Stenogramă plen

2. De ce s„ discut„m despre contribu˛ii obligatorii administrate privat, Ón loc s„ cerem statului s„ capitalizeze o parte din fondurile colectate prin efectul legii, desigur, dup„ ce am acceptat c„ o simbioz„ Óntre o schem„ bazat„ pe redistribuire ∫i o schem„ bazat„ pe capitalizare ar putea oferi posibilitatea major„rii pensiilor. A∫ Óndr„zni s„ afirm c„, de fapt, statul procedeaz„ la o privatizare par˛ial„ a fondului public de pensii. Pot s„ admit c„ statul este un administrator prost, dar nu Ón˛eleg de ce acesta oblig„ la plata unor contribu˛ii ∫i, Ón acela∫i timp, renun˛„ la administrarea acestor sume. Dac„ mergem pe aceea∫i direc˛ie, atunci, probabil, vom ajunge ∫i la administrarea privat„ a T.V.A.-ului, a impozitului pe venit sau a accizelor ∫i nu vom mai avea nevoie de guverne, ci doar de c‚teva comisii de supraveghere.

## O alt„ Óntrebare:

3. De ce se vrea ca veniturile firmelor private de administrare s„ provin„ exclusiv din contribu˛iile asigura˛ilor, f„r„ s„ conteze Ón vreun fel eficien˛a investirii sumelor pe care salaria˛ii sunt obliga˛i s„ le depun„? Interesant c„ acela∫i procedeu se aplic„ ∫i la fondurile facultative de pensii. Putem s„ ne imagin„m c„, Óntr-o atare situa˛ie, banii agonisi˛i ∫i bloca˛i zeci de ani nu vor avea nici un fel de dob‚nd„? Bine c„ s-a avut Ón vedere s„ se Óncurajeze contribuabilii prin precizarea pe c‚t de gratuit„, pe at‚t de ciudat„ c„, citez: îfondurile de pensii nu pot da faliment“. De parc„ noi nu ∫tim c„ doar un operator economic poate ajunge Óntr-o asemenea situa˛ie nepl„cut„, nicidecum o sum„ de bani.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Urmeaz„ domnul senator Nicolae Iorga.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distinse colege, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi mi-am intitulat-o: îDespre integrare ∫i integritate“.

Am aflat din Raportul de ˛ar„ c„ nu mai avem probleme Ón justi˛ie.

E de la sine Ón˛eles c„ o ∫edin˛„ de judecat„ ˛inut„ zilele trecute la Constan˛a ∫i care num„ra nu mai pu˛in de 130 de cauze, Ón fapt, n-a avut loc. Avocatul care a ie∫it la l„sarea serii din sala de judecat„, dup„ apelul cauzei cu nr. 99, de fapt, nu exist„. Asta e ceea ce Óncearc„ s„ ne spun„ doamna ministru. Pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, stima˛i colegi, suntem lua˛i de pro∫ti. Din p„cate, pentru sistemul judiciar rom‚n realitatea justi˛iei din Rom‚nia este departe de imaginea spoit„ cu spor ∫i av‚nt mediatic de îministra“ noastr„, Ón parantez„ fie spus, viitor comisar european, pe holurile europene. Judec„toarea din procesul de care v„ spuneam c„ nu a avut loc nu p„rea s„ aib„ mai mult de 25 de ani ∫i, spre cinstea ei, nu era acr„, nervoas„, nu ridica tonul, nu se pripea. Mie mi se pare admirabil. Œn asentimentul dumneavoastr„, dar ∫i al cet„˛enilor s„tui de promovarea, f„r„ baz„ real„, a unei imagini de mucava, cer, ast„zi, demiterea doamnei ministru al justi˛iei, ∫i asta pentru c„ Domnia Sa nu are demnitatea s„-∫i scrie singur„ demisia.

™i s„ v„ spun de ce: de la preluarea mandatului, aceast„ îministr„“ n-a f„cut altceva dec‚t s„ strecoare metodic ura ∫i nelini∫tea Ón r‚ndul magistra˛ilor. Singurul beneficiu al ipocriziei sale este propria ascensiune la rolul de comisar european. Œn perspectiva integr„rii europene vrea s„-∫i asigure o pozi˛ie personal„ confortabil„. Bine g‚ndit! Cu at‚t mai bine cu c‚t pare s„ se bucure de o bun„ imagine printre oficialii europeni. Imaginea ei este, Óns„, doar o poz„ bine trucat„, de vreme ce justi˛ia va fi Ón continuare Ón vizorul Europei, conform ultimului Raport de ˛ar„, ∫i s-a demonstrat f„r„ drept de apel c„ ac˛iunile Ón for˛„ ale îministrei“ nu au mare valoare. Œn definitiv, toate aceste manifest„ri conjuncturale ale sale nu reprezint„ dec‚t noi co∫maruri pentru corpul magistra˛ilor.

Din trecutul s„u de procuror, îministra“ a r„mas cu o Óntortocheat„ con∫tiin˛„ a pedepsei ∫i a acuzei. Œn toate ie∫irile sale la ramp„ a ap„sat instinctiv tendin˛a de a acuza magistra˛ii, C.S.M.-ul, procurorul general, instan˛ele, Parlamentul.

Œn orice sistem de stat democratic, justi˛ia ∫i presa sunt garantat libere. Or, aceast„ libertate constitu˛ional„ Ónseamn„ c„ aceste dou„ puteri sunt Ón afara oric„rei inten˛ii de manipulare ∫i supunere. Cum s„ impui m„suri punitive magistra˛ilor pentru nerespectarea procedurii? Dumneavoastr„ v„ da˛i seama ce cale de abuz se deschide? Pute˛i accepta asemenea deraieri de la principiul libert„˛ii ce statueaz„ c„ actele procedur„ se realizeaz„ sub supravegherea unui magistrat?

Doamnei ministru i se pare hot„r‚toare ∫i important„ poza pe care o are Ón Europa, Ón defavoarea celor pe care-i conduce aici, Ón patrie. Nu este interesat„ de o reform„ real„, nu este interesat„ de faima pe care ∫i-a f„cut-o pe plan intern, unde nu este privit„ nici m„car cu Óng„duin˛„, dar„mite cu simpatie!

Credem c„ are foarte multe explica˛ii de dat opiniei publice despre trecutul s„u, despre moralitatea sa, despre ura fa˛„ de corpul magistra˛ilor.

Doamna ministru, fost procuror, va trebui s„ Ón˛eleag„, ca ∫i noi to˛i, c„ verdictul este ca la votul judec„˛ii unui om politic. Simpla suspiciune exult„ imaginarului public ∫i dac„ lumea nu te mai vrea orice exerci˛iu de autoritate Ó∫i pierde for˛a p‚n„ la disolu˛ie.

Cam asta a p„˛it doamna ministru al justi˛iei. Magistra˛ii nu Ói recunosc autoritatea ∫i supremul lor gest de revolt„ a fost greva ce a avut loc s„pt„m‚na trecut„. Vorba vine grev„, pentru c„ oamenii au continuat s„ solu˛ioneze pricini. Eu mi-o imaginez pe domni∫oara judec„tor despre care am f„cut vorbire la Ónceput cu saco∫a de dosare luate acas„, cu via˛a personal„ periclitat„ din cauza volumului de lucru, cu presiunea ministerial„ pe cap. Imagina˛i-v„ ∫i dumneavoastr„, 130 de dosare pe ∫edin˛a de judecat„! Este colosal! ™i îministra“ pretinde celeritate, vitez„ ∫i, dac„ se poate, obedien˛„. Magistra˛ii au f„cut grev„. Este incredibil ce se Ónt‚mpl„! Ce-ar fi s„ ne imagin„m c„ preo˛ii ar refuza s„ intre la altare?! Trebuie s„ Ón˛elegem, odat„ pentru totdeauna, ∫i s„ Ón˛eleag„ ∫i doamna ministru, c„ nu exist„ reform„ Ón justi˛ie, c„ Ón mandatul ei nu s-a f„cut nimic spectaculos. Ba, mai mult, descalific‚nd sistemul, s-a descalificat pe ea Óns„∫i. Œn plus, ast„zi avoca˛ii sunt Ón grev„. Dup„ greva magistra˛ilor, a personalului auxiliar, cum Ói place s„-i denumeasc„, acum ∫i avoca˛ii sunt Ón grev„. De ce dovezi ale propriei incompeten˛e mai are nevoie doamna ministru? Dac„ aceast„ îministr„“ avea ceva de f„cut, era s„ gestioneze lipsurile din justi˛ie, s„ lupte pe buget, pe chestiuni de personal, nicidecum s„ schimbe oameni sau s„ fac„ v‚lv„ inutil„, sau s„-∫i transforme propriile departamente Ón departamente identice, dar cu alt„ denumire. ™i amintesc aici cel mai recent caz, cel al Serviciului intern de protec˛ie anticorup˛ie, pus sub acoperire, ca Ón filmele proaste, cu buget restr‚ns, sub denumirea de Direc˛ia pentru prevenirea criminalit„˛ii Ón mediul penitenciar. ™i dac„ tot vorbim de servicii secrete la discre˛ia dumneavoastr„, da˛i-mi voie s„ v„ Óntreb: de cine-i este fric„ doamnei ministru? Ea ar fi trebuit s„ reformeze calitatea actului de justi˛ie prin perfec˛ionarea personalului de specialitate ce se al„tur„ magistra˛ilor, ∫i nu s„-l denumeasc„ Ón continuare ca auxiliar, dar ∫i s„ dinamizeze procesul de elaborare a legilor fundamentale, mo∫tenite de la Cuza-Vod„ ori din sistemul comunist.

Pe procurori, ca parte fireasc„ a corpului magistra˛ilor, ar fi trebuit s„-i scoat„ de sub influen˛a politicului, garant‚ndu-le stabilitatea, prin alegerea lor de forul care legal Ói conduce — Consiliul Superior al Magistraturii, a∫a cum a promis Ón Parlament.

Implementarea legisla˛iei europene, ∫i nu impunerea unei autorit„˛i dubioase ∫i neconstitu˛ionale, promise cu voce ∫optit„ la urechea îdreg„torilor“ europeni, de dragul propriei imagini, ar fi trebuit s„ fie c„l„uza îministrei“ Macovei. Dar Ón politic„ este ca ∫i Ón via˛„. Va primi cu m„sura cu care a dat ∫i poate postul mult-visat nu va veni a∫a u∫or pe c‚t Ó∫i dore∫te!

De asta spun, doamn„ ministru, da˛i-mi voie s„ m„ adresez personal, demisiona˛i p‚n„ nu v-a˛i umplut de ridicol! C‚nd v„ ve˛i scrie demisia, g‚ndi˛i-v„ la acea judec„toare t‚n„r„, cu 130 de dosare pe ∫edin˛„! Face˛i bine ∫i elibera˛i-o de stres!

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

Invit la microfon pe domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. ∫i se preg„te∫te domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dac„ distinsul coleg dinaintea mea vorbea despre magistra˛i care au fost Ón grev„, avoca˛i care sunt ast„zi Ón grev„, p„cat c„ nu au intrat ∫i Ón greva foamei, pentru c„ eu despre asta vreau s„ vorbesc Ón fa˛a dumneavoastr„.

Un num„r de 41 de muncitori de la Societatea îNitramonia“ din F„g„ra∫ vor s„ intre Ón greva foamei, Ón urm„toarele zile, Ón fa˛a sediului A.V.A.S. din Bucure∫ti ∫i conform unor cereri de la punctele de lucru din H‚rseni ∫i Sebe∫ am Ón˛eles c„ lista r„m‚ne deschis„.

Nu vreau s„ v„ plictisesc, nu o s„ v„ re˛in prea mult aten˛ia. Cred c„ am vorbit de zeci de ori de la tribuna Senatului, de 6 ani Óncoace, despre problemele legate de privatiz„rile sau pseudoprivatiz„rile care se fac, cel pu˛in pe raza jude˛ului Bra∫ov. îTractorul“ — Bra∫ov este la p„m‚nt, îRoman“ — S.A., practic, nu mai exist„. Iat„ c„ ∫i îNitramonia“ F„g„ra∫ are mari probleme la ora actual„, dup„ at‚˛ia ani, pentru c„ mai-marele A.V.A.S.-ului, domnul R„zvan Or„∫anu — ce nume frumos! — a ajuns la concluzia m„rea˛„ c„, la ora actual„, din uzina-mam„, ca s„ zic a∫a, care a fost lichidat„, vreo 5 hectare au r„mas pe h‚rtie tot la ei, iar la cele 5 module nu exist„ aceste 5 hectare de teren dec‚t faptic. Cum juridic nu exist„, exist„ o singur„ solu˛ie — calea tribunalului, unde s-au demarat ni∫te proceduri, ∫i care tare mi-e team„ c„ o s„ ˛in„ din nou p‚n„ la calendele grece∫ti, ∫i un aviz al Autorit„˛ii Na˛ionale Fiscale care, din nou, nu cred c„ se va da, cel pu˛in anul acesta, eu sunt convins. ™i atunci, cum oamenii nu ∫i-au primit salariile de luni bune de zile, cum societatea este Ón pragul falimentului, pentru c„ foarte mul˛i furnizori vor Ónceta c‚t de cur‚nd s„ le presteze acele servicii f„r„ a primi o plat„, mi se pare foarte corect titlul despre situa˛ia de-acolo, dintr-un cotidian bra∫ovean, Ói fac reclam„ acum, îTransilvania Expres“ — vi-l ar„t ∫i dumneavoastr„ — îDisperare“. Aceasta este situa˛ia la Bra∫ov, ∫i nu numai la îNitramonia“ F„g„ra∫, motiv pentru care propun ca, Ón loc de sloganul electoral îS„ tr„i˛i bine!“, s„ fie folosit sloganul îS„ fi˛i dispera˛i!“, ca s„ ne Óndeplinim ∫i noi ideile sau promisiunile din campanie.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Se preg„te∫te domnul senator Otilian Neagoe.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are un subiect, sper eu, aparte, care Óntr-un fel a mai fost atins ast„zi. Este vorba despre un studiu privind viziunea poporului rom‚n

fa˛„ de etniile conlocuitoare. Analiz‚nd rezultatele acestei cercet„ri realizate de CURS ∫i prezentate la sf‚r∫itul lunii septembrie, Ónceputul lunii octombrie, se poate constata la nivelul tuturor jude˛elor ∫i al regiunilor ˛„rii o maturitate de acceptare etnic„ a rom‚nilor fa˛„ de minorit„˛i, dincolo de manipul„rile politice care sus˛in autonomia pe criterii etnice sau na˛ionalismul exacerbat. Datele din acest sondaj eviden˛iaz„ faptul c„ Ón cei 17 ani de democra˛ie s-a realizat trecerea de la modelul etnocentrist al rom‚nilor, la cel cosmopolitan sau universalist, atunci c‚nd ne referim la raporturile fa˛„ de vecinii de cartier, de bloc, de la serviciu, de la ∫coal„, care sunt de alt„ etnie. Conform datelor sondajului, rom‚nii manifest„ simpatie ∫i sentimente favorabile fa˛„ de germani. Nostalgia fa˛„ de aceast„ minoritate caracterizat„ prin stilul de via˛„ ∫i disciplin„ educativ„ este eviden˛iat„ de majoritari ca un efect al dezvolt„rii Rom‚niei interbelice ∫i ca o pierdere Ón perioada comunist„, consecin˛„ a expulz„rilor masive ∫i exil„rilor realizate de autorit„˛i fa˛„ de nem˛i, ∫vabi, sa∫i sau tirolezi. Simpatiile cele mai ridicate, de peste 85%, sunt Ón Transilvania, Banat, Maramure∫, Bucovina ∫i vestul Olteniei.

Œn restul provinciilor, aprecierea este Óntre 55 ∫i 80%, din cauza faptului c„ aici germanii s-au reg„sit sau se reg„sesc ∫i acum mai pu˛in.

Aceea∫i atitudine se observ„ ∫i fa˛„ de maghiari, ru∫i sau evrei. Astfel, 60% dintre majoritari au o apreciere ridicat„ fa˛„ de maghiari, Ón spe˛„, cei din Transilvania, Cri∫ana, Maramure∫, Oltenia ∫i Banat. Œn schimb, Ón zonele unde nu exist„ o experien˛„ real„ de convie˛uire Óntre rom‚ni ∫i aceast„ etnie, gradul de simpatie este destul de sc„zut, cum ar fi Moldova, p„rere bun„ 44%, Muntenia, 50%, sau Dobrogea, 51%. Se poate observa, astfel, c„ atitudinea rom‚nilor fa˛„ de maghiari este una de respect ∫i de bun„ comuniune, Ón pofida tuturor conflictelor artificiale create Ón scopul apari˛iei unei autonomii locale etnice ∫i de respingere a popula˛iei majoritare acolo unde ea este minoritar„, Ón spiritul unei izol„ri culturalo-lingvistice care nu au, Óns„, suportul popular necesar.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Urmeaz„ domnul senator Radu Cristian Georgescu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi a∫ dori s„ m„ refer la un subiect care este tot mai intens dezb„tut Ón societatea rom‚neasc„, ∫i anume turismul rom‚nesc, care iat„ c„ este Óntr-o situa˛ie tot mai critic„. Sunt at‚tea motive s„ fim Óngrijora˛i de modul Ón care evolueaz„ turismul rom‚nesc ∫i s„ ne adres„m Guvernului cu Óntrebarea ce are de g‚nd s„ fac„ Ón acest domeniu, pentru c„, iat„, de 3 luni Autoritatea Na˛ional„ de Turism nu are pre∫edinte.

S„pt„m‚na viitoare se organizeaz„ la Bucure∫ti T‚rgul Interna˛ional de Turism, Ón intervalul 19—22 octombrie, ∫i lucrurile parc„ sunt l„sate de izbeli∫te.

Este absolut inadmisibil ca o resurs„ important„ a ˛„rii noastre s„ fie neglijat„. Sunt Óngrijorat ∫i de faptul c„ s„pt„m‚na trecut„ am citit o declara˛ie a ambasadorului Marii Britanii la Bucure∫ti care spunea c„ îserviciile turistice din Rom‚nia sunt rudimentare, p„cat de peisajul turistic deosebit“.

Œntr-adev„r, cadrul natural reprezint„ un punct tare al turismului rom‚nesc, dar, din nefericire, nu suntem Ónc„ Ón stare s„ valorific„m acest poten˛ial uria∫ pe care Ól are turismul rom‚nesc.

Sunt voci, tot mai multe, care apreciaz„ cadrul natural ∫i a∫ putea s„ dau nenum„rate exemple de diploma˛i str„ini, de delega˛ii str„ine care au vizitat Rom‚nia, cu care am avut prilejul s„ discut Ón diversele misiuni pe care le-am Óndeplinit la nivelul ora∫ului Bra∫ov, Ón administra˛ia public„, ca manager general la Poiana Bra∫ov, mai apoi ca prefect al jude˛ului Bra∫ov. Am Ónt‚lnit nenum„ra˛i oameni care au elogiat poten˛ialul turismului rom‚nesc ∫i i-a∫ enumera pe: John Davis Jr., fostul ambasador al S.U.A., pe Anton Rosbach, fost ambasador al Germaniei la Bucure∫ti. Dup„ aceea ambasadorii S.U.A. din ultima vreme, Rosappepe ∫i Michael Guest.

Sunt c‚teva nume care au avut aprecieri la adresa turismului nostru.

Am organizat Ón anul 2004, la Poiana Bra∫ov, reuniunea informal„ a N.A.T.O.

Vreau s„ v„ spun c„ to˛i mini∫trii ap„r„rii prezen˛i acolo au r„mas impresiona˛i de frumuse˛ea cadrului natural existent Ón Poiana Bra∫ov, de serviciile oferite acolo ∫i se mirau de ce rezultatele sunt a∫a slabe ∫i nu avem o circula˛ie turistic„ ∫i o promovare mai bune.

Nu se compar„!

Ba se compar„, pentru c„ au reu∫it s„ fac„ agricultur„ pe roc„ vulcanic„ cu p„m‚nt adus din Olanda! ™i sigur c„ lucrurile pot s„ continue cu exemple Ón care ˛„ri cu un poten˛ial turistic mai mic dec‚t al nostru reu∫esc s„ realizeze venituri deosebite.

De aceea, adresez Ónc„ o dat„ Guvernului un apel s„ rezolve acest provizorat, aceast„ criz„ de autoritate de la nivelul Autorit„˛ii Na˛ionale de Turism.

Œn vara acestui an, Ón luna iunie, am organizat la Bra∫ov o reuniune la care i-am invitat pe to˛i cei care au condus turismul rom‚nesc de dup„ 1990. Au participat majoritatea mini∫trilor, secretarilor de stat, pre∫edin˛i ai A.N.T.-ului, a∫a cum a evoluat aceast„ institu˛ie dup„ 1990. ™i vreau s„ v„ spun c„ toat„ lumea acolo a fost de acord c„ este nevoie de un program na˛ional de relansare a turismului, c„ este nevoie de o abordare integrat„ a acestui domeniu.

Suntem mult prea risipitori cu lucruri care pot s„ aduc„ venituri Rom‚niei.

Am v„zut de cur‚nd ∫i opinii ale germanilor despre Rom‚nia Ón care, nu Ón termeni foarte elogio∫i, vorbeau despre cet„˛enii rom‚ni, dar ∫i ei elogiau acest poten˛ial turistic, cadrul natural deosebit. Atunci...

Poate Ói l„sa˛i timp ∫i domnului Georgescu...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

## Da.

Œnseamn„ c„ lipse∫te voin˛a politic„ ∫i facem Ónc„ o dat„ apel la Guvernul Rom‚niei s„ ia toate m„surile pentru ca acest sector important al economiei rom‚ne∫ti s„ aduc„ Rom‚niei veniturile de care avem nevoie.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul Radu Cristian Georgescu, din partea Grupului P.S.D.

## **Domnul Radu Cristian Georgescu:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îU.D.M.R. pare s„ aib„ alte priorit„˛i dec‚t integrarea Rom‚niei“.

Autonomia teritorial„ reprezint„ unul din dezideratele fundamentale ale U.D.M.R.

Sus˛inerea obsesiv„ a Statutului minorit„˛ilor na˛ionale a fost deocamdat„ sortit„ e∫ecului. Prin urmare, Uniunea se preg„te∫te pentru o nou„ diversiune, prin jocul Ónfiin˛„rii Uniunii pentru f nutul Secuiesc.

U.D.M.R. simte c„ pierde teren. Prin urmare, liderul U.D.M.R., pre∫edintele Markó Béla, reitereaz„ autonomia teritorial„ pe criterii etnice ∫i impunerea limbii maghiare ca limb„ oficial„ Ón secuime.

Fie c„ U.D.M.R. se teme de anticipate, fie se teme de posibilitatea ca U.C.M. s„ devin„ un partid cu care s„-∫i Ómpart„ bazinul electoral, ac˛iunea U.D.M.R. de a organiza un referendum privind Ónfiin˛area f nutului Secuiesc Autonom Óncalc„ Constitu˛ia Rom‚niei ∫i reprezint„ o abatere de la priorit„˛ile Rom‚niei de integrare Ón Uniunea European„.

U.C.M. ∫i U.D.M.R. sunt con∫tiente c„ nu vor mai putea cere, cu aceea∫i vehemen˛„, autonomia teritorial„ dup„ momentul ader„rii, motiv pentru care for˛eaz„ pe ultima sut„ de metri.

Consider„m total nefondate aceste solicit„ri ∫i cerem Guvernului Rom‚niei ∫i pre∫edintelui Traian B„sescu s„ se pronun˛e Ón aceast„ chestiune ∫i, totodat„, cerem justi˛iei s„-∫i spun„ cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

**Din sal„**

**:**

Bravo!... Bravo!

V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi, Óncheiem declara˛iile politice.

Œl invit pe domnul secretar Ilie S‚rbu s„ fac„ apelul pentru a ne putea desf„∫ura Ón continuare programul de legiferare.

Invit colegii senatori Ón sal„. Domnule secretar, v„ rog.

Antonie ™tefan Mihail Apostol Neculai Arca∫ Viorel Ardelean Aurel Arion Viorel Athanasiu Alexandru

delega˛ie absent prezent prezent absent prezent

|Basgan Ion|prezent| |---|---| |Berceanu Radu Mircea<br>Blaga Vasile<br>Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu Anton<br>C‚rlan Dan<br>Chelaru Ioan|Guvern<br>Guvern<br>absent<br>prezent„<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Cintez„ Mircea<br>Ciornei Silvia|absent<br>euroobservator| |Cioroianu Adrian Mihai|euroobservator| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe<br>Corodan Ioan|absent<br>prezent| |Cozm‚nc„ Octav|absent| |Cre˛u Corina|euroobservator| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|delega˛ie| |Cuta∫ George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|Guvern| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|delega˛ie| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |DÓncu Vasile|euroobservator| |Duca Viorel Senior|euroobservator| |Dumitrescu Ion Mihai|prezent| |Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Eckstein Kovács Péter|absent| |Fekete Szabó Andras Levente|prezent| |Filipescu Teodor|prezent| |Florescu Ion|prezent| |Flutur Gheorghe|Guvern| |Frunda György|prezent| |Funar Gheorghe|prezent| |G„ucan Constantin|prezent| |Geoan„ Mircea Dan|prezent| |Georgescu Radu Cristian|prezent| |Gheorghe Constantin|absent| |Ha∫otti Puiu|prezent| |Ila∫cu Ilie|prezent| |Iliescu Ion|delega˛ie| |Ilu∫c„ Daniel|absent| |Ion Vasile|absent| |Iorga Nicolae<br>Iorgovan Antonie|prezent<br>concediu medical| |Io˛cu Petru Nicolae|absent| |Iv„nescu Paula Maria<br>Jurcan Dorel<br>Loghin Irina<br>Lupoi Mihail<br>Mardare Radu C„t„lin<br>Marinescu Marius<br>Markó Béla<br>Mele∫canu Teodor Viorel|prezent„<br>absent<br>prezent„<br>prezent<br>delega˛ie<br>prezent<br>Guvern<br>prezent| |Mereu˛„ Mircea<br>Mih„escu Eugen|prezent<br>euroobservator| |Mih„ilescu Petru ™erban|prezent| |Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|delega˛ie| |Moraru Ion|prezent| |Mor˛un Alexandru Ioan|euroobservator| |Neagoe Otilian|prezent| |Neagu Nicolae|absent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

## 10

Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Pascu Corneliu absent P„curaru Paul prezent P„unescu Adrian absent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria euroobservator Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel absent Popa Nicolae Vlad euroobservator Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel delega˛ie Sógor Csaba absent Solcanu Ion prezent Stan Petru absent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia absent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana euroobservator fiÓrle Radu euroobservator Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ absent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan delega˛ie Vraciu Jan prezent

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„!

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 9 octombrie 2006, anun˛‚ndu-v„ c„ lucr„rile vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi secretari, domnul senator Ilie S‚rbu ∫i domnul senator Mihai Ungheanu.

V„ anun˛ c„ din totalul de 137 de senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 79 de colegi. Avem 28 de colegi absen˛i motivat.

Ave˛i Ón mapele dumneavoastr„ ordinea de zi. V„ consult dac„ ave˛i obiec˛iuni la ordinea de zi. Nu sunt. V„ rog s„ v„ a∫eza˛i pe locurile dumneavoastr„.

Revin la vot. Fac apel la toat„ lumea s„ voteze. Deci supun votului dumneavoastr„ ordinea de zi. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„.

Programul de lucru, p‚n„ la ora 19,30.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru adoptarea unor ini˛iative legislative:

— proiectul Legii privind aprobarea Óncet„rii valabilit„˛ii, prin denun˛are, a unor tratate interna˛ionale Ón domeniul comer˛ului ∫i cooper„rii economice;

— proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre p„r˛ile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru cooperarea privind informa˛iile Ón domeniul atomic, deschis spre semnare la Paris la 18 iunie 1964 ∫i semnat de Rom‚nia la Washington la 14 februarie 2006.

Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciare.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul pre∫edinte Aron.

Domnule pre∫edinte Aron, r„m‚ne˛i acolo, deocamdat„. Reprezentan˛ii Guvernului vin peste cinci minute.

V„ rog s„ fi˛i de acord, pentru a c‚∫tiga timp, ˛in‚nd seama c„ reprezentan˛ii Guvernului erau anun˛a˛i pentru ora 17,00, s„ trecem la punctul 6 din ordinea de zi, proiectul Legii pentru stabilirea unor m„suri privind ac˛iunile ∫i cererile formulate de cultele religioase recunoscute din Rom‚nia.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 V„ rog, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri sau a Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, pentru a prezenta raportul.

Domnul senator ™erban Nicolae este prezent? Da. Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat. Microfonul 9, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian Lemeni** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege prevede reglementarea titlului de proprietate pentru acele propriet„˛i de˛inute de culte, dar care nu au titlu de proprietate.

Sunt multe unit„˛i de cult, mai ales Ón vechiul regat, care nu au de˛inut sau nu mai de˛in titlul de proprietate pentru imobilele pe care le posed„ sub numele de proprietar.

Solu˛ia oferit„ de prezentul proiect de lege implic„ o procedur„ judec„toreasc„ scutit„ de taxa de timbru, respectiv o ac˛iune Ón constatare a termenului de prescrip˛ie achizitiv„ de 30 de ani.

Este un mijloc relativ simplu, prin care unit„˛ile de cult Ó∫i pot constitui titluri at‚t de necesare asupra patrimoniului pe care Ól de˛in sub numele de proprietar.

Caracterul, de regul„ necontestat, al posesiei sub titlul de proprietar al unit„˛ilor de cult asupra respectivelor imobile fiind solicitat de ter˛e persoane, prin proceduri administrative sau judec„tore∫ti, de c„tre persoanele interesate, ac˛iunile Ón constatare urmeaz„ a se suspenda p‚n„ la solu˛ionarea respectivelor revendic„ri.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte ™erban Nicolae, pentru a ne prezenta raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.

Ave˛i cuv‚ntul.

sunt relativ ridicate, proprietatea pe care o exercit„ cultele religioase se exercit„, Ón primul r‚nd, Ón interesul enoria∫ilor, iar pe de alt„ parte au existat discu˛ii, ∫i e bine s„ amintesc acest lucru Ón plenul Senatului, Ón leg„tur„ cu procedura uzucapiunii care ar trebui s„ aib„, Ón interesul cet„˛enilor, acela∫i regim pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei. E vorba de uzucapiunea de 30 de ani, cel care a st„p‚nit public, sub numele de proprietar, a exercitat ceea ce Ón drept se cheam„ posesie util„, se prescrie dreptul de proprietate asupra acelui imobil, f„r„ proceduri foarte complicate, f„r„ taxe de timbru Ómpov„r„toare, fiind vorba totu∫i de 30 de ani care sting orice alte preten˛ii ale unor fo∫ti posibili... sau pretenden˛i, ca proprietari.

Œn consecin˛„, propunem aprobarea acestui proiect de lege, cu amendamentele admise, ˛in‚nd cont ∫i de anexa nr. 2, cu amendamente respinse.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale.

V„ rog, sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Nu sunt. V„ rog, amendamentele respinse se mai sus˛in? Domnul senator Funar.

Microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œmi sus˛in acest singur amendament ∫i, pentru transparen˛„, spre deosebire de textul ini˛iatorului, eu am propus ca publicitatea s„ se fac„ nu numai Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei ∫i Óntr-un ziar de larg„ r„sp‚ndire, ci, pe l‚ng„ îMonitorul Oficial“, Ón dou„ ziare de larg„ r„sp‚ndire la nivel na˛ional ∫i alte dou„ ziare jude˛ene. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ sunt interven˛ii pe marginea acestui amendament? Nu sunt. Reprezentantul Guvernului, microfonul 9.

Sus˛inem textul ini˛ial.

V„ mul˛umesc. Comisia?

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i au luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i au hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ adopte raport de admitere.

Ave˛i Ón anexa nr. 1 amendamentele admise. Exist„ Ón anexa nr. 2 ∫i amendamente respinse.

S-a considerat c„ propunerea este una care vine, pe de o parte, Ón sprijinul cultelor, care trebuie s„-∫i consacre prin procedura uzucapiunii dreptul de proprietate asupra unor imobile ∫i c„ pentru aceasta este firesc s„ existe o scutire de taxe de timbru, Óntruc‚t aceste taxe

Comisia a respins acest amendament cu majoritate de voturi, consider‚nd c„, Ón fapt, este nevoie doar de citarea Ón îMonitorul Oficial“ ∫i Ón ziarele de larg„ r„sp‚ndire la nivel na˛ional, celelalte detalii fiind chestiuni care s„ nu serveasc„ neap„rat interesului ini˛iatorului.

## V„ mul˛umesc.

Supun la vot amendamentul domnului senator Funar. V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 22 de voturi pentru, 36 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri. Amendamentul a fost respins.

Domnul Vasilescu are un amendament, dar nu este prezent.

Dac„ la amendamentul admis sunt interven˛ii?

Domnul senator ™tefan Viorel. V„ rog, microfonul 3.

Domnule pre∫edinte,

Ne afl„m Ón fa˛a unei situa˛ii inedite. Proiectul de lege are dou„ articole ∫i unul dintre articole a fost eliminat prin admiterea unui amendament.

Deci putem spune c„ 50% din textul legii a disp„rut printr-un amendament, f„r„ ca, din prezentarea reprezentantului Guvernului sau din partea comisiei, s„ Ón˛elegem ce a g‚ndit ini˛iatorul c‚nd a introdus acest articol 2, ce se Ónt‚mpl„ ca urmare a elimin„rii articolului 2, dac„ se schimb„ ceva pe fondul problemei, pentru c„, repet, din dou„ articole unul dispare. R„m‚ne o lege cu un articol.

## V„ mul˛umesc.

Domnul secretar de stat, microfonul 9.

Acest articol, art. 2, l-am trecut pentru a nu interfera cu procedurile de retrocedare valabile pentru to˛i cet„˛enii. Eliminarea lui nu afecteaz„ pe fond proiectul de lege, Óntruc‚t aceste preciz„ri exist„ ∫i Ón Codul de procedur„ civil„, dar noi am ˛inut, la fel ∫i la comisii, am fost de aceea∫i p„rere, c„ e bine s„ r„m‚n„ tocmai pentru a fi foarte clari din acest punct de vedere, pentru a se evita posibilele confuzii, dar, pe fond, nu este afectat proiectul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri?

Revenim la punctul 3 din ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciare. Doamna secretar de stat Kibedi, microfonul 10. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Av‚nd Ón vedere c„ dispozi˛iile Legii nr. 293/2004 privind Statutul func˛ionarilor publici ne oblig„ prin prevederile acestui articol s„ elabor„m Legea de salarizare ∫i Ón sistemul penitenciar care, la fel ca ∫i alte categorii de func˛ionari publici cu statut special, au fost demilitariza˛i. Aceast„ lege, de fapt, reitereaz„ drepturile salariale care au fost cuprinse Ón Legea nr.80/1995 care salariza militarii.

Or, prin demilitarizare, gradele profesionale sunt cele care au Ónlocuit gradele militare. Oricum, c‚teva modific„ri care au intervenit sunt cele care vor r„spl„ti profesionalismul ∫i eficien˛a Ón munc„, Ón concordan˛„ cu prevederile statutului, privind ace∫ti func˛ionari publici cu statut special.

S-a avut Ón vedere, de asemenea, gradul de risc, fiind vorba de o unitate care concur„ la siguran˛a ∫i ordinea public„, av‚nd Ón vedere ∫i permisul de portarm„ care este obligatoriu Ón acest sistem ∫i riscurile pe care le comport„ aceast„ profesie.

Pentru aceste considerente, v„ rug„m s„ v„ exprima˛i votul Ón favoarea acestui proiect de act normativ. V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, eu a∫ interveni, dar e prezent domnul pre∫edinte Frunda György, care este chiar autorul amendamentului. Dac„ reu∫esc s„-i atrag aten˛ia, ar fi perfect.

Amendamentul a fost admis de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, consider‚nd c„ Ón ceea ce prive∫te art. 2 este vorba despre procedura de drept comun care se poate aplica Ón astfel de cazuri ∫i, Ón consecin˛„, nu este nevoie de o men˛ionare, s„ spunem, _in extenso_ , a textelor de lege, a∫a cum a ap„rut Ón proiectul ini˛ial.

E vorba, repet, de un amendament admis de cele dou„ comisii.

S-a Ón˛eles. Se reg„se∫te Ón Codul civil ∫i din cauza asta...

Supun la vot, stima˛i colegi, proiectul de lege, cu amendamentul admis, cu explica˛ia dat„.

V„ rog s„ vota˛i raportul la proiectul de lege, cu amendamentul admis.

54 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

S-a adoptat.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Aron Ioan Popa ne prezint„ raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere avizele favorabile primite de la Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, comisia a examinat acest proiect de lege ∫i a hot„r‚t s„ adopte Ón unanimitate un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere plenului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, stima˛i colegi. Sunt lu„ri de cuv‚nt?

Doamna senator Verginia Vedina∫.

Microfonul... V„ rog, la tribun„... Este o onoare pentru noi s„ v„ avem aici, aproape.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

Am venit la microfonul central din alte motive dec‚t cele pe care vi le expun.

Domnule pre∫edinte,

Dragi colegi,

A∫ vrea, Ónainte de a lua cuv‚ntul, s„ l„muresc o anumit„ problem„.

La punctul 3 al ordinii noastre de zi este Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciare... — a∫a este, domnule pre∫edinte...? —, pentru ca raportul s„ fie asupra Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 47/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul func˛ionarilor publici din administra˛ia na˛ional„ a penitenciarelor. Œl rog pe domnul pre∫edinte al comisiei s„ l„mureasc„ aceast„ chestiune.

Domnul pre∫edinte Aron Popa.

L-am depus, Ól am Ón fa˛„, este un raport asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006.

Œnseamn„ c„ eu am primit un alt raport...

Da, Ónseamn„ c„ a˛i primit un alt raport. Noi am Ónaintat un raport de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006.

Œn toat„ documenta˛ia pe care o am eu este Ordonan˛a nr. 47...

Nu cred c„ poart„ semn„tura mea...

S„ nu fie de la Camera Deputa˛ilor!

Deci este Parlamentul Rom‚niei, Biroul permanent, raport nr. 154 din 13.09.2006...?

Nu, 165 din 20 septembrie 2006...

Bun. Pot s„ v„....

Pute˛i, c„ to˛i avem ce spune. Domnul pre∫edinte Aron Popa...

Nu avem ce face cu el...

Ne pare r„u...

Deci eu vreau s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, uita˛i, aici este raportul, aici este semn„tura...

Cred c„ inten˛ionat, de la grup, v-au b„gat gre∫it...

Probabil. Nu ∫tiu care este ra˛iunea, care este situa˛ia, dar, bun...

Am clarificat aceast„ problem„.

Domnule pre∫edinte,

Dragi colegi,

Prima problem„ pe care vreau s„ o ridic vizeaz„ faptul c„, din motive pe care nu le cunosc, aceast„ lege a fost repartizat„ la o comisie necompetent„ din punct de vedere al obiectului de activitate, ∫i anume Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Fiind vorba despre o lege a c„rei reglementare vizeaz„ statutul juridic al func˛ionarilor publici din administra˛ia penitenciarelor, care vizeaz„ astfel o categorie de func˛ionari publici cu statut special, este evident c„ singura comisie care era competent„ s„ Óntocmeasc„ raportul era Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, din care fac parte.

V„ m„rturisesc c„ am ridicat aceast„ problem„ Ón Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, dar am fost rugat„ de domnul pre∫edinte s„ accept situa˛ia ∫i s„-mi elaborez amendamentele, multe, pe care le aveam ∫i Ói aten˛ionasem asupra lor, ∫i s„ le trimit la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Am acceptat pentru c„, din c‚nd Ón c‚nd, din p„cate, mai suntem sili˛i s„ facem ∫i astfel de compromisuri colegiale, s„ le spun a∫a, ∫i am Ónregistrat amendamentele, Ón timp, la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, promi˛‚ndu-mi-se c„ voi fi chemat„ s„ le sus˛in atunci c‚nd va avea loc ∫edin˛a.

Cu surprindere am constatat s„pt„m‚na trecut„ c„ Ón map„ se afla ∫i aceast„ lege la care se Óntocmise raport ∫i erau ata∫ate toate amendamentele pe care eu le formulasem, respinse Ón bloc.

Consternarea mea a devenit greu de descris ∫i s-a transformat Ón revolt„, v„ m„rturisesc, c‚nd am constatat nu numai c„ toate amendamentele Ómi fuseser„ respinse, dar ∫i modul de-a dreptul jignitor Ón care se realizase ∫i se motivase respingerea.

Ca senator care are dreptul la ini˛iativ„ legislativ„, iar formularea de amendamente este o dimensiune a acestui drept, pun Ón plenul Senatului problema cine r„spunde Ón aceast„ situa˛ie: pre∫edintele comisiei, vicepre∫edintele, secretarul, Óntreaga comisie sau a∫a-zi∫ii exper˛i care le redacteaz„, ∫i cer plenului Senatului s„ o clarifice argument‚ndu-mi solicitarea?!

## Doamna senator,

Œmi spune domnul pre∫edinte al comisiei c„ v„ referi˛i la cu totul alt act normativ dec‚t proiectul de lege pe care Ól dezbatem ast„zi.

Mi se pare c„ v„ referi˛i la acea ordonan˛„.

Aici suntem la Ordonan˛a Guvernului nr. 64/2006.

Eu asta am primit la map„, domnule pre∫edinte. S„ l„mureasc„.

Deci e cu totul altul subiectul!

Domnule pre∫edinte Aron, ave˛i cuv‚ntul.

De la Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului asta mi s-a dat.

## Domnule pre∫edinte,

Œmi pare foarte r„u c„ a trebuit s„ o opresc pe doamna Vedina∫, dar d‚nsa cred c„ ne mai ˛inea o jum„tate de or„ sau o or„ discut‚nd despre o alt„ ordonan˛„ de urgen˛„, cea privind Statutul func˛ionarului public din penitenciare, Óns„ noi discut„m acum Ordonan˛a privind salarizarea ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciarelor, ∫i o lege de salarizare nu poate s„ vin„ dec‚t de la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, ∫i nu poate veni de la Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului. Dumneavoastr„ v„ referi˛i acolo la Ordonan˛a Guvernului nr. 47/2006, care este cu totul ∫i cu totul altceva, ∫i, pe de alt„ parte, v„ spun c„ sunte˛i invitat„ la toate ∫edin˛ele comisiei, dar ba sunte˛i Ón Italia, ba Ón alt„ ˛ar„ ∫i nu pute˛i veni.

Noi nu putem s„ ne facem programul dup„... Noi facem invita˛ia ∫i de fiecare dat„ d‚nsa este plecat„ din ˛ar„.

Domnule pre∫edinte, v„ rog, nu deschide˛i ∫i alte subiecte.

V„ rog, doamna senator.

Sunt senatorul care cred c„ st„ cel mai mult Ón ˛ar„. Am fost plecat„ Ón Italia o s„pt„m‚n„.

Am Ón˛eles. Suntem la alt proiect de lege. Ave˛i aici vreo problem„?

Domnule pre∫edinte,

A intervenit o confuzie la acest proiect de lege de care nu sunt vinovat„...

Nu v„ acuz„ nimeni, doamna senator. Mai exist„ vreo interven˛ie?

Domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, ave˛i cuv‚ntul. Suntem la dezbateri generale. Microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur c„ noi am dat, Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, aviz favorabil, aviz pe care Ól men˛inem ∫i ast„zi, ∫i Ón ceea ce m„ prive∫te Ómi voi da votul. Regret Óns„ c„ Ón plenul Senatului a fost pus„ la punct doamna senator Vedina∫, Óntruc‚t prin ordonan˛a despre care vorbim, respectiv Ordonan˛a Guvernului nr. 64/2006, art. 54, Óntr-adev„r, se creeaz„ acest procedeu de emitere a unor norme subsecvente.

Deci v„ rog s„ observa˛i c„ art. 54 nu are dec‚t trei r‚nduri, v„ rog s„-mi permite˛i s„-l citesc, stabile∫te urm„toarele: îŒn aplicarea prezentei ordonan˛e se vor emite norme metodologice Ón termen de 30 zile de la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 publicarea Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, aprobate prin ordin al ministrului justi˛iei“.

Teoria actelor juridice care era f„cut„ de doamna senator Vedina∫ viza faptul c„ Ón aplicarea unei legi normele metodologice nu pot s„ fie elaborate ∫i aprobate dec‚t de Guvern.

Deci nu este corect s„ d„m posibilitatea, printr-o lege, ca un ministru s„ emit„ norme de aplicare a legii.

Aceast„ chestiune, sus˛inut„ de doamna senator Vedina∫ era corect„ ∫i ea se reg„se∫te Ón textul ordonan˛ei.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte Aron Ioan Popa, cred c„ are dreptate!

Da, Ón 15 ani, pentru prima oar„ c‚nd pentru o lege ordinul Ól face ministrul, dar se aprob„ prin hot„r‚re de Guvern, asta e regula de 14 ani ∫i este ∫i corect, pentru c„, altfel, cine mai aduce eventuale corec˛ii Ón contextul Ón care ordinul este confuz sau duce la interpretarea legii? Guvernul Ó∫i asum„ responsabilitatea.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ propun s„ fim de acord cu aceast„ problem„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna Kibedi.

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

E de acord ∫i doamna ministru. Asta e procedura. V„ rog s„ m„ urm„ri˛i, stima˛i colegi.

Œn˛eleg rela˛ia Óntre P.N.L. ∫i P.R.M., dar suntem Ón plin„ dezbatere. Nu la nivel de lideri de grup...

V„ mul˛umesc foarte mult.

S„ fim de acord cu aceast„ corec˛ie la art. 54 pe formula c„ se aplic„ prin norme metodologice elaborate de Ministerul Justi˛iei ∫i aprobate prin hot„r‚re a Guvernului.

De acord?

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice.

Doamna secretar de stat Maria Muga, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9, v„ rog.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, v„ rog.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Maria Muga** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice, aprobat„ prin Legea nr. 245/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, interven˛iile legislative viz‚nd, astfel, majorarea limitelor de venituri ∫i a cuantumurilor ajutorului pentru Ónc„lzire ∫i modalit„˛ile de stabilire ∫i acordare a ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei.

De asemenea, trebuie s„ preciz„m c„ stabilirea dreptului la ajutor pentru Ónc„lzire se va realiza de c„tre Serviciul public de asisten˛„ social„ din subordinea Consiliului local, nu se va mai acorda prin Direc˛iile de munc„, a∫a cum a fost p‚n„ acum, sau, dup„ caz, de c„tre persoana cu atribu˛ii din domeniul asisten˛ei sociale aferent„ aparatului de specialitate al primarului, aprob‚ndu-se o singur„ dat„, prin dispozi˛ia acestuia, la Ónceputul sezonului rece, pentru toat„ perioada.

Fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne, c„rbuni, combustibil petrolier ∫i pentru cheltuielile administrative se suport„ din bugetele locale.

Se estimeaz„ astfel c„ pe cele trei sisteme de Ónc„lzire vor beneficia de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei un num„r de aproximativ 2.690.000 familii ∫i persoane singure, din care aproximativ 1.150.000 familii care utilizeaz„ energia termic„ furnizat„ Ón sistem centralizat ∫i 1.190 familii care utilizeaz„ gaze naturale.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Aron Ioan Popa s„ ne prezinte raportul celor dou„ comisii, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cele dou„ comisii au analizat acest proiect de lege ∫i au hot„r‚t s„ adopte un raport favorabil, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 amendamentele admise cuprinse Ón anexa nr. 1 ∫i amendamentele respinse pe care le-am trecut Ón anexa nr. 2.

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, Óntreb„ri, lu„ri de cuv‚nt? V„ rog, un reprezentant din fiecare grup parlamentar, Ónt‚i.

V„ rog, domnul Dan Mircea Popescu... domnul ™tefan Viorel.

Domnul ™tefan Viorel, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ formulez o Óntrebare c„tre reprezentantul Guvernului legat„ de faptul c„ de dat„ recent„ am ascultat cu to˛ii un discurs despre descentralizare pe care l-a ˛inut la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor pre∫edintele Rom‚niei ∫i care a spus Óntr-un mod clar, indubitabil, c„ orice sarcin„ care se d„, se descentralizeaz„, trebuie s„ fie dublat„ ∫i de alocare de surs„ financiar„.

De aceast„ dat„ ne afl„m Ón situa˛ia Ón care se transfer„ sarcina de Ómp„r˛ire a ajutoarelor pentru Ónc„lzire de la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale la administra˛ia local„ ∫i se precizeaz„ Ón lege c„ toate cheltuielile de administrare vor fi suportate din bugetele locale.

Am Ón˛eles, aceasta este coeren˛a actului de guvernare, una spune pre∫edintele, alta face Guvernul, ne-am obi∫nuit cu acest lucru, dar urmeaz„ Óntrebarea. Vreau s„ ne spun„, Ón fa˛a plenului Senatului, doamna secretar de stat ce economii realizeaz„ bugetul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei din transferul c„tre autorit„˛ile locale a acestei activit„˛i ∫i care este num„rul de posturi care se desfiin˛eaz„ la nivelul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei?

Din r„spunsul pe care o s„-l primim o s„ Ón˛elegem ∫i o s„ ∫tim s„ apreciem ∫i nivelul de Ónc„rcare a bugetelor locale, care r„m‚ne f„r„ surs„, o s„ ∫tim c‚t personal trebuie s„ angajeze prim„riile, ce cheltuieli de administrare Ó∫i vor asuma prim„riile f„r„ s„ li se dea vreo surs„ de finan˛are.

Mul˛umesc.

V„ rog, mai sunt Óntreb„ri? Domnul senator T„r„cil„. Microfonul nr. 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dou„ Óntreb„ri: ieri am fost Ón c‚teva localit„˛i care au suferit, Ón aceast„ var„, grave inunda˛ii ∫i aproape 500 de familii Ónc„ stau Ón condi˛ii total improprii. A∫ vrea s„ o Óntreb pe doamna secretar de stat dac„ pentru aceste familii se inten˛ioneaz„ ca procedeul s„ fie acela∫i, Ón sensul ca, Ón limita posibilit„˛ilor financiare, consiliile locale s„ sprijine — sigur, Ón limita resurselor — ∫i aceste familii.

A doua Óntrebare Óns„ porne∫te de la obliga˛ia prev„zut„ Ón art. 16 din lege. Œntruc‚t p‚n„ la data de

20 septembrie 2006 direc˛iile teritoriale aveau obliga˛ia s„ transmit„ baza de date privind beneficiarii de ajutor pentru Ónc„lzirea locuin˛elor Ónregistra˛i pentru sezonul rece, raport‚ndu-se la anii 2005—2006, Óntrebarea este, pe jude˛e, dac„ ne pot fi furnizate detalii, Ón sensul stabilirii num„rului de persoane care beneficiaz„ de acest sprijin.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Imediat o s„ v„ dau cuv‚ntul.

Da˛i-mi voie, mai Ónt‚i, s„ v„ anun˛ cu deosebit„ pl„cere prezen˛a Ón Rom‚nia ∫i aici, Ón loja oficial„, a delega˛iei Comisiei pentru politic„ extern„ a Parlamentului britanic, condus„ de pre∫edintele Mike Gapes, din Camera Comunelor, pre∫edintele Comisiei pentru politic„ extern„.

Œi salut„m!

Œl invit pe domnul senator Funar, pentru a pune Óntreb„ri. Microfonul nr. 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am trei Óntreb„ri pentru distinsa reprezentant„ a Guvernului.

Prima Óntrebare: ce sume s-au alocat bugetelor locale pentru a face posibil„ aplicarea prevederilor acestui act normativ?

Cea de a doua Óntrebare: de ce a˛i recurs la discriminare Óntre cet„˛eni Ón func˛ie de nivelul veniturilor?

™i cea de a treia Óntrebare: pe baza c„ror criterii ∫i, eventual, ce for academic v-a consiliat pentru a include jude˛ul Ilfov Ón zona temperat„ ∫i Bucure∫tiul Ón zona cald„, c‚nd la iarn„ vor fi minus 25[˚] Celsius afar„? Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator Otilian Neagoe. Microfonul nr. 3.

Pentru doamna secretar de stat am urm„toarea Óntrebare: Ón textul ordonan˛ei se prev„d ajutoare pentru Ónc„lzire acolo unde locuin˛ele sunt Ónc„lzite prin sistemul centralizat, cu gaze naturale, c„rbuni, lemne ∫i combustibil petrolier. Se omite din aceast„ enumerare ∫i implicit sunt discrimina˛i cet„˛enii care au Ónc„lzire cu energie electric„. Sunt tot mai multe locuin˛e care sunt Ónc„lzite cu energie electric„. Avem Ón Bra∫ov asemenea locuin˛e, sunt chiar blocuri Óntregi care recurg la aceast„ formul„ de Ónc„lzire.

Ce facem cu ace∫ti cet„˛eni, pentru c„, nefiind prev„zu˛i Ón textul ordonan˛ei, consiliile locale nu le vor da ajutoare pentru Ónc„lzire!

Mul˛umesc. Dac„ mai sunt Óntreb„ri? Doamna secretar de stat Maria Muga, v„ rog s„ da˛i r„spunsurile cuvenite.

Microfonul nr. 9, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

V„ mul˛umesc.

Œn primul r‚nd, am s„ r„spund la Óntrebarea care se refer„ la descentralizare, ∫i anume faptul c„, Ón procesul Ón care p‚n„ acum am f„cut aceast„ evaluare, estimare, emitere a deciziilor ∫i acordarea ajutoarelor prin intermediul structurilor proprii ale Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, nu am f„cut altceva dec‚t s„ transfer„m aceast„ responsabilitate c„tre autorit„˛ile locale. ™i aici am s„ fac urm„toarea precizare: pentru un jude˛ Óntreg, o direc˛ie de munc„ Ó∫i utiliza un volum de munc„ aferent unui num„r de 20—25 de salaria˛i Ón medie. Œn cazul de fa˛„, atunci c‚nd s-a f„cut transferul c„tre autoritatea local„, sigur c„ raza de ac˛iune a autorit„˛ii locale este mult mai mic„ dec‚t raza de ac˛iune la nivel de jude˛ ∫i nu am f„cut altceva dec‚t s„ transfer„m activitatea, f„r„ s„ transfer„m ∫i posturile.

Œn ceea ce prive∫te alocarea resurselor ∫i transferul cheltuielilor bugetare, trebuie de re˛inut faptul c„ ajutoarele de Ónc„lzire care se refer„ la utilizarea energiei termice ∫i utilizarea gazelor naturale se acord„ din bugetul de stat direct. Numai pentru ajutoarele de Ónc„lzire pentru locuin˛ele care folosesc ca agent termic c„rbunele, lemnul sau alt combustibil, petrolul, de exemplu, este un buget gestionat de c„tre autorit„˛ile locale. Tocmai de aceea plata, decontarea Óntre furnizor, cel care furnizeaz„ energia respectiv„ sau agentul termic respectiv, ∫i bugetul statului se face prin intermediul direc˛iilor de munc„, iar prin autorit„˛ile locale se face plata direct c„tre beneficiar, Ón a∫a fel Ónc‚t acesta s„-∫i poat„ achizi˛iona de pe pia˛a liber„ c„rbunele, lemnul ∫i a∫a mai departe.

Œn leg„tur„ cu popula˛ia care a suferit de pe urma inunda˛iilor, la ora actual„ noi am acordat, pe baz„ de hot„r‚ri de Guvern, o serie Óntreag„ de ajutoare financiare ∫i Ón continuare se acord„ aceste ajutoare financiare ∫i ajutoare de urgen˛„ persoanelor care au suferit de pe urma inunda˛iilor. Ca atare, putem s„ acord„m pe baza acestui procedeu ajutoare popula˛iei pe perioada sezonului rece, Ón afara sistemului de Ónc„lzire centralizat sau pe gaze naturale, Ón condi˛iile Ón care ace∫tia nu sunt racorda˛i la sistem, ∫i atunci sprijinul se acord„ prin acest mecanism al ajutoarelor financiare sau al ajutoarelor de urgen˛„. Deci, Ón continuare, suntem Ón contact cu aceste familii ∫i, prin anchetele sociale, le putem acorda aceste ajutoare pentru sezonul rece.

Deci a˛i r„spuns inclusiv Óntreb„rii de ce nu se dau ajutoare celor care au Ónc„lzire pe energie electric„?

Da, am spus c„ bugetul nu a prev„zut o astfel de posibilitate, mai cu seam„, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, c„ modific„m un act normativ vechi, nu este un act normativ nou, este o modificare a unui act normativ care, practic, nu a prev„zut dec‚t aceste forme de Ónc„lzire pentru locuin˛e.

Pe mul˛i colegi Ói Óngrijoreaz„ altceva: la ora actual„, cei care beneficiaz„ de ajutoare, conform ordonan˛ei... de exemplu, Ón jude˛ la mine, Ón Arge∫, sunt cam Ón propor˛ie de 25% din toate dosarele ∫i atunci Ómi pun problema de unde iau bani consiliile locale ca s„ dea pentru lemne ∫i c„rbuni, pentru c„ legea Ól oblig„. Ave˛i vreo supap„? Intervine bugetul?

Sunt sumele de echilibrare de la bugetul statului pe care, de obicei, le d„m bugetelor locale. Este singurul instrument pe care-l folosim atunci c‚nd sprijinim

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 comunitatea local„, care se afl„ la un moment dat Ón imposibilitate de plat„ prin bugetul propriu.

cheltuielilor cu Óntre˛inerea pe parcursul acestei ierni 2006—2007.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Mul˛umesc. Stima˛i colegi, dezbateri generale. V„ pute˛i exprima ∫i cu privire la r„spunsuri. V„ rog, cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator Dan Mircea Popescu. V„ rog.

## **Domnul Dan Mircea Popescu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, ne apropiem de jum„tatea mandatului actualei guvern„ri, iar rezultatele Óncep s„ ias„ la iveal„: criz„ Ón Ónv„˛„m‚nt, criz„ Ón s„n„tate, criz„ Ón justi˛ie, criz„ Ón sistemul de pensii — v„ reamintesc c„ avem Ón prezent cea mai mic„ pondere a pensiei medii Ón salariul mediu; dac„ Ón 1990 aceast„ pondere era de 50,2%, Ón 2006 aceast„ pondere este de numai 31% —, criz„ Ón sistemul de asisten˛„ social„ — v„ amintesc, aici, aloca˛iile de stat pentru copii; dac„ ponderea aloca˛iei de stat pentru copii Ón 1990 era 9,7% Ón salariul mediu, ast„zi, Ón 2006, dup„ 16 ani, ponderea aloca˛iei de stat pentru copii este de numai 0,46% din salariul mediu din Rom‚nia.

Œn ciuda unor probleme marginale, care ocup„ primplanul vie˛ii politice, problemele reale ale popula˛iei vorbesc despre existen˛a, practic, a dou„ Rom‚nii: o Rom‚nie a celor boga˛i ∫i foarte boga˛i, probabil 10—15% din popula˛ia ˛„rii, Ón numele c„reia ∫i pentru care s-a guvernat Ón ace∫ti doi ani, ∫i o Rom‚nie a celor s„raci sau afla˛i la limita s„r„ciei, Ón propor˛ie de 70% din popula˛ia Rom‚niei.

Problema principal„ a Rom‚niei, Ón viziunea partidului pe care Ól reprezint, o reflect„ tocmai aceasta: accentuarea polariz„rii sociale.

Actul normativ pe care Ól dezbatem Ón acest moment vorbe∫te cu claritate tocmai despre acest lucru: dac„ rata s„r„ciei oficiale Ón Rom‚nia, la nivelul anului 2005, a fost de 15,9%, acest act normativ vorbe∫te despre faptul c„ vom acorda Ón aceast„ iarn„, 2006—2007, ajutoare de Ónc„lzire pentru peste 6.000.000 de persoane Ón acest moment. Asta Ónseamn„ aproximativ 30% din popula˛ia Rom‚niei. Deci iat„ o diferen˛„ major„ Óntre rata oficial„ a s„r„ciei, 15,9%, ∫i o recunoa∫tere, de aceast„ dat„, tot oficial„ a faptului c„ peste 6.000.000 de persoane nu Ó∫i pot pl„ti Ónc„lzirea Ón aceast„ iarn„.

Œn fapt, practic, este vorba de mult mai multe persoane dec‚t 6.000.000, a∫a cum ni se spune, Ón mod oficial, prin intermediul acestei ordonan˛e de urgen˛„. V„ dau doar exemplul pensionarilor: din 5.600.000 de pensionari Ón Rom‚nia anului 2006, 5.200.000 de pensionari au pensii p‚n„ la limita de 5.000.000 de lei, cea care este Ónvederat„ Ón acest act normativ pentru a putea primi ajutor de Ónc„lzire. Practic, din 5.600.000 de pensionari, doar 440.000 de pensionari au pensii mai mari de 5.000.000 de lei Ón acest moment.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, Ón ordinea Ónscrierii la cuv‚nt, dup„ care, doamna senator Paula Iv„nescu, indiscutabil.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Onorat Senat,

Nu Ónt‚mpl„tor am pus o Óntrebare legat„ de sumele care vor fi alocate din bugetul statului pentru aplicarea acestei ordonan˛e. Din p„cate, distinsa doamn„ secretar de stat fie c„ nu a receptat Óntrebarea, fie c„ a ocolit-o, vorbindu-ne despre plicuri ∫i a∫a mai departe... Eventual, Óntr-o nou„ interven˛ie, dac„ binevoie∫te s„ ne comunice suma care se va aloca, pentru c„ este important s„ ∫tim dac„ se asigur„ fondurile necesare pentru aplicarea acestei ordonan˛e.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ vrea s„ v„ supun aten˛iei o problem„ de principiu, respectiv, statul rom‚n pierde Ón fiecare an cel pu˛in 3.000.000.000 de euro ca urmare a modului Ón care s-a privatizat îPetrom“ ∫i îDistrigaz“. Diferen˛a dintre costul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 ˛i˛eiului ∫i al gazelor naturale rom‚ne∫ti ∫i pre˛ul de pe pia˛a mondial„ este Óncasat„ de statele str„ine, iar Rom‚nia contribuie la prosperitatea austriecilor, a francezilor, a germanilor ∫i a altora. Œn acela∫i timp, Ómi amintesc c„, prin Codul fiscal ∫i ca urmare a contractelor de privatizare cu îPetrom“ ∫i îDistrigaz“, s-a stabilit c„ firmele care export„ produse petroliere ∫i gaze naturale nu contribuie cu nimic la bugetul statului rom‚n. Deci, Ón timp ce multe miliarde de euro Ón fiecare an contribuie la Ómbog„˛irea str„inilor, statul rom‚n bine face c„ vine prin aceast„ ordonan˛„ Ón sprijinul rom‚nilor, dar, practic, se ajunge la o diminuare a veniturilor bugetului de stat care sunt adunate din alte surse. Firesc ar fi fost ca de aceste compens„ri s„ beneficieze rom‚nii din partea firmelor care s-au privatizat pe resursele noastre naturale.

Œn principiu, grupul nostru parlamentar sus˛ine acest proiect de lege, dar ne vom sus˛ine ∫i amendamentele, pentru c„ dorim s„-i facem pe rom‚ni s„ tr„iasc„ mai bine ∫i s„ se Ónc„lzeasc„ mai bine.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Doamna senator Paula Iv„nescu, v„ rog, microfonul 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur c„ este inevitabil, Ón momentul Ón care se recunoa∫te c„ exist„ o stare de disconfort pentru o parte din popula˛ie ∫i c‚nd Guvernul vine cu m„surile necesare de corectare, s„ se vorbeasc„ de polarizarea popula˛iei din Rom‚nia, dar aceast„ polarizare Ón boga˛i, foarte boga˛i ∫i foarte s„raci nu este Ónceput„ din 2005, c‚nd actualul guvern a preluat fr‚iele, ci este o s„r„cire continu„ dup„ revolu˛ie ∫i poate ar fi bine s„ reamintim unora dintre colegii no∫tri, care ast„zi se afl„ Ón opozi˛ie, c„ au contribuit din plin la acest lucru.

Eu ce vreau s„ remarc? Pentru prima dat„ se ajunge la un venit pentru care se acord„ compensa˛ii destul, destul de mare, care de multe ori cuprinde cele dou„ pensii ale unui cuplu Ón v‚rst„, trebuie s„ ˛inem cont c„ ele chiar dac„ nu sunt suficiente ast„zi este ∫i pentru c„ pia˛a energetic„ mondial„ a suferit transform„ri extraordinar de mari. Cine se g‚ndea, acum doi ani, c„ barilul de ˛i˛ei va ajunge de la 35 de dolari la 75 de dolari? Cine se g‚ndea c„ pre˛ul gazelor naturale se va dubla sau se va tripla? Este, totu∫i, at‚t c‚t poate s„ fac„ statul rom‚n, acest Guvern, ∫i trebuie s„ le mai reamintim stima˛ilor colegi c„ de la 1 ianuarie 2007 statul va subven˛iona cu 45% pre˛ul combustibilului folosit Ón centralele termice.

Deci statul se angajeaz„ s„-∫i sus˛in„ cet„˛enii cei mai vulnerabili ∫i, Ón consecin˛„, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. va vota aceast„ ordonan˛„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii?

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu**

**:**

Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

Nu pot, numai c‚te un reprezentat din fiecare grup, domnule senator Mele∫canu. Dac„ dori˛i, dac„ insista˛i, supun la vot s„ l„rgim... Nu am nimic Ómpotriv„.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, haide˛i s„ mergem pe amendamente.

Deci s„-i amintim domnului senator Gheorghe Funar: suma total„ prev„zut„ este Ón expunerea de motive, Ónseamn„ 212 milioane de lei sau 2.120.000 de miliarde de lei. At‚ta scrie Ón expunere, domnule senator Funar, nu trebuie s„ comenta˛i, c„ nu v„ dau microfonul. V-am redat numai ce scrie Ón expunere. Œmi pare r„u, lua˛i loc.

La amendamente respinse, amendamentul nr. 1, domnul senator Funar, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Noroc c„ nu v-am ascultat ∫i nu am luat loc, am c‚∫tigat un minut.

V„ rog.

La primul amendament, la art. 5 alin. 2, am propus s„ creasc„ propor˛ia sprijinului acordat de stat, la lit. a), de la 90% la 100%; la lit. b), de la 80% la 95% ∫i a∫a mai departe. Nu v„ mai r„pesc timpul, pentru c„ ave˛i amendamentele Ón fa˛„. Ideea acestui amendament este ca Ón spiritul ∫i litera Programului de guvernare ∫i ˛in‚nd seama ∫i de promisiunile guvernan˛ilor, s„ fie ajuta˛i cu adev„rat rom‚nii care au venituri foarte mici. Nu mi se pare firesc ca, unui cet„˛ean sau unei familii unde venitul pe membrul de familie este sub 125 de lei, statul s„-i acorde numai 90%. Eu am propus 100%, pentru a-i ajuta s„ se Ónc„lzeasc„ bine.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ sunt interven˛ii pe marginea amendamentului? Nu sunt.

Doamna secretar de stat, v„ rog, microfonul 9.

Domnule pre∫edinte, nu putem sus˛ine amendamentul domnului senator Gheorghe Funar, pentru faptul c„ aceast„ cre∫tere a propor˛iilor compens„rii ar crea dezechilibre bugetare, bugetul alocat acestui obiectiv nu permite o cre∫tere a nivelului de compensare ∫i, de asemenea, la bugetul statului nu s-au identificat surse suplimentare pentru acordarea acestor ajutoare Ón propor˛iile propuse prin amendament.

O precizare vreau s„ fac aici, ∫i anume faptul c„ am l„sat prin actul normativ posibilitatea ca autoritatea public„ local„, Ón func˛ie de bugetul propriu, s„ poat„ acorda sume mai mari pentru acela∫i nivel de venit, Ón condi˛iile Ón care exist„ sursa bugetar„ local„.

Deci primarii ∫i consiliile locale, desigur, pot propune majorarea acestor propor˛ii, care s„ reprezinte ajutor dedus din cuantumul facturii.

V„ mul˛umesc.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

Mul˛umesc foarte mult. Domnul pre∫edinte Aron.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nevenind cu argumenta˛ie suplimentar„, comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere de a respinge acest amendament.

pe membru de familie, Ón loc de 210, c‚t a propus Guvernul, s„ se aloce 300 lei.

Am r„mas, domnule pre∫edinte, consternat urm„rind-o pe distinsa secretar„ de stat, care vrea s„ fac„ o fapt„ bun„ ∫i ne-a asigurat c„ acolo unde primarii ∫i consiliile locale au bani dau ni∫te compensa˛ii mai mari. P„i ce facem cu Constitu˛ia Rom‚niei, cu art. 16, care spune c„ îto˛i cet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii“? Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Supun la vot amendamentul domnului Funar, respins de comisie ∫i de Guvern, referitor la art. 5 alin. 2.

V„ rog s„ vota˛i. Rog pe toat„ lumea s„ voteze.

Relu„m votul, stima˛i colegi. Fac un apel la to˛i colegii s„-∫i exprime votul.

V„ rog s„ a∫tepta˛i. La 33, 66, stimate coleg, majoritatea trebuie s„ dep„∫easc„ jum„tate plus unu din num„rul votan˛ilor. V„ rog eu. Haide˛i s„ ne concentr„m ∫i v„ rog, toat„ lumea s„ voteze. Rog pe toat„ lumea s„ voteze.

îNu“, sunte˛i Ómpotriv„. îDa“, sunte˛i pentru amendamentul domnului Funar.

Aceea∫i poveste. Ca s„ explic domnului Puiu Ha∫otti, sunt 34 Ómpotriv„, care Ónseamn„ 68. Ca s„ fie valabil votul, trebuie s„ avem 69. Rog secretarii s„ numere Ón sal„ dac„ avem cvorum.

Relu„m votul. V„ anun˛ c„ Ón sal„ suntem 69... 71 de colegi. Rog pe to˛i colegii s„ ia loc Ón banc„. Doamna Iv„nescu, nu trebuie s„ v„ sup„ra˛i. Procedura de vot este foarte simpl„ ∫i prev„zut„ de regulament. Ca votul s„ fie valabil exprimat, Ómpotriv„ sau pentru, trebuie s„ Óntruneasc„ jum„tate plus unu din cvorumul de lucru, respectiv din 69. ™i atunci totul este OK.

Deci acum suntem 71. Ce s„ fac? O parte dintre colegii dumneavoastr„ ∫i acum vorbesc la telefon. Ce vre˛i, s„-i aduc eu Óncoace?!

Dac„ se mai sus˛ine vreun amendament? Tot al domnului Funar?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Nu, numai dac„ ave˛i amendament Ól sus˛ine˛i. Dac„ nu, nu. L„sa˛i procedura!

Domnul Funar, amendamentul de la pozi˛ia 2, art. 3.

Renun˛ la cel de la num„rul 2.

La cel de la num„rul curent 3, la art. 6, cel referitor la Ónc„lzirea locuin˛ei cu gaze naturale, am propus, de asemenea, s„ creasc„ suma care se acord„ pe membru de familie Ón cazul celor care au p‚n„ la 125 lei venit

Dac„ sunt interven˛ii pe amendamentul domnului Funar? Nu sunt.

Doamna secretar de stat, microfonul 9.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru acelea∫i motive pe care le-am ∫i expus atunci c‚nd am solicitat respingerea primului amendament formulat de domnul senator Funar, acelea∫i sunt, deci, ∫i motivele pentru care solicit„m respingerea acestui amendament. Bugetul statului nu permite alocarea unor procente mai mari sau a unor valori mai mari, Ón cazul de fa˛„, pentru compensarea facturilor la Ónc„lzirea popula˛iei. Ca atare, nu sus˛inem acest amendament.

Am Ón˛eles.

Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere, da?

Da. Nu, nu-l sus˛inem.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Da, v„ rog, mai departe. Pozi˛ia 4 se sus˛ine?

Domnul Funar, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului.

Œmi sus˛in acest amendament ∫i el vizeaz„ asigurarea fondurilor necesare bugetelor locale. A∫a cum a scris ini˛iatorul c„ fondurile necesare pentru plata ajutorului se suport„ din bugetele locale, exist„ riscul s„ fie foarte multe localit„˛i unde nu se vor putea acorda aceste ajutoare. Œn aceast„ situa˛ie, am venit cu un amendament care precizeaz„ c„ fondurile necesare se suport„ din bugetul de stat, prin bugetele locale.

Mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ e ca ∫i formularea ini˛ial„. Nu v„d care e diferen˛a. Tot prin bugete locale era ∫i Ónainte. Microfonul 3, domnul senator Viorel ™tefan.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Iat„ c„ a˛i ajuns ∫i dumneavoastr„ la concluzia c„ era bine s„-mi fi dat cuv‚ntul prima dat„ pe procedur„, pentru c„ voiam s„ sesizez faptul c„ pe coloana Ónt‚i, unde ar trebui s„ fie textul din ordonan˛„, reg„sim textul propus de ini˛iator, fapt pentru care nu mai ∫tim ce s„ vot„m acum. ™i mai voiam s„ fac o observa˛ie Ón leg„tur„ cu redactarea acestui raport ∫i Ón general cu redactarea rapoartelor care se dezbat Ón plen Ón ultima perioad„, c„, de∫i pe ultima coloan„ trebuie s„ reg„sim motiva˛ia respingerii sau a admiterii, nu se mai Ónt‚mpl„ niciodat„ acest lucru. De aceast„ dat„, pe coloana trei nu reg„sim nici m„car numele ini˛iatorului, pentru c„ dumneavoastr„ a˛i dat cuv‚ntul domnului Funar la pozi˛ia unu pentru c„ scria c„ este amendamentul d‚nsului, dar de la doi Ón jos nu mai scrie nimic. Nu ∫tiu de ce i-a˛i dat cuv‚ntul. Acestea erau observa˛iile pe procedur„.

Pe fond, la propunerea domnului Funar, eu a∫ lega-o de Óntrebarea pe care am pus-o la Ónceputul dezbaterilor ∫i care a primit un r„spuns pe jum„tate. Deci eu am Óntrebat clar: Ministerul Muncii, c‚nd gestiona sistemul de distribuire a ajutoarelor, c‚˛i bani consuma ∫i c‚te persoane erau implicate Ón aceast„ ac˛iune, ca s„ ∫tim ce surs„ de finan˛are trebuie transferat„ la autorit„˛ile locale care au primit sarcina s„ gestioneze aceast„ problematic„?! R„spunsul doamnei secretar de stat a fost urm„torul: erau 20 de oameni Ón medie pe fiecare jude˛, deci peste 800 la nivel de ˛ar„, care lucrau Ón sistemul Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, Ómp„r˛i˛i pe direc˛ii jude˛ene, ∫i care gestionau problema. Ace∫ti 20 de oameni au r„mas la Ministerul Muncii, nu s-au transferat de acolo, deci au r„mas cu toate cheltuielile pe care le presupune un angajat: salarii, consumabile ∫i a∫a mai departe, iar la prim„rii s-a transferat sarcina f„r„ posturi, f„r„ surs„ de finan˛are. Doamna secretar de stat spune: îDomnule, „∫tia, fiind mai mul˛i, nu se cunoa∫te“. Nu-i adev„rat! Problema este aceea∫i. ™i „∫tia mai mul˛i, c‚te pu˛in, adunat la nivel na˛ional, Ónseamn„ un necesar de posturi de circa 1.000. Œnseamn„ un necesar de surs„ de finan˛are de peste 15 milioane euro, care r„m‚ne la Ministerul Muncii, iar sarcina se duce la administra˛ia local„.

Domnule senator, lucrurile sunt mai complicate. C„ s-ar putea s„ dai bani pentru omul acela la consiliul local ∫i acela s„ n-aib„ ce s„ fac„, c„ n-are bani nici s„-∫i achite salariile la prim„rie, dar s„ mai dea ∫i compensa˛ii!

Treburile sunt mai complicate. ™i atunci Ól pl„te∫ti ∫i pe acela de poman„ acolo... E mai greu. S-a Ón˛eles. V„ rog.

Legat de amendamentul domnului Funar... S-a re˛inut, domnule Funar, c„ Ón lege se prevede c„ numai bugetele locale trebuie s„ dea, iar amendamentul dumneavoastr„ spune c„ suma s„ provin„ de la bugetul de stat, prin bugetele locale.

Doamna secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, Ón leg„tur„ cu amendamentul domnului senator Funar, vreau s„ v„ spun — ∫i fac aceast„ subliniere ∫i precizez acest lucru — c„ dintotdeauna fondurile care s-au acordat pentru Ónc„lzirea locuin˛ei care utilizeaz„ lemne, c„rbuni ∫i a∫a mai departe au fost dintotdeauna gestionate de c„tre autorit„˛ile locale. Deci acest amendament pe care dumneavoastr„ Ól propune˛i nu poate fi sus˛inut de c„tre Ministerul Muncii, din p„cate.

Dac„ domnul pre∫edinte Ómi acord„ Ónc„ un minut s„-i r„spund domnului senator...

V„ rog.

## V„ mul˛umesc.

Œn leg„tur„ cu precizarea anterioar„, vreau s„ fac urm„toarea distinc˛ie ∫i poate domnul senator acum va Ón˛elege exact care este mecanismul aloc„rii personalului, a resurselor financiare necesare cheltuielilor administrative.

Œn primul r‚nd, avem, domnule senator, dou„ sisteme diferite: avem un sistem care a fost gestionat Ón vechiul sezon, ∫i care, Óntr-adev„r, presupunea o serie Óntreag„ de cheltuieli, p‚n„ la 80 miliarde pe Óntreg sezonul, ∫i vorbeam de acest sistem al plicurilor, care plecau, se Óntorceau, se tip„reau tot soiul de cupoane, iar„∫i se recuperau cupoanele nefolosite, se t„iau ∫i a∫a mai departe.

Deci asta presupunea o cheltuial„ administrativ„ foarte mare, care prin actualul sistem, care e diferit de primul, s-a eliminat, pentru c„ se face o compensare din factur„. Compensarea din factur„ n-o mai face nici administra˛ia blocului, nici prim„ria, nici Direc˛ia de munc„, nimeni. O face furnizorul. Deci, furnizorul, pe cheltuiala lui, cu soft-ul lui, cu lucr„torii lui face acest calcul matematic. Singurul lucru pe care Ól face prim„ria pe o raz„ proprie de ac˛iune ∫i de administrare este s„-∫i depisteze cet„˛enii, pe baz„ de cerere ∫i declara˛ie pe propria r„spundere, c„ ace∫tia sunt cei care urmeaz„ s„ beneficieze, s„ le emit„ o decizie ∫i s„ le-o trimit„ acas„. Asta e singura cheltuial„ pe care o presupune, eventual, multiplicarea unui num„r de o mie, dou„ mii, trei mii de formulare, c‚t reprezint„ o comun„ sau o localitate.

Deci de aceea nici n-am prev„zut cheltuieli suplimentare la buget pentru derularea administrativ„ a acestui proces, mai cu seam„ c„, Ón cazul aloc„rii resurselor umane, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a intervenit Ón sensul c„ pe plan local sprijinim acest proces ∫i cu resursele umane proprii, ale noastre, ale Ministerului Muncii, a∫a cum f„ceam pe vechiul sistem, c‚nd adunam salaria˛ii ∫i de la Agen˛ia pentru Ocuparea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 For˛ei de Munc„, c‚t ∫i de la Casa de Pensii, ∫i de la direc˛iile de munc„, ∫i de la direc˛iile pentru protec˛ia copilului adunam personal care lucra p‚n„ la ora 1,00—2,00 noaptea ca s„ termine tot acel sistem nenorocit de plicuri, cupoane ∫i a∫a mai departe.

Domnul senator ™tefan, microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mi-a dat emo˛ii, realmente, doamna. M„ a∫teptam s„ ne spun„ ∫i s„ Óncerce s„ ne conving„ c„ a descoperit ∫i perpetuum mobile. Deci Ón˛eleg c„ a Ónlocuit gestionarea unui sistem care se f„cea cu costuri ∫i cu oameni cu un sistem care se autogestioneaz„. D‚nsa a descoperit ∫i compensarea unilateral„. A venit cu multe nout„˛i Ón prezentarea pe care a f„cut-o. Eu cred c„... ∫i acum Ón˛eleg de ce ini˛iatorul nu a vrut s„ consulte structurile asociative din administra˛ia local„ c‚nd a elaborat aceast„ ordonan˛„ ∫i v„ rog s„ consulta˛i documentarul ∫i o s„ vede˛i c„ a fost consultat de toate agen˛iile guvernamentale, ∫i meteorologia, ∫i toat„ lumea, dar asocia˛iile primarilor, ale consilierilor, ale consiliilor jude˛ene nu au fost consultate, domnule pre∫edinte. Pentru c„ cel mai simplu este s„ faci compensarea unilateral„, adic„ s„ stabile∫ti o lege f„r„ s„-l Óntrebi ∫i pe cel care prime∫te sarcina. ™i asta s-a Ónt‚mplat, cu argumentul acesta care este... total, nu l-am mai auzit p‚n„ acum! S-a dat o sarcin„ care nu presupune costuri de administrare. P„i v„ spun eu cum s-a dat. Toat„ legea enumer„ acolo o mul˛ime de sarcini Ón contul primarului, parc„ acesta ar fi superman! El face ∫i anchet„ social„, el prime∫te ∫i cererile, el verific„ ∫i exactitatea declara˛iilor din cererile de ajutor ∫.a.m.d. A∫a vede Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei gestionarea acestui sistem!

Eu Ómi fac datoria s„-i aten˛ionez c„ acestea nu sunt nici m„car chestiuni de domeniul legii, sunt chestiuni care ˛in de metodologia de aplicare a acestei legi, dar Ómi exprim Óngrijorarea c„ dac„ a∫a g‚nde∫te Ministerul Muncii a∫ vrea s„ le amintesc c„ Ónainte de a se centraliza la Ministerul Muncii ∫i a fi distribuit prin direc˛ii jude˛ene, aceast„ problematic„ a fost tot la administra˛iile locale ∫i nu a func˛ionat.

™i a∫ vrea s„ v„ rog, cu mare aten˛ie, s„ vede˛i cum face˛i metodologia de aplicare, pentru c„ o s„ ajunge˛i s„ b„ga˛i Ón pu∫c„rie primari pentru c„ au acceptat declara˛ii inexacte, pentru c„ nu a putut, un singur primar, s„ fac„ toate anchetele sociale de pe raza comunei lui sau a municipiului ∫.a.m.d.

Dumneavoastr„ a˛i g‚ndit aceast„ chestiune unilateral. Facem compensare unilateral, lu„m de bun„ baza de date a furnizorului, iar primarul r„spunde pentru tot ce se Ónt‚mpl„. Prime∫te o sarcin„, f„r„ bani, dar cu mult„ r„spundere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi,

Deocamdat„ suntem pe un amendament al domnului senator Funar, art. 16 indice 15, Ón care ne propune, ˛in‚nd seama c„ nu exist„ sursa, s„ se introduc„ bugetul de stat, nu bugetele locale, la efectuarea pl„˛ilor pentru cheltuielile administrative. ™i sunt obligat s„ supun la vot amendamentul domnului senator Funar.

Dup„ aceea, restul, domnule senator ™tefan Viorel, de mecanism, sigur c„ ave˛i dreptate, discut„m.

Deci

- o ab˛inere, amendamentul a fost respins.

- V„ rog, dac„...

- Domnul senator Funar, punctul 5, anexa 2, da? V„ rog, microfonul 2.

Œnainte de a sus˛ine amendamentul de la num„rul curent 5 ∫i ultimul, solicit list„, domnule pre∫edinte, pentru c„ va fi dezastru Ón iarna care vine.

List„ pentru liderii de grup.

Nu vor fi bani pentru aceste compensa˛ii. Bugetele locale nu au bani.

La ultimul amendament. Ini˛iatorul a venit cu repartizarea jude˛elor Rom‚niei pe zona rece, temperat„ ∫i cald„. Nici Ón timpul regimului comunist nu a fost nimeni Ón stare s„ fac„ o asemenea Ómp„r˛ire, reparti˛ia jude˛elor pe zone de temperatur„.

Fiind vorba de Ónc„lzirea popula˛iei Ón anotimpul rece, amendamentul meu vizeaz„ ca toate jude˛ele Rom‚niei, inclusiv Capitala ˛„rii, s„ fie incluse Óntr-o singur„ zon„, zona rece, pentru c„ vine iarna. Mul˛umesc.

Reprezentantul Guvernului, microfonul 9, v„ rog.

Da, domnule pre∫edinte.

Nu suntem de acord cu amendamentul propus de domnul senator Funar. Am men˛ionat mai devreme c„ reparti˛ia pe care am f„cut-o s-a bazat pe datele statistice furnizate de o autoritate de reglementare Ón domeniu.

Ca atare, consider„m c„, fiind singura autoritate care s„ ne dea o astfel de statistic„, cred c„ nu putem s„ sus˛inem acest amendament. Punct!

Domnul senator C‚rlan, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Simt nevoia s„ fac o precizare necesar„ dup„ interven˛ia la amendamentul anterior a domnului senator Viorel ™tefan. S-a spus aici c„ m„surile luate prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 ordonan˛„ nu au f„cut obiectul consult„rii cu structurile asociative din administra˛ia local„. Toate aceste prevederi au fost discutate Ón adunarea general„ a Asocia˛iei Municipiilor din Rom‚nia, la Mangalia, ∫i avem rug„mintea, domnule senator, s„ comunica˛i cu colegii dumneavoastr„ de partid, domnul primar Nichita, de la Ia∫i, ∫i domnul primar Bendiuc, ∫i v„ vor confirma c„ s-au adoptat, prin votul Asocia˛iei Municipiilor din Rom‚nia, prevederile pe care le avem Ón dezbatere ast„zi, prin ordonan˛„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Da, am Ón˛eles.

Doamna secretar de stat, poate c„ eu sunt dep„∫it dar ∫tiam c„ Ón curbura Carpa˛ilor este temperatura cea mai sc„zut„ din Rom‚nia, la Œntorsura Buz„ului, ∫i v„d c„ nu este Ón zona rece. De asemenea, Maramure∫ este Ón nord ∫i pe rela˛ie dincolo, cu Suceava... faptul c„ dincolo de mun˛i este mai cald?

Deci asta nu o... Dar, m„ rog, nu m„ bag dac„ a˛i avut o autoritate acolo! A∫a am Ónv„˛at ∫i eu pe timpuri, c„ la Œntorsura Buz„ului...

- Stima˛i colegi, supun la vot anexa nr. 2.

- Domnul senator, lua˛i loc, pentru c„ nu plec„m p‚n„

- nu vot„m legea.

- Supun la vot amendamentul domnului senator Funar.

- V„ rog s„ lua˛i loc. V„ rog s„ vota˛i.

Nicio problem„, nu sunt radiodifuzate!

- V„ rog s„ vota˛i. Toat„ lumea!

- Cu 26 de voturi pentru, 35 de voturi Ómpotriv„ ∫i

- o ab˛inere, amendamentul a fost respins.

- Dac„ la admise...

Exist„ list„ pentru grupuri?

Dac„ la admise ave˛i vreo propunere? Nu ave˛i.

Voi supune votului dumneavoastr„ raportul, cu toate amendamentele acceptate, cele admise ∫i restul. V„ rog s„ vota˛i. Rog pe toat„ lumea s„ voteze. Œn fond, toate grupurile parlamentare au sus˛inut proiectul. V„ rog.

Cu 48 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, raportul a fost adoptat.

-

- o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

- Stima˛i colegi, ne oprim aici.

V„ aten˛ionez, joi, ∫edin˛„ de plen. Avem foarte multe proiecte de lege care au termen ∫i ies din termen.

V„ mai anun˛ c„ s-a depus la secretarul general Legea pentru ratificarea Conven˛iei-cadru privind protec˛ia ∫i dezvoltarea durabil„ a Carpa˛ilor, adoptat„ la Kiev la 22 mai 2003.

Pute˛i sesiza Curtea Constitu˛ional„.

Mul˛umesc ∫i reprezentan˛ilor Guvernului. Ne revedem joi, la ora 9,00.

Stima˛i colegi,

Trecem la Óntreb„ri, interpel„ri.

- V„ aten˛ionez c„ v„ cronometr„m.

Alian˛a D.A. are la dispozi˛ie 10 minute, P.S.D.-ul — 8 minute, P.R.M.-ul are la dispozi˛ie 5 minute, Partidul Conservator — 3 minute, U.D.M.R.-ul — 3 minute ∫i independen˛ii — dou„ minute.

Haide˛i s„ mergem operativ. Suntem la Óntreb„ri.

Domnul senator Gabriel Popa, ave˛i cuv‚ntul. S„ ne mi∫c„m pu˛in mai repede. Rog s„ se Ónregistreze Óntreb„rile puse.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale, doamnei pre∫edinte Dorina Tiron.

DN 65A Coste∫ti—Ro∫iori de Vede constituie principala leg„tur„ rutier„ Óntre ora∫ul Coste∫ti din jude˛ul Arge∫ ∫i multe dintre comunele din sudul jude˛ului, precum ∫i cu jude˛ul limitrof, respectiv jude˛ul Teleorman. Starea acestui drum na˛ional este destul de proast„, Ón special pe raza comunei Buzoieni, jude˛ul Arge∫, unde prezint„ o surpare destul de important„, exist‚nd pericolul ca aceast„ zon„ s„ se degradeze Ón sezonul imediat urm„tor, Ón a∫a fel Ónc‚t DN 65A s„ fie complet Óntrerupt.

Pentru aceste motive, v„ pun Óntrebarea dac„ exist„ inten˛ia de reparare urgent„ a acestui drum, Ón special a zonei Ón care a ap„rut surparea ∫i c‚nd vor fi demarate, respectiv c‚nd se vor finaliza lucr„rile?

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Voi putea r„spunde eu, pentru c„ am discutat. Nu avem nicio ∫ans„, s„ ∫ti˛i. Nimeni nu vrea s„ fac„ proiectarea, pe ideea c„ zona mai lucreaz„ Ónc„ vreun an de zile.

Da, s„ v„ r„spund„.

Din partea P.S.D.-ului, domnul senator Ioan Chelaru.

Œntrebarea sau interpelarea, domnule pre∫edinte?

Œntrebarea.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru,

Nutresc speran˛a c„ problema construc˛iei-mamut, ridicat„ Ón condi˛ii suspecte ∫i foarte pu˛in clarificate, Ón imediata apropiere a centrului lumii catolice din Bucure∫ti, nu mai este o necunoscut„ pentru dumneavoastr„. Œn dispre˛ul tuturor protestelor f„cute, construc˛ia respectiv„ pericliteaz„ Ón continuare Catedrala îSf‚ntul Iosif“, Palatul Episcopal, Facultatea de Teologie ∫i celelalte cl„diri din incinta Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Œn lumina ultimelor informa˛ii, v„ Óntreb dac„ este adev„rat c„ Guvernul a cerut Ónc„ din 13 septembrie 2006 Inspectoratului de Stat Ón Construc˛ii s„ sisteze lucr„rile la imobilul Cathedral Plazza ∫i, dac„ da, de ce nu s-a luat nici o m„sur„ ca aceast„ cerere s„ fie dus„ la Óndeplinire?!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator Ilie Petrescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am prima Óntrebare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii, domnului ministru Eugen Nicol„escu.

Domnule ministru, de la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei am solicitat, prin Óntreb„ri ∫i interpel„ri, interven˛ia ministerului ∫i a dumneavoastr„ personal pentru remedierea situa˛iei parcului auto de ambulan˛„ Gorj. Mai multe sta˛ii de ambulan˛„ din jude˛ au Ón dotare ambulan˛e vechi, f„r„ aparatur„ pentru urgen˛„ ∫i practic fiind, din punct de vedere tehnic, Ón imposibilitatea de a transporta bolnavii care apeleaz„ la acest serviciu.

V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i dac„ Ón anul 2007 vor fi repartizate ambulan˛e pentru jude˛ul Gorj ∫i care va fi num„rul acestora?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Domnul senator Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

™i mai am o Óntrebare.

V„ rog, c‚te una, nu ave˛i loc! Dac„ vre˛i, v„ tai! Deja a˛i consumat un minut ∫i jum„tate. Lua˛i loc.

V„ dau imediat cuv‚ntul, domnule senator P„curaru.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.

Foarte mul˛i agricultori se pl‚ng de ineficien˛a serviciilor de consultan˛„ efectuate Ón ultimii doi ani. Corpul de control al ministerului a constatat nereguli Ón activitatea agen˛iei, pentru care au fost g„si˛i responsabili directorul general ∫i directorii adjunc˛i. Sumele de la buget pentru personalul ∫i ac˛iunile agen˛iei au fost asigurate de minister Ón Óntregime, Óns„ ac˛iunile prev„zute Ón programele anuale, aprobate de dumneavoastr„ personal, au fost realizate sub 50% pe anul trecut ∫i Óntr-o propor˛ie extrem de redus„, Ón jur de 8%, pe primele 4 luni ale acestui an. Mai mult, nu s-au realizat unele ac˛iuni care constituie domenii prioritare ale ministerului: promovarea legisla˛iei Uniunii Europene, absorb˛ia fondurilor etc.

V„ solicit, domnule ministru, s„ ne comunica˛i ce m„suri a˛i luat pentru remedierea deficien˛elor constatate de organele proprii de control ∫i m„surile de sanc˛ionare luate Ómpotriva celor vinova˛i?

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Domnul senator Paul P„curaru, din partea Alian˛ei D.A.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu ∫i vizeaz„ nivelul de contribu˛ii pe care

angajatorii ∫i angaja˛ii le vor pl„ti la bugetul de asigur„ri sociale Ón anul 2007.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul Gheorghe Funar, Óntrebare.

Domnule pre∫edinte al Senatului, Onorat Senat,

Stima˛i invita˛i,

Am dou„ Óntreb„ri... ∫i una suplimentar„, dac„-mi permite˛i.

Nu. Numai o Óntrebare v„ permit. Alege˛i-o pe care vre˛i. Nu vreau s„ v„ sup„ra˛i pe mine...

Nu, domnule pre∫edinte.

...dar sunte˛i 14 in∫i de la P.R.M., pe 5 minute! Nici s„ vreau, nu pot!

Dac„-i t„iem pe ceilal˛i, v„ dau dreptul dumneavoastr„ ∫i domnului Petrescu. Nu am nimic... La urm„, dac„ r„m‚ne timp, v„ redau...

V„ mul˛umesc.

Am o Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, Ón leg„tur„ cu adun„rile din 23 ∫i 30 septembrie organizate de U.D.M.R. la Miercurea-Ciuc ∫i T‚rgu-Mure∫, unde au pus problema autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i Óntreprins Ómpotriva participan˛ilor la aceste dou„ adun„ri care au Ónc„lcat grav Constitu˛ia Rom‚niei, Legea siguran˛ei na˛ionale ∫i Codul penal. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Angel TÓlv„r.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Conform bilan˛ului prezentat Ón ∫edin˛a Comitetului pentru Situa˛ii de Urgen˛„ Vrancea, inunda˛iile produse Ón luna august au afectat 8 kilometri de drum de pe raza comunei P„ule∫ti.

Av‚nd Ón vedere c„ perpetuarea acestei situa˛ii este de natur„ s„ perturbe via˛a economico-social„ a acestei localit„˛i ∫i c„ valoarea mare a lucr„rilor de reabilitare face ca aceasta s„ nu poat„ fi sus˛inut„ din bugetul local, v„ Óntreb:

1. C‚nd ve˛i aloca fonduri pentru abilitarea celor 8 kilometri de drum?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 A doua Óntrebare este adresat„ domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Pentru a ocupa toate catedrele din Ónv„˛„m‚ntul vr‚ncean, Inspectoratul ™colar Vrancea a rechemat Ón sistem 84 de profesori pensionari.

Av‚nd Ón vedere c„ o bun„ parte dintre profesorii tineri vr‚nceni au renun˛at la o carier„ Ón Ónv„˛„m‚nt din cauza salariilor foarte mici ∫i a condi˛iilor proaste de desf„∫urare a activit„˛ii ∫i raport‚ndu-m„ la declara˛iile publice pe care le-a˛i f„cut, prin care solicita˛i ∫efilor de inspectorate jude˛ene s„ sprijine intrarea tinerilor Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt, v„ Óntreb:

1. La nivelul institu˛iei pe care o reprezenta˛i exist„ o strategie cu privire la atragerea ∫i men˛inerea Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt a absolven˛ilor institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior ∫i a profesorilor tineri?

2. Care sunt m„surile concrete pe care le ve˛i lua ∫i termenele lor de implementare?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Aurel Ardelean. Microfonul 1.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Valentin Dinescu. Microfonul 1.

Domnule pre∫edinte,

At‚t ministrului de interne, c‚t ∫i ministrului justi˛iei le adresez aceea∫i Óntrebare.

Ce m„suri s-au luat Ón leg„tur„ cu manifest„rile care au avut loc Ón 23 ∫i 30 la Miercurea-Ciuc ∫i T‚rguMure∫?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Domnul Petru Stan. Este? Nu este. Lips„.

Œnscrierea se face Ónainte.

Domnul Mircea Mereu˛„. Este? Nu este. Doina Silistru? Interpelare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare: v„ rog, domnule prim-ministru, s„ preciza˛i, la nivelul municipiului Arad...

V„ rog, numai o Óntrebare, domnule senator!

...care au fost m„surile adoptate de c„tre Guvernul Rom‚niei pentru a respecta ∫i implementa ameliorarea st„rii de s„n„tate a familiei, reducerea mortalit„˛ii materne ∫i infantile, una dintre prevederile de la Capitolului al VII-lea — îPolitica de protec˛ie social„“?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu. Nu mai este? Domnul Ioan Corodan. Microfonul 1.

Interpelarea este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu.

Domnule ministru, foarte mul˛i cet„˛eni din jude˛ul Vaslui sunt Óngrijora˛i c„ nici un spital din acest jude˛ nu are autoriza˛ie de func˛ionare, toate unit„˛ile spitalice∫ti func˛ion‚nd ilegal, deoarece nu Óndeplinesc condi˛iile pentru a fi autorizate.

De exemplu, Spitalul Jude˛ean de Urgen˛„ Vaslui, cea mai mare unitate sanitar„ din jude˛, are doar autoriza˛ie provizorie, iar cele mai frecvente probleme cu care se confrunt„ sunt legate de renovarea cl„dirilor vechi de peste 100 de ani, de func˛ionarea defectuoas„ a blocului alimentar ∫i a sp„l„toriilor, precum ∫i de lipsa spa˛iilor.

De asemenea, unele pavilioane Ón care func˛ioneaz„ Spitalul TBC ∫i Spitalul de Psihiatrie ∫i Boli Contagioase sunt constituite din cl„diri foarte vechi, care nu au mai fost renovate de mul˛i ani, pere˛ii stau s„ se d„r‚me, pun‚nd Ón pericol via˛a pacien˛ilor.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i ce m„suri a˛i dispus sau ve˛i dispune pentru remedierea situa˛iei dezastruoase a spitalelor din jude˛ul Vaslui ∫i ce fonduri a˛i alocat pentru repararea ∫i modernizarea lor Ón anul 2006.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón aceast„ perioad„ se realizeaz„ proiectul bugetului de stat pe anul 2007 ∫i Ónt‚rzierea acestuia face ca includerea Ón bugetul pe anul viitor s„ nu mai fie posibil„, v„ solicit s„-mi comunica˛i Ón ce stadiu se afl„ elaborarea proiectului de Lege privind salarizarea func˛ionarilor publici ∫i dac„ acesta va fi corelat cu personalul contractual din administra˛ia public„. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ilie Petrescu, de la P.R.M., interpelare.

## **Doamna Verginia Vedina∫**

**:**

Da˛i-mi ∫i mie voie! Am o Óntrebare.

V„ rog s„ ave˛i r„bdare. V„ rog s„ lua˛i loc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ domnului Radu Berceanu. Av‚nd Ón vedere acest lucru, v„ rog, domnule ministru, s„ m„ informa˛i:

1. Ce sume vor fi alocate pentru construc˛ia de locuin˛e pe fiecare localitate Ón parte, ora∫e ∫i municipii, ale jude˛ului Gorj?

2. Ce sume vor fi alocate pentru construc˛ia de s„li de sport pentru fiecare localitate din jude˛, ora∫e ∫i municipiu?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj Ilie Petrescu. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Se ∫tie. V-am anun˛at eu, nu trebuie s„ spune˛i de fiecare dat„. Colegii de la P.R.M. v„ sup„ra˛i degeaba. Sunte˛i deja la 6 minute. Deci normal nu ar trebui s„ v„ mai dau cuv‚ntul niciunuia.

5 minute ave˛i dreptul pentru Óntreb„ri, interpel„ri. Domnul senator Ioan Chelaru.

Domnule pre∫edinte,

Obiectul interpel„rii: Politica Guvernului sau politica propriului interes Ón cazul Catedralei îSf‚ntul Iosif“ ∫i a imobilului Cathedral Plazza.

Domnule ministru, Ón percep˛ia oric„rui om de bunsim˛, diploma˛ia reprezint„ sursa de sprijin extern a ˛„rii care o promoveaz„.

Œn calitatea pe care o ave˛i, ca ∫ef al diploma˛iei rom‚ne∫ti, ave˛i obliga˛ia de a Ón˛elege c„ interesele materiale, economice sau de orice alt„ natur„ asem„n„toare fiind pe planul doi fa˛„ de interesul na˛ional al Rom‚niei, cl„direa-mamut care se ridic„ Ón imediata apropiere a Catedralei îSf‚ntul Iosif“ pune Ón pericol un loca∫ sf‚nt pentru credincio∫ii catolici din ˛ara noastr„, chiar centrul spiritual al acestei comunit„˛i.

Œn conjunctura dat„ de protestele societ„˛ii civile rom‚ne∫ti...

Mai pe scurt, mai pe scurt! V„ rog.

Pe scurt, domnule pre∫edinte.

...ale lumii catolice, v„ Óntreb, domnule ministru, Ón condi˛iile Ón care cele prezentate mai sus exprim„ numai o mic„ parte din uimirea ∫i Óngrijorarea provocate de scrisoarea dumneavoastr„, v„ Óntreb:

1. Al cui interes Ól ap„ra˛i? Cazul Gojdu sau cazul catedralei sunt eviden˛e ale neputin˛ei dumneavoastr„ Ón func˛ia pe care o de˛ine˛i sau expresia unui alt tip de interes?

2. Care sunt m„surile pe care le-a˛i luat sau le ve˛i lua ca Rom‚nia s„ nu sufere un e∫ec r„sun„tor pe plan extern?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Gheorghe Funar, interpelare. Microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului.

Interpelarea este adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor ∫i se refer„ la lucr„rile de construc˛ii pe o suprafa˛„ de 35 hectare, teren domeniu public aflat Ón apropierea municipiului Cluj-Napoca, unde s-au g„sit vestigii arheologice ca nic„ieri Ón Rom‚nia, dar cu toate acestea se Óncalc„ prevederile Legii nr. 258/2006: continu„ lucr„rile de excava˛ii, buldozerele ∫i ma∫inile grele distrug vestigiile de acolo.

Legea spune c„ trebuia suspendat„ autoriza˛ia de construc˛ie ∫i Óntrerupt„ orice activitate.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce sanc˛iuni a˛i aplicat celor vinova˛i de Ónc„lcarea prevederilor Legii nr. 258/2006 Ón cazul semnalat pe raza comunei Flore∫ti, precum ∫i data la care autorit„˛ile locale au sesizat Parchetul pentru infrac˛iunile s„v‚r∫ite ∫i care sunt prev„zute expres de Legea nr. 258/2006. V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ilie S‚rbu din partea Grupului P.S.D.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor.

Domnule ministru,

Am primit pe adresa cabinetului senatorial din Timi∫oara, dar ∫i pe cea a biroului deschis la Lugoj, mai multe sesiz„ri legate de starea drumului care leag„ cele dou„ municipii ale jude˛ului Timi∫.

Ca urmare, m-am deplasat la fa˛a locului ∫i am constatat c„ lucr„rile se deruleaz„ extrem de lent, de dezorganizat ∫i f„r„ nici un fel de coordonare.

Mai mult, noaptea exist„ un pericol real pentru ∫oferii care parcurg acest traseu, deoarece ∫oseaua nu este marcat„, iar semnaliz„rile necesare unui ∫antier Ón lucru lipsesc Ón cele mai multe cazuri.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ vorbim despre un drum european ∫i c„ aici se lucreaz„ de mai bine de 3 ani, iar termenul ini˛ial de finalizare era luna iulie a acestui an, respectuos v„ adresez urm„toarea Óntrebare:

Ce m„suri ve˛i lua pentru impulsionarea ritmului lucr„rilor ∫i cine se face responsabil de Ónt‚rzierile Ónregistrate?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ioan Corodan, interpelare. Microfonul 1.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 Dac„ dizabilitatea este, Ón prim„ instan˛„, o problem„ de s„n„tate a unei persoane, Ón egal„ m„sur„ trebuie s„ fie ∫i o problem„ de atitudine a societ„˛ii care s„ sprijine ∫i s„ Óncurajeze persoanele cu dizabilit„˛i pentru a se recupera ∫i integra social, Óntruc‚t acestea nu-∫i doresc dec‚t s„ se simt„ utile ∫i s„ fie valorizate.

Av‚nd Ón vedere c„ meseriile Ón care pot lucra aceste persoane sunt pe cale de dispari˛ie, prin urmare se impune revizuirea programei de Ónv„˛„m‚nt, ∫i c„, Ón general, atitudinea patronilor este de a sc„pa de o persoan„ cu dizabilit„˛i pentru c„ este mai u∫or s„ o sponsorizezi dec‚t s„ o angajezi, v„ solicit s„-mi comunica˛i ce m„suri ∫i ce programe ave˛i Ón vedere pentru diminuarea dificult„˛ilor care se confrunt„ persoanele cu dizabilit„˛i, Ón lumina integr„rii Ón anul 2007. Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Viorel Arca∫, P.S.D. Microfonul 4.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea se adreseaz„ Ministerului Afacerilor Externe, domnului secretar de stat Cristian Preda.

O mare parte dintre cei care au participat efectiv la Sommet-ul Francofoniei, nu vorbim de membrii delega˛iilor str„ine, ∫i-au exprimat — Ón cercuri informale, este adev„rat — nemul˛umirea fa˛„ de modul Ón care acest eveniment a fost organizat.

Av‚nd Ón vedere acest lucru, v„ solicit s„ ne r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:

1. Œn condi˛iile Ón care orice persoan„ fizic„ sau juridic„ rom‚n„ sau str„in„ poate contracta direct servicii de cazare la hotelurile din Rom‚nia, de ce a fost nevoie de un intermediar, Societatea îVacan˛a“ — S.A.?

2. Care au fost pre˛urile de Ónchiriere a camerelor pentru fiecare hotel Ón parte, pentru fiecare categorie de camer„, apartament?

3. V-au fost prezentate aceste pre˛uri Ónainte de Óncheierea contractului de prest„ri servicii cu compania îVacan˛a“ — S.A.?

4. Dac„ da, de ce nu s-a sesizat nimeni c„ pre˛urile de cazare sunt mai mari dec‚t Ón mod obi∫nuit, ∫tiut fiind faptul c„ Ón general, c‚nd au delega˛ii mari, hotelurile acord„ discount-uri, au un grad de ocupare mai mare, nu majoreaz„ pre˛urile.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Verginia Vedina∫.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ ministrului s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu, prin care Óncerc s„-i atrag aten˛ia asupra dramei pe care o tr„ie∫te o familie din Oradea, al c„rui fiu Ón v‚rst„ de 32 de ani este din data de 22.07.2006

Ón com„, din cauza unei boli, encefalit„ cu hemiplegie st‚ng„.

Posibilit„˛ile de tratare Ón ˛ar„ a acestei boli sunt aproape inexistente. Familia s-a interesat la un institut din Budapesta, unde a primit confirmarea c„ poate fi tratat, vindecat, Óns„ costul opera˛iei, al interven˛iei este de 10 milioane forin˛i.

Rog onor Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Óntregul personal s„ se aplece asupra acestui caz ∫i s„ acorde sprijin familiei. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator Aurel Ardelean, mai avea˛i o Óntrebare legat„ de rom‚nii de pretutindeni, da? Microfonul 1.

Domnule prim-ministru, Ón cadrul Programului de guvernare — Capitolul 24, îPolitica Ón domeniul rela˛iilor cu rom‚nii de pretutindeni“, la subcapitolul II, îDirec˛ii de ac˛iune“ — unul dintre obiectivele propuse precizeaz„:

îGuvernul va stimula identificarea ∫i cercetarea contribu˛iilor personalit„˛ilor ∫i comunit„˛ilor rom‚ne∫ti de pretutindeni de-a lungul Óntregii istorii ∫i va asigura circula˛ia acestor valori Ón Óntreg mediul rom‚nesc.“

V„ rog, domnule prim-ministru, s„ preciza˛i cum a fost aplicat„ aceast„ prevedere din Programul de guvernare de c„tre Guvernul Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ilie Petrescu, mai ave˛i o Óntrebare. Ineficien˛a... Nu. E legat„ de parcul auto de ambulan˛e Gorj.

V„ rog, domnule senator. Microfonul 1.

Domnule pre∫edinte, am o Óntrebare legat„ de reabilitarea ™colii Generale nr. 1, c„tre domnul ministru H„rd„u.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, cu o Óntrebare legat„ de Centrul de Diagnostic ∫i Tratament ClujNapoca.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Œntrebarea este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu.

Dup„ cum cunoa∫te domnul ministru, Ón municipiul Cluj-Napoca func˛ioneaz„ singurul Centru de Diagnostic ∫i Tratament (fosta Policlinic„ nr. 2) din jude˛, unde mai ales clujenii cu venituri mici ∫i foarte mici au adresabilitate.

Am fost Ón∫tiin˛at c„ se inten˛ioneaz„ desfiin˛area acestui centru, Ón ideea privatiz„rii pe spa˛iile fostei Policlinici nr. 2.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este politica ministerului Ón leg„tur„ cu acest centru ∫i dac„ inten˛iona˛i sau nu s„ reÓnfiin˛a˛i o policlinic„ de stat.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator Petre Daea, cu o interpelare. Microfonul nr. 4.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului ∫i pre∫edinte de ∫edin˛„, asistat de cei doi distin∫i secretari ai Senatului Rom‚niei.

Œng„dui˛i-mi s„ adresez de la acest microfon o interpelare domnului ministru al agriculturii Gheorghe Flutur.

Cu respectul cuvenit, v„ adresez urm„toarea interpelare.

De∫i v-am adresat Ón plenul Senatului o Óntrebare cu privire la prevederile Programului îCampania agricol„ de toamn„“ ∫i stadiul de Óndeplinire a acestuia, cu regret v„ spun, domnule ministru, c„ r„spunsul Ón scris pe care l-am primit m-a nemul˛umit profund, determin‚ndu-m„ s„ revin.

De aceea, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi fie prezentat programul cu prevederi la nivel de ˛ar„ ∫i jude˛e ∫i stadiul Óndeplinirii acestuia.

Despre programul Fondului Kuweitian de Dezvoltare Economic„ Arab„ se discut„ de peste cinci ani ∫i probabil se va mai discuta.

Œn acest context, v„ solicit, domnule ministru, s„ analiza˛i starea de fapt creat„ ∫i s„ dispune˛i m„surile pe care le crede˛i de cuviin˛„ pentru a degreva Rom‚nia de acest stigmat care se nume∫te DN 19.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Cu deosebit„ stim„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Trecem la r„spunsuri.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru este? Nu este. Deci e lips„.

S„pt„m‚na viitoare are dou„ Óntreb„ri, una de la domnul senator Funar, legat„ de Poli˛ia Rural„, ∫i alta de la domnul senator Ilie Petrescu, referitoare la situa˛ia Societ„˛ii îLemnconstruct“ Novaci.

Domnul Cosmin Mihai, microfonul 8, ave˛i de dat un r„spuns domnului senator Ioan Corodan, legat de mineritul din Maramure∫.

V„ ascult„m.

A˛i primit r„spunsul, domnule senator?

## **Domnul Ioan Corodan**

**:**

Da.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului.

Perseveren˛a v„ caracterizeaz„. Domnul senator Sever ™ter, cu o interpelare. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare pentru domnul ministru Radu Berceanu.

## Obiectul interpel„rii:

La data de 5 martie 2005 i-am adresat o Óntrebare fostului ministru al transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnul Gheorghe Dobre, referitoare la starea DN 19 Oradea—Sighetul Marma˛iei, aflat, poate, Ón starea cea mai precar„ dintre toate drumurile na˛ionale.

Œn r„spunsul care mi s-a dat prin adresa nr. 2467/21 martie 2005 se men˛ioneaz„, citez: îDN 19 Oradea— Sighetul Marma˛iei este cuprins Ón programul Fondului Kuweitian de Dezvoltare Economic„ Arab„ pentru reabilitare, program ce se afl„ Ón negocieri. DN 19 este prev„zut Ón programul de Óntre˛inere Ón anul 2005 prin lucr„rile curente“... ∫i a∫a mai departe.

De∫i au trecut dou„ sezoane pentru repara˛ii de drumuri (2005—2006), starea acestui drum, Ón special tronsonul Oradea—Satu Mare, este jalnic„. Foarte mul˛i cet„˛eni din jude˛ul Satu Mare care se deplaseaz„ la Oradea o fac prin Ungaria!

Se poate spune, f„r„ nici o rezerv„, c„ acest drum este o ru∫ine na˛ional„, mai ales c„ se afl„ Ón imediata apropiere a grani˛ei Uniunii Europene ∫i, evident, este circulat de mul˛i europeni.

Deci nu mai ave˛i nevoie. Mul˛umim foarte mult. Deci este solu˛ionat.

Domnule secretar de stat Miron Dumitru, lua˛i loc aici, mai aproape de noi, la unul dintre microfoane, la microfonul 9.

Ave˛i o Óntrebare din partea domnului senator Funar, legat„ de restituirea cl„dirilor unde func˛ioneaz„ unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, dup„ care o Óntrebare din partea domnului senator Ilie Petrescu, privind reabilitarea Colegiului îConstantin R„dulescu-Motru“, ∫i o Óntrebare din partea domnului senator Ioan Corodan, legat„ de angajatorul cadrelor didactice.

V„ ascult„m.

Microfonul 9.

## **Domnul Dumitru Miron** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Œn leg„tur„ cu interpelarea adresat„ de domnul senator Funar primului-ministru al Rom‚niei...

Œntrebare, nu interpelare. M„ rog, da˛i r„spunsul. V„ ascult„m, nu e nici o problem„. V„ rog s„ r„spunde˛i.

Problematica legat„ de Ónlocuirea ∫colilor, a gr„dini˛elor ∫i a altor imobile de Ónv„˛„m‚nt care se reduc din patrimoniul educa˛ional ca urmare a retroced„rii este una complex„, se afl„ Ón preocup„rile Guvernului ∫i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006 evident, a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Aceast„ problematic„ are dou„ componente: componenta suport„rii chiriilor aferente pe perioada p‚n„ la care legea prevede p„strarea destina˛iei ∫i, evident, Óntre timp, crearea premiselor logistice pentru Ónlocuirea acestor cl„diri.

Evident c„ anvergura acestei probleme preocup„ Guvernul Rom‚niei ∫i Ón special Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Œn bugetul pentru anul 2007 au fost aloca˛i acestei destina˛ii 130 milioane lei noi. Sumele vor cre∫te Ón anii 2008, 2009, 2010 la componenta îCheltuieli de capital“, fondul pentru investi˛ii, astfel Ónc‚t acest proces s„ fie gestionat c‚t mai bine.

Nu-i mai dau cuv‚ntul domnului senator Funar, pentru c„ o s„ v„ spun„ c„ voia, concret, s„ ∫tie cam c‚te a˛i restituit, ce se Ónt‚mpl„, sunt probleme, le restitui˛i pe toate...

Œn r„spunsul scris vor fi mai multe detalii dec‚t cele pe care le-am comunicat acum.

Bine. Atunci, Ói da˛i r„spunsul scris. Domnule senator, s„ fi˛i de acord s„ vede˛i r„spunsul scris ∫i, dac„ e cazul, reveni˛i.

R„spunsul scris este mult mai punctual ∫i mai concret.

Mul˛umesc.

™i eu mul˛umesc.

cu fonduri alocate dintr-un program al B„ncii Mondiale, ∫i a alocat suma de 390.000 RON pentru reabilitarea cl„dirii ™colii Generale nr. 1.

Domnule secretar de stat, r„spunsul e at‚t de simplu! Nu pierde˛i timpul cu noi!

Legat de Colegiul îConstantin R„dulescu-Motru“, se are Ón vedere acum, anul viitor, peste doi ani? S-a dat vreun ban, nu s-a dat? Asta Ól intereseaz„ pe senator.

Œn ceea ce prive∫te Colegiul Tehnic îConstantin R„dulescu-Motru“, acesta nu a primit finan˛are de la buget p‚n„ Ón acest moment, dar preciz„m c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii preg„te∫te o nou„ hot„r‚re de guvern Ón vederea finan˛„rii lucr„rilor de consolidare, reabilitare ∫i repara˛ii capitale la unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt ∫i, Ón situa˛ia Ón care Colegiul îConstantin R„dulescuMotru“, ∫i respectiv Colegiul îGeorge Co∫buc“ vor figura printre priorit„˛ile jude˛ului, se vor finan˛a ∫i aceste proiecte.

Deci, domnule senator Petrescu, foarte simplu, interveni˛i la jude˛, s„-l bage la prioritatea num„rul 1. V„ rog, microfonul 2.

Pentru stenogram„...

V„ rog, microfonul 1.

Acest grup ∫colar este cea mai veche unitate de Ónv„˛„m‚nt din Motru. A preg„tit ∫i mini∫tri, a preg„tit ∫i profesori... V„ rog mult...

Legat de Colegiul îConstantin R„dulescu-Motru“.

La Óntrebarea domnului senator Ilie Petrescu comunic„m urm„torul r„spuns.

Domnule pre∫edinte,

Domnilor senatori,

Œn completarea sumelor alocate de autorit„˛ile locale, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a finan˛at din bugetul s„u lucr„ri de execu˛ie pentru o dispersie de obiective de investi˛ii, consolid„ri, repara˛ii capitale ∫i reabilit„ri imobile, Ón 2006, ini˛iind trei hot„r‚ri de guvern.

Lista unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt care necesit„ interven˛ii de aceast„ natur„ — consolid„ri, reabilit„ri, repara˛ii capitale sau realiz„ri de obiective de investi˛ii noi — a fost Óntocmit„ de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii pe baza propunerilor Ónaintate de inspectoratele ∫colare, Ón urma consult„rilor acestora cu autorit„˛ile locale.

La propunerea Inspectoratului ™colar Jude˛ean Gorj, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón ceea ce prive∫te problematica din ora∫ul Motru, din cele patru unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar a reabilitat ™coala General„ nr. 2,

Domnule senator, nu se radiodifuzeaz„ nimic. Problema e foarte simpl„. Toat„ lumea a auzit ∫i ∫tie ce Ónseamn„ numele Constantin R„dulescu-Motru ∫i ce Ónseamn„ acest colegiu. V-a dat r„spuns foarte clar. Acolo sunt vreo 30 de ∫coli. Dac„ pe jude˛ pune prioritar — ∫i interveni˛i ∫i dumneavoastr„ — Colegiul îConstantin R„dulescuMotru“, s-a f„cut treaba!

Pentru asta voiam s„ fac interven˛ia, pentru stenogram„, pentru ca acest grup ∫colar s„ fie trecut pentru reabilitare.

De acord. Face˛i cum ∫ti˛i dumneavoastr„ ∫i semnez ∫i eu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

Bun.

V„ rog, domnul secretar de stat Dumitru Miron, un r„spuns domnului senator Ioan Corodan, legat de angajatorul cadrelor didactice.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea domnului senator Ioan Corodan, problema aceasta pe care o ridic„ dumnealui ne preocup„ la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i datorit„ faptului c„ ∫i federa˛iile sindicale reprezentative la nivel na˛ional au ridicat aceast„ problem„. Am avut mai multe runde de discu˛ii cu federa˛iile sindicale, c„ut„m o solu˛ie Ón aceast„ direc˛ie, astfel Ónc‚t s„ se poat„ rezolva c‚t mai bine.

Evident, eu nu vreau s„ fac acum o lecturare a cadrului legislativ, pentru c„ dumneavoastr„ Ól ∫ti˛i cel mai bine. Este o problem„ complex„, sensibil„, de anvergur„, ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii este preocupat de solu˛ionarea ei c‚t mai rapid„, c‚t mai adecvat„ ∫i Ón avantajul angaja˛ilor din Ónv„˛„m‚nt.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, pentru interpelarea domnului Cristian Diaconescu, v„ rog s„-i da˛i r„spunsul scris, nefiind aici. Da?

Da.

E Ón ordine. Mergem mai departe.

Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, v„ rog, ave˛i o Óntrebare de la domnul senator Ilie Petrescu referitoare la situa˛ia Societ„˛ii îLemnconstruct“ Novaci ∫i domnul senator Gheorghe Funar a revenit cu o Óntrebare legat„ de Poli˛ia Rural„.

V„ ascult„m. Microfonul 8.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Un r„spuns pentru domnul senator Ilie Petrescu. Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i informa˛ii suplimentare cu privire la motivele pentru care societatea C.M.M. îLemnconstruct“ Novaci nu poate pune Ón executare o hot„r‚re judec„toreasc„, v„ comunic„m urm„toarele.

Œn r„spunsurile anterioare, formulate de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, cu privire la spe˛a supus„ aten˛iei, a fost precizat, f„r„ echivoc, faptul c„ doar instan˛ele de judecat„ sunt competente s„ solu˛ioneze litigiul la care face˛i referire.

Reiter„m c„ Óntrebarea dumneavoastr„ vizeaz„ stabilirea dreptului de proprietate ∫i punerea Ón executare a unei hot„r‚ri judec„tore∫ti Ón favoarea unei societ„˛i comerciale, situa˛ie cu privire la care nici ministrul administra˛iei ∫i internelor, nici prefectul nu au competen˛a legal„ de a interveni pentru impunerea unor decizii.

Œn context, av‚nt Ón vedere dispozi˛iile art. 1 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei, care consacr„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat, precum ∫i dispozi˛iile Codului de procedur„ civil„ referitoare la executarea silit„, facem precizarea c„ executarea silit„ a hot„r‚rilor judec„tore∫ti, a unor alte Ónscrisuri care constituie titluri executorii se face prin mijlocirea instan˛ei de judecat„ competent„, potrivit legii.

Œn afara preciz„rilor anterioare, se impune a fi men˛ionat faptul c„, din informa˛iile pe care le de˛inem, rezult„ c„ litigiul Ón discu˛ie nu a fost Ónc„ solu˛ionat definitiv ∫i irevocabil de c„tre Judec„toria Novaci, pe rolul acestei instan˛e afl‚ndu-se ac˛iunea prin care Consiliul Local al Ora∫ului Novaci solicit„ obligarea p‚r‚telor Sitescu Marieta ∫i Sitescu Ileana la l„sarea Ón deplin„ proprietate ∫i posesie ora∫ului Novaci a terenului care face obiectul cauzei.

V„ mul˛umesc. De acord, da, domnul senator Ilie Petrescu. V„ rog, microfonul 1.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu ∫tiu c‚te Óntreb„ri sau interpel„ri am f„cut c„tre justi˛ie pentru o cauz„ Ón care aceast„ societate are dreptate ∫i observ c„ nici omul din teritoriu care reprezint„ legea nu ac˛ioneaz„ pentru rezolvarea acestei situa˛ii.

Domnule ministru, situa˛ia de acolo este creat„ Óntr-o asocia˛ie, secretara institu˛iei prim„riei ∫i cu so˛ul, care este comisar Ón acea comunitate, ∫i totul se rezolv„ Óntr-un cerc Ónchis care func˛ioneaz„ perfect Ón aceast„ localitate.

Am cerut ∫i cer ∫i ast„zi, de la tribuna Senatului, ca situa˛ia de la Novaci s„ se rezolve, pentru c„ acolo este vorba despre un abuz al secretarei ∫i al so˛ului Domniei Sale.

Pe viitor, ave˛i posibilitatea s„ v„ adresa˛i cu un memoriu c„tre Comisia pentru cercetarea abuzurilor ∫i atunci dezvolt„m subiectul.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ da˛i r„spuns domnului senator Gheorghe Funar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, prin care v„ declara˛i nemul˛umit de r„spunsul ministrului administra˛iei ∫i internelor referitor la o Óntrebare anterioar„ privitoare la îÓnl„turarea de pe autoturismele poli˛iei a inscrip˛iei Poli˛ia Rural„“, apreciat„ drept jignitoare ∫i ilegal„, solicit‚nd totodat„ s„ vi se comunice temeiul legal pentru inscrip˛ionarea Poli˛ia Rural„ pe autoturisme ∫i, Ón completare, dup„ ∫edin˛a anterioar„, copii de pe toate cererile primite din partea comunit„˛ii locale pentru aceast„ inscrip˛ionare, v„ aduc la cuno∫tin˛„ urm„toarele:

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor Ó∫i men˛ine punctul de vedere exprimat Ón r„spunsul formulat la Óntrebarea dumneavoastr„ anterioar„.

Reiter„m c„ aceast„ inscrip˛ionare nu este ilegal„, Óntruc‚t nu contravine niciunui text de lege. Nu este nici jignitoare. Atributul rural se asociaz„ Ón mod frecvent unor cuvinte, substantive care vizeaz„ mediul socioeconomic respectiv. Exist„ a∫ez„ri rurale, comunit„˛i rurale etc., f„r„ ca ace∫ti termeni s„ aib„ vreo conota˛ie jignitoare.

Œn interesul comunit„˛ilor rurale, al locuitorilor din aceste comunit„˛i exist„ o structur„ a poli˛iei numit„ Poli˛ia Rural„, creat„ ca atare printr-o dispozi˛ie a inspectorului general al Poli˛iei Rom‚ne.

Autoturismele Poli˛iei Rurale Ón special din dotarea posturilor comunale de poli˛ie sunt inscrip˛ionate ca atare, pentru a se cunoa∫te de c„tre cet„˛eni apartenen˛a acestora din punct de vedere operativ.

Cu referire la completarea solicitat„ cu privire la r„spunsul anterior prezentat Ón plenul Senatului, la data de 18 septembrie a.c., ∫i Ónscris cu num„rul 16.236 din 14 septembrie a.c., prin care dori˛i s„ vi se transmit„ copii dup„ toate cererile primite din partea comunit„˛ii locale, e vorba de cereri care s„ vizeze inscrip˛ionarea ca Poli˛ie Rural„, v„ precizez urm„toarele:

A∫a cum am men˛ionat ∫i Ón r„spunsul prezentat anterior, cet„˛enii, inclusiv cei din mediul rural, solicit„ ∫i au dreptul la un serviciu poli˛ienesc de calitate, concretizat prin legalitate...

Domnul secretar de stat, domnul Funar v-a pus aceast„ Óntrebare ∫i a revenit din urm„torul motiv. I-a˛i spus dumneavoastr„ Poli˛ia Rural„, dar nu se exprim„ ca for˛„, nu-i ascultat„, asta era ideea. Domnule, las-o Poli˛ia Rom‚n„. Trece un TIR pe l‚ng„ el ∫i-l face zob, Ói face semn s„ opreasc„ ∫i nu opre∫te. Ideea este: ori Ói Ónt„ri˛i autoritatea ∫i pute˛i s„ l„sa˛i, s„ face˛i poli˛ie rural„, poli˛ie urban„, dar ideea este... Nu, domnul Funar...? Gre∫esc?

V„ rog, microfonul 2, ca s„ nu prelungim discu˛ia.

## V„ mul˛umesc.

Nu gre∫i˛i, domnule pre∫edinte.

Ideea era de a se Ónscrie Poli˛ia Rom‚n„, pentru c„ nu avem poli˛ie urban„. ™i am v„zut poli˛i∫ti cu aceste ma∫ini pe care scrie Poli˛ia Rural„, i-am Ónt‚lnit Ón ora∫e ∫i Ón municipii ∫i stau ∫i se uit„ cet„˛enii la ei ∫i nu Ón˛eleg nimic.

De aceea, s„ se scrie Poli˛ia Rom‚n„, care Ó∫i face datoria.

Iar Ón privin˛a cererilor, regret, domnule secretar de stat, dar nu ave˛i nici o cerere.

A˛i Óncercat s„ m„ induce˛i Ón eroare, dar nu ˛ine! Nicio comunitate local„ nu v-a cerut s„ scrie˛i Poli˛ia Rural„. Eu am fost aten˛ionat de foarte mul˛i cet„˛eni ∫i de aceea am venit cu aceast„ interpelare ∫i insist p‚n„ c‚nd o rade˛i ∫i scrie˛i Poli˛ia Rom‚n„.

Niciun cet„˛ean din mediul rural nu a solicitat a∫a ceva!

V„ mul˛umesc.

Deci este cu b„taie mai lung„, pe care trebuie s„ o analiza˛i.

C‚nd spui Poli˛ia Rom‚n„, mai ales Ón alte zone, este altceva!

Deci lua˛i-o ca atare... Ori Ói da˛i autoritate mai mare, s„ se implice...

Trecem mai departe.

Domnul Ervin Székely, Ói da˛i r„spunsul Ón scris domnului Vasile D„nu˛ Ioan Ungureanu, v„d c„ nu a mai avut r„bdare ∫i nu mai este prezent.

Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei am‚n„ r„spunsul pentru domnul senator Otilian Neagoe, Gheorghe Funar ∫i Gabriel Simionescu, pentru s„pt„m‚na viitoare.

Domnul C„t„lin Doica este prezent? Nu este. S„ fie reprogramat pentru s„pt„m‚na viitoare pentru a da r„spuns domnului senator Ioan Corodan.

L-am primit Ón scris.

L-a˛i primit scris. Bine, foarte bine.

Domnul D„nu˛ Apetrei a rezolvat pentru doamna senator Doina Silistru sprijinul pentru produc„torii interni de carne pas„re ∫i porc, a dat r„spunsul Ón scris.

Domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, pentru domnul senator Ioan Corodan, finan˛area repar„rii drumurilor na˛ionale din jude˛ul Maramure∫. Microfonul 10, v„ rog.

## **Domnul Alexandros Galiatatos** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, v„ comunic„m c„ pe raza jude˛ului Maramure∫ s-au efectuat urm„toarele lucr„ri de repara˛ii, dup„ cum urmeaz„:

— burdu∫iri ∫i colmat„ri pe DN 18 ∫i DN 17C, stropiri succesive pe DN 18 ∫i D 17C, colmat„ri ∫i repara˛ii pe DN 1C, DN 17, DN 18 ∫i DN 19, tratamente bituminoase pe DN 18.

Urmeaz„ s„ se finalizeze Ón cursul anului 2006 ∫i, Ón func˛ie de condi˛iile meteorologice, stropirile succesive care nu au fost finalizate pe DN 18. ™i amintim kilometrii 69—84, 126—128, 134—135, 139—140, 140—156.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/19.X.2006

V„ mul˛umesc foarte mult.

O rug„minte, domnule secretar de stat Constantin Galiatatos. Vede˛i s„ verifica˛i c„, Óntr-adev„r, un coleg de la Alian˛„ a pus o Óntrebare, sunt dou„ drumuri na˛ionale Ón Arge∫ cu alunec„ri mari de teren.

Vede˛i c„ nu vrea s„ se implice nimeni acolo pentru proiectare, dar pe distan˛e de peste o sut„ de metri ∫i, practic, drumul na˛ional este Óntrerupt.

Deci rug„mintea este s„ le lua˛i Ón eviden˛„, s„ vede˛i ce se poate face, m„car provizoriu, s„ se bage piatr„ acolo ca s„ se poat„ circula.

Doamna secretar de stat Lucia Ana Varga este prezent„?

A prezentat r„spunsul Ón scris.

A˛i primit r„spunsul scris, da? Domnul senator Corodan, microfonul 1.

Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ dori s„ solicit ∫i pentru Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului s„-mi trimit„ r„spunsul Ón scris.

Totodat„, am r„spunsul Ón scris de la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, din partea doamnei secretar de stat Lucia Ana Varga.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Am epuizat Óntreb„rile ∫i interpel„rile.

Mul˛umesc Ónc„ o dat„ reprezentan˛ilor Guvernului pentru prezen˛„.

Œnchidem ∫edin˛a.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|124554]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 146/19.X.2006 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul: 6,72 lei