prin care se caut„ s„ se pun„ Crucea Ro∫ie acolo unde trebuie pus„ — Ón acord cu toate statele lumii — creeaz„ ni∫te facilit„˛i fiscale care vor trebui men˛inute, av‚nd Ón vedere experien˛a interna˛ional„. Distin∫ii ini˛iatori ai acestui proiect de la Senat, printre care se num„r„ domnul T„r„cil„, domnul Solcanu, domnul Zl„vog, domnul Pricop ∫i al˛ii, au studiat acest lucru. Noi, la Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, am studiat de asemenea. Astfel, aceste facilit„˛i fiscale vor trebui acordate.

Solu˛ia ca s„ se dea un plus de bani de la buget este cel pu˛in inoperant„, Óntruc‚t este o societate nonprofit ∫i legea nu permite. Chiar ∫i actuala subfinan˛are de la buget, de 2 miliarde, total insuficient„, nu este Ón legalitate.

Deci sper„m ca acest aviz de la finan˛e s„ fie un aviz Ón acord cu aceast„ societate absolut necesar„ ∫i care ajut„ oamenii bolnavi afla˛i Ón suferin˛„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

## **Domnul Neculai Grigora∫**

**:**

Ast„zi dup„-amiaz„, la ora 14,00.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ rog s„ v„ pune˛i de acord cu ministerul.

Œn aceste condi˛ii,

## **Domnul Lucian Goice** _— director la Comisia Na˛ional„ pentru Controlul Activelor Nucleare_ **:**

Stimate domnule pre∫edinte,

Stima˛i deputa˛i,

fiara noastr„ este semnatara Conven˛iei privind r„spunderea civil„ Ón cazul daunelor nucleare, ratificat„ prin lege.

Prin Legea nr. 703 din 2001 practic se pune Ón aplicare aceast„ conven˛ie. Art. 4 aduce preciz„ri pentru cazul Ón care operatorul trebuie s„ r„spund„ civil pentru aceste daune. Art. 5 aduce exoner„rile Ón cazuri bine stabilite.

Comisia Na˛ional„ pentru Controlul Activit„˛ilor Nucleare ∫i Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului sunt ini˛iatorii modific„rii ∫i complet„rii legii cu art. 4[1] , prin care se precizeaz„ exonerarea operatorului Ón cazul terorismului nuclear. Aceast„ defini˛ie este actual„ ∫i este necesar s„ fie introdus„ Ón lege.

De asemenea, art. 12 prevede abrogarea prevederilor hot„r‚rilor Guvernului care practic vin Ón contradic˛ie cu aceast„ nou„ prevedere a art. 4[1] .

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004

Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnule deputat ™tefan Cazimir, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi Ón domeniul r„spunderii civile pentru daune nucleare.

Potrivit prevederilor Constitu˛iei, Camera Deputa˛ilor este Ón acest caz Camer„ decizional„.

Senatul, Ón ∫edin˛a din 9 septembrie 2004, a adoptat proiectul de lege Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.

Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil, ∫i, tot astfel, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Cu prilejul examin„rii proiectului de lege, membrii comisiei au constatat c„ el corespunde intereselor na˛ionale ale ˛„rii Ón acest domeniu prin preciz„ri privind r„spunderea statului pentru suportarea daunelor nucleare Ón situa˛ia Ón care ele sunt urmarea unor acte de terorism, desp„gubiri care vor fi stabilite Ón condi˛iile legii ∫i vor fi suportate din fonduri publice.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi Ón domeniul r„spunderii civile pentru daune nucleare, astfel cum a fost adoptat de Senat.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, ce vizeaz„ modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlu dac„ ave˛i observa˛ii? Votat Ón unanimitate.

Art. I.

Votat Ón unanimitate.

Domnul pre∫edinte Neagu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Uit‚ndu-m„ la art. I, art. 4[1] alin. 2, care Ón prezent sun„ a∫a: îDesp„gubirile legate de daune nucleare rezultate Ón urma producerii unor acte de terorism...“, ∫i textul continu„, cred c„ este mai bine s„ spunem: î...rezultate Ón urma comiterii...“ sau î...s„v‚r∫irii unor acte de terorism...“, nu îproducerii“.

Astfel, propunem colegilor no∫tri s„ fie de acord s„ spunem a∫a: î...Ón urma comiterii unor acte de terorism“. Deci, s„ se elimine îproducerii“.

De fapt, putem s„ spunem îcomiterii“ sau îs„v‚r∫irii“. Eu cred c„ ambele sunt mai potrivite.

îS„v‚r∫irii“ este mai bine.

Da. Astfel, textul va fi: î...Ón urma s„v‚r∫irii...“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Vasile Rusu** _— secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, reglementeaz„ domeniul publicit„˛ii.

La propunerea organelor sale de specialitate, Ón conformitate cu art. 27 din actul normativ sus-men˛ionat, Guvernul a aprobat reglement„ri specifice privind publicitatea, cu excep˛ia celor din cadrul programelor audiovizuale.

Œn conformitate cu aceste prevederi, este permis„ publicitatea pentru b„uturile alcoolice prin intermediul televiziunii, radioului, presei scrise, precum ∫i Ón orice modalitate, cum ar fi publicitatea stradal„ Ón toate formele.

Datorit„ faptului c„, Ón urma studiilor efectuate, s-a constatat cre∫terea consumului de alcool at‚t la popula˛ia major„, c‚t mai ales Ón r‚ndul copiilor, au fost adoptate unele m„suri Ón vederea unei mai bune inform„ri a popula˛iei asupra riscului pe care Ól reprezint„ consumul de alcool. Œn acest context, s-a considerat c„ este necesar„ ∫i modificarea prevederilor privind publicitatea la b„uturile alcoolice spirtoase, Ón scopul protej„rii acestor categorii ale popula˛iei.

Datorit„ concentra˛iei alcoolice mai mari Ón cazul acestor b„uturi spirtoase, precum ∫i a modului de ob˛inere, riscul producerii unor consecin˛e negative, inclusiv la nivelul st„rii de s„n„tate, at‚t la popula˛ia adult„, c‚t mai ales de la copii, este foarte ridicat.

Pe de alt„ parte, reglement„rile comunitare Ón domeniul publicit„˛ii sunt foarte clare Ón ceea ce prive∫te protec˛ia minorilor Ómpotriva consumului de alcool, fiind necesar„ alinierea legisla˛iei interne la cea a Uniunii Europene, Ón contextul procesului de aderare a Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 Œn acest context, prin prezenta ordonan˛„ se impune o m„sur„ care s„ restr‚ng„ publicitatea pentru b„uturile spirtoase, cu excep˛ia celei realizate prin intermediul presei scrise, a radioului ∫i televiziunii, Ón condi˛iile stabilite prin Decizia Consiliului Na˛ional al Audiovizualului nr. 254/2004 privind publicitatea.

Domnul pre∫edinte Mihai M„laimare.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 9 septembrie 2004 ∫i a fost dezb„tut Ón ∫edin˛a Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ a Camerei Deputa˛ilor Ón ziua de 29 septembrie 2004.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Avem avizele de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i am ˛inut cont de avizul emis de Consiliul Legislativ.

La ∫edin˛a comisiei noastre au participat: din partea Guvernului, domnul secretar de stat Vasile Rusu ∫i domnul consilier Andrei Micu, iar din partea Asocia˛iei Interna˛ionale pentru Publicitate — Filiala Rom‚nia, domnul Mihai V‚rtosu ∫i doamna Irina Iliescu.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 17 deputa˛i din totalul de 20, ∫i raportul a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul vot„rii: 10 voturi pentru ∫i o ab˛inere.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 90/2004 pentru completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 90.

Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei. Votat Ón unanimitate.

Art. I.

Votat Ón unanimitate. Art. II.

Votat Ón unanimitate.

V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele acestui proiect de lege ∫i ale ordonan˛ei.

Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

## Stima˛i colegi,

V-a∫ propune s„ lu„m Ón continuare am‚n„rile de ieri. Œnt‚i, reexaminarea, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de Export-Import a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior.

Dau cuv‚ntul domnului Grigora∫, din partea Comisiilor reunite de buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor au aprobat proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea ∫i func˛ionarea B„ncii de ExportImport a Rom‚niei EXIMBANK — S.A. ∫i instrumentele specifice de sus˛inere a comer˛ului exterior ∫i a fost trimis spre promulgare la pre∫edintele Rom‚niei la 4 iunie 2004.

Œn conformitate cu dispozi˛iile art. 77 alin. (2) din Constitu˛ie, pre∫edintele Rom‚niei a formulat o cerere de reexaminare referitoare la dispozi˛iile art. 16, Ón sensul introducerii unei noi prevederi prin care EXIMBANK — S.A. s„ fie autorizat„ s„ desf„∫oare opera˛iuni de asigurare-reasigurare de credite de export pe termen scurt, mediu ∫i lung Ómpotriva riscurilor comerciale de ˛ar„, Ón nume ∫i cont propriu, numai p‚n„ la 31 decembrie 2004, m„sur„ necesar„ pentru asigurarea transfer„rii Ón condi˛ii de siguran˛„ bancar„ a portofoliului de clien˛i ai b„ncii Ón acest domeniu.

Prevederea se impune ∫i urmare a dispozi˛iilor Capitolului III îLibera circula˛ie“, a prevederilor art. 8 lit. h) din Directiva nr. 73/239 care impune unicitatea obiectului de activitate pentru unit„˛ile care desf„∫oar„ activitate de asigurare-reasigurare Ón nume ∫i cont propriu.

Senatul a reluat dezbaterile Ón urma cererii de reexaminare ∫i a adoptat proiectul de lege ˛in‚nd cont de observa˛iile formulate prin aceast„ cerere.

Œn conformitate cu prevederile art. 60 ∫i art. 125 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, deputa˛ii Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare ∫i ai Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au reluat dezbaterile asupra proiectului de lege a∫a cum a fost el amendat de Senat. Œn consecin˛„, v„ propunem dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma adoptat„ de Senat la data de 24 iunie 2004.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Guvernului dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

Propune˛i sus˛inerea punctului de vedere al comisiilor. Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 Vom supune cererea de reexaminare a domnului pre∫edinte, Ón sensul de a se adopta legea Ón textul Senatului, votului dumneavoastr„ la sf‚r∫itul acestei zile.

La punctul 24, de asemenea, am avut am‚nat„ propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului na˛ional pentru dezvoltarea turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“.

Dau cuv‚ntul ini˛iatorului.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ini˛iativa mea legislativ„ are ca obiect completarea anexei la Legea nr. 526/2003. Am propus de fapt includerea sta˛iunii Sovata din jude˛ul Mure∫ Ón Programul na˛ional pentru dezvoltarea turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“.

La solicitarea comisiei, Institutul Na˛ional de CercetareDezvoltare Ón Turism a Óntocmit un studiu Ón vederea verific„rii dac„ localitatea Sovata Óndepline∫te condi˛iile pentru practicarea schiului sau altor sporturi de iarn„. Ulterior, au venit ∫i alte propuneri, cum ar fi ∫i pentru localitatea Deda, din acela∫i jude˛, propunere venit„ din partea domnului deputat Tiberiu Sb‚rcea.

Studiul este f„cut ∫i este favorabil, Óns„ acesta trebuie s„ fie aprobat de Guvern Ón zilele urm„toare.

Pentru ca anexa legii s„ fie modificat„ ∫i completat„ c‚t mai operativ, Ón sensul includerii localit„˛ii Sovata, dar ∫i a altor localit„˛i, comisia a propus, iar eu, ca ini˛iator, am acceptat, o variant„ de compromis, ∫i anume varianta care prevede modificarea anexei la lege prin hot„r‚re de guvern ∫i care va asigura astfel includerea localit„˛ii Sovata Ón programul de dezvoltare amintit.

Œn consecin˛„, stima˛i colegi, v„ rog s„ fi˛i de acord cu ini˛iativa mea Ón forma propus„ de comisie.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Raportul comisiei de resort.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru industrii ∫i servicii, Ón conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a fost sesizat„ spre dezbaterea Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului na˛ional pentru dezvoltarea turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“.

Potrivit art. 75 alin. (1)—(3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 alin. 3 punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, competen˛a decizional„ Ón cazul acestei propuneri legislative apar˛ine Camerei Deputa˛ilor.

Proiectul de lege are avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i din partea Guvernului.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, membrii comisiei au examinat propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛a din 21 septembrie 2004. La dezbaterea propunerii legislative au participat ca invita˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din

Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, reprezentan˛ii Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, doamna Adriana Matei, din partea Institutului Na˛ional de Cercetare-Dezvoltare Ón Turism, domnul director general Alexandru Stancu, ∫i ini˛iatorul, domnul deputat Kerekes Károly.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea anexei din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului na˛ional pentru dezvoltarea turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“ prin includerea sta˛iunii Sovata Ón acest program, ceea ce Ón opinia ini˛iatorului asigur„ dezvoltarea sta˛iunii potrivit poten˛ialului s„u real.

Dup„ examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hot„r‚t cu 15 voturi pentru ∫i 4 contra s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i aprobare propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului na˛ional pentru dezvoltarea turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“.

La lucr„rile ∫edin˛ei au fost prezen˛i 19 deputa˛i, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Guvernului dore∫te cineva s„ intervin„ la aceast„ propunere?

Pofti˛i.

**Domnul Dan Banciu** _— consilier Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Ministerul Transporturilor a acceptat propunerea de modificare a ini˛iativei ini˛iale, Ón sensul c„ se modific„ ∫i titlul, pentru completarea Legii nr. 526/2003, cu un nou articol care s„ permit„, Ón urma studiilor efectuate de institutul de specialitate, completarea listei la legea respectiv„, Ón func˛ie de necesit„˛ile care apar ∫i de posibilit„˛ile financiare de dezvoltare.

V„ mul˛umesc.

Completare prin hot„r‚rea Guvernului, da? V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnule Bolca∫, a˛i dorit s„ interveni˛i la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„?

## Da, exact.

Voiam numai s„ fac public„ pozi˛ia grupului nostru parlamentar, care va vota Ómpotriv„, a∫a cum a votat Ómpotriva legii Ón ansamblul ei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea textelor acestei propuneri legislative.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 La titlul legii v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1. Este vorba de modificarea titlului Ón sensul c„ nu se modific„ anexa, ci se completeaz„ Legea nr. 526/2003.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 1? Admis, ∫i se modific„ titlul legii.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Sunt obiec˛iuni.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu obiec˛iuni. Œmi cer scuze.

Deci,

Voturi Ómpotriv„? 31 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat titlul cu acest scor. Articolul unic.

V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 2?

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Da, sunt obiec˛iuni.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sunt obiec˛iuni.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Am parcurs ∫i adoptat textele acestei propuneri legislative, pe care o vom spune votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Revenim la punctul 33, care urmeaz„.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor m„suri privind furnizarea energiei termice popula˛iei pentru Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termic„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

V„ rog, domnule Florescu, s„ propune˛i, Ón numele Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, timpii de dezbatere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Propun 10 minute per total, dou„ minute pentru interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri. Este cineva Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ urm„rim Ón paralel textul proiectului de lege ∫i raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1, la preambul. Admis amendamentul ∫i se modific„ preambulul articolului unic.

Linioara 1, care se refer„ la art. 2 alin. 1 din ordonan˛„. Comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Adoptat textul din legea adoptat„ de Senat.

Dup„ aceast„ linioar„ v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3, unde comisia propune Ónc„ o modificare, mai exact o completare, ∫i anume introducerea dup„ alin. 1 al art. 2 a alin. 1[1] , care va fi renumerotat.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 3? Admis amendamentul de la punctul 3 ∫i se introduce acest alineat nou.

Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Stima˛i colegi,

Am rug„mintea s„ fi˛i de acord s„ mergem Ón ordinea prezentat„ pe lista ordinii de zi, ca s„ fim cursivi.

De la punctul 34 p‚n„ la punctul 38 sunt respingeri care se leag„ ∫i de am‚n„rile referitoare la pornografie, pentru a nu face slalomuri Óntre ce a fost ieri ∫i ce a fost ast„zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii contabilit„˛ii nr. 82/1991.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s„ fie atent„, iar ini˛iatorul s„ prezinte proiectul.

Doamna ministru Manolescu, v„ rog.

## **Doamna Maria Manolescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn procesul de reform„ a sistemului contabil rom‚nesc, pentru armonizarea cu directivele europene ∫i cu standardele interna˛ionale de contabilitate, este necesar„ revizuirea permanent„ a legisla˛iei Ón domeniul contabilit„˛ii.

Av‚nd Ón vedere c„, Óncep‚nd cu situa˛iile financiare ale anului 2006, anumite categorii de persoane juridice vor aplica standardele interna˛ionale de raportare financiar„, a fost necesar„ modificarea prevederilor Legii contabilit„˛ii nr. 82/1991, republicat„, sub aspectul reglement„rilor contabile aplicabile ∫i ale sistemului de raportare.

V„ mul˛umesc, doamna ministru.

Domnule vicepre∫edinte Grigora∫, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii contabilit„˛ii nr. 82/1991, a fost de acord cu varianta Senatului, fa˛„ de care a re˛inut ∫i trei amendamente care se afl„ Ón raport, ∫i v„ facem propunerea pentru a-l supune dezbaterii ∫i aprob„rii Ón forma prezentat„ Ón raport.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului Ón forma care ni s-a prezentat. Urm„ri˛i Ón paralel ∫i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate.

Articolul unic, preambul. Votat Ón unanimitate. Stima˛i colegi,

Am cerut explica˛ii, pe care le-am primit ∫i vi le dau ∫i dumneavoastr„: Comisia nu a propus nici un amendament la modific„rile aduse ordonan˛ei de c„tre Senat.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Bun„ comisia aceasta!

Mul˛umesc Comisiei de Ónv„˛„m‚nt pentru Óncuraj„rile adresate Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

La punctele 1 ∫i 2 din legea adoptat„ de Senat comisia nu a avut obiec˛iuni. V„ Óntreb dac„ ave˛i dumneavoastr„.

Votate ambele puncte, Ón unanimitate.

Trecem la ordonan˛„.

Titlul ordonan˛ei. Votat Ón unanimitate.

Art. I, preambul. Votat Ón unanimitate. Punctele 1, 2, 3 ∫i 4. Votate Ón unanimitate.

La punctul 5, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1 al comisiei, care propune modificarea acestui punct din ordonan˛„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat amendamentul de la punctul 1 ∫i se modific„ punctul 5 din ordonan˛„.

Punctele 6, 7, 8, 9, 10, 11 ∫i 12 din ordonan˛„. Nu sunt obiec˛iuni.

Votate, Ón unanimitate, Ón formularea ordonan˛ei. Punctele 13, 14, 15 ∫i 16.

Votate Ón formularea din ordonan˛„. Punctele 17, 18, 19, 20 ∫i 21. Adoptate toate Ón formularea din ordonan˛„. Punctul 22. Adoptat Ón formularea din ordonan˛„. Punctele 23, 24 ∫i 25. Adoptate Ón formularea din ordonan˛„. Punctul 26. Adoptat Ón formularea din ordonan˛„. Punctele 27 ∫i 28. Adoptate Ón formularea din ordonan˛„.

Dup„ punctul 28 din ordonan˛„ v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2, prin care comisia propune completarea legii ini˛iale prin introducerea unui punct nou, punctul 28[1] , pe care v„ rog s„ Ól urm„ri˛i Ón formularea din raport la paginile 2 ∫i 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Adoptat amendamentul. Punctele 29, 30, 31, 32 ∫i 33. Adoptate toate Ón formularea din ordonan˛„.

La art. II, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3.

Adoptat amendamentul de la punctul 3 ∫i se modific„ art. II.

Art. III.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Art. IV. Adoptat Ón unanimitate. Stima˛i colegi,

V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs ∫i acest proiect de lege, inclusiv textul Ordonan˛ei Guvernului nr. 70.

Vom supune proiectul de lege de aprobare votului dumneavoastr„ final la sf‚r∫itul acestei zile.

Punctul 35 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea sistemului de sus˛inere ∫i promovare a exportului cu finan˛are de la bugetul de stat.

Domnule Grigora∫, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 74/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sus˛inere ∫i promovare a exportului cu finan˛are de la bugetul de stat, a Óntocmit raport favorabil, propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma prezentat„ de Senat, cu men˛iunea c„ ∫i Senatul a adoptat-o Ón forma Guvernului, f„r„ nici o modificare.

S-au avut Ón vedere avizele de la Consiliul Legislativ ∫i Consiliul Economic ∫i Social. Camera Deputa˛ilor este Camera decizional„ Ón acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului, Ón forma adoptat„ de Senat, a∫a cum ne propune Comisia noastr„ pentru buget, prin raportul s„u.

La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei nr. 74.

Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei. Votat Ón unanimitate. Preambulul art. I. Votat Ón unanimitate. Punctele 1, 2, 3. Votate Ón unanimitate. Art. II.

Votat Ón unanimitate. Art. III.

Votat Ón unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei. Vom supune proiectul de aprobare votului dumneavoastr„ final ast„zi.

Stima˛i colegi,

Ieri am am‚nat, la punctul 20, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea ∫i combaterea pornografiei.

Œntreb Comisia pentru cultur„... domnule pre∫edinte M„laimare, v„ rog s„ ne preciza˛i dac„ suntem sau nu Ón faza de a putea derula dezbaterile ∫i a supune legea la vot.

Domnule pre∫edinte, am discutat cu domnul ministru ∫i noi v„ propunem s„ aproba˛i Óntoarcerea raportului la comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Doru Dumitru Palade**

**:**

Suntem aici!

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Toat„ lumea este aici!

## Œl mai examineaz„.

Punctul 36 — proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 507/2002 privind organizarea ∫i desf„∫urarea unor activit„˛i economice de c„tre persoane fizice. Comisia economic„ a propus respingerea. Autorul propunerii este aici?

V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea, domnule Marin Gheorghe, Ón numele comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 507/2002 privind organizarea ∫i desf„∫urarea unor activit„˛i economice de c„tre persoanele fizice. Men˛ionez c„ acest proiect de lege a primit avize favorabile din partea Comisiei juridice, de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i, respectiv, Comisiei pentru industrii ∫i servicii.

Punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest proiect de lege este negativ. Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ propun„ respingerea acestui proiect de lege. Motivarea respingerii: acest proiect de lege a fost respins deoarece Legea nr. 507/2002 privind organizarea ∫i desf„∫urarea unor activit„˛i economice, care urma s„ fie modificat„ ∫i completat„, a fost abrogat„ prin Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice ∫i asocia˛iilor familiale care desf„∫oar„ activit„˛i economice Ón mod independent.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Domnul deputat Bolca∫.

Vreau s„ spun colegului ini˛iator al acestui proiect c„ a f„cut un proiect de modificare foarte bun, ne afl„m Ón impasul acesta al abrog„rii legii pe care vrea s-o modifice, ceea ce nu Ónseamn„ c„ nu trebuie luat ca proiect de lege nou, ini˛iativa fiind deosebit de valoroas„. Regret„m c„, pe acest incident procedural, trebuie s-o respingem.

Am uitat s„ men˛ionez: colegul ini˛iator este din Grupul U.D.M.R.

Mul˛umesc.

Vom supune votului final acest proiect, la sf‚r∫itul acestei zile.

La punctul 37 Ón˛eleg c„ nu a venit raportul suplimentar.

Punctul 38 — proiectul de Lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din Nordul Moldovei ca obiectiv de interes na˛ional. Comisia pentru cultur„ a propus respingerea.

V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i aceast„ propunere, domnule pre∫edinte Mihai M„laimare.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Noi am propus respingerea, motiv‚nd, la fel ca Ón alte cazuri similare, ˛in‚ndu-se cont de faptul c„ un astfel de act normativ ar genera crearea unui organism format din reprezentan˛i ai mai multor autorit„˛i ale administra˛iei centrale ∫i locale, a c„rui func˛ionare ar fi extrem de dificil„, pe de o parte, iar, pe de alt„ parte, exist„ deja reglement„ri privind restaurarea ∫i punerea Ón valoare a monumentelor istorice. Doar men˛ionez c„ printre semnatarii legii m„ num„r ∫i eu, a∫a c„ eu v„ propun s„ aproba˛i raportul de respingere, al comisiei.

V„ mul˛umesc.

S-a Ónscris la cuv‚nt Ónaintea dumneavoastr„ domnul deputat Stanciu!

## **Domnul Dan Bruda∫cu:**

A renun˛at!

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

O s„ iau, dup„ d‚nsul.

Domnule Dan Bruda∫cu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

M„ surprinde atitudinea fa˛„ de acest proiect de lege, de respingere, cu at‚t mai mult cu c‚t el vizeaz„ un lucru pentru care aspir„ toate zonele ˛„rii, at‚t zona Moldovei, care este at‚t de bogat„ Ón monumente de cultur„, de art„, situri arheologice, monumente religioase, a c„ror cunoa∫tere ar fi Ón beneficiul, dac„ vre˛i, ∫i economic, ∫i de imagine al Rom‚niei. Acest proiect de lege este una dintre ini˛iativele pe care o invidiez, pentru c„ dovede∫te, Ón primul r‚nd, o preocupare ∫i un interes cu totul deosebit fa˛„ de situa˛ia economic„ ∫i cultural„ a zonei de provenien˛„ a ini˛iatorului, ∫i cred c„ Guvernul, mai ales Ón contextul Ón care se dezbate un asemenea proiect de lege, ar fi trebuit s„ fie sensibil ∫i la impactul pe care acesta l-ar fi putut avea asupra electoratului.

Dincolo de elementele generale, care privesc necesitatea unei noi abord„ri privind Óntre˛inerea ∫i repararea monumentelor istorice din aceast„ zon„ a ˛„rii, este vorba ∫i de aspectele sociale, printr-o asemenea m„sur„ preg„tindu-se Rom‚nia pentru marele examen al integr„rii europene. Realizarea lucr„rilor edilitargospod„re∫ti, respectiv refacerea drumurilor, introducerea aliment„rii cu ap„, introducerea canaliz„rii, a gazului, refacerea cl„dirilor de interes public, crearea condi˛iilor pentru dezvoltarea turismului, toate acestea sunt obiective care sunt Ón concordan˛„, dac„ am Ón˛eles eu bine, cu ceea ce ∫i-a propus ∫i actualul Guvern. Nu Ón˛eleg, ca atare, de ce o asemenea ini˛iativ„, deosebit de interesant„ ∫i valoroas„ prin mesajul pe care-l transmite, se dore∫te a fi respins„.

Pentru c„ mai este Ónc„ un element, Ón acest proiect de lege nu se face trimitere la capitole de cheltuieli distincte, nu se spune c„, pentru reablitarea re˛elei de drumuri, spre exemplu, este nevoie de o investi˛ie concret„ de at‚tea zeci sau sute de miliarde de lei, nu se vorbe∫te despre anumite sume fixate care s„ oblige ∫i s„ Óngreuneze bugetul na˛ional pentru introducerea apei, pentru canaliz„ri ∫.a.m.d. Este o lege care fixeaz„ un cadru teoretic, dar care aten˛ioneaz„ asupra unor necesit„˛i deosebit de importante, at‚t Ón sfera dezvolt„rii turismului, protej„rii siturilor ∫i monumentelor istorice, arheologice, religioase, de cultur„, c‚t ∫i, a∫a cum am spus, elementul esen˛ial, acela al asigur„rii preg„tirii infrastructurii rom‚ne∫ti pentru integrarea european„ din anul 2007.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul pre∫edinte Mihai M„laimare.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Mai l„sa˛i un vorbitor!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La dezbateri generale vorbe∫te un singur vorbitor de la grup. Dumneavoastr„ am Ón˛eles c„ a˛i renun˛at Ón favoarea colegului dumneavoastr„.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Ca prioritate!

Domnule pre∫edinte, Ón principiu, domnul Bruda∫cu are dreptate ∫i Ói mul˛umesc, Ón orice caz, pentru modul Ón care a apreciat proiectul de lege.

Istoricul acestui proiect de lege este unul pe care probabil ∫i domnul Bruda∫cu Ól ∫tie. El vine din legislatura trecut„, avea un alt titlu, se referea la o alt„ zon„ a Moldovei. Noi am Óncercat, exact ca ∫i Domnia sa acum, s„ prelu„m proiectul de lege, s„-l deschidem ∫i unor zone mai dinspre centrul Moldovei, dar ne-am dat seama, de fapt, c„ sistemul pe care-l propunem este inoperant. Exist„ ∫i legi care au acoperire pentru zona respectiv„, ∫i m„ refer la Legea pentru protejarea monumentelor istorice, la Legea privind protejarea monumentelor istorice Ónscrise Ón lista patrimoniului mondial, a∫a Ónc‚t noi ne men˛inem pozi˛ia.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi,

Ne afl„m Ón fa˛a unei ini˛iative valoroase, nu pentru faptul c„ se refer„ la Moldova, nu pentru faptul c„ are, Ón principal, Ón obiectiv acele monumente deosebite pe care Moldova le ofer„ lumii ∫i sunt protejate prin UNESCO. Ne afl„m Ón fa˛a unei ini˛iative, a∫ zice eu, a unor colegi din Moldova, a unor deputa˛i din Moldova. Este un precedent care ar trebui urmat ∫i pentru alte zone ∫i care, a∫a cum a spus ∫i distinsul meu coleg, nu produce, Ón aceast„ faz„, costuri concrete, ci creeaz„ un cadru permisiv, care face posibil accesul spre zone

culturale, spre zone de interes, punerea Ón valoare a acestor monumente de mare impact, am zice noi, asupra Óntregii omeniri, prin ceea ce sunt ele ∫i reprezint„, ∫i pe care alte ˛„ri le-ar lua frumu∫el, prin mijloacele tehnice pe care le au, pe sus ∫i le-ar duce la ei.

De aceea, domnule pre∫edinte, ∫i Ón calitatea dumneavoastr„ de deputat moldovean, cel pu˛in prin adop˛iune, Ón calitatea dumneavoastr„ de viitor competitor cu mine Ón jude˛ul Ia∫i, v-a∫ propune o solu˛ie de compromis, spre a-l retrimite la comisie, s„-l facem mai atractiv, cel pu˛in Ón aceast„ perioad„ de promisiuni electorale, electoratului nostru, spre a ne g„si am‚ndoi, ∫i poate ∫i cu domnul M„laimare, Ón noua form„ a viitorului Legislativ.

Deci cred c„ nu a∫ Óndr„zni s„ ridic m‚na contra acum, c‚nd am nevoie de voturi, ca ∫i dumneavoastr„, ca ∫i ini˛iatorul, ca ∫i ceilal˛i. ™i, plus de asta, spun‚nd-o sincer, este o idee bun„. Mai sunt moldoveni de ai no∫tri aici, care cred c„ vor vota pentru aceast„ chestiune. S-o retrimitem, s-o reg‚ndim ∫i s„ venim cu ea Ón plen, s„ spunem: iat„ ce au f„cut moldovenii mei Ón plenul Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Asta sun„ a pu˛in ∫antaj sentimental.

## **Domnul Mihai-Adrian M„laimare:**

Sun„ a ∫antaj sentimental, dar este unul de bun„ calitate ∫i Ól apreciem, mai cu seam„ c„ domnul pre∫edinte Ón˛eleg c„ g„se∫te acest proiect de lege senza˛ional. M„rturisesc c„ mi-am pus semn„tura pe el, la fel de tare m„rturisesc c„ Ól Óncredin˛ez Ón m‚inile Domniilor voastre, pentru c„ eu nu voi mai fi parlamentar Ón legislatura viitoare, Ón conformitate cu locul pe care l-am luat, a∫a Ónc‚t le adresez ∫i dumneavoastr„ ∫i moldovenilor mei mult succes mai departe.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

R„spunderea istoric„ de pe umerii dumneavoastr„ s-a deplasat pe umerii domnului Mohora, care este, ∫i dumnealui, deputat de adop˛ie, cum a spus domnul Stanciu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare crearea unui nou cadru legislativ care s„ asigure condi˛ii pentru reabilitarea func˛iunilor principale ale cl„dirilor de locuin˛e, precum ∫i pentru men˛inerea ∫i exploatarea corespunz„toare a locuin˛elor.

Examin‚nd prevederile propunerii legislative, observa˛iile avizului Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului, comisia a constatat c„ propunerea legislativ„ nu poate fi promovat„, deoarece creeaz„ un paralelism de reglementare, av‚nd Ón vedere c„ pentru atragerea ∫i administrarea surselor financiare pentru construirea, cump„rarea, reabilitarea, consolidarea ∫i extinderea locuin˛elor exist„ prevederi, ca de exemplu Legea nr. 52/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e, care acord„ credite Ón acest scop.

Pentru lucr„rile privind siguran˛a cl„dirilor, exist„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic al construc˛iilor existente. Pentru lucr„ri privind reabilitarea termic„ a fondului construit existent ∫i simplificarea economisirii energiei termice exist„ Ordonan˛a nr. 29/2000, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 325/2002. Fac men˛iunea, de asemenea, c„ propunerea legislativ„ a fost respins„ de Senat, Ón ∫edin˛a din 29 iunie 2004.

Œn raport cu obiectul reglement„rii ∫i con˛inutul acestuia, potrivit prevederilor constitu˛ionale, propunerea legislativ„ se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.

Deci iat„ motivele pentru care Comisia pentru administra˛ie public„ propune respingerea acestei propuneri legislative.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„, ini˛iatorul sau altcineva?

Vom supune propunerea votului final.

Stima˛i colegi,

Se pare c„ suntem Ón condi˛iile de a putea lua punctul 7, propunerea legislativ„ privind cercetarea sociologic„, demo-economic„ ∫i politic„ a opiniei publice. Ini˛iatorul acestei propuneri este Grupul P.R.M. Cine o prezint„? Cine reprezint„ grupul? Domnul ministru Palade. Pofti˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fa˛„ de cele spuse ∫i ieri Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor Óncerc s„ prezint, extrem de sintetic, inten˛ia acestui proiect legislativ de a crea Ón Rom‚nia un sistem na˛ional de cercetare sociologic„ a opiniei publice, sistem Ón care s„ intre toate entit„˛ile, persoane fizice sau institu˛ii care doresc s„ fac„, s„ practice aceast„ activitate. Acreditarea lor pentru a intra Ón acest sistem na˛ional va fi aprobat„ de un consiliu organizat Ón cadrul Academiei Rom‚ne, format din profesori universitari din domeniul ∫tiin˛elor economice, sociale ∫i politice,

cercet„tori ∫tiin˛ifici, reprezentan˛i ai mass-media, componen˛„ care se aprob„ prin decizie a pre∫edintelui Academiei Rom‚ne. Acest consiliu Ó∫i elaboreaz„ un regulament propriu prin care se stabilesc condi˛iile de Ónaintare a documenta˛iei de fiecare entitate care dore∫te s„ intre Ón acest sistem, documenta˛ie sub forma unor dosare. Œn momentul Ón care se prime∫te acreditarea, aceast„ institu˛ie Ó∫i marcheaz„, dac„ vre˛i, ∫i pe antet sau, Ón orice caz, Ón statutul propriu, c„ face parte din acest sistem, ∫i Ón orice sondaj de opinie privind cercetarea sociologic„ din Rom‚nia va fi anun˛at de c„tre autor c„ este membru al Sistemului Na˛ional de Cercetare a Opiniei Publice. Dac„ vre˛i, este dup„ modelul Legii cercet„rii ∫tiin˛ifice din ˛ara noastr„, Ón care nu po˛i intra Ón sistemul na˛ional dac„ nu e∫ti acreditat de un organism special stabilit de lege.

Deci at‚ta dore∫te aceast„ lege, Ón mod profesionist, echidistant„ ∫i clar fa˛„ de orice fenomen politic, de a pune ordine Óntr-un domeniu Ón care, practic, ni s-a atras aten˛ia ∫i de la Comunitatea European„ c„ ne cam facem de r‚s.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt. Domnul profesor Stanciu.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt a avizat favorabil acest proiect de lege, av‚nd Ón vedere necesitatea ca aceast„ activitate de investigare, sondare a opiniei publice constituie, evident, prin produsul pe care Ól furnizeaz„, o activitate care necesit„ o certificare a calit„˛ii ei. Ca urmare, comisia a avut Ón vedere c„ nu este obligatoriu ca aceste societ„˛i de investigare a opiniei publice s„ se acrediteze, este o chestiune benevol„, dar cele care sunt evaluate, pe baza raportului de autoevaluare, primesc o marc„ care le ofer„ credibilitate ∫i, Ón felul acesta, ∫i atractivitate pe pia˛a muncii. Vorbind pu˛in mai direct, o firm„ care are certificat de calitate ISO, aceea are c„utare pe pia˛„, dec‚t una care nu are certificat de calitate ∫i care vinde castrave˛i la col˛ul str„zii.

Deci credem c„ este un lucru bun ∫i vom separa firmele credibile, cele care merit„ s„ fie atrase ∫i pl„tite pentru aceste sondaje, de firmele care nu fac altceva dec‚t s„ manipuleze, sub o form„ sau alta, opinia public„. De aceea o sus˛inem, Ón forma Ón care a realizat-o comisia, comisia retr„g‚nd orice fel de restric˛ie asupra posibilit„˛ii ca oricine s„ fac„ sondaj, este treaba lui, dar numai cei care au credibilitate, evident, vor fi atra∫i pe pia˛a acestei activit„˛i.

Sper„m c„ ve˛i vota sub forma Ón care a aprobat-o comisia.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

Trecem la dezbaterea legii pe textele acesteia.

La titlu v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 Admis amendamentul, modificat titlul.

Œn ceea ce prive∫te preambulul proiectului de lege, comisia propune eliminarea, prin amendamentul 2.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 2?

Admis amendamentul, se elimin„ preambulul. Titlul capitolului I.

Nu sunt observa˛ii. Votat textul ini˛ial.

La art. 1, urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 3. Comisia reformuleaz„ alin. 1 ∫i introduce un text nou, alin. 2.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 3 cu privire la art. 1? Nu sunt obiec˛iuni.

Votat amendamentul, modificat art. 1.

Art. 2. Urm„ri˛i amendamentul 4. Comisia...

Nu ave˛i ni∫te telefoane, colegii de la P.R.M., ca s„ vorbi˛i prin telefon, s„ nu ˛ipa˛i unul la altul, din dou„ col˛uri ale s„lii?

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul Dan Bruda∫cu.

La num„rul curent 4, art. 2 alin. 1, noi am propune, pentru Ómbun„t„˛irea redact„rii, s„ elimin„m cuvintele îc„ile ∫i formele“, Óntruc‚t ele fac parte din metode, ∫i s„ r„m‚n„ textul: îToate mijloacele ∫i metodele de cercetare ∫tiin˛ific„“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cred c„ este propunerea pe care v-a f„cut-o prin simpatie colegul meu, domnul profesor Leon„chescu. Comisia este de acord cu ea.

Trebuie s„ elimin„m o eroare de natur„ tehnic„. A∫ dori s„ fi˛i de acord s„ introducem articolul îa“. Deci Consiliul Na˛ional de Acreditare a Institu˛iilor pentru Cercetarea Sociologic„ a Opiniei Publice. Aceasta era omisiunea din textul ce ne-a fost prezentat Ón raport. Comisia nu poate avea nimic Ómpotriva acestei observa˛ii.

Admis, a∫adar, amendamentul 8, modificat ∫i renumerotat, inclusiv potrivit corecturii f„cute de domnul Dan Bruda∫cu.

Art. 5.

Mai exist„ vreo obiec˛ie la cele 5 alineate ale acestui articol? Nu.

Votat Ón unanimitate, potrivit amendamentului comisiei. La art. 7, care urmeaz„ s„ devin„ 6, domnul deputat Palade.

Domnule pre∫edinte, aici, fa˛„ de textul ini˛ial, comisia a Ónlocuit cuv‚ntul îentit„˛i“ cu îunit„˛i“. Eu Óntreb: dac„ noi acredit„m ∫i persoane fizice ∫i institu˛ii, nu este mai bine s„ r„m‚n„ îentit„˛i acreditate“? Œntreb pe domnul profesor Andea.

Domnul profesor Stanciu? Domnul profesor Stanciu este de acord cu observa˛ia f„cut„. Mai sunt alte obiec˛iuni la amendamentul 9?

Domnul Dan Bruda∫cu.

Tot b„nuiesc eu c„ este vorba de o omisiune de ordin tehnic, a∫ vrea s„ fi˛i de acord ca la alin. 2 al acestui articol s„ avem urm„toarea formulare: îse stabile∫te prin regulamentul de organizare ∫i func˛ionare...“ ∫i apoi textul continu„ corespunz„tor. Dac„ se va accepta aceast„ observa˛ie ∫i completare, v-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere ca ∫i la num„rul curent 11, Ón cuprinsul art. 8 alin. 2, s„ se fac„ o modificare corespunz„toare.

Comisia este de acord? Completarea apare evident necesar„.

Supun amendamentul 9 cu privire la art. 7 renumerotat 6 votului dumneavoastr„ astfel cum a fost propus s„ fie completat de domnul Dan Bruda∫cu. Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

Exist„ un vot Ómpotriv„, toate celelalte voturi pentru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 Capitolul IV, titlul care va fi renumerotat III ca urmare a elimin„rii titlului III, mai exact doar a titlului, nu ∫i a capitolului Ón Óntregime, care devine parte component„ a art. 2.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

R„m‚ne titlul cu dispozi˛ii finale renumerotat Ón III. Art. 8. La art. 8 Ón˛eleg c„ domnul deputat Bolca∫ propune o reformulare a amendamentului 10 cu privire la alin. 1.

Pe baza amendamentului comisiei care a ajuns la concluzia c„ trebuie s„ se dea posibilitatea tuturor celor care Óncearc„ s„ desf„∫oare activitate sociologic„, s„ o desf„∫oare cu sau f„r„ aceast„ acreditare, pentru c„ este o lege care intervine Ón condi˛iile Ón care mai exist„ la ora actual„ o serie Óntreag„ de entit„˛i care desf„∫oar„ activitatea sociologic„ ∫i, pentru a nu le periclita normala desf„∫urare a activit„˛ilor, v„ propun ca art. 8 s„ aib„ un singur alineat, a∫a cum a hot„r‚t ∫i comisia, Ón sensul c„: îUnit„˛ile care desf„∫oar„ activit„˛i de cercetare a opiniei publice la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi Ó∫i vor continua activitatea, urm‚nd s„ depun„ documentarea necesar„ acredit„rii la SNCOP Ón cel mult 6 luni de la data public„rii Regulamentului de func˛ionare al Consiliului Na˛ional de Acreditare a Institu˛iilor pentru Cercetarea Sociologic„ a Opiniei Publice“. Justificarea Óntr-o singur„ fraz„, de altfel, am mai f„cut-o, dar subliniez: tocmai pentru a nu perturba normala desf„∫urare a activit„˛ii acestor unit„˛i, o s„ le spunem îentit„˛i“ care desf„∫oar„ la aceast„ or„ asemenea activit„˛i. V„ rog s„ primi˛i amendamentul a∫a cum a fost formulat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Comisia?

Ini˛iatorii ∫i ei sunt de acord.

Supun textul art. 8 alin. 1 astfel cum a fost reformulat de comun acord de c„tre domnul deputat Bolca∫ ∫i Ón comisie.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

Deci textul a fost votat cu acele preciz„ri îRegulamentul de organizare ∫i func˛ionare“ ∫i îentit„˛i“ Ón loc de îunit„˛i“.

Art. 9 care va deveni prin renumerotare 8.

- Urm„ri˛i amendamentul 11.

Nu sunt obiec˛iuni la amendamentul 11, modificat ∫i renumerotat art. 9.

Art. 10 care va deveni 9. Comisia propune cu privire la acesta reformularea lui prin amendamentul 12.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 12? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Am parcurs acest proiect de lege, urmeaz„ s„-l

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ propun ca acest proiect de lege s„-l am‚n„m p‚n„ s„pt„m‚na viitoare p‚n„ mar˛i, s„ fie ∫i reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei Ón sal„.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate.

Œn continuare, la punctul 40 — propunerea legislativ„ pentru declararea de rezerva˛ie arheologic„ ∫i bun de utilitate public„ de interes na˛ional a unor zone din teritoriul localit„˛ilor Sarmizegetusa, Mintia-Ve˛el ∫i a Complexului cet„˛ilor dacice din Mun˛ii Or„∫tiei.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a propus respingerea.

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ sus˛ine˛i aceast„ propunere.

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ cu aceast„ propunere legislativ„. Œn urma dezbaterilor ∫i ˛in‚nd cont ∫i de avizul Consiliului Legislativ, precum ∫i de punctul de vedere al Guvernului, care nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„, comisia a apreciat c„ nu exist„ elemente de fond care s„ Óncurajeze adoptarea acestei propuneri legislative, care s„ justifice mai exact adoptarea acestei propuneri legislative ∫i, Ón consecin˛„, a hot„r‚t, Ón unanimitate, respingerea acesteia. Raportul sus˛ine aceast„ respingere ∫i v„ rog s„ Ól sus˛ine˛i ∫i dumneavoastr„ prin votul celor prezen˛i Ón sal„.

V„ mul˛umesc.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

V„ mul˛umesc.

La nr. 41 avem propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 550 din 14 octombrie 2002 privind v‚nzarea spa˛iilor comerciale proprietate privat„ a statului ∫i a celor de prest„ri servicii aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene sau a consiliilor locale, precum ∫i a celor aflate Ón patrimoniul regiilor de interes local.

Avem propunere de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 Domnul Oltean... V„ rog, pofti˛i, doamn„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Legea nr. 550/2002 nu face nici un fel de precizare Ón ceea ce prive∫te v‚nzarea spa˛iilor comerciale sau de prest„ri de servicii, proprietatea privat„ a statului, spa˛ii aflate Ón imobile declarate monumente istorice sau aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene sau a consiliilor locale sau Ón patrimoniul regiilor autonome de interes local. Legea nr. 550 nu interzice v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului, dar nici nu impune nici o condi˛ie pentru v‚nzarea lor c„tre actualii de˛in„tori.

Exist„ situa˛ii Ón Rom‚nia de aplicare diferit„ a legii, de exemplu: Consiliul Local Sighi∫oara a v‚ndut spa˛ii din Cetatea medieval„ pentru c„ legea le d„ acest drept. Œn schimb, Ón alte localit„˛i, consiliul local refuz„ v‚nzarea spa˛iilor comerciale sau de prest„ri servicii sub motivul c„ fac parte din cl„diri monumente istorice.

V„ subliniez c„ propunerea mea legislativ„ nu are Ón vedere domeniul public al statului, ci monumente istorice sau arheologice, are Ón vedere numai spa˛iile comerciale sau de prest„ri servicii care sunt folosite ca atare ∫i sunt Ón domeniul privat, ∫i care Ón marea lor majoritate reprezint„ un mic procent dintr-un imobil monument istoric, restul acestuia fiind proprietate particular„.

Acest amendament pe care l-am adus nu face dec‚t s„ aduc„ o aplicare unitar„ a legii pe Óntreg teritoriul ˛„rii, Ministerul Culturii ∫i Cultelor fiind Ón m„sur„ s„ aprecieze ∫i s„ avizeze dac„ o cl„dire face sau nu obiectul acestei legi.

V„ dau un exemplu: o cas„ care a fost declarat„ monument istoric, la etaj, 5 apartamente proprietate personal„, ∫i la parter, 4 spa˛ii comerciale. 3 sunt proprietate personal„, unul apar˛ine propriet„˛ii private a statului. Œn acest caz, transmiterea dreptului de proprietate c„tre actualii de˛in„tori este bine venit„, c„ci ace∫tia sunt primii ∫i singurii interesa˛i s„ investeasc„ Ón conservarea ∫i Ón Ómbun„t„˛irea respectivelor imobile sau spa˛ii ∫i numai Ministerul Culturii ∫i Cultelor poate s„ decid„ dac„ transmiterea acestui spa˛iu, proprietate privat„ a statului, afecteaz„ sau nu cl„direa din punct de vedere al monumentului istoric.

Doamna Manolescu, v„ mul˛umim. V„ propun retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

Avem Ón continuare proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 129/1998 privind declararea ca zon„ de interes na˛ional a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului Bucure∫ti, incluz‚nd

Noul Centru Civic ∫i Centrul Istoric ∫i stabilirea condi˛iilor de realizare a investi˛iilor pentru ansamblul urbanistic din aceast„ zon„ — propunere de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

- Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Punctul 43 — propunere legislativ„ pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991, republicat„, privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii — respins„ de Senat ∫i propunere de respingere.

- Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

- Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 20 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, republicat„ cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare — propunere de respingere.

- Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

- Ab˛ineri? Unanimitate.

Punctul 45 — Proiectul de Lege privind comasarea terenurilor agricole — respins de Senat ∫i de Comisia de administra˛ie public„.

- Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii creditului agricol pentru produc˛ie

- nr. 150/2003. Comisia de agricultur„ propune respingerea. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

- Unanimitate.

Œmi cer scuze, domnule Naidin, nu v-am observat la timp.

Punctul 47 — propunerea legislativ„ privind stimularea constituirii ∫i sprijinirea activit„˛ii formelor asociative de exploatare ∫i gospod„rire agricole, zootehnice ∫i silvice — propunere de respingere din partea Comisiei de agricultur„,

- Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Domnule pre∫edinte,

Readuc aminte colegilor prezen˛i la aceast„ dezbatere c„ aceast„ propunere legislativ„ a fost f„cut„ dup„ ce o propunere anterioar„ a fost prezentat„ plenului, Comisiei juridice, celorlalte comisii interesate. Atunci ni s-a recomandat s„ relu„m aceast„ propunere legislativ„, av‚nd Ón vedere faptul c„ Legea nr. 9/1998 avusese un termen limit„. Comisia juridic„, la data respectiv„, ne-a recomandat coautori la aceast„ propunere nou„, fiind ∫i un membru al acestei comisii, d‚ndu-ne asigur„rile c„ o asemenea lege este necesar„ ∫i posibil„ de aprobat. Avem Ón vedere cele c‚teva zeci de mii de cazuri de persoane care din diverse motive, Ón primul r‚nd lipsa timpului necesar pentru procurarea documentelor doveditoare, n-au reu∫it s„ depun„ Ón termenele stabilite de legea ini˛ial„ aceast„ documenta˛ie Ón vederea beneficierii de toate prevederile privind recuperarea valoric„ a bunurilor care le-au fost distruse. N-am Ón˛eles acum de ce s-a revenit cu aceea∫i solu˛ie de respingere, c‚nd la data respectiv„ o bun„ parte din onorabilii membri ai Comisiei juridice au sus˛inut c„ un asemenea proiect de lege este absolut necesar.

Domnule Bruda∫cu, v„ rog s„ r„m‚ne˛i la microfon. Proiectul acesta de lege pe care Ól respingem acuma este Ón concordan˛„ direct„ cu cel de la punctul 53, unde este vorba tot de probleme administrative privind acordarea de compensa˛ii. Deci Ól respingem pe acesta, dar r„m‚ne la comisie pentru raport suplimentar cel„lalt.

Œn aceste condi˛ii, Ómi retrag toate cele spuse Ón speran˛a c„ se va rezolva.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule Bolca∫, din partea grupului parlamentar, da?

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004

Din partea grupului parlamentar, pentru echitate, v„ solicit s„ retrimite˛i ∫i acest proiect, ca la comisii s„ se dezbat„ Ómpreun„.

De acord, retrimitem la comisie. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Deci ∫i punctul 53 la comisie.

Punctul 64 — propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 10/2001 — respins„ de Senat ∫i de Comisia juridic„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Punctul 65 — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 656/2002 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor. Comisia juridic„ propune respingerea.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Punctul 66 — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii patronatelor. Se propune respingerea de c„tre Comisia juridic„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

Punctul 67 — propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/1999 privind protec˛ia chiria∫ilor, stabilirea chiriei pentru spa˛iile cu destina˛ia de locuin˛e. Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice propune respingere.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

Urm„toarele, 68, 69, se a∫teapt„ rapoarte suplimentare; la fel ∫i 70.

Stima˛i colegi, trecem la votul final. Cele cu respingerea le consider„m ∫i cu votul final luat.

A˛i s„rit dou„ proiecte!

Care proiecte le-am s„rit?

Punctul 63 se retrimite la comisie. A... nu! nu. Ave˛i dreptate, da!

Deci, la punctul 63 — propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comer˛ului. Comisia pentru industrii ∫i servicii propune respingerea.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

™i punctul 57 — propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

™i 62 o retrimitem la comisie, pentru c„ este aceea∫i cu 53. Cei de la Comisia de buget, acuma, vor lucra la am‚ndou„.

Domnule Bolca∫, numai pu˛in! V„ rog s„ pofti˛i p‚n„ la microfon la o discu˛ie individual„.

Stima˛i colegi,

V„ propun s„ trecem la votul final.

Punctul 1 — propunerea legislativ„ privind Legea contenciosului administrativ — caracter organic.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? Nu sunt.

212 voturi pentru.

Punctul 2 — proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ — caracter organic. Se am‚n„ pentru mar˛i. L-am scos pe cel„lalt, deci, am‚ndou„.

Punctul 3 — proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie — caracter organic.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Cu acordul pre∫edintelui Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, pe care-l solicit pe aceast„ cale, v„ rog s„ dispune˛i retrimiterea la comisie, Óntruc‚t prevede sanc˛iuni penale care nu sunt corelate cu noul Cod penal, cel pu˛in din punct de vedere terminologic.

V„ mul˛umesc. Cine este pentru? Se retrimite la comisie.

V„ mul˛umesc.

Punctul 4 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 76/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional„ a adul˛ilor.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? 212 voturi pentru.

Punctul 5 — proiectul de Lege privind marca temporal„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Punctul 6 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2004 pentru modificarea alin. 1 al art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil Ón proprietatea Republicii Federale Germania.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Punctul 7 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 69/2004 pentru completarea art. 38 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ∫i urbanismul.

V„ rog, domnule deputat.

Aceea∫i solicitare de retrimitere la comisie. Avem nevoie de un aviz al Cur˛ii de Conturi pentru Ónfiin˛area unei institu˛ii publice ∫i, Ón acela∫i timp, textul trebuie s„ fie reformulat.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Se retrimite la comisie.

Punctul 8 — proiectul de Lege privind publicitatea ∫i sponsorizarea produselor din tutun.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? 212 voturi pentru.

Punctul 9 — reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind institu˛iile publice de spectacole ∫i concerte.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? 212 voturi pentru.

Punctul 10 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 56/2004 privind prorogarea termenului prev„zut la art. II din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? 212 voturi pentru.

Punctul 11 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 73/2004 pentru abrogarea art. 11 alin. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea social„ a str„inilor care au dob‚ndit o form„ de protec˛ie Ón Rom‚nia.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Punctul 12 — propunerea legislativ„ privind instituirea Zilei Na˛ionale a Tineretului.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

V„ rog, doamna Vasilescu.

Pentru explicarea votului ∫i pentru a le mul˛umi tuturor colegilor no∫tri care au votat aceast„ lege, cu at‚t mai mult cu c‚t legea a fost ini˛iat„ de reprezentan˛i ai tuturor partidelor parlamentare ∫i chiar ai Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

S-a dovedit c„ tinerii parlamentari ∫i-au dat m‚na pentru interesul tinerei genera˛ii ∫i sper„m ca ∫i data viitoare, la cel„lalt pachet de legi pentru tineret, propus de aceia∫i ini˛iatori din toate partidele, s„ beneficiem Ónc„ o dat„ de votul dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc, doamn„ Vasilescu.

Punctul 13 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 71/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? 212 voturi pentru.

Punctul 14 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2004 pentru modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii cuprinse Ón acte normative din domeniul sanitar.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? 212 voturi pentru.

Punctul 15 — proiectul de Lege pentru modificarea

Legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? 216 voturi pentru.

Punctul 16 — proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancar„. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? 216 voturi.

Punctul 17 — proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 646/2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? 217 voturi pentru.

Punctul 18 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea Statutului special al func˛ionarului public denumit manager public.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? 217 voturi pentru.

Punctul 19 — proiectul de Lege privind rambursarea ratelor de capital pentru o cot„-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. Ón baza Programului CCC — Legea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/12.X.2004 public„ nr. 480 din 1992, precum ∫i achitarea dob‚nzii ∫i a altor costuri externe aferente acestei cote-p„r˛i.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„?

217 voturi pentru.

Punctul 20 — propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. 3 al art. 3 din Legea nr. 387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse ∫i tehnologii cu dubl„ utilizare.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 132/12.X.2004 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 91.200 lei