Ivan Cismaru

Mul˛umesc domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este determinat„ de o discu˛ie pe care am avut-o cu un foarte bun prieten care, Ón urm„ cu pu˛in timp, a f„cut o vizit„ Ón Japonia ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 umblat destul de mult pe autostr„zile japoneze, at‚t pe cele suspendate, c‚t ∫i pe cele nesuspendate. Cu un spirit de observa˛ie foarte bun, a constatat c„, Ón zonele suspendate, aceste autostr„zi erau placate cu o˛el ∫i a Óntrebat de ce, pentru c„ din punct de vedere tehnic nu asigur„ cu nimic o Ómbun„t„˛ire a rezisten˛ei, ci, din contr„, este o Ónc„rcare suplimentar„ a structurilor.

Un edil al ora∫ului Osaka i-a r„spuns, pu˛in re˛inut: îDomnule, a∫a ne facem noi rezervele de o˛el, Ón Japonia“.

Pornind de la aceast„ observa˛ie, am s„ Óncerc o remarc„, ∫i anume c„, dup„ anul 1989, Ón Rom‚nia nu se mai vorbe∫te despre una dintre modalit„˛ile de evaluare a nivelului de dezvoltare a unei ˛„ri, exprimat„ prin cantitatea de o˛el pe om/an. Dar asta numai la noi, fiindc„ Ón alte ˛„ri, precum Japonia, Statele Unite ale Americii, Germania, Anglia, Fran˛a ∫i Italia, aceast„ evaluare cantitativ„ ∫i comparativ„ exist„.

A∫ continua cu o constatare, ∫i anume c„ statistica rom‚neasc„ demonstreaz„ c„, Ón ˛ara noastr„, produc˛ia de o˛el a sc„zut mult. Iat„ c‚teva date: la categoria de o˛el brut, Ón 1991, produceam 7.130.000 tone, apoi, procentual, Ón 1999 am ajuns la 60%, la 65%, iar Ón 2003 — la 78%.

Œn categoria celui superior aliat produceam 695.000 tone, Ón 1999, produceam doar 23% din cantitatea produs„ Ón 1989, Ón 2000 — 42%, iar Ón 2003 — 25%.

Voi continua cu o observa˛ie, ∫i anume c„ to˛i sociologii aten˛ioneaz„ clar c„, Óntr-un viitor nu prea Óndep„rtat, b„t„lia se va da Óntre ˛„rile care au rezerve de materii prime.

Œn domeniul o˛elului se mai previzioneaz„ ∫i faptul c„ rafinarea acestui produs, Ón vederea unei valorific„ri extrem de profitabile, va fi calea prin care îgulerele albe“ vor de˛ine suprema˛ia ca simbol al nivelului de dezvoltare a unei na˛iuni sau a unei economii.

O a doua observa˛ie ar fi, de fapt, o Óntrebare: am Ón˛eles ∫i noi acest lucru?!

Œn urm„ cu ceva ani s-a afirmat c„ industria rom‚neasc„ este o gr„mad„ de fier vechi. Dup„ 15 ani de neutilizare a acestei industrii, aceasta a ajuns la categoria de fier vechi nu prin afirma˛ia aceea sau a mea, ci prin ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„, mai ales Ón ultimii 5—6 ani de zile: se cump„r„ societ„˛i comerciale cu capital de stat nu pentru a se relansa, se taie ce este structur„ metalic„ ∫i se vinde tot rezultatul acestei importante ac˛iuni la fier vechi. Comer˛ul cu fier vechi a devenit cea mai rapid„ ∫i profitabil„ afacere.

Bra∫ovul ∫i jude˛ul Bra∫ov poate fi luat ca bun exemplu Ón acest sens, este vorba de societ„˛i comerciale ca îNitramonia“, îRoman“, îRomacril“ ∫i actualmente îColorom“ Codlea. A.V.A.S.-ul, care este de˛in„torul majoritar al ac˛iunilor, nu face nimic, accept„ aceast„ situa˛ie.