Mo˛iunea este un demers constitu˛ional utilizat de partidele de opozi˛ie pentru a declan∫a o dezbatere parlamentar„ pe o tem„ considerat„ de mare importan˛„.
Educa˛ia este f„r„ Óndoial„ un domeniu de interes major ∫i cu mare responsabilitate fa˛„ de evolu˛ia societ„˛ii. O societate nu poate s„ fie performant„ f„r„ o educa˛ie performant„. De aceea, Ómbun„t„˛irea actului educa˛ional din fiecare sal„ de clas„, laborator, atelier ∫colar, sal„ de curs sau seminar este o prioritate pentru ca elevii ∫i studen˛ii s„ devin„ beneficiarii eforturilor umane ∫i financiare. Din p„cate, politica dus„ Ón educa˛ie ∫i cercetare, Ón ultimii doi ani, a nemul˛umit p„r˛i Ónsemnate din societatea rom‚neasc„.
Mai Ónt‚i, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, profesorul universitar Mircea Miclea, a demisionat Ón semn de protest fa˛„ de nerespectarea Legii Ónv„˛„m‚ntului, care prevedea un procent de 6% din P.I.B. pentru Ónv„˛„m‚nt. Protestele au continuat.
Œn toamna anului 2005 au avut loc cele mai ample greve din sistemul de Ónv„˛„m‚nt, ajung‚nd s„ protesteze at‚t cadrele didactice, personalul auxiliar, cercet„torii, c‚t ∫i studen˛ii (care au introdus ac˛iune Ón instan˛„ Ómpotriva ministrului educa˛iei). Examenele na˛ionale — at‚t testele na˛ionale, c‚t ∫i bacalaureatul — au fost fraudate. Nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu se ∫tie cine a fost vinovat. Anul ∫colar 2006—2007 a Ónceput cu mai mult de 50% dintre unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt neavizate medico-sanitar, cu p„rin˛i st‚nd la cozi interminabile pentru Ónscrierea copiilor la gr„dini˛„ (numai Ón Bucure∫ti, peste 15.000 de copii de v‚rst„ pre∫colar„ au r„mas neÓncadra˛i Ón sistemul educa˛ional). Acestea sunt numai c‚teva dintre îreu∫itele“ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii Mihail H„rd„u.
La jum„tatea mandatului Alian˛ei D.A., tot mai multe voci din spectrul politic, din sindicate, dar ∫i din societatea civil„ constat„ c„ de promisiunile electorale privind educa˛ia, cercetarea ∫i formarea profesional„ s-a ales praful. De aceea, aceast„ mo˛iune simpl„ este o necesitate.
Œn temeiul articolului 113 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i al articolelor 78—82 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, subsemna˛ii senatori depun prezenta mo˛iune simpl„: îFalimentul Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii rom‚ne∫ti“.
Capitolul I
Abandonarea Programului de guvernare
Obiectivele majore ale Programului de guvernare Ón domeniul educa˛iei, cercet„rii ∫i form„rii profesionale, cu care Guvernul a venit Ón fa˛a Parlamentului, au fost urm„toarele:
1. Acces egal ∫i sporit la educa˛ie Œn realitate:
1.1. A crescut abandonul ∫colar. Nu s-au realizat studii de analiz„ pentru a se stabili dac„ banii aloca˛i prin programe speciale ajung la cei care sunt Ón nevoie.
1.2. Elevii din mediul rural continu„ s„ nu aib„ acces la educa˛ie, s„ fie discrimina˛i Ón raport cu elevii din mediul urban. Doar 15—20% dintre elevii din mediul rural merg la liceu ∫i doar 2—5% urmeaz„ studii superioare, dup„ unele statistici.
1.3. Copiii ai c„ror p„rin˛i muncesc Ón ˛„ri europene p„r„sesc, Ón bun„ m„sur„, ∫coala.
1.4. Lipsa infrastructurii ∫i a cadrelor calificate Ón mediul rural accentueaz„ discrepan˛ele din educa˛ie Óntre sat ∫i ora∫. Decalajul dintre educa˛ia de la sat ∫i cea de la ora∫ se ad‚nce∫te.
Abia de cur‚nd, sub presiunea unei posibile mo˛iuni, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a anun˛at c„ promisiunea campusurilor ∫colare ar putea deveni realitate.
2. Calitatea ridicat„ a educa˛iei Œn realitate:
La un an ∫i opt luni de la apari˛ia Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 privind calitatea Ón educa˛ie, A.R.A.C.I.P. este nefunc˛ional, prevederile legii neput‚nd fi aplicate. Num„rul de evaluatori este Ónc„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 34/30.III.2007
insuficient. Pentru Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar nu exist„ standarde de calitate necesare evalu„rii externe a calit„˛ii educa˛iei. Œn aceste condi˛ii, o ini˛iativ„ bun„ ∫i oportun„, gre∫it aplicat„, poate arunca activitatea de evaluare extern„ a calit„˛ii educa˛iei Ón corup˛ie, func˛ionare clientelar„ ∫i trafic de influen˛„.
3. Descentralizarea ∫i depolitizarea sistemului educativ Œn realitate:
3.1. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii refuz„ cu Ónc„p„˛‚nare s„ promoveze descentralizarea, pentru ca func˛ionarii din minister ∫i inspectorate s„ nu-∫i piard„ privilegiile. Œn consecin˛„, sunt ignorate Ón mod grav interesele de dezvoltare local„ ∫i regional„, cerin˛ele elevilor ∫i p„rin˛ilor. La Ónt‚lnirea de la Covasna cu inspectorii ∫colari generali, domnul H„rd„u a recunoscut c„ nu are nicio strategie de descentralizare.
3.2. Recenta organigram„ a ministerului, promovat„ prin hot„r‚re de guvern, p„streaz„ num„rul total al salaria˛ilor, dar aduce 11 direc˛ii Ón directa subordonare a ministrului, direc˛ii importante, prin care se deruleaz„ majoritatea fondurilor destinate infrastructurii. Scopul? Un control politic str‚ns al aloc„rii fondurilor, Ón interesul grup„rilor de interese din jurul ministrului, iar nu Ón cel al sistemului educa˛ional.
3.3. Prin aceea∫i organigram„ se readuce Oficiul de Acordare a Burselor Ón Str„in„tate Ón directa coordonare a ministrului, Ónc„lc‚nd, cu bun„ ∫tiin˛„, reglement„rile europene Ón materie. Scopul? Satisfacerea cerin˛elor aceleia∫i clientele a Partidului Democrat.
3.4. Proiectul legii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar demonstreaz„ c„ nu se are Ón vedere o real„ descentralizare Ón educa˛ie. Proiectul de lege prevede ca inspectoratele ∫colare jude˛ene s„ devin„ direc˛ii jude˛ene de Ónv„˛„m‚nt, dar tot Ón subordinea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ∫i nu a consiliilor jude˛ene, a∫a cum cer principiile descentraliz„rii.
3.5. Un tip de politizare subtil„ Ól ofer„ ∫i alc„tuirea manualelor, un exemplu fiind manualele de Istoria rom‚nilor, care sunt golite de evenimente ∫i personalit„˛i consacrate, g„zduind, Ón schimb, figuri f„r„ semnifica˛ie istoric„ ∫i simbolic„ din spectrul politic, guvernamental sau media al actualit„˛ii.
O abordare ∫tiin˛ific„, deasupra oric„rei politiz„ri, se impune Ón mod deosebit pentru perioada postbelic„, unde afirma˛iile bine fundamentate trebuie s„ ia locul aser˛iunilor emo˛ionale.
3.6. Politizarea structurilor administra˛iei Ón Ónv„˛„m‚nt este cvasitotal„; sunt numi˛i ∫i men˛inu˛i Ón func˛ii de conducere de la toate nivelurile clien˛ii politici ai actualei puteri, prin Ónc„lcarea flagrant„ a legii. Un exemplu relevant este situa˛ia din Bucure∫ti, unde, de∫i legea prevede c„ orice post se ocup„ prin concurs, la sf‚r∫itul anului 2006 lucrurile st„teau Ón felul urm„tor:
— din totalul de 450 de directori ∫i 244 de directori adjunc˛i, sunt numi˛i prin deta∫are 257 de directori ∫i 182 de directori adjunc˛i; prin delega˛ie, 2 directori ∫i un director adjunct;
— sunt titulari Ón alte unit„˛i dec‚t Ón cele Ón care au fost numi˛i pe aceste func˛ii 80 directori ∫i 15 directori adjunc˛i;
— 15 directori ∫i 8 directori adjunc˛i sunt Ón situa˛ia prelungirii de activitate peste v‚rsta maxim„ de pensionare.
4. Transformarea educa˛iei Ón resursa de baz„ a moderniz„rii Rom‚niei Œn realitate:
Pentru realizarea acestui obiectiv ar fi trebuit ca Ónv„˛„m‚ntul s„ fie adecvat cerin˛elor de pe pia˛a muncii, lucru ce nu se Ónt‚mpl„.
Argumentele sunt urm„toarele:
4.1. 30% dintre elevi se preg„tesc Ón filiera teoretic„, de∫i exis„ doar 10—15% locuri de munc„ Ón pia˛a muncii;
4.2. Doar 47% dintre elevi se preg„tesc Ón licee tehnologice ∫i ∫coli de arte ∫i meserii, Ón condi˛iile Ón care peste 80% din locurile de munc„ din pia˛„ solicit„ o asemenea preg„tire;
4.3. Doar 30% dintre absolven˛ii de Ónv„˛„m‚nt profesional ∫i tehnic se angajeaz„ Ón primul an Ón specializarea Ón care s-au preg„tit Ón ∫coal„;
4.4. Exist„ un deficit enorm de for˛„ de munc„ calificat„ Ón construc˛ii, de circa 500.000 de persoane, Ón ciuda faptului c„ salariile sunt mai mari dec‚t Ón alte domenii de activitate;
4.5. Nu exist„ un cadru legal stimulativ, care s„ motiveze angajatorii s„ Óncheie contracte de ∫colarizare cu viitori absolven˛i;
4.6. Curriculumul este Ón continuare sufocat de informa˛ii, Ón loc s„ genereze creativitate, g‚ndire critic„, abilit„˛i de comunicare, autoformare continu„ ∫i intrare Ón pia˛a muncii;
4.7. Grupurile ∫colare nu au baz„ material„ de instruire practic„ ∫i nici cadre calificate.
5. Fixarea investi˛iei Ón capitalul uman — cea mai profitabil„ investi˛ie pe termen lung Œn realitate:
Educa˛ia nu este considerat„ nici prioritate ∫i nici îinvesti˛ia cea mai profitabil„“; infrastructur„ nu are, cadrele didactice calificate sunt din ce Ón ce mai pu˛ine ∫i p„r„sesc sistemul educa˛ional, inclusiv prin migrarea spre alte domenii mai bine pl„tite.
Cum se poate vorbi de educa˛ie ca resurs„ de baz„ a moderniz„rii Rom‚niei, c‚nd din Ónv„˛„m‚nt se pleac„ masiv? Numai Ón 2006 peste 9.000 de profesori au renun˛at la catedr„ ∫i s-au Óndreptat spre slujbe mai bine pl„tite. Œn nicio unitate de Ónv„˛„m‚nt din mediul rural ∫i Ón multe unit„˛i din ora∫e nu exist„ personal didactic 100% calificat. Œn acest moment peste 30% dintre profesorii din ∫colile rom‚ne∫ti sunt suplinitori, iar majoritatea Ó∫i schimb„ anual locul de munc„, l„s‚nd Ón urma lor elevi dezorienta˛i.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.