™tefan Baban

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îStatistica amar„ a jude˛ului Boto∫ani“.

Œntr-una din serile s„pt„m‚nii trecute, pe un post na˛ional de televiziune s-a transmis o ∫tire care m-a bulversat: jude˛ul Boto∫ani este cel mai s„rac jude˛ din ˛ar„. Rezultatul acesta dezastruos pentru zona din care provin a fost ob˛inut Ón urma analizei economice efectuate de un institut de sondare a opiniei publice, care a luat Ón calcul, probabil, datele economice ∫i sociale transmise din jude˛ ∫i/sau raportate statistic.

Dup„ perioada de uimire ∫i de revolt„, care s-au estompat cu greu, am Ónceput s„ analizez la rece situa˛ia economic„ a jude˛ului Boto∫ani, pe care v-o prezint Ón c‚teva r‚nduri ∫i nu v„ voi Ónc„rca memoria ∫i cu cifre serbede care fie nu spun nimic, fie redau tragismul situa˛iei.

Jude˛ul Boto∫ani este ˛inutul lui Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian etc., dar aceste personalit„˛i nu mai pot ajuta cu nimic ca el s„ redevin„ un centru de interes economic ∫i politic. Nici Ón perioada dinainte de 1989 nu str„lucea cu nimic fa˛„ de jude˛ele din jur, dar m„car impresiona prin for˛a cultural„ ∫i spiritual„ emanat„.

Dup„ evenimentele din 1989, Óncet, Óncet, dar foarte sigur, platforma economic„ a municipiilor Boto∫ani ∫i Dorohoi a Ónceput s„ sucombe fie sub presiunea cererilor neÓntemeiate ale sindicali∫tilor, fie din cauza managementului defectuos. Dac„ p‚n„ Ón 1989 Boto∫aniul se m‚ndrea cu unit„˛i din industria lemnului, industria constructoare de ma∫ini, ast„zi a devenit centrul lumii confec˛ionerilor. Investitori str„ini, care mai de care mai strategici, de regul„ italieni, au venit aici ∫i cu eforturi minime au Ónfiin˛at fabrici de confec˛ii care produc milioane de dolari.

Pentru mul˛i dintre ei aici se afl„ raiul de pe p„m‚nt, deoarece din cauza s„r„ciei acute ∫i a lipsei ofertei de locuri de munc„, au posibilitatea de a folosi cea mai ieftin„

for˛„ de munc„ din ˛ar„. Lucrul acesta este confirmat ∫i de faptul c„ anul trecut, 2003, un patron italian ∫i-a mutat sec˛ia de confec˛ii de la Baia Mare la Boto∫ani, deoarece f„cea economii importante cu cheltuielile de personal. La ora actual„, exist„ doar 4, 5 firme cu alt specific dec‚t cel textil care au reu∫it s„ str„bat„ cu brio perioada de tranzi˛ie ∫i asta spune mult, deoarece o dezvoltare monoindustrial„, gen confec˛ii, poate fi fatal„ unui Óntreg jude˛ Ón cazul schimb„rilor de legisla˛ie ∫i de influen˛„ pe pia˛a mondial„.

Agricultura se practic„ la nivelul secolului XIX, rudimentar, cu animale. Exist„ foarte pu˛ine asocia˛ii agricole sau chiar particulari care s„ dispun„ de utilaje agricole. Lipsa banilor face ca ∫i terenul lucrat s„ primeasc„ mai pu˛ine Óngr„∫„minte ∫i semin˛e de calitate superioar„, astfel Ónc‚t rezultatul s„ fie dezastruos. ™i dac„ la toate acestea mai ad„ug„m ∫i calamit„˛ile naturale care s-au Ónt‚mplat Ón ultimii 2, 3 ani, avem tabloul Óntreg al dezastrului din agricultura local„.