Intervenþia mea la moþiunea simpl„ pe care o dezbatem ast„zi va fi punctual„, l„s‚nd colegilor mei s„ dezvolte celelalte teme extrem de sensibile care se desprind din textul prezentei moþiuni. M„ voi referi, a∫adar, la alin. 1 ∫i 2 ale moþiunii ∫i la obiectivele punctelor 1, 3, 4 ∫i 5, prev„zute Ón finalul moþiunii.
Evident, moþiunea are o anumit„ þint„ politic„, dar mie, ca parlamentar rom‚n, membr„ a unui grup parlamentar care se pronunþ„ ferm pentru atingerea obiectivelor naþionale, de integrare Ón structurile europene ∫i euroatlantice, primordiale pentru dezvoltarea ∫i recunoa∫terea noastr„ ca naþiune democratic„, Ómi este greu s„ cred c„ oameni politici din aceast„ þar„ pot privi cu superficialitate chestiuni de fond ale politicii externe, doar pentru un beneficiu minim de imagine. De aceea am s„ m„ refer, a∫a cum spuneam, doar la alin. 1 ∫i 2 ale moþiunii.
Dincolo de tema de fond pe care o dezvolt„ moþiunea, ∫i anume aceea a perspectivei unei conjuncturi internaþionale favorabile reÓntregirii neamului rom‚nesc, moþiunea p„c„tuie∫te prin aceea c„ Óncepe prin a minimaliza sau chiar anula eforturile statului rom‚n, ale guvernelor care s-au succedat dup„ 1989 p‚n„ Ón prezent, Ón ceea ce prive∫te sprijinul rom‚nilor din diaspora, Ón special al acelora de dincolo de Prut.
M„rturie stau relaþiile permanente dezvoltate prin diplomaþia rom‚neasc„, cu efecte Ón dezvoltarea relaþiilor politice, economice, Ón domeniul culturii ∫i Ónv„þ„m‚ntului, dezvoltarea cadrului juridic bilateral, precum ∫i cooperarea care se realizeaz„ prin dezvoltarea proiectelor prioritare, ∫i m„ refer Ón mod special la dezvoltarea euroregiunii Prutul de Sus, care cuprinde obiective clare.
Permiteþi-mi, a∫adar, stimaþi colegi, s„ enum„r doar o parte din acþiunile, activit„þile ∫i proiectele pe care Rom‚nia le are cu rom‚nii din diaspora ∫i Ón special pentru rom‚nii din Republica Moldova ∫i Ucraina, date care ar fi putut fi accesate de colegii no∫tri semnatari ai moþiunii pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe sau al Comisiei pentru politic„ extern„ de la Ministerul Finanþelor Publice sau de la Secretariatul General al Guvernului Ónainte de a formula moþiunea ∫i poate c„ textul acesteia ar fi sunat altfel.
Rom‚nia are Ón prezent una dintre cele mai numeroase diaspore aflate pe toate meridianele globului. Potrivit informaþiilor statistice oficiale ∫i altora neoficiale, num„rul rom‚nilor, etnicilor rom‚ni sau originarilor din
Rom‚nia care tr„iesc Ón afara frontierelor þ„rii dep„∫e∫te 10 milioane de persoane, organizate Ón circa 1.000 de comunit„þi religioase. Œn Óntreaga lume exist„ peste 600 de societ„þi culturale rom‚ne∫ti cu caracter etnic ∫i apar c‚teva sute de ziare, reviste, publicaþii Ón limba rom‚n„. Limba, literatura, civilizaþia rom‚neasc„ se predau Ón universit„þi din 26 de þ„ri ale lumii, Ón limba rom‚n„, prin mai mult de 40 de lectorate.
Prevederea de la art. 7 din Constituþia Rom‚niei, privind Ónt„rirea leg„turilor cu comunit„þile rom‚ne∫ti din afara frontierelor þ„rii Ón scopul p„str„rii, dezvolt„rii ∫i exprim„rii identit„þilor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase este asumat„ Ón programul de guvernare ∫i Ón strategia de siguranþ„ a Rom‚niei.
Œn noile condiþii create au fost adoptate reglement„ri privind statutul juridic al cet„þenilor rom‚ni stabiliþi Ón str„in„tate, iar raporturile Rom‚niei cu comunit„þile rom‚ne∫ti din afara þ„rii se afl„ pe o linie nou„, Ón m„sur„ s„ stimuleze cunoa∫terea ∫i Ónþelegerea evoluþiei relaþiilor rom‚ne∫ti, conlucrarea pe calea Ónf„ptuirii procesului de reform„, Ón care este angajat„ þara.
Comunit„þile rom‚ne∫ti din þ„rile vecine sunt Óncurajate s„ participe la programe de cooperare transfrontalier„, inclusiv de tipul euroregiunilor, care le permit o mai bun„ menþinere a leg„turilor cu þara. O atenþie special„ se acord„ relaþiilor cu rom‚nii sau etnicii rom‚ni care tr„iesc Ón vecin„tatea apropiat„, pe baza unei strategii care cuprinde o serie de acþiuni pentru sprijinirea ∫colilor, a Ónv„þ„m‚ntului Ón limba rom‚n„,
Referindu-ne Ón mod punctual la colaborarea Ón domeniul Ónv„þ„m‚ntului dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova, este bine cunoscut faptul c„ Ón Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar din Rom‚nia, ca bursieri ai statului rom‚n, 2.956 sunt din Republica Moldova, la care se adaug„ 1.027 de elevi nebursieri. Œn cadrul Ónv„þ„m‚ntului universitar, 3.585 de tineri din Republica Moldova studiaz„ ca bursieri ai statului rom‚n, la care se adaug„ 630 de bursieri. Alþi 247 de tineri din Republica Moldova sunt bursieri ai statului rom‚n la studii postuniversitare, aprofundate, de masterat ∫i ∫coli academice postuniversitare.
Œn acela∫i sens, cu efecte pozitive Ón planul colabor„rii dintre Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii din Rom‚nia ∫i Ministerul Œnv„þ„m‚ntului din Republica Moldova, pentru anul de Ónv„þ„m‚nt 2001 – 2002 s-a Óncheiat protocolul de colaborare semnat la 5 iunie 2001, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului Rom‚niei nr. 795 din 21.08.2001, potrivit c„ruia statul rom‚n a acordat tinerilor din Republica Moldova 780 de burse Ón Ónv„þ„m‚ntul preuniversitar, 150 de burse Ón Ónv„þ„m‚ntul universitar, 50 de burse pentru ∫coli academice postuniversitare, subvenþionate de la buget, precum ∫i programe de stagii de specializare pentru cadrele didactice.
Pe parcursul primilor 10 ani de independenþ„ a Republicii Moldova, statul rom‚n a sprijinit Ón permanenþ„ Ónv„þ„m‚ntul prin donaþii de carte ∫colar„, mobil„ ∫i rechizite, materiale de construcþii. Astfel, numai Ón perioada 2001 – 2002, din fondul la dispoziþia Guvernului pentru relaþiile cu Republica Moldova, prin Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii au fost donate ministerului de resort de la Chi∫in„u 700 de titluri de manuale ∫i cursuri universitare, Óntr-un tiraj de 6.500.000. Œn anul 2001 au fost acordate locuri gratuite Ón tabere de odihn„ din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002
Rom‚nia pentru 400 de elevi ∫i 200 de studenþi din Republica Moldova, acela∫i num„r fiind prev„zut ∫i pentru anul Ón curs.
Rom‚nia a acþionat Ón scopul consolid„rii spaþiului cultural comun ∫i cu importante donaþii de carte c„tre bibliotecile din Republica Moldova. Œn anul 2001, prin programe susþinute de Guvernul Rom‚niei, au fost Ónzestrate cu carte rom‚neasc„ 725 de biblioteci ∫colare, donaþia ridic‚ndu-se la 72.500 de exemplare cu opere de literatur„ clasic„ ∫i contemporan„ rom‚neasc„, program ce va fi continuat ∫i Ón anul 2002. 30.000 de exemplare din revista îMagazin istoric“, colecþia complet„ a anului 2001, au fost difuzate gratuit Ón Republica Moldova, prin Ministerul Culturii ∫i Cultelor din Rom‚nia. Biblioteca Naþional„ de la Chi∫in„u a primit, Ón perioada 1992 – 2001, 1.585.737 de c„rþi, acþiunea continu‚nd ∫i cu alte biblioteci din Republica Moldova.
Œntre Rom‚nia ∫i Republica Moldova, cadrul juridic bilateral este concretizat Ón 8 acorduri Óntre guverne, dou„ convenþii, un tratat politic bilateral parafat la Chi∫in„u la 28 aprilie 2000.
Sunt Ón diferite faze de finalizare ∫i alte documente similare, din domeniul muncii ∫i protecþiei sociale, a s„n„t„þii ∫i ∫tiinþelor medicale, readmisiei persoanelor aflate Ón situaþie ilegal„, precum ∫i problema dublei cet„þenii.
La 29 ianuarie 1992 a fost Ónfiinþat Comitetul interministerial pentru relaþiile Rom‚niei cu Republica Moldova. La Chi∫in„u exist„ un organism similar. Cele dou„ comitete se reunesc anual, prin rotaþie, la Chi∫in„u ∫i respectiv la Bucure∫ti, analiz‚nd Óntreaga problematic„ a colabor„rii economice ∫i culturale bilaterale. Œn ianuarie 2001 a fost creat Oficiul guvernamental pentru gestionarea relaþiilor cu Republica Moldova.
Œn domeniul relaþiilor politice, Ón ultimii 10 ani s-au realizat 6 vizite reciproce la nivel Ónalt de pre∫edinþi de state, 3 vizite la nivel de prim-mini∫tri, 4 vizite la nivel de ministru de externe, 3 vizite la nivel de pre∫edinte de Senat, pre∫edinte de parlament ∫i comisii de politic„ extern„. Œn perioada 21 – 23 iunie 2000 s-a desf„∫urat la Suceava reuniunea Comitetului Interparlamentar Rom‚nia – Republica Moldova.
La nivelul comisiilor de politic„ extern„ de la Camera Deputaþilor ∫i de la Senat se studiaz„ posibilitatea cre„rii unei delegaþii care s„ fac„ o vizit„ Ón Republica Moldova, pentru a vedea, de fapt, care este situaþia la faþa locului, s„ realizeze Ómpreun„ o analiz„.
Œn cadrul proiectelor de cooperare regional„ Rom‚nia – Republica Moldova – Ucraina nu pot s„ nu reamintesc proiectele prioritare îDezvoltarea regiunii Dun„rea de Jos ∫i Prutul de Sus“ ∫i am s„ v„ enum„r doar c‚teva din ariile de interes ale euroregiunii Prutul de Sus, judeþul Boto∫ani, al c„rui deputat sunt, av‚nd reprezentare Ón acest proiect.
Proiectul prevede Ónfiinþarea Universit„þii multiculturale la Cern„uþi, modernizarea punctului de frontier„ Ón localitatea V„sc„uþi, reabilitarea punctelor de trecere a frontierei din localit„þile Izvoarele Sucevei, Ulma ∫i Vicovul de Sus, transformarea punctului de trecere a frontierei de la Rocov„þ Ón punct internaþional de m„rfuri ∫i c„l„tori, Ónfiinþarea punctului de trecere a frontierei Orofteana
Filip„uþi, realizarea cu fonduri Phare ∫i Tacis a punctului de trecere trafic internaþional R„d„uþi – Prut – Lipcani.
Toate aceste proiecte, al„turi de cele realizate Ón domeniul economic, al schimburilor bilaterale, comerciale, care sunt Ón cre∫tere procentual„ Ón ultimii ani, precum ∫i alocaþiile bugetare substanþiale ale Rom‚niei acordate Republicii Moldova ca ajutor nerambursabil sunt o dovad„ cert„ a efortului Guvernului Rom‚niei Ón sprijinul rom‚nilor de dincolo de Prut, fapt care contrazice Ón mod categoric tema enunþat„ de semnatarii moþiunii la alin. 2 ∫i, evident, r„spunde Ón mare m„sur„ cerinþelor de la pct. 1, 3, 4 ∫i 5.
Desigur, Óntotdeauna este loc de mai bine, dar votul pentru aceast„ moþiune nu ar face dec‚t s„ anuleze toate aceste eforturi ale statului rom‚n, pe calea atingerii obiectivelor de cooperare bilateral„ ∫i trilateral„, ca form„ flexibil„ de cooperare subregional„.
Trebuie s„ realiz„m aceast„ cooperare ca o component„ indispensabil„ a procesului de integrare european„ ∫i euroatlantic„, cu efecte favorabile pentru Rom‚nia Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„ ∫i afirmarea ca factor de stabilitate Ón regiune.
Stimaþi colegi,
Aceste considerente m„ determin„ s„ susþin votul Ómpotriva acestei moþiuni.
V„ mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.