Mario Ovidiu Oprea

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are un subiect, sper eu, aparte, care Óntr-un fel a mai fost atins ast„zi. Este vorba despre un studiu privind viziunea poporului rom‚n

fa˛„ de etniile conlocuitoare. Analiz‚nd rezultatele acestei cercet„ri realizate de CURS ∫i prezentate la sf‚r∫itul lunii septembrie, Ónceputul lunii octombrie, se poate constata la nivelul tuturor jude˛elor ∫i al regiunilor ˛„rii o maturitate de acceptare etnic„ a rom‚nilor fa˛„ de minorit„˛i, dincolo de manipul„rile politice care sus˛in autonomia pe criterii etnice sau na˛ionalismul exacerbat. Datele din acest sondaj eviden˛iaz„ faptul c„ Ón cei 17 ani de democra˛ie s-a realizat trecerea de la modelul etnocentrist al rom‚nilor, la cel cosmopolitan sau universalist, atunci c‚nd ne referim la raporturile fa˛„ de vecinii de cartier, de bloc, de la serviciu, de la ∫coal„, care sunt de alt„ etnie. Conform datelor sondajului, rom‚nii manifest„ simpatie ∫i sentimente favorabile fa˛„ de germani. Nostalgia fa˛„ de aceast„ minoritate caracterizat„ prin stilul de via˛„ ∫i disciplin„ educativ„ este eviden˛iat„ de majoritari ca un efect al dezvolt„rii Rom‚niei interbelice ∫i ca o pierdere Ón perioada comunist„, consecin˛„ a expulz„rilor masive ∫i exil„rilor realizate de autorit„˛i fa˛„ de nem˛i, ∫vabi, sa∫i sau tirolezi. Simpatiile cele mai ridicate, de peste 85%, sunt Ón Transilvania, Banat, Maramure∫, Bucovina ∫i vestul Olteniei.

Œn restul provinciilor, aprecierea este Óntre 55 ∫i 80%, din cauza faptului c„ aici germanii s-au reg„sit sau se reg„sesc ∫i acum mai pu˛in.

Aceea∫i atitudine se observ„ ∫i fa˛„ de maghiari, ru∫i sau evrei. Astfel, 60% dintre majoritari au o apreciere ridicat„ fa˛„ de maghiari, Ón spe˛„, cei din Transilvania, Cri∫ana, Maramure∫, Oltenia ∫i Banat. Œn schimb, Ón zonele unde nu exist„ o experien˛„ real„ de convie˛uire Óntre rom‚ni ∫i aceast„ etnie, gradul de simpatie este destul de sc„zut, cum ar fi Moldova, p„rere bun„ 44%, Muntenia, 50%, sau Dobrogea, 51%. Se poate observa, astfel, c„ atitudinea rom‚nilor fa˛„ de maghiari este una de respect ∫i de bun„ comuniune, Ón pofida tuturor conflictelor artificiale create Ón scopul apari˛iei unei autonomii locale etnice ∫i de respingere a popula˛iei majoritare acolo unde ea este minoritar„, Ón spiritul unei izol„ri culturalo-lingvistice care nu au, Óns„, suportul popular necesar.

De asemenea, fa˛„ de evrei, spre deosebire de criticile frecvente din presa occidental„ privind caracterul antisemit al Rom‚niei actuale, atitudinea rom‚nilor r„m‚ne pozitiv„ Ón propor˛ie de 53%. Conform studiului CURS, singura etnie fa˛„ de care rom‚nii au o reac˛ie rezervat„ este aceea a romilor. Nu este, Ón schimb, vorba de vreo respingere total„, cum eronat au speculat anumite O.N.G.-uri interna˛ionale privind drepturile omului, ci, mai degrab„, de delimitarea majoritarilor fa˛„ de anumitul stil de via˛„ practicat de grupuri personalizate din cadrul acestei minorit„˛i. Astfel, 71% dintre rom‚ni au o p„rere rezervat„ fa˛„ de stilul de a fi al romilor. Dar nu exist„, Ón opinia celor chestiona˛i, o marginalizare etnic„, educativ„ sau politic„ a majoritarilor fa˛„ de ace∫ti trubaduri sau nomazi ai istoriei, cum plastic Ói numea un mare istoric rom‚n. Popula˛ia din lumea rural„ are un spirit de acceptare mult mai mare dec‚t cea din zona urban„ fa˛„ de romi — procent de 24% fa˛„ de 19%.