Nicolae Paul Anton P„curaru

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea, Ón g‚ndirea sa ini˛ial„, ar fi dedicat„ Ón exclusivitate unei probleme punctuale legate de situa˛ia din Ónv„˛„m‚nt ∫i amenin˛„rile cu declan∫area grevei generale Ón Ónv„˛„m‚nt. Acest subiect intereseaz„ pe toat„ lumea ∫i cred c„ ar merita un r„spuns ∫i din partea noastr„, a celor din Senat.

Av‚nd Ón vedere Óns„ o interven˛ie anterioar„, a unui coleg din Grupul parlamentar al P.S.D., sunt obligat s„ fac, Ónt‚i, o trimitere mai larg„ la un subiect legat de problematica social„ a Rom‚niei, urm‚nd ca pe urm„ s„ ajung la partea punctual„ a situa˛iei din educa˛ie ∫i a posibilit„˛ii de a remedia aceast„ problem„.

Œn prezentarea f„cut„, colegul nostru amintea de problematica grea a societ„˛ii rom‚ne∫ti — criza social„ cu care se confrunt„ Rom‚nia de 15 ani Óncoace — ∫i sunt obligat s„ subscriu la acest lucru ∫i Ón calitate de politician, ∫i Ón calitate de profesionist.

Rom‚nia tr„ie∫te, de 15 ani Óncoace, una dintre cele mai grave crize sociale ∫i ea se manifest„, Ón primul r‚nd, printr-o criz„ a valorilor, trecerea de la un model social la... de la vechiul model social la un nou model social incumb„ o bulversare general„ a valorilor ∫i o criz„ a sistemelor de raportare la noile valori, Ón egal„ m„sur„ la o criz„ a nivelului de trai — Rom‚nia cunoa∫te o pr„bu∫ire a nivelului de trai de 15 ani Óncoace ∫i acest lucru cu greu este posibil de remontat —, la o criz„ a urbanului, la o criz„ a ruralului, la o criz„ a pensionarilor ∫i sigur c„ putem inventaria imediat extrem de multe domenii Ón care Rom‚nia parcurge o criz„ aproape f„r„ precedent.

Cred c„ numitorul comun al modului Ón care autorit„˛ile sau puterea a r„spuns la aceast„ criz„ ar fi,

mai degrab„, ne∫tiin˛a sau incoeren˛a, pentru c„, din 1990, c‚nd s-a produs ruptura, p‚n„ Ón momentul actual, autorit„˛ile au dat permanent dovad„ de incoeren˛„, de lips„ de ordonare a r„spunsurilor, de infirmare a unor solu˛ii ∫i preluarea unor alte solu˛ii ∫i a∫a mai departe.

™i Ómi aduc aminte c„ cel mai grav an din acest punct de vedere a fost chiar anul 1990, Ón care toate m„surile luate de autorit„˛i au fost pe dos Ón raport cu cerin˛ele unei economii de pia˛„, ∫i m„ voi referi la obliga˛ia Óntreprinderilor de a angaja personalul atunci disponibil, ceea ce le-a Ónc„rcat cu 5% norma, ∫i a∫a foarte Ónc„rcat„, de personal, la distribuirea cotelor de contribu˛ii ∫i de particip„ri ∫i a∫a mai departe. Deci autorit„˛ile nu au ∫tiut exact cum s„ r„spund„ la noile provoc„ri.

Ceea ce a∫ vrea s„ spun, dincolo de aceste incoeren˛e ∫i inconsecven˛e caracteristice, este c„, ÓncetÓncet, s-a intrat totu∫i Óntr-o anumit„ normalitate ∫i, cu sprijinul — s„ spunem — autorit„˛ilor de la Bruxelles, cu sprijinul macroproceselor Ón care Rom‚nia este angrenat„, Óncet-Óncet, s-a ajuns spre liman sau spre ordonare ∫i spre organizare.

™i, astfel, cred eu c„ punctele bune sau c‚∫tigurile f„cute sunt, Ón primul r‚nd, construc˛ia institu˛ional„. Deci Rom‚nia ∫i-a construit ∫i Ón materie de asisten˛„ social„, ∫i Ón materia asigur„rilor sociale aproximativ tot ceea ce avea de construit ca s„ aib„ institu˛ii adecvate problematicii cu care se confrunt„. Cred c„ ∫i Ón materie de legisla˛ie, Ón momentul de fa˛„, suntem Óntr-o etap„ destul de avansat„. Sigur c„ indicatorii, indicatorii ei Ón sine Ónc„ sunt extrem de negri, adic„ cifrele pe toate categoriile: pe copii, pe persoane cu handicap, pe nivel de trai, pe venituri ale pensionarilor, pe raportul dintre venituri ∫i consum ∫i a∫a mai departe, indicatorii arat„, Ón continuare, locul exact unde este situat„ Rom‚nia.