Ionel Olteanu

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cred c„ ar trebui s„ diagnostic„m cu luciditate o asemenea situa˛ie ∫i s„ spunem, Ón mod argumentat, lucrurilor pe nume. Primul lucru care trebuie afirmat, ∫i f„r„ Óndoial„ colegii din opozi˛ie Ól cunosc, nu exist„ un standard european obligatoriu pentru Rom‚nia prin care Rom‚nia s„ fie nevoit„ s„ dezincrimineze calomnia. ™i, pe acest lucru, v„ rog s„-mi aduce˛i contraargumente Ón acest sens. Dac„ le ve˛i aduce, voi vota cu opozi˛ia, dac„ nu, Óns„, haide˛i s„ fim ra˛ionali, rezonabili ∫i s„ admitem c„ textul ini˛iatorului este un text care vizeaz„ o sanc˛iune supl„, mai bl‚nd„, mult mai bl‚nd„ dec‚t aceea prev„zut„ Ón Codul penal Ón vigoare.

Al doilea lucru. Fiecare politic„, orice politic„ penal„ vizeaz„ sanc˛ionarea sau nesanc˛ionarea penal„ a unei fapte, dac„ exist„ fenomenul respectiv ∫i dac„ bineÓn˛eles este considerat c„ mijlocul respectiv ar putea fi eficient. Dintr-o asemenea perspectiv„, nimeni nu poate indica, pe baza unei analize concrete, efective, c„, Ón ultimii 14 ani, fenomenul sau num„rul, amploarea ∫i gravitatea infrac˛iunilor sesizate cu privire la calomnie s-ar fi diminuat, Ónc‚t ar fi nevoie de o dezincriminare total„. De aceea, Ónc„ o dat„, eu cred c„ proiectul Guvernului este rezonabil ∫i trebuie acceptat, pentru c„ el are o viziune supl„ ∫i o sanc˛iune mult diminuat„ cu privire la acest fenomen.

A∫ vrea Óns„ s„ men˛ionez un alt lucru care mi se pare, de asemenea, important. Sunt ˛„ri europene, foarte multe ˛„ri europene, a∫ Óncepe cu Italia, de pild„, unde nu numai c„ infrac˛iunea de calomnie este considerat„ o infrac˛iune grav„, ci se ∫i prevede pedeapsa privativ„ de libertate, ba chiar s-au ∫i luat m„suri de arestare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/8.IV.2004 preventiv„ Ón cazuri Ón care autorii faptelor respective au fost chiar parlamentari, din perspectiva Ón care cu privire la ace∫ti autori s-a constatat c„, datorit„ exercit„rii excesive, Ón sens penal, a libert„˛ii jurnalistice, ei au fost Óncadra˛i la aceast„ infrac˛iune.

A∫ vrea s„ citez c‚teva exemple de jurispruden˛„ a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, dac„-mi permite˛i, pentru a vedea foarte clar c„ lucrurile stau altfel, Ón sensul c„ trebuie pornit de la un standard european pe care Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei l-a stabilit prin Recomandarea nr. 1.165/1998 ∫i prin care se spune foarte clar c„ libertatea de expresie ∫i protec˛ia vie˛ii private sunt dou„ drepturi fundamentale, de valoare egal„, care trebuie s„ beneficieze de o protec˛ie egal„ Ón fa˛a legii. Œn Codul penal avem sanc˛ionat„ infrac˛iunea cu privire la via˛a privat„, o sanc˛iune care este mult mai mare dec‚t sanc˛iunea prev„zut„ pentru calomnie ∫i care ar putea, aceasta din urm„, f„r„ Óndoial„, afecta libert„˛ile jurnalistice. Pe de o parte, avem sanc˛iune privativ„ de libertate, pe de alt„ parte, avem zile amend„. ™i a∫a, modul de abordare al ini˛iatorului este o viziune, repet, supl„ ∫i care vizeaz„ o sanc˛iune mult mai bl‚nd„, chiar cu riscul acestei dispropor˛ionalit„˛i Ón reglementarea celor dou„ drepturi fundamentale. De altfel, Curtea de la Strasbourg s-a pronun˛at Ón numeroase cazuri, Óncep‚nd cu cazul Prager ∫i Oberschlick contra Austriei, din 26 aprilie 1995, prin care se spune, citez, c„ faptele — era vorba de o calomnie care viza un judec„tor — îc„ faptele erau de o extrem„ gravitate“, spune Curtea î∫i c„ amploarea ∫i excesivitatea repro∫urilor formulate nu se bazau pe o informa˛ie faptual„ suficient„ ∫i c„, prin urmare, nu se putea invoca protec˛ia art. 10 din Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului privind libertatea de expresie“. Œn acest sens, putem cita ∫i Decizia Barfod contra Danemarcei ∫i, f„r„ Óndoial„, ∫i alte decizii.