Adrian Moisoiu

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îP‚n„ aici, cumnate! Chiar a∫a de pro∫ti ne crezi?“

Mar˛i, 3 mai a.c., senatorul U.D.M.R. Sógor Csaba, Ón Senatul Rom‚niei, a f„cut o declara˛ie politic„ prin care a Óncercat s„ reabiliteze o îpersonalitate marcant„ a pedagogiei ∫i literaturii maghiare din Rom‚nia“, ∫i anume Daday Loránd, dar, Ón fapt, un personaj sinistru, ∫ovin ∫i un antirom‚n notoriu! Deoarece senatorii rom‚ni au fost prin∫i pe picior gre∫it, m„ simt obligat s„-i dau un r„spuns îcumnatului“ — Ón traducere, sógor Ónseamn„ cumnat — Csaba de la microfonul Camerei Deputa˛ilor.

Drag„ îcumnate“, cu numele de Daday Loránd, conform îLexiconului literaturii maghiare din Rom‚nia“ nu a existat vreun scriitor care s„ semneze o lucrare literar„! A existat doar un mic mo∫ier l‚ng„ Dej, absolvent al Institutului Teologic Reformat din Cluj, care, Ón anii Dictatului, de trist„ amintire, de la Viena, a func˛ionat ca inspector ∫colar al jude˛ului Szolnok-Doboka, calitate Ón care i-a dat afar„, l„s‚ndu-i f„r„ p‚ine ∫i pe elevi f„r„ dasc„li, pe to˛i Ónv„˛„torii rom‚ni din a∫ez„rile unui comitat, jude˛, locuit Ón propor˛ie de circa 87% de rom‚ni. Iar dup„ aceast„ brav„ ac˛iune antirom‚neasc„, desf„∫urat„ Ón perioada 1940—1942 ∫i materializat„ prin publicarea unui conven˛ional raport-bro∫ur„ de 20 de pagini, intitulat îProbleme ardelene de educa˛ie Ón linii

mari“ — îErdèlyi nevelèsi feladatok nagyvonalakban“ —, Ón perioada 1942—1944 a declan∫at ∫i o s‚ngeroas„ campanie antievreiasc„. La r‚ndul s„u, distinsul profesor Raoul ™orban Ó∫i aminte∫te c„ Óntr-o conferin˛„ ˛inut„ la Cluj Ón iarna lui 1943, Daday Loránd ∫i-a expus ∫i dezvoltat concep˛ia asupra îrezolv„rii eficiente a problemei valahe, av‚nd Ón vedere c„ dup„ p„rerea lui valahii se Ónmul˛esc asemenea iepurilor, solu˛ia ar fi ca îs„ fie smulse din m„runtaiele femeilor valahe fe˛ii lor sc‚rbo∫i...“.

Œn ce prive∫te contribu˛ia lui Daday Loránd la literatura maghiar„, Ón jurul anului 1935, a ap„rut la Budapesta, sub pseudonimul Székely Mózes, una dintre cele mai injurioase scrieri la adresa rom‚nilor, intitulat„ îŒmpotmolire“, îZátony“. Œn urma unor cercet„ri minu˛ioase, oficialit„˛ile din Rom‚nia de atunci au identificat ca autor al acestei c„r˛i pe Daday Loránd ∫i, g„sindu-l vinovat, instan˛a l-a condamnat la 6 luni Ónchisoare pentru incitare la ur„ na˛ional„.

Tot sub pseudonimul Székely Mózes a ap„rut Ón Clujul aflat vremelnic sub st„p‚nirea ungar„, Ón 1944, o pies„ de teatru intitulat„ îKié az ország?“ — îCui apar˛ine ˛ara?“ — despre care cotidianul îEllenzék“ relata, la 6 iunie 1944, urm„toarele: îCunoscutul scriitor ardelean Székely Mózes, cel care Ón timpul ocupa˛iei rom‚ne∫ti a fost Óntemni˛at pentru romanele sale Ón care dezb„tea probleme ardelene, a publicat mai nou piesa de teatru îCui apar˛ine ˛ara?“ — îKié az ország?“ —, Ón cuprinsul c„reia sunt discutate, la modul cel mai direct, aspecte arz„toare ale problemelor ardelene∫ti. Piesa de teatru, ap„rut„ deja Ón volum, va vedea cur‚nd lumina tiparului ∫i Óntr-o edi˛ie ieftin„ de popularizare, tip„rit„ pe cheltuiala unui organ de educa˛ie public„ a tineretului maghiar, pentru a fi distribuit„ printre elevi, leven˛i ∫i studen˛i, ca, astfel, ideile ∫i realit„˛ile din cuprinsul ei, idei ∫i realit„˛i ce ne intereseaz„ ∫i ne privesc pe noi, s„ poat„ ajunge la tineretul maghiar, Óntruc‚t Ón actualele Ómprejur„ri reprezentarea public„ pe scen„ nu e posibil„.