Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·15 iunie 2006
Senatul · MO 94/2006 · 2006-06-15
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru acceptarea Amendamentelor la Statutul Conferin˛ei de Drept Interna˛ional Privat de la Haga, adoptate la cea de-a XX-a Sesiune Diplomatic„ a Conferin˛ei de Drept Interna˛ional Privat la Haga la 30 iunie 2005;
· other · respins
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
213 de discursuri
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
Potrivit programului Óncepem declara˛iile politice ∫i, conform ordinii de zi, inclusiv procesul legislativ.
Œn consecin˛„, invit la microfon pe domnul Mihai fi‚buleac, din partea Partidului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Se preg„te∫te domnul ministru Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central, v„ rog.
## **Domnul Mihai fi‚buleac:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
De foarte multe ori am avut ocazia s„ v„d declara˛ii ∫i atitudini despre a∫a-zisul respect al politicienilor fa˛„ de educa˛ia ∫i ∫coala rom‚neasc„.
Œn acela∫i timp, m„ surprinde faptul c„ o serie de ale∫i locali ∫i de la nivel na˛ional, prin declara˛ii de pres„, emisiuni mediatizate la TV ∫i radio Ó∫i bat joc de valorile poporului rom‚n, ca ∫i de tradi˛ii, istorie ∫i cultur„.
Cred c„ acest efect se datoreaz„, printre altele, ∫i comercializ„rii excesive de c„tre mass-media, Óntre care se afl„ unele trusturi de pres„ cu impact mare la nivelul popula˛iei, a nonvalorilor ∫i a reprezentan˛ilor subculturii de cartier.
Œntr-o declara˛ie f„cut„ la sf‚r∫itul anului 2005, afirmam c„ asist„m la o dec„dere treptat„ a valorilor ∫i preceptelor morale ale poporului rom‚n.
Dac„ regimul comunist a Óncercat, Ón mod sistematic, s„ ne distrug„ mentalitatea de popor supravie˛uitor al istoriei, elitele neocomuniste care s-au impus la conducerea Rom‚niei, dup„ 1990, au izbutit s„ ne Óndep„rteze de tot ceea ce a fost caracteristic poporului rom‚n: tradi˛ie, respect fa˛„ de ˛ar„, spirit constructiv, solidaritate.
O influen˛„ foarte mare Ón aceast„ direc˛ie a avut ∫i clasa politic„, mass-media, precum ∫i actorii societ„˛ii civile care, Ón goana lor pentru cote de audien˛„, notorietate, competi˛ie politic„, for˛„ financiar„, au manipulat mase de oameni, idealuri ∫i vise, uit‚nd elementele de baz„ necesare supravie˛uirii unui popor Ón contextul actual al globaliz„rii: cultura na˛ional„ ∫i con∫tiin˛a colectiv„ proprie.
Fa˛„ de cele afirmate atunci, constat c„ doar unele publica˛ii Ómp„rt„∫esc punctul meu de vedere, clasa politic„ rom‚neasc„ sau institu˛iile statului nu fac nimic pentru stoparea non valorilor balcanico-d‚mbovi˛ene, ba chiar, dimpotriv„, avem de-a face cu o Óncurajare, Ónc„ din ∫coal„, a pragmatismului f„r„ scrupule, a analfabetismului, a mercantilismului feudal de genul îDac„
ai carte, n-ai parte“, pentru c„ totul se m„soar„ Ón bani, iar îcon∫tiin˛a trece prin burt„“.
Constat„m ast„zi cum chelneri din c‚rciumi de periferie sau ciobani c„p„tui˛i, mecanici auto specializa˛i Ón p„c„lirea clien˛ilor, ∫oferi de camioane ce furau carburan˛i din rezervoarele ma∫inilor Óntreprinderii unde lucrau ∫i alte asemenea categorii care, gra˛ie unei conjuncturi favorizate de perioada postdecembrist„ bazat„ pe tupeu ∫i lipsa de scrupule, au ajuns s„ fie parlamentari, Ónal˛i func˛ionari publici, primari, conduc„tori de institu˛ii publice locale sau mari oameni de afaceri care conduc ast„zi trusturi media sau fac jocuri de culise Ón defavoarea interesului na˛ional.
Stima˛i colegi,
Œn prezenta declara˛ie trag un semnal de alarm„ asupra unui fenomen grav al societ„˛ii rom‚ne∫ti de ast„zi, Ónlocuirea intelectualilor de marc„ cu semidoc˛i ∫i plagiatori, precum ∫i a adev„ratelor talente cu vip-uri de mucava.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Mihai fi‚buleac pentru interven˛ia d‚nsului ∫i Ól invit, din partea Grupului parlamentar P.S.D., pe domnul senator Dan Mircea Popescu.
## **Domnul Dan Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Stimate colege,
Ceea ce ar trebui s„ disting„, din capul locului, st‚nga rom‚neasc„, Ón spectrul politic na˛ional, contribuind definitoriu ∫i la unitatea acesteia, este, Ón primul r‚nd, sensibilitatea deosebit„ pentru problematica social„.
La o analiz„ mai atent„, Óns„, aceast„ aplecare pentru domeniul social, de∫i necesar„, se dovede∫te a fi cu totul insuficient„ dac„ nu este dublat„ de cel pu˛in dou„ elemente la fel de importante, ∫i anume:
Œn primul r‚nd, de o viziune coerent„ asupra unui tip de model social adecvat realit„˛ilor din ˛ar„ ∫i, Ón al doilea r‚nd, de o voin˛„ politic„ ∫i o conduit„ politic„ consecvent„ Ón construc˛ia ∫i aplicarea, la nivel central ∫i local, a strategiilor, politicilor, programelor ∫i m„surilor menite s„ dea substan˛„ acestui mare proiect.
Œn declara˛ia politic„ de ast„zi a∫ st„rui, stima˛i colegi, asupra primului aspect, respectiv asupra tipului de model social, demn de construit Ón Rom‚nia secolului al XXI-lea.
P‚n„ acum, Ón lipsa unei viziuni clare ∫i a unui model social propriu, adaptat caracteristicilor rom‚ne∫ti ∫i ale zonei europene Ón care ne afl„m, am optat mai degrab„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 pentru un model social eclectic, inspirat din modelele ˛„rilor europene dezvoltate.
Œn dorin˛a noastr„ de a recupera timpul pierdut am neglijat Óns„ un lucru esen˛ial, ∫i anume faptul c„ Ónse∫i modelele spre care ne-am Óndreptat aten˛ia Ó∫i epuizaser„ valen˛ele, erau ele Ónsele Ón schimbare, sub impactul unor realit„˛i noi, la nivel na˛ional ∫i interna˛ional.
Aceasta ∫i explic„ de ce Ón privin˛a unor componente ale modelului social din Rom‚nia am optat pentru solu˛ii deja dep„∫ite, Ón loc s„ Óncerc„m s„ d„m r„spunsuri noi, moderne la realit„˛i ∫i provoc„ri noi.
Exemplele Ómi stau la Óndem‚n„ Ón a ilustra aceast„ idee, ∫i m„ refer aici la a∫a-zisele reforme din domeniul fiscalit„˛ii, al s„n„t„˛ii, al Ónv„˛„m‚ntului, al asigur„rilor sociale ∫i pensiilor, al asisten˛ei sociale sau al pie˛ei muncii, reforme ce nu numai c„ Ó∫i dovedesc ineficien˛a, dar, Ón plus, contribuie decisiv la sporirea haosului ∫i a confuziei generale din societatea rom‚neasc„.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Dan Mircea Popescu.
A˛i vorbit 14 minute.
Grupului parlamentar al P.S.D. Ói mai r„m‚n 16 minute.
O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pe doamna Verginia Vedina∫.
Se preg„te∫te domnul senator independent Neculai Apostol.
V„ rog, microfonul central.
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Distins Senat,
Am s„ v„ vorbesc ast„zi despre un fapt pe care o parte a mass-media l-a numit metaforic îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“ ∫i despre durerea pe care o simt ca rom‚n, ca senator, c‚nd v„d cum ∫i aceast„ bijuterie rom‚neasc„ a fost cedat„ cu o u∫urin˛„ care m„ cutremur„.
Este greu de crezut c„ guvernan˛ii care ∫i-au asumat retrocedarea castelului nu au avut cuno∫tin˛„ despre istoria lui.
Spun aceasta deoarece dispozi˛ia de retrocedare a fost semnat„ de directorul muzeului, domnul Narcis Dorin Ion, de Ministerul Culturii ∫i Cultelor ∫i de numitul Dominic Habsburg, care Óncerca s„ impresioneze asisten˛a m„rturisind c„ se simte ca ∫i c‚nd nu ar fi plecat deloc.
Dac„ a fost ∫i a r„mas at‚t de legat de meleagurile natale, putea s„ nu-∫i uite m„car limba str„mo∫easc„.
Dac„ el nu mai ∫tie nici m„car limba, m„ Óntreb dac„ descenden˛ii ∫i familia lui din America or fi auzit vreodat„ despre rom‚ni ∫i despre Rom‚nia.
Prima atestare a Castelului dateaz„, dup„ unele surse, din 1320 ∫i, dup„ altele, din 1377 ∫i este una dintre cele mai importante destina˛ii turistice din Rom‚nia, cu prec„dere, datorit„ asocierii cu numele lui îDracula“, mul˛i str„ini venind Ón ˛ar„ special pentru el.
Castelul a fost construit Ón secolul al XIII-lea, de locuitorii ora∫elor Bra∫ov ∫i Bran, prin contribu˛ie comun„, la care s-au al„turat chiar ∫i cavalerii teutoni. Consiliul or„∫enesc Bra∫ov l-a donat Reginei Maria Ón semn de recuno∫tin˛„ fa˛„ de contribu˛ia ei la Marea Unire din 1918, iar aceasta l-a l„sat mo∫tenire Principesei Ileana, al c„rei fiu a devenit, prin m„rinimia iresponsabil„ a guvernan˛ilor, actualul proprietar.
Castelul Bran nu a fost, astfel, construit de Casa Regal„. Aceasta l-a primit numai Ón dar, Ón condi˛iile Ón care nu cred c„ aceia care au f„cut acest gest s-au g‚ndit vreodat„ ce Óntors„turi va lua istoria. De la data
construirii, el s-a aflat peste opt secole, cu o Óntrerupere de c‚˛iva zeci de ani, Ón proprietatea statului rom‚n, care a ∫i investit sume fabuloase Ón construc˛ia, modernizarea ∫i Óntre˛inerea lui.
Mul˛umesc doamnei senator Verginia Vedina∫. A˛i vorbit 6 minute.
Grupul parlamentar P.R.M. mai are 8 minute la dispozi˛ie.
Œl invit la microfon pe domnul senator Neculai Apostol, senator independent.
Ave˛i dou„ minute, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se va intitula îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“
Recenta mo˛iune de cenzur„ relativ la starea dezastruoas„ a agriculturii rom‚ne∫ti, dincolo de dezbaterile aferente, a devoalat o manier„ de abordare bazat„ mai mult pe viziunea centralist„, macroeconomic„, conform c„reia totul se reduce la r„spunderea ∫i competen˛ele ministeriale ∫i n-ar conta prea mult implicarea administra˛iei locale.
Realitatea crizei gripei aviare dovede∫te c„ implementarea programelor de dezvoltare durabil„, de integrare Ón Uniunea European„ trebuie s„ porneasc„ din teritoriu, Ón func˛ie de specificit„˛ile locale, printr-o implicare mult mai angajant„ ∫i mai articulat„ a autorit„˛ilor locale, ∫i anume prefectur„, consiliul jude˛ean, prim„riile localit„˛ilor, direc˛iile ∫i institu˛iile deconcentrate, cum ar fi: Direc˛ia agricol„, Direc˛ia sanitar„ veterinar„ ∫i pentru siguran˛a alimentelor, Biroul teritorial SAPARD.
Din nefericire, Ón prezent nu exist„ ∫i nu func˛ioneaz„ o interac˛iune eficient„ Óntre institu˛iile deconcentrate, consecin˛a fiind faptul c„ resursele, at‚t financiare, c‚t mai ales cele umane, nu sunt judicios ∫i corect gestionate.
Datorit„ obsesiei de a capitaliza doar imagine public„, manifestat„ constant de majoritatea partidelor politice, nu au fost angajate reforme profunde, conectate realit„˛ilor rom‚ne∫ti, ceea ce a deteriorat ∫i a d„unat dezvolt„rii economice Ón ansamblul ei, cu grave consecin˛e sociale ∫i Ón nivelul de trai.
## Dragi colegi,
Consider c„ nu trebuie analizat„ ∫i evaluat„ doar activitatea structurilor centrale, la nivel de ministere, ca fiind unicele responsabile de nivelul ∫i performan˛a unei activit„˛i economice, fiind Ón egal„ m„sur„ la fel de important de estimat nivelul de implicare Ón dimensiune local„. Din acest punct de vedere cred c„ ∫i noi, parlamentarii, ar trebui s„ ne implic„m Ón contextul local pentru a lua act de problemele circumscrip˛iei pe care o reprezent„m, pentru a evalua modul ∫i dimensiunea implic„rii autorit„˛ilor locale, a nivelului de interac˛ionare ∫i corelare dintre structurile deconcentrate, pentru a cunoa∫te at‚t necesit„˛ile ∫i priorit„˛ile locale, c‚t ∫i maniera Ón care interesele locale pot fi sprijinite eficient, nu doar declarativ.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit la microfon pe domnul senator Paul P„curaru, din parte Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“.
Se preg„te∫te domnul senator Ion Chelaru, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule P„curaru.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interven˛ia mea, Ón g‚ndirea sa ini˛ial„, ar fi dedicat„ Ón exclusivitate unei probleme punctuale legate de situa˛ia din Ónv„˛„m‚nt ∫i amenin˛„rile cu declan∫area grevei generale Ón Ónv„˛„m‚nt. Acest subiect intereseaz„ pe toat„ lumea ∫i cred c„ ar merita un r„spuns ∫i din partea noastr„, a celor din Senat.
Av‚nd Ón vedere Óns„ o interven˛ie anterioar„, a unui coleg din Grupul parlamentar al P.S.D., sunt obligat s„ fac, Ónt‚i, o trimitere mai larg„ la un subiect legat de problematica social„ a Rom‚niei, urm‚nd ca pe urm„ s„ ajung la partea punctual„ a situa˛iei din educa˛ie ∫i a posibilit„˛ii de a remedia aceast„ problem„.
Œn prezentarea f„cut„, colegul nostru amintea de problematica grea a societ„˛ii rom‚ne∫ti — criza social„ cu care se confrunt„ Rom‚nia de 15 ani Óncoace — ∫i sunt obligat s„ subscriu la acest lucru ∫i Ón calitate de politician, ∫i Ón calitate de profesionist.
Rom‚nia tr„ie∫te, de 15 ani Óncoace, una dintre cele mai grave crize sociale ∫i ea se manifest„, Ón primul r‚nd, printr-o criz„ a valorilor, trecerea de la un model social la... de la vechiul model social la un nou model social incumb„ o bulversare general„ a valorilor ∫i o criz„ a sistemelor de raportare la noile valori, Ón egal„ m„sur„ la o criz„ a nivelului de trai — Rom‚nia cunoa∫te o pr„bu∫ire a nivelului de trai de 15 ani Óncoace ∫i acest lucru cu greu este posibil de remontat —, la o criz„ a urbanului, la o criz„ a ruralului, la o criz„ a pensionarilor ∫i sigur c„ putem inventaria imediat extrem de multe domenii Ón care Rom‚nia parcurge o criz„ aproape f„r„ precedent.
Cred c„ numitorul comun al modului Ón care autorit„˛ile sau puterea a r„spuns la aceast„ criz„ ar fi,
mai degrab„, ne∫tiin˛a sau incoeren˛a, pentru c„, din 1990, c‚nd s-a produs ruptura, p‚n„ Ón momentul actual, autorit„˛ile au dat permanent dovad„ de incoeren˛„, de lips„ de ordonare a r„spunsurilor, de infirmare a unor solu˛ii ∫i preluarea unor alte solu˛ii ∫i a∫a mai departe.
™i Ómi aduc aminte c„ cel mai grav an din acest punct de vedere a fost chiar anul 1990, Ón care toate m„surile luate de autorit„˛i au fost pe dos Ón raport cu cerin˛ele unei economii de pia˛„, ∫i m„ voi referi la obliga˛ia Óntreprinderilor de a angaja personalul atunci disponibil, ceea ce le-a Ónc„rcat cu 5% norma, ∫i a∫a foarte Ónc„rcat„, de personal, la distribuirea cotelor de contribu˛ii ∫i de particip„ri ∫i a∫a mai departe. Deci autorit„˛ile nu au ∫tiut exact cum s„ r„spund„ la noile provoc„ri.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Paul P„curaru pentru interven˛ie.
Œl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Ioan Chelaru.
Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat mai are 16 minute.
V„ rog, domnule senator Ioan Chelaru.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Mi-am intitulat declara˛ia politic„ î«Accept» sau tolerez“. Œn toat„ lumea civilizat„, norma vie˛ii sexuale este heterosexualitatea. Ea se organizeaz„ Ón jurul cuplului Ón scopul procre„rii ∫i al fond„rii unei familii. De∫i se apreciaz„ c„ o c„s„torie Óntre persoane de acela∫i sex este imposibil„, evolu˛iile din domeniu, din ultimii ani, din anumite ˛„ri fac dovada contrar„. Œn lumea actual„, postmodern„, asist„m la transform„ri de precepte, institu˛ii ∫i a∫ez„minte, foarte bine statornicite Ón matca lor de sute de ani, care sunt date peste cap. Pe l‚ng„ multe alte valori ∫i realit„˛i c„rora ast„zi nu li se mai acord„ importan˛a ∫i aten˛ia ce o merit„ se num„r„ ∫i familia. Auzi tot mai rar vorbindu-se de familie ∫i tot mai des vorbindu-se de cuplu, cupluri dintre persoane de sexe diferite sau dintre persoane de acela∫i sex care, Ón virtutea drepturilor omului, se socotesc legitime.
Asist„m, uneori, stupefia˛i la modul Ón care un num„r considerabil de state au adoptat pachete de m„suri legislative menite s„ asigure protec˛ia minorit„˛ilor sexuale Ómpotriva discrimin„rilor privind angajarea Ón munc„, locuin˛ele, accesul la servicii, precum ∫i Ón alte domenii ale vie˛ii publice. State ca Danemarca, Norvegia, Suedia, Olanda, Islanda, Ungaria ∫i chiar Spania au adoptat o legisla˛ie, la nivel na˛ional, menit„ s„ reduc„ acest tip de discriminare, inclusiv Ón domenii cum ar fi familia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 Constat„m, de asemenea, c„ un num„r mare de politicieni, parlamentari, ziari∫ti, personalit„˛i culturale, avoca˛i specializa˛i Ón drepturile omului, ∫i nu numai, au Ónceput s„ acorde o aten˛ie deosebit„ problemei rela˛iilor maritale _sui-generis_ , sco˛‚nd Ón mod special Ón eviden˛„ problematica uniunilor maritale Óntre persoane de acela∫i sex. De obicei, se pleac„ de la textele unanim recunoscute din dreptul interna˛ional, Ón principal, de la Declara˛ia universal„ a drepturilor omului. Aceasta, Ón art. 7, cuprinde o abordare relativ exhaustiv„, men˛ion‚nd: îTo˛i indivizii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i f„r„ discrimin„ri, au dreptul, Ón mod egal, la protec˛ie din partea acesteia. Orice individ are dreptul, Ón mod egal, la protec˛ie fa˛„ de orice discriminare ori ac˛iune care Óncalc„ prevederile prezentei declara˛ii ∫i fa˛„ de orice incitare la astfel de discrimin„ri“.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Ioan Chelaru. Interven˛ia dumneavoastr„ a durat 13 minute. Grupului parlamentar al P.S.D. Ói mai r„m‚n 3 minute. Œl invit la microfon, acum, pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ se refer„ la starea mizerabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„.
Parlamentul Rom‚niei a fost sfidat, din nou, de c„tre Guvern, care, Ón ziua de 22 februarie a.c., a adoptat Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 19 privind utilizarea plajei M„rii Negre ∫i controlul activit„˛ilor desf„∫urate pe plaj„.
Aceast„ ordonan˛„ a ajuns Ón dezbaterea Senatului Ón ziua de 26 aprilie.
La sus˛inerea amendamentelor respinse de c„tre Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, ar„tam c„ aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului cu nr. 19/2006 a fost determinat„ de necesitatea cre„rii cadrului legal pentru noi acte de corup˛ie ∫i pentru aducerea plajei M„rii Negre Óntr-o stare de neutilizare.
At‚t la comisie, c‚t ∫i Ón plenul Senatului am insistat ca un amendament al meu la art. 2 alin. 1 s„ fie adoptat, Ón sensul ca utilizarea plajelor Ón scop turistic s„ se fac„ de c„tre operatorii economici care au Óncheiat contract de Ónchiriere cu titularul dreptului de administrare a plajelor ∫i care de˛in pe litoral baze turistice pentru cazare ∫i alimenta˛ie public„.
Amendamentul a fost respins cu 43 de voturi Ómpotriv„, 24 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri. Senatorii patrulaterului portocaliu P.N.L., P.D., P.C. ∫i U.D.M.R. au votat Ómpotriva amendamentului, iar acum se pare c„ au mustr„ri de con∫tiin˛„, afl‚nd de la televiziuni ∫i din presa din ultimele zile c„, prin votul lor, au f„cut ca hotelurile de pe litoral s„ r„m‚n„ f„r„ plaj„, iar, la Ónceputul lunii iunie, plajele rom‚ne∫ti sunt murdare ∫i compromit sezonul estival 2006.
Neadmi˛‚ndu-se amendamentul meu, Ón sensul ca, pe baz„ de licita˛ie, administrarea plajelor s„ se fac„ de c„tre operatorii de plaj„ care de˛in baze turistice pentru cazare ∫i alimenta˛ie public„ pe litoral, s-a ajuns, ca urmare a unor caiete de sarcini confiden˛iale Óntocmite de c„tre Direc˛ia Apelor Dobrogea-Litoral, ca licita˛iile s„ fie adjudecate de c„tre firme cu cifre de afaceri mari, dar care au alt obiect de activitate dec‚t amenajarea plajelor.
S-a ajuns ca aceast„ activitate s„ fie contractat„ cu firme care au ca principal obiect de activitate achizi˛ionarea fierului vechi sau Ónc„rcarea ∫i desc„rcarea vapoarelor.
™i eu mul˛umesc domnului senator Funar. A˛i vorbit 4 minute.
Œl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pe domnul senator Ion V„rg„u.
Grupul parlamentar mai are la dispozi˛ie 3 minute.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îNatura, Ón pericol!“. Ast„zi este Ziua Mediului ∫i este bine s„ marc„m acest important eveniment.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Asist„m, Ón ultima perioad,„ la majore schimb„ri climatice care au ca efect degradarea st„rii de normalitate Ón domeniul economic, cu grave repercusiuni Ón domeniul social.
Aceste schimb„ri sunt de natur„ s„ pun„ Ón pericol calitatea factorilor naturali de mediu: ap„, aer, sol, a florei ∫i faunei acvatice ∫i terestre ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„n„tatea ∫i via˛a oamenilor.
Datorit„ dezastrelor care s-au ab„tut asupra Rom‚niei, Ón ultima vreme, autorit„˛ile centrale ∫i locale s-au preocupat de Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor, ale alunec„rilor de teren, temperaturilor foarte sc„zute din timpul iernii ∫i acordarea de desp„gubiri ∫i ajutoare persoanelor afectate.
Desigur, aceast„ preocupare se impunea ∫i nu trebuie neglijat„, Óns„ trebuie s„ fie un semnal de alarm„ pentru viitor, trebuie s„ ne lupt„m s„ Ónl„tur„m cauza, ∫i nu efectul, pentru c„ acest lucru Óntotdeauna are rezultate mai bune ∫i resursele mobilizate sunt mai reduse.
Œn calitate de expert Ón probleme de mediu, am Óncercat, prin interven˛iile mele Ón Parlament, s„ atrag
aten˛ia Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor c„ dezastrele produse Ón ultima perioad„ sunt rezultatul polu„rii mediului ∫i, mai cu seam„, al efectului de ser„.
Am insistat foarte mult pe necesitatea existen˛ei unui program de Ómp„duriri, pentru c„, ∫tim cu to˛ii, p„durea este cea mai important„ barier„ biologic„ Ómpotriva polu„rii.
De asemenea, am insistat pe respectarea ∫i punerea Ón aplicare a Legii protec˛iei mediului, cu toate obliga˛iile ∫i r„spunderile ce revin marilor poluatori industriali, iar retehnologizarea ∫i dotarea cu echipamente moderne pentru captarea ∫i neutralizarea poluan˛ilor trebuie s„ devin„ prioritate pentru unit„˛ile industriale.
Un obiectiv important pentru Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ar trebui s„ Ól reprezinte educa˛ia popula˛iei Ón acest domeniu ∫i, cu p„rere de r„u, trebuie s„ spunem c„, Ón ultima perioad„, s-a neglijat acest aspect.
Domnule senator, v„ rog s„ m„ scuza˛i c„ intervin. V-a∫ ruga s„ concluziona˛i, a˛i dep„∫it termenul.
Domnule pre∫edinte, ∫i al˛ii au dep„∫it ∫i mai mult.
V„ rog.
## **Domnul Ion V„rg„u:**
Fac un apel c„tre toate institu˛iile implicate Ón protec˛ia mediului s„ g„seasc„ solu˛ii imediate de diminuare a acestui fenomen major, av‚nd Ón vedere faptul c„ resursele naturale sunt regenerabile ∫i, dac„ nu vor fi protejate, iar exploatarea lor nu va fi f„cut„ ra˛ional, genera˛iile viitoare vor avea de suferit ∫i vor fi private de un mediu curat ∫i s„n„tos.
Dezvoltarea durabil„ ofer„ un cadru prin care comunit„˛ile pot folosi resursele Ón mod eficient, pot crea infrastructuri eficiente, pot proteja ∫i Ómbun„t„˛i calitatea vie˛ii, pot crea noi activit„˛i comerciale care s„ le consolideze economia.
Ne poate ajuta s„ cre„m comunit„˛i s„n„toase care s„ poat„ sus˛ine at‚t genera˛ia noastr„, c‚t ∫i pe cele ce urmeaz„.
Stima˛i colegi,
Cu speran˛a c„ mesajul declara˛iei mele nu va r„m‚ne f„r„ ecou, doresc s„ Ónchei cit‚ndu-l pe Thomas Jefferson: îPrin urmare, pot spune c„ p„m‚ntul apar˛ine fiec„rei genera˛ii, pe durata existen˛ei sale, c„reia i se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 cuvine pe deplin ∫i Ón Óntregime. Nici o genera˛ie nu poate face datorii mai mari dec‚t pot fi pl„tite pe durata propriei existen˛e“.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului senator Ion V„rg„u.
Cu aceasta, timpul acordat declara˛iilor politice ale Grupului parlamentar al P.S.D. a expirat.
Œl invit la microfon pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare.
Ave˛i cuv‚ntul, microfonul central.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Domnule pre∫edinte, iar m-a˛i t„iat!
Nu v-am t„iat, Óns„ ultimii trei de la P.S.D. nu mai pot intra. Dac„ vre˛i s„ spune˛i c„ am t„iat pe cineva, l-am t„iat pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu, pe care Ól simpatizez foarte mult, pe domnul Sever ™ter, de asemenea, ∫i pe dumneavoastr„.
Regret, dar trebuie s„ Óncerca˛i, Ón cadrul grupului, s„ v„ Ómp„r˛i˛i timpul, astfel Ónc‚t s„ poat„ interveni toat„ lumea.
Domnule senator Dumitrescu, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn subordinea Cancelariei Primului-Ministru, Ón conformitate cu Legea nr. 9/1998, republicat„, ∫i cu actele normative de aplicare a acesteia, func˛ioneaz„ Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 care gestioneaz„ cererile de desp„gubire ale persoanelor izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor.
Œn urma Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940 dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, au fost remise Rom‚niei, Ón urm„ cu mul˛i ani, resursele financiare pentru desp„gubirea tuturor celor Óndrept„˛i˛i.
Legea-cadru care reglementeaz„ modalitatea acord„rii acestor desp„gubiri fixeaz„ un termen de ∫ase luni Ón care aceste sume trebuie acordate beneficiarilor, persoane Ón v‚rst„ care au avut de suferit, ori succesorilor acestora.
Cu toate acestea, marea majoritate a peten˛ilor nu au fost desp„gubi˛i nici dup„ mai mult de cinci ani, iar al˛ii au primit doar o mic„ parte din sumele cuvenite, sume care nu au fost indexate ∫i actualizate, conform prevederilor legale.
Declara˛iile publice ale primului-ministru C„lin Constantin Popescu-T„riceanu ∫i ale ministrului finan˛elor publice Sebastian Vl„descu, care au calificat recent, Ón emisiuni de radio ∫i televiziune, drept pozitive aceste activit„˛i, se afl„ Ón total contrast cu faptul c„, Ón ultima perioad„, Ministerul Finan˛elor Publice nu mai elibereaz„ nici un fel de sume Ón baza Legii nr. 9/1998, cu toate c„ acestea sunt prev„zute Ón bugetul de stat pentru anul 2006.
Toate acestea se petrec Ón contextul Ón care Uniunea European„ a avertizat oficial guvernan˛ii rom‚ni, Ónc„ din toamna anului trecut, s„ acorde o aten˛ie sporit„ aplic„rii corecte a legilor privind restituirea propriet„˛ilor.
Œmi exprim speran˛a c„ incorectitudinile ∫i Ónt‚rzierile Ón aplicarea legisla˛iei Ón materie, care au avut consecin˛e morale ∫i materiale asupra numeroaselor victime ale timpurilor de restri∫te din anii ’40, autorit„˛ile competente vor lua neÓnt‚rziat m„surile necesare pentru Óndreptarea acestei situa˛ii nedorite. Pe aceast„ cale, am Ón˛eles s„ atrag aten˛ia factorilor responsabili pentru luarea m„surilor legale corespunz„toare.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Stima˛i colegi,
Œnainte de a trece la punctul urm„tor de pe ordinea de zi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ verific prezen˛a Ón sal„. O s„-l rog pe domnul senator Funar s„ verifice prezen˛a Ón sal„.
Microfonul central, v„ rog.
|**Domnul Gheorghe Funar:**|**Domnul Gheorghe Funar:**| |---|---| |Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.|| |Antonie ™tefan Mihail|prezent| |Apostol Neculai|prezent| |Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel|absent<br>prezent| |Arion Viorel|prezent| |Athanasiu Alexandru|euroobservator| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Blaga Vasile|Guvern| |Bobe∫ Marin|absent| |Cazacu Cornelia|prezent„| |C‚mpeanu Radu Anton|prezent| |C‚rlan Dan|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Cintez„ Mircea|prezent| |Ciornei Silvia|euroobservator| |Cioroianu Adrian Mihai|prezent| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|absent| |Corodan Ioan|prezent| |Cozm‚nc„ Octav|prezent| |Cre˛u Corina|euroobservator| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|prezent| |Cuta∫ George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|Guvern| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |DÓncu Vasile|prezent| |Duca Viorel Senior|euroobservator| |Dumitrescu Ion Mihai|prezent| |Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 Dumitru Constantin absent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor absent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe Guvern Frunda György delega˛ie Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian prezent Gheorghe Constantin prezent Ha∫otti Puiu concediu medical Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion prezent Ilu∫c„ Daniel prezent Ion Vasile prezent Iorga Nicolae prezent Iorgovan Antonie prezent Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent Loghin Irina absent„ Lupoi Mihail prezent Maior George Cristian prezent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius prezent Markó Béla prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Mereu˛„ Mircea prezent Mih„escu Eugen euroobservator Mih„ilescu Petru ™erban prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan prezent Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Pascu Corneliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian prezent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad euroobservator Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel absent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent
Dac„ sunte˛i amabil s„ striga˛i numai absen˛ii, domnule senator Funar.
Mul˛umesc din suflet.
Arca∫ Viorel absent Berceanu Radu Mircea absent Bobe∫ Marin absent Diaconescu Cristian absent Dumitru Constantin absent Filipescu Teodor absent Geoan„ Mircea Dan absent Loghin Irina absent„ Onaca Dorel Constantin absent Popescu Irinel absent R„doi Ovidiu absent Sógor Csaba absent
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 |Stoica Ilie|absent| |---|---| |Str„til„ ™erban Cezar|absent| |Szabó Károly Ferenc|absent| |V„c„roiu Nicolae|absent| |Voiculescu Dan|absent| |Mul˛umesc.||
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Funar. Stima˛i colegi,
Din totalul de 137 de senatori, avem 92 prezen˛i, 6 la Guvern, 13 Ón delega˛ie ∫i un coleg bolnav. Prin urmare, suntem Ón cvorum ∫i v„ propun s„ trecem la discutarea ∫i aprobarea ordinii de zi.
Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi, altfel de cum v-a fost distribuit„, exist„ propuneri sau observa˛ii, sugestii? Nu pare s„ fie cazul.
Œn consecin˛„, voi supune la vot aprobarea ordinii de zi a ∫edin˛ei Senatului din 5 iunie 2006.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 70 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„.
V„ informez asupra programului de lucru.
Œntre orele 15,00 ∫i 19,30 urmeaz„ s„ lucr„m ast„zi. Am avut declara˛iile politice Óntre orele 15,00 ∫i 16,30.
De la ora 16,30 la ora 18,00 avem dezbaterea proiectelor de lege.
De la ora 18,00 la 19,30, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Œmi permit s„ v„ informez c„ ast„zi, Ón ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, Óntreb„rile, interpel„rile ∫i r„spunsurile vor fi transmise la radio, Ón direct. Œn consecin˛„, o s„ v„ rog s„ ne ˛inem c‚t mai bine de program ∫i s„ lucr„m eficient.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ informez c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, au fost depuse la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege pentru acceptarea Amendamentelor la Statutul Conferin˛ei de Drept Interna˛ional Privat de la Haga, adoptate la cea de-a XX-a Sesiune Diplomatic„ a Conferin˛ei de Drept Interna˛ional Privat la 30 iunie 2005 la Haga;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul func˛ionarilor publici;
— Lege pentru Ónfiin˛area comunei Criv„˛, jude˛ul C„l„ra∫i, prin reorganizarea ora∫ului Bude∫ti.
V„ rog s„ lua˛i not„ de aceast„ comunicare.
V„ propun, Ón continuare, s„ trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi. Este vorba de aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea unor ini˛iative legislative. Biroul permanent al Senatului v„ propune s„ adopt„m Ón procedur„ de urgen˛„, conform art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea ∫i adoptarea a dou„ ini˛iative legislative. Este vorba, Ón primul r‚nd, de proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Legea
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Permite˛i-mi s„ formulez dou„ Óntreb„ri pentru reprezentantul Guvernului, care sus˛ine procedura de urgen˛„ la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 656/2002 care, de fapt, vizeaz„ ca pentru to˛i beneficiarii acestei legi s„ se acorde acelea∫i privilegii ca ∫i pentru judec„tori ∫i procurori, inclusiv o compensa˛ie de 3 sau 5 salarii brute, Ónainte de Ónmorm‚ntare ∫i o compensa˛ie de 3 c‚∫tiguri brute dup„ Ónmorm‚ntare ∫i multe altele...
O prim„ Óntrebare: de ce nu a dat Guvernul o ordonan˛„ de urgen˛„ ca s„ rezolve aceast„ problem„, a∫a cum a procedat ∫i Ón cazul judec„torilor ∫i procurorilor?
™i cea de-a doua: de ce nu vine Guvernul cu un proiect de lege pentru salarizarea Ón Ónv„˛„m‚nt ∫i Ón medicin„, Ón procedur„ de urgen˛„, pentru a se acorda cadrelor didactice ∫i medicilor acelea∫i drepturi conferite prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 27/2006 pentru judec„tori ∫i procurori?
Mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Funar. Dac„ sunt alte comentarii? Dac„ nu, o s„ o invit din partea Guvernului pe domni∫oara Pocora. Microfonul nr. 8, v„ rog.
**Doamna Cristina Ancu˛a Pocora** _— secretar de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor senatori!
De∫i era o situa˛ie de urgen˛„, Ón cazul Legii nr. 656/2002, nu am dat o ordonan˛„ de urgen˛„, venim Ón fa˛a Parlamentului.
Modific„rile pe care le aduce acest proiect de lege se impun ∫i vizeaz„ modificarea corespunz„toare a anexei la Legea nr. 656/2002. Modificarea este necesar„ datorit„ faptului c„ art. 27 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 27/2006 se refer„ numai la coeficien˛ii de multiplicare, nu ∫i la celelalte drepturi conferite de fostul act normativ care reglementa salarizarea personalului oficiului, respectiv Ordonan˛a nr. 177/2002, expres abrogat„. Œn ceea ce prive∫te al doilea act normativ, noi solicit„m urgen˛a,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 deoarece este impus de integrare, este obliga˛ie impus„ de Tratatul Comunit„˛ii Europene, art. 12, prin care Rom‚nia ∫i-a asumat obliga˛ia de a interzice orice discriminare bazat„ pe na˛ionalitate. Acesta este obiectul acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, o s„ v„ supun la vot propunerea Biroului permanent al Senatului privind dezbaterea ∫i adoptarea, cu procedur„ de urgen˛„, a celor dou„ proiecte de lege.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 53 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, a fost aprobat„ procedura de urgen˛„ pentru adoptarea acestor ini˛iative legislative.
Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi. Este vorba de o propunere legislativ„ privind Ónfiin˛area Centrului Medical de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii din Bucure∫ti. Ini˛iativa este a Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
Domnul deputat Bogdan Pascu, liderul grupului, Ón numele ini˛iatorilor.
Microfonul nr. 9, v„ rog.
## **Domnul Bogdan Pascu** _— deputat_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate doamne ∫i domni senatori,
Œn calitate de ini˛iator al propunerii legislative privind Ónfiin˛area Centrului Na˛ional de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii, Bucure∫ti, doresc s„ v„ prezint, pe scurt, punctele for˛„ ale acestui proiect legislativ care prevede asigurarea bazei...
Domnule deputat Pascu, numai un moment! Stima˛i colegi,
Include ∫i pe domnul senator Lupoi, ∫i pe domnul senator Aron... V„ rog respectuos s„ p„stra˛i lini∫te pentru ca ini˛iatorul s„-∫i poat„ expune argumentele. Dac„ dori˛i s„ conversa˛i, proceda˛i a∫a cum este obi∫nuit la noi, pe coridor!
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule deputat Pascu.
V„ mul˛umesc.
Acest proiect presupune asigurarea asisten˛ei medicale de specialitate ∫i ortoprotezare, dup„ caz, a pacien˛ilor din Bucure∫ti ∫i din ˛ar„ cu afec˛iuni neuro ∫i locomotorii, asigurarea bazei de instruire pentru specializarea ∫i perfec˛ionarea personalului implicat Ón recuperarea complex„ realizat„ Ón echip„ ∫i ortoprotezare la copii.
Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ la ora actual„ Rom‚nia nu are un centru na˛ional de recuperare a copilului cu deficien˛e neuropsihomotorii, ca model de organizare, stabilire, standardizare a protocoalelor terapeutice la copilul cu patologie malformativ„ ∫i sechelar„. Aceast„ patologie necesit„ programe
terapeutice diferen˛iate ∫i personalizate, Ón func˛ie de dezvoltarea, v‚rsta, starea de nutri˛ie, mediul familial al copilului. De asemenea, mijloacele tehnice, dispozitivele ergo ∫i chinetoterapeutice, precum ∫i parametrii de aplicare a terapiei fizice sunt complet diferi˛i dec‚t cele pentru adul˛i. Œn aceste condi˛ii, se impune Ónfiin˛area...
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Domnule deputat Pascu,
V„ cer scuze.
A∫ ruga pe nepoata domnului senator Cuta∫ s„ p„r„seasc„...
Ini˛iator...
Atunci, v„ rog s„ trece˛i aici. V„ cer scuze! V„ rog, domnule deputat Pascu.
Œn aceste condi˛ii, se impune Ónfiin˛area Centrului Medical de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii, Bucure∫ti, care ar aduce avantaje clare cre∫terii num„rului de terapeu˛i ∫i a num„rului de cazuri tratate, realiz‚ndu-se, pe de o parte, atragerea de surse de finan˛are alternativ„ ∫i ob˛inerea de sponsoriz„ri pentru categoriile de copii cu diverse probleme de recuperare, realizate prin intermediul parteneriatului public-privat Ón activitatea de ortoprotezare ∫i sprijin din partea organiza˛iilor nonguvernamentale de profil, adaptarea cheltuielilor la cerin˛ele serviciului, consolidarea activit„˛ii de recuperare a copilului, organizarea activit„˛ii centrului conform cerin˛elor bolnavului cronic, ∫i nu dup„ regulile unui spital de urgen˛„, sporirea general„ a ofertei de servicii prin organizarea de nuclee de dimensiuni mici de tratamente la domiciliu, posibilitatea colabor„rii ∫i Ónfr„˛irii cu unit„˛i similare de profil din Comunitatea European„, dup„ modelul c„rora a fost construit ∫i dotat ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, legalizarea activit„˛ii de perfec˛ionare ∫i specializare a medicilor, chinetoterapeu˛ilor, psihoterapeu˛ilor, ergoterapeu˛ilor ∫i ortoprotezi∫tilor pentru copii, activitate care, Ón momentul de fa˛„, se face voluntar, f„r„ o urm„rire ∫i coordonare riguroas„.
Doresc s„ subliniez c„ avizele negative primite at‚t din partea Consiliului Economic ∫i Social, c‚t ∫i din partea Guvernului au la baz„ Hot„r‚rea Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului S„n„t„˛ii, precum ∫i prevederile art. 19 alin. 1-4 din Legea spitalelor nr. 270/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, potrivit c„rora reorganizarea, schimbarea sediului ∫i a denumirilor pentru spitalele publice se aprob„ prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii la propunerea conducerii spitalelor, cu avizul consiliului jude˛ean sau al consiliului local, dup„ caz, iar Ón cazul unit„˛ilor sanitare din subordinea ministerelor ∫i a institu˛iilor cu re˛ea sanitar„ proprie prin ordin sau decizie a ministrului ori a directorului institu˛iei, cu avizul Ministerului S„n„t„˛ii. Structura organizatoric„ a unit„˛ilor sanitare din subordinea ministerului ∫i institu˛iilor cu re˛ea sanitar„ proprie se stabile∫te cu avizul Ministerului S„n„t„˛ii.
Domnule deputat, o s„ v„ rog frumos s„ concluziona˛i.
A˛i avut o pledoarie foarte conving„toare. V„ rog s„ concluziona˛i.
Am terminat.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely.
Microfonul 10.
Punctul de vedere al Guvernului.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫a cum a subliniat ∫i ini˛iatorul, Ónfiin˛area unit„˛ilor sanitare cu paturi se poate face prin hot„r‚re de guvern ∫i, Óntruc‚t aceast„ prevedere este de strict„ interpretare, Guvernul nu poate s„ sus˛in„ ini˛iativa legislativ„ care dore∫te prin alt mod Ónfiin˛area acestui centru, cu toate c„ consider„m ∫i noi c„, pe fond, este necesar„ existen˛a unei astfel de institu˛ii de s„n„tate public„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea Comisiei pentru s„n„tate public„, domnul prof. dr. Dan Sab„u.
V„ rog s„ prezenta˛i raportul.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Plec‚nd de la afirma˛ia c„ fondul problemei bate forma, Ón situa˛ia asta, Comisia pentru s„n„tate public„ a votat Ón unanimitate necesitatea acestei decizii. Œn acela∫i timp, Guvernul are Ón vedere avizarea unui asemenea proiect, a∫a c„ am plecat de la ideea c„, Ón intervalul Ón care Comisia pentru s„n„tate public„ a Senatului se exprim„ p‚n„ c‚nd Comisia pentru s„n„tate a Camerei
Deputa˛ilor va decide, este posibil ca ministerul s„-∫i fac„ cunoscut„ decizia ∫i centrul s„ fie Ónfiin˛at.
Comisia, Ónc„ o dat„, a votat Ón unanimitate aceast„ formul„ care d„ o ∫ans„ Ón plus copiilor.
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, a˛i ascultat argumentele ini˛iatorului, punctul de vedere al Guvernului, raportul comisiei.
Dezbateri generale sunt? Domnul senator Terinte Radu. Microfonul 3.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Este surprinz„toare pozi˛ia ministerului, av‚nd Ón vedere c„ noi, la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, ne-am confruntat cu o situa˛ie deosebit„. Avem pe rol o anchet„, de fapt o investiga˛ie legat„ de situa˛ia copiilor cu handicap psihomotor din Br„ila ∫i Timi∫oara, situa˛ie dramatic„ care s-a produs sub ochii ministerului p‚n„ Ón 2004. Situa˛ia a ajuns Ón ni∫te centre, Ón coordonarea ministerului, astfel Ónc‚t ace∫ti copii au ajuns s„ fie trata˛i, efectiv, ca ni∫te legume.
Din 2004, c‚nd aceste centre au trecut Óntr-o administrare deosebit„, distinct„ de a ministerului, ∫i dup„ scandalul care a ie∫it Ón pres„, a trebuit s„ se sesizeze o funda˛ie american„ ca s„ arate Ón ce situa˛ie ne g„sim. Lucrurile s-au Óndreptat ∫i s-a dovedit c„ ace∫ti copii, Óntr-un cadru bine specializat ∫i cu o recuperare ∫tiin˛ific„, pot deveni utili societ„˛ii.
De aceea, eu sus˛in cu toat„ t„ria ∫i Grupul conservator invit„ to˛i colegii s„ fie al„turi de noi s„ vot„m aceast„ ini˛iativ„, fiindc„ avem nevoie de un centru bine specializat pentru ace∫ti copii.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului senator Terinte Radu.
Œn calitate de senator, domnule Dan Sab„u, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?
V„ rog, la microfonul central. Urmeaz„ domnul profesor G„ucan.
## **Domnul Vasile Ion**
**:**
™i aici!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## Unde e?
Urmat de domnul senator Vasile Ion. V„ rog, domnule senator.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„...
## Numai un moment, Dane!
Domnule senator, v„ rog s„ m„ scuza˛i. Avem doi colegi care au obliga˛ia s„-mi atrag„ aten˛ia despre ridicarea m‚inilor. Nimeni nu mi-a spus nimic. Deci nu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 este dec‚t o dorin˛„ a mea de a Óncerca s„ v„ dau cuv‚ntul Ón ordinea Ón care a˛i ridicat m‚inile.
Domnul senator Dan Sab„u, Ón nume personal. V„ rog, domnule senator.
Domnule pre∫edinte,
Dac„-mi permite˛i, voi ceda locul colegului din Comisia pentru s„n„tate public„, dat„ fiind insisten˛a dumnealui ∫i ca o dovad„ c„, personal, vreau s„ dau o m‚n„ de ajutor celor care iau cuv‚ntul. Dac„-mi permite˛i, dac„ considera˛i c„ trebuie s„-mi sus˛in punctul de vedere Ón continuare, voi r„m‚ne la pupitru.
V„ rog s„ sus˛ine˛i pe scurt.
Pe scurt.
Pe scurt, punctul de vedere este c„ avem nevoie de un asemenea centru. Opinia exprimat„ Ón leg„tur„ cu Guvernul nu mi se pare una realist„ ∫i Ómi voi corecta colegul, fiindc„ Guvernul are Ón curs de avizare un asemenea eveniment. Dac„ respect„m simetria legislativ„, Óntr-adev„r, era atributul dumnealor. Am ˛inut Óns„ ca Parlamentul s„ se al„ture, Ón mod semnificativ, unei decizii necesare care prive∫te copilul Ón Rom‚nia ∫i aceasta a f„cut ca Ón comisie s„ Óncerc„m s„ d„m un semnal Ón acest sens.
Nu mi se pare criticabil„ atitudinea Guvernului, pentru c„ este o atitudine tehnic„. Repet, nu este o atitudine a ministerului, este o atitudine tehnic„ a ministerului, este o atitudine tehnic„ a Guvernului ∫i suntem doar ca un suport al simplific„rii sau gr„birii acestei decizii.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnul profesor G„ucan, microfonul 2. Urmeaz„ domnul Ion Vasile.
De la Ónceput vreau s„ spun c„ Grupul P.R.M. va sus˛ine ini˛iativa colegilor no∫tri de la Camera Deputa˛ilor, pe deplin justificat„, ∫i este normal s„ for˛„m Guvernul s„ mearg„ mai repede Ón aprobarea Ónfiin˛„rii unei astfel de institu˛ii at‚t de necesar„ Ón Rom‚nia.
Este cunoscut„ cazuistica extraordinar„ a copiilor cu deficien˛e psihomotorii ∫i un astfel de centru, aflat Óntr-un mare centru universitar, va avea sigur ceea ce numeam ∫i numim noi Ón medicin„ efectul de centru metodologic de formare a altor cadre Ón jude˛ele din ˛ar„.
A∫a Ónc‚t felicit„m ini˛iatorii ∫i suntem siguri c„ ministerul va ˛ine cont de presiunea Parlamentului Ón gr„birea Ónfiin˛„rii acestei institu˛ii. Sigur, ea poate func˛iona, dar, fiind opinia mondial„ ∫i a Uniunii Europene asupra unei astfel de patologii, s-ar putea s„ func˛ioneze ca o institu˛ie care s„ se sus˛in„ singur„ financiar, f„r„ s„ fie nevoie de sus˛inerea Ministerului S„n„t„˛ii.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator G„ucan. Domnul senator doctor Ion Vasile. Microfonul 3.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cu o mare surpriz„, descop„r valen˛ele sociale at‚t ale Partidului Conservator, c‚t ∫i dorin˛a de afirmare a unor partide care, nu mai pu˛in cu o s„pt„m‚n„ Ónapoi, refuzau discutarea acestui proiect de lege.
Vreau s„ v„ spun c„ sunt, Ómpreun„ cu grupul pe care Ól reprezint, Grupul P.S.D., Ón totalitate de acord cu promovarea acestei ini˛iative ∫i cred c„ sunt Ón asentimentul tuturor colegilor din Senat, pentru c„ a∫ vrea s„ aduc la cuno∫tin˛„ colegilor mei imaginile sau acele imagini devastatoare care erau prezentate, c‚ndva, Ón Europa Occidental„ privind ni∫te copii cu deficien˛e psihomotorii, care au ∫ifonat foarte serios imaginea ˛„rii la acele vremuri.
Cu speran˛a c„ acest centru va fi nu numai un centru central na˛ional, c‚t va fi ∫i un centru metodologic pentru restul teritoriului Rom‚niei, pentru c„ avem Ónc„ de rezolvat numeroase situa˛ii Ón care se afl„ astfel de copii, Ónc„ o dat„ spun c„ Grupul nostru parlamentar sus˛ine aceast„ ini˛iativ„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale mai dore∫te s„ intervin„ cineva?
Nu.
## Stima˛i colegi,
Vom trece la adoptarea raportului, care este un raport de admitere, cu amendamentele din anexa nr. 1, amendamente admise.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
V„ rog s„ vota˛i.
Cine este pentru? Œmpotriv„ sau ab˛ineri?
Cu 67 de voturi pentru, 6 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost adoptat raportul cu amendamentele admise.
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
## **Domnul Vasile Ion**
**:**
## List„!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ rog? Din partea Grupurilor P.S.D. ∫i P.R.M. s-a solicitat list„. Rog secretariatul, list„,
Liderul de grup a solicitat.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
Rog, liste cu vot. Permite˛i-mi s„ v„ felicit ∫i s„ mul˛umesc ini˛iatorilor pentru ini˛iativ„ ∫i pentru prezentarea f„cut„ ast„zi.
V„ propun s„ trecem, stima˛i colegi, la punctul 4 de pe ordinea de zi. Este vorba de propunerea legislativ„ cu privire la prevenirea accidentelor din mediul subteran speologic ∫i organizarea activit„˛ii de salvare din mediul subteran speologic.
Este o ini˛iativ„ pluripartit„ a unor senatori ∫i deputa˛i care reprezint„ principalele partide din Parlament.
Din partea ini˛iatorilor, cine dore∫te s„ prezinte? Este cineva? Domnul deputat P.N.L. Cornel Popa, domnul deputat P.C. Eduard Hellvig, domnul senator P.D. Radu fi‚rle, domnul deputat U.D.M.R. Peter Lakatos ∫i domnul deputat P.S.D. Claudiu Pop.
Din partea ini˛iatorilor dore∫te s„ sus˛in„ cineva? Nu pare s„ fie cazul.
Din partea Guvernului, tot domnul secretar de stat, domnul Ervin Zoltán Székely, c„ e cu salvarea....
V„ rog, microfonul 10.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Guvernul a avut c‚teva observa˛ii la acest proiect de lege pe care ini˛iatorii le-au acceptat ∫i, Ón aceste condi˛ii, Guvernul sus˛ine adoptarea propunerii legislative, consider‚nd c„ este necesar„ o organiza˛ie profesionist„ care s„ intervin„ Ón aceste situa˛ii de accidente subterane.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea Comisiei pentru s„n„tate public„, domnul prof. dr. Dan Sab„u, pre∫edintele comisiei.
V„ rog s„ prezenta˛i raportul.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia pentru s„n„tate public„ a Senatului s-a exprimat. Un vot favorabil Ónso˛e∫te aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, dat fiind inten˛ia de a cre∫te nivelul de competen˛„ al ajutorului Ón caz de accident Ón subteranul speologic.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale dore∫te s„ intervin„ cineva? Nu pare s„ fie cazul.
Stima˛i colegi, avem o propunere legislativ„, avem un raport de admitere cu amendamentele prev„zute Ón anex„. Guvernul sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.
Œn consecin˛„, voi supune votului aprobarea raportului, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1, amendamente admise.
## V„ rog s„ vota˛i.
Cu 55 de voturi pentru, 12 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, a fost aprobat raportul ∫i amendamentele.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public.
Este o ini˛iativ„ a domnului deputat P.N.L. Corneliu Momanu. Nu-l v„d aici, Ón consecin˛„, o s„ rog din partea Guvernului, Ministerul Justi˛iei, doamna Katalin Kibedi.
Microfonul 9, v„ rog.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
La aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, punctul de vedere al Guvernului a fost favorabil de la Ónceput, dar, cu dou„ observa˛ii din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri care au fost Ónsu∫ite Ón forma Ón care trebuiau reformulate articolele 2 lit. a) ∫i, respectiv, art. 12 lit. c) din lege.
Suntem pentru adoptarea acestei ini˛iative legislative Ón forma Ón care apare ea Ón raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter.
V„ mul˛umesc.
Raportul este de admitere, adoptat cu unanimitate de voturi. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, iar Guvernul, cu observa˛iile pe care le-a f„cut.
Sunt dou„ amendamente formulate de doamna senator Cornelia Cazacu, care au fost adoptate de c„tre comisie.
Œn raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale.
Dac„ sunt colegi care doresc s„ intervin„? Nu este cazul.
Œn consecin˛„, v„ supun aprob„rii raportul de admitere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu amendamentele care figureaz„ Ón anexa
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 nr. 1, propuse de doamna senator Cornelia Cazacu ∫i adoptate Ón unanimitate.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Cine este de acord cu aprobarea raportului, cu amendamentele admise?
Cu 91 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, a fost aprobat raportul ∫i amendamentele din anexa nr. 1.
V„ voi supune acum la vot propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 64 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, a fost adoptat„ propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public.
Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 31 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalit„˛ilor la Ónregistrarea Ón registrul comer˛ului a persoanelor fizice, asocia˛iilor familiale ∫i persoanelor juridice, Ónregistrarea fiscal„ a acestora, precum ∫i la autorizarea func˛ion„rii persoanelor juridice.
Este o ini˛iativ„ a Grupului Partidului Conservator din Camera Deputa˛ilor.
Doamna Cornelia Ardelean, din partea ini˛iatorilor, prezint„ proiectul.
Ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul 8, v„ rog.
## **Doamna Cornelia Ardelean** — _deputat_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Propunerea legislativ„ vizeaz„ prelungirea termenului de la 3 la 6 luni pentru numirea unui lichidator, Ón cazul lichid„rii societ„˛ilor comerciale, ∫i, de asemenea, vizeaz„ ca societ„˛ile care sunt radiate f„r„ lichidare, radiate din oficiu din registrul comer˛ului, Ón cazul acestor societ„˛i bunurile s„ revin„ asocia˛ilor.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Guvernului doamna secretar de stat Katalin Kibedi.
Microfonul 9, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
™i Ón aceast„ situa˛ie este vorba de o ini˛iativ„ legislativ„ care Ó∫i g„se∫te justificarea Ón aplicarea Ón practic„ a legii.
A fost dat un aviz favorabil, sub rezerva Ónsu∫irii observa˛iilor. A∫a cum rezult„ din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, s-au adus corecturile necesare, de aceea ∫i noi sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul este de admitere, cu amendamentele din anexa nr. 1, prin care ni se propun amendamente de reformulare, Ónsu∫ite de domnul senator Gavril„ Vasilescu.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect, iar Comisia economic„, industrii ∫i servicii a avizat favorabil ini˛iativa legislativ„.
Legea are caracter ordinar, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La dezbateri generale, dac„ sunt colegi care doresc s„ intervin„?
Domnul senator Gavril„ Vasilescu, microfonul central, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn situa˛ia Ón care a˛i constatat ∫i dumneavoastr„, toat„ lumea este de acord, nu a∫ avea de ad„ugat dec‚t urm„torul lucru, adic„, îtoat„ lumea“ Ónseamn„ Consiliul Legislativ, Ónseamn„ Guvernul, Ónseamn„ Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i avizele care s-au dat de celelalte comisii care le-au v„zut. Un singur lucru vreau s„ v„ spun.
Din punct de vedere practic, de fapt, prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se Óndreapt„ o anumit„ inechitate care se Ónt‚mpla Ón cazul lichid„rilor societ„˛ilor comerciale, aceast„ situa˛ie de inechitate ∫i de u∫oar„ nedreptate care se r„sfr‚ngea asupra asocia˛iilor este rezolvat„.
Œn numele meu ∫i al Grupului parlamentar al Partidului Conservator, cu acest mandat, sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dac„ mai sunt al˛i colegi care doresc s„ intervin„ Ón dezbaterile generale?
Domnul senator Dinescu.
V„ rog, microfonul 1.
Domnule pre∫edinte, a∫ Óncepe prin a face o precizare de principiu.
Grupul nostru parlamentar va sus˛ine toate ini˛iativele colegilor no∫tri care au menirea fie de a corecta, fie de a completa anumite prevederi legislative, iar Ón cazul Ón spe˛„ sus˛inem ini˛iativa.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Nu este cazul.
V„ supun atunci la vot raportul comisiei, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1. Guvernul sprijin„ acest proiect.
V„ rog s„ vota˛i.
Raportul, cu amendamentele admise, a fost adoptat cu 70 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Œn continuare, v„ supun la vot propunerea legislativ„ pentru adoptarea Legii pentru modificarea ∫i completarea art. 31 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalit„˛ilor la Ónregistrarea Ón registrul comer˛ului a persoanelor fizice, asocia˛iilor familiale ∫i persoanelor juridice, Ónregistrarea fiscal„ a acestora, precum ∫i la autorizarea func˛ion„rii persoanelor juridice.
V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.
Legea a fost adoptat„ cu 71 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
Mul˛umim doamnei deputat Ardealean.
Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2002 privind organizarea activit„˛ii de expertiz„ tehnic„ judiciar„ ∫i extrajudiciar„.
Este o propunere legislativ„ ini˛iat„ de domnul deputat Ioan Oltean, Partidul Democrat, Augustin Zegrean, Partidul Democrat, ∫i Mircea Man, Partidul Democrat.
Dac„ vreunul dintre ini˛iatori este prezent? Nu pare s„ fie cazul.
Din partea Guvernului o invit pe doamna Katalin Kibedi s„ ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Punctul de vedere al Guvernului nu este unul favorabil.
## V-a∫ re˛ine aten˛ia doar cu dou„ argumente.
Ceea ce se prevede prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ar necesita, pe de o parte, l„rgirea competen˛ei ∫i atribu˛iilor Consiliului Superior al Magistraturii Ón domeniul reglement„rii activit„˛ii expertizei judiciare.
Or, Ón lipsa unei astfel de reglement„ri exprese ∫i chiar a avizului C.S.M.-ului, credem c„ ne afl„m Ón situa˛ia de a nu putea corela cele dou„ texte de lege.
O alt„ dispozi˛ie care contravine dispozi˛iilor Codului de procedur„ civil„, impun‚ndu-se ca numai la consultarea p„r˛ilor s„ fie numit un expert ∫i prin acest mod noi am Ónc„lca posibilitatea ∫i a instan˛ei ca din oficiu s„ dispun„ aceast„ prob„.
De aceea, nu sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ón forma Ón care ea este expus„.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Raportul este de respingere.
Am primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital. Œn raport poate s„ fie citit„ o motiva˛ie destul de consistent„ Ón urma c„reia comisia a ajuns la aceast„ solu˛ie.
Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ Ón cadrul dezbaterilor generale dore∫te s„ intervin„ cineva?
V„ rog, domnul senator Vasilescu. Microfonul central, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea numai s„ fac o precizare sau, mai exact, o completare.
Consiliul Superior al Magistraturii, prin semn„tura pre∫edintelui, avizeaz„ nefavorabil aceast„ propunere legislativ„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## ™i eu v„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Dac„ nu mai sunt interven˛ii generale, v„
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ av‚nd ca obiect modificarea ∫i completarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 Legii nr. 156/8.04.2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activit„˛ii de expertiz„ tehnic„ judiciar„ ∫i extrajudiciar„.
Este vorba de o ini˛iativ„ a unui grup, nu numai important, ci ∫i semnificativ, de senatori ∫i deputa˛i.
Din partea ini˛iatorilor, domnul senator Basgan, microfonul 8.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimat Senat,
Ini˛iativa respectiv„, a∫a cum s-a ar„tat, prive∫te expertiza judiciar„ ∫i expertiza extrajudiciar„.
Acest proiect de lege a avut un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i Consiliului Superior al Magistraturii, aviz care de fapt este principal, Óntruc‚t aceasta este institu˛ia care reglementeaz„ politica Ón domeniul justi˛iei.
Este un aviz negativ din partea Ministerului Justi˛iei. Ini˛iatorii au luat Ón discu˛ie absolut toate punctele de vedere exprimate ∫i au f„cut mai mult de 24 amendamente, care, Óns„, nu au fost discutate Ón comisie.
Este un viciu de procedur„ Ón cazul Ón spe˛„, motiv care ne determin„ s„ v„ solicit„m s„ retrimite˛i acest proiect de lege la comisie ∫i cu prorogarea termenului la 60 zile.
Nu a∫ vrea s„ intru Ón restul problemelor care privesc fondul legat de punctul de vedere al Ministerului Justi˛iei care, practic, contravine ∫i Directivelor Comunit„˛ii Europene ∫i altor aspecte care sunt prev„zute prin lege ∫i Codul de procedur„ penal„.
## V„ mul˛umesc.
Doamna Katalin Kibedi, din partea Guvernului, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9, v„ rog.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn forma care a fost Ónaintat„ Guvernului s-a comunicat oficial punctul de vedere, s-a revenit, practic, cu o alt„ form„ ∫i un alt proiect care, din punctul nostru de vedere, are mai multe caren˛e.
Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ atrag aten˛ia asupra art. 5 care permite ca exper˛ii judiciari s„ fie organiza˛i ca societ„˛i comerciale, or plenul Senatului, pe o ini˛iativ„ legislativ„ similar„ dat„, de pild„, consilierilor juridici, deci o modificare a Legii nr. 514/2003, tocmai acest lucru a subliniat, c„ o activitate de interes public, a∫a cum este ∫i aceea a exper˛ilor, av‚nd Ón vedere c„ expertizele lor pot constitui probe foarte importante at‚t Ón procesul civil, c‚t ∫i Ón procesul penal, nu po˛i s„ la∫i la latitudinea ∫i pe modul de organizare a societ„˛ilor comerciale.
Pe de alt„ parte, ceea ce mai este de remarcat, c„ se face trimitere la vicii de procedur„, corel„ri cu Codul de procedur„ civil„ ∫i penal„ neexist‚nd, Óntruc‚t se vorbe∫te despre refuzul justificat al expertului de a nu
depune un raport de expertiz„ Ón lipsa pl„˛ii onorariului, or acesta nu este un viciu de procedur„, este vorba de o situa˛ie Ón care expertul nu poate fi tras la r„spundere.
De altfel, chiar pe capitolul procedurii disciplinare ∫i a sanc˛iunilor disciplinare aplicabile are Ónc„ un neajuns acest proiect, av‚nd Ón vedere c„ nu reglementeaz„, de pild„, care este institu˛ia care trebuie s„ efectueze cercetarea prealabil„ a faptei ∫i care este, pe urm„, derularea. Se poate, eventual, deduce c„ ministrul justi˛iei este cel care va putea modifica un ordin de sanc˛ionare a unui expert ∫i, pe urm„, s„ se adreseze instan˛ei de contencios.
Av‚nd Ón vedere aceste caren˛e, nu putem sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
O s„ dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru a prezenta raportul, dar cu rug„mintea s„ v„ referi˛i ∫i la propunerea formulat„ de ini˛iator privind retrimiterea la comisie ∫i prelungirea termenului la 60 de zile.
V„ rog, domnul Eckstein Kovács Péter.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul este de respingere, caracterul legii este de lege ordinar„, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri v„ propune s„ fi˛i de acord cu propunerea ini˛iatorilor. Œntr-adev„r, este vorba de un num„r semnificativ de colegi senatori care au Ónaintat aceast„ propunere ∫i v„ sugerez, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i votului prelungirea termenului, Óntruc‚t poim‚ine am intra Ón adoptarea tacit„ ∫i dac„ plenul este de acord cu prelungirea termenului, cred c„ solu˛ia retrimiterii la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este una judicioas„.
V„ mul˛umesc. La dezbateri generale, v„ rog. Domnul Chelaru, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte.
Este adev„rat c„ ne afl„m Ón situa˛ia unei ini˛iative legislative extrem de complexe.
Este tot la fel de adev„rat c„ num„rul mare de ini˛iatori, nu to˛i speciali∫ti pe domeniu, au Óncercat s„ vin„ Ón fa˛a Senatului ∫i a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cu o lege complet„.
Cum perfec˛iune nu exist„, nici ini˛iatorii nu au reu∫it acest lucru. Au reu∫it, Óns„, s„ reglementeze un domeniu f„r„ s„-l revolu˛ioneze neap„rat, a∫a cum se Óncearc„ ast„zi s„ se revolu˛ioneze sistemul probator, de exemplu, din justi˛ie.
Pentru c„ exist„ bune inten˛ii ∫i pentru c„ am v„zut Ón proiectul de lege o serie de prevederi absolut
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 necesare ∫i esen˛iale Ón desf„∫urarea activit„˛ii de expertiz„ judiciar„ ∫i extrajudiciar„ ∫i pentru c„ m„ g‚ndesc c„, Óntr-adev„r, sistemul probator din Rom‚nia trebuie Ónt„rit, cererea pe care unul dintre ini˛iatori, domnul Basgan, a f„cut-o, de retrimitere a propunerii legislative la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, de reanalizare, inclusiv a celor 24 modific„ri de amendamente pe care dumnealor le propun ∫i, eventual, o Ómbun„t„˛ire a textului, Ómpreun„ cu prelungirea termenului, cred c„ poate primi acceptul nostru.
Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pe care Ól reprezint acum la microfon, va vota pentru prelungirea termenului ∫i pentru retrimiterea la comisie.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Iorga, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Cred c„ ini˛iatorul are dreptate. Menirea Senatului, spun eu, mai ales c„ suntem prima Camer„ sesizat„, este de a da legi c‚t mai bune — am Ón˛eles cu to˛ii c„ nu s-au discutat foarte multe amendamente. Cred c„ Ón momentul Ón care ∫i domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter Ó∫i d„ acceptul, Comisia juridic„, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pronun˛‚ndu-se ∫i ea Ón acest sens, cred c„ plenul Senatului poate dispune ∫i prorogarea termenului de 60 de zile ∫i retrimiterea la comisie.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota Ón aceste sens.
Mul˛umesc domnului senator Iorga.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, stima˛i colegi, o s„ v„ supun la vot prelungirea termenului la 60 de zile ∫i retrimiterea ini˛iativei legislative la comisie.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Cu 74 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, propunerea a fost retransmis„ Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ propun s„ trecem la punctul 9 din ordinea de zi. Este vorba de o propunere legislativ„ privind retrocedarea unor bunuri imobile, care au apar˛inut cultelor religioase, ∫i a unor terenuri agricole ∫i forestiere.
Este o propunere care a fost prezentat„ de domnii senatori Dan Voiculescu ∫i domnul deputat Nicolae Popa, din partea Partidului Conservator.
Din partea ini˛iatorilor o s„-l invit pe domnul Nicolae Popa s„ prezinte.
Microfonul 9. Este un loc liber special pentru dumneavoastr„, domnule deputat.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Nicolae Popa** — _deputat_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Propunerea legislativ„ privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase ∫i a unor terenuri agricole ∫i forestiere se refer„, Ón primul r‚nd, la acest principiu al propor˛ionalit„˛ii, retroced„ri Ón func˛ie de num„rul de enoria∫i.
De ce spun acest lucru?
Œn Transilvania sunt conflicte extraordinar de mari, poate f„r„ precedent Ón perioada aceasta. Parohiile ortodoxe din Transilvania provenite din comunit„˛ile grecocatolice se confrunt„ cu situa˛ii extrem de dificile, Ón contextul apari˛iei ∫i aplic„rii Legii nr. 247/2005 privind problemele propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente. Exist„ situa˛ii Ón care unit„˛ile biserice∫ti ortodoxe nu primesc nimic, deoarece greco-catolicii, conform extraselor de Carte Funciar„, unele dintre acestea modificate dup„ 1990, primesc aproape totul, f„r„ ca legiuitorul s„ procedeze la identificarea unor solu˛ii compensatorii.
Noi am g‚ndit aceast„ lege special„ nu s„ favoriz„m pe cineva, s„ defavoriz„m pe altcineva, dar ne-am g‚ndit ca aceast„ lege special„ s„ aib„ Ón vedere repara˛iile de rigoare care sunt imperios necesare.
Domnule deputat, dac„ m„ iube∫ti, vino spre 2000...
Vin spre 2000.
Mul˛umesc.
™i, bineÓn˛eles, prin acel decret din 1948 s-a impus cu obligativitate retrocedarea ∫i trecerea la cultul ortodox.
Noi ce vrem, de fapt, prin acest proiect de lege?
Noi nu putem s„ ne facem c„ nu vedem conflictele din Transilvania. Preasfin˛i˛ii Andrei Arhiepiscopul de Alba Iulia ∫i Mitropolitul Bartolomeu Ón fiecare zi ne trimit scrisori prin care arat„ deschiderea conflictelor dintre ortodoc∫i ∫i greco-catolici. Noi, prin Legea nr. 247/2005, nu am avut Ón vedere urm„rile ∫i consecin˛ele aplic„rii acestui proiect de lege, iar noi trebuie s„ venim acum ∫i s„ facem aceste repara˛ii.
V„ spun foarte sincer c„, dup„ opinia mea, nimic nu este mai periculos dec‚t conflictul religios, iar noi, ca legiuitori, nu putem s„ ne facem c„ nu vedem, nu putem s„ ne b„g„m capul îca stru˛ul Ón nisip“ ∫i s„ trecem mai departe, pentru c„ ei a∫teapt„ de la noi, legiuitorii acestei ˛„ri, s„ venim ∫i s„ ne implic„m Ón aceste conflicte care apar Ón fiecare zi Ón Transilvania ∫i s„ adopt„m un proiect de lege sau o lege care s„ rezolve aceste probleme care se ridic„ Ón fiecare zi Ón Transilvania.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
™i eu mul˛umesc domnului deputat Nicolae Popa pentru introducere.
Din partea Guvernului, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 8, v„ rog.
**Domnul Teodor C„t„lin Nicolescu** — _vicepre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege. Motivele noastre, pe scurt, ar fi urm„toarele:
Œn primul r‚nd, rela˛iile juridice pe care acest proiect urmeaz„ s„ le aib„ Ón vedere sunt reglementate de alte texte de lege, Ón special de Legea nr. 247/2005.
Œn acela∫i timp, ∫i acesta este cel de-al doilea argument care trebuie avut Ón vedere, Ón mod deosebit, lu‚nd Ón vedere c„ deja, Óntr-o spe˛„, Ón fa˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, instan˛a european„ a declarat admisibil„ pl‚ngerea Parohiei Greco-Catolice S‚mb„ta Bihor, Ómpotriva Rom‚niei, modalitatea propus„ de restituirea propriet„˛ilor, excepteaz„ principiul _restitutio in integrum_ venind cu un alt principiu, principiul propor˛ionalit„˛ii, un principiu care nu este at‚t de restituire, c‚t ∫i de constituire a dreptului de proprietate. Acestea fiind spuse, Guvernul nu sus˛ine proiectul de lege.
Mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea Comisiei juridice de numiri, disciplina, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul senator Eckstein Kovács Péter, ave˛i cuv‚ntul.
Comisia a adoptat cu majoritate de voturi un raport de respingere, pe considerentul c„ problematica este reglementat„ de Legea nr. 501/2001, respectiv prin Legea nr. 247/2005.
Œn cadrul raportului este inserat un amendament respins al domnului senator Gavril„ Vasilescu.
Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ a avizat favorabil propunerea legislativ„, iar Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i a transmis un aviz negativ. Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
## V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale, stima˛i colegi.
Domnul senator Funar, o Óntrebare.
V„ rog, microfonul central pentru domnul senator Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am o Óntrebare ∫i pentru reprezentantul Guvernului, ∫i pentru ini˛iator.
S-a subliniat c„ exist„ dou„ acte normative Ón vigoare care reglementeaz„ aceast„ problem„.
Œntrebarea: de ce nu este rezolvat„ problema ∫i de ce exist„ riscul unor conflicte Óntre credincio∫ii ortodoc∫i ∫i greco-catolici sau invers?
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Guvernului, cine dore∫te s„ r„spund„? Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. Microfonul nr. 8, v„ rog.
Problema este Ón curs de rezolvare.
S„ nu uit„m c„ Legea nr. 247/2005 a Ónceput s„ fie aplicabil„ abia dup„ data de 30 noiembrie, data la care a expirat termenul de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate.
Œn acela∫i timp, vreau s„ v„ informez c„ se caut„ alte solu˛ii care s„ fie Ón conformitate cu jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului ∫i cu principiile de drept, Ón solu˛ionarea acestor diferende ap„rute Óns„ punctual, pentru c„ nu a∫ vrea s„ generaliz„m, s„ ajungem la concluzia c„ Ón Ardeal e, a∫a, un fel de r„scoal„ general„.
V„ mul˛umesc. Œntrebarea era adresat„ ∫i ini˛iatorului. Ave˛i un minut, domnule Popa. V„ rog. Microfonul nr. 9.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este adev„rat ∫i se cunoa∫te de mult aceast„ situa˛ie extrem de delicat„ Ón Transilvania ∫i Ón special Ón Ardeal. Totu∫i, Guvernul nu a catadicsit s„ creioneze o solu˛ie a acestor probleme compensatorii, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu excead„ ∫i s„ nu escaladeze aceste conflicte. Guvernul n-a venit cu nici o solu˛ie ∫i iat„ c„, Ón fiecare zi, Ón Ardeal, se deschid noi focare — nu de grip„ aviar„ — noi focare religioase pe aceast„ tem„.
Vreau s„ v„ informez, doamnelor ∫i domnilor senatori, ∫i Ón jude˛ul Alba, dar ∫i Ón alte jude˛e — Mure∫, Cluj ∫i a∫a mai departe — sunt sate Óntregi Ón care nu exist„ un credincios greco-catolic, dar, datorit„ faptului c„ ei de˛in documente ∫i au acte, au revendicat l„ca∫ele de cult, au revendicat terenurile ∫i, bineÓn˛eles, casele parohiale, iar ortodoc∫ii, care sunt 100% acolo, au r„mas f„r„ aceste bunuri. Unde s„-∫i desf„∫oare ei ritul religios? Spune˛i-mi dumneavoastr„ unde.
Sigur c„, la un moment dat, pentru c„ de˛in aceste titluri de proprietate, au dreptul, dar noi, ca legiuitori,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 trebuie s„ ne g‚ndim ce facem Ón aceast„ situa˛ie, cum rezolv„m aceste probleme extrem de importante.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Dezbateri generale. Domnul senator Gavril„ Vasilescu. Microfonul central.
Domnul senator ™ter, v„ rog, dumneavoastr„ Ónt‚i ∫i urmeaz„ domnul senator Gavril„ Vasilescu. Microfonul nr. 3.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Situa˛ia actual„ este extrem de delicat„. Vreau s„ v„ spun c„ ∫i la Satu Mare, luna trecut„, s-a c‚∫tigat Ón instan˛„ Catedrala greco-catolic„ ∫i a fost retrocedat„. Conform legii, este normal s„ fie retrocedat„, dar, dac„ mergem Ónapoi, Ón istorie, o s„ vedem c„ aceste bunuri, care au fost ale Bisericii greco-catolice, practic, au fost bunurile str„bunilor no∫tri care, la r‚ndul lor, au fost greco-catolici ∫i au devenit ortodoc∫i. Aceast„ situa˛ie, Ón fiecare sat din Ardeal... Dac„ exist„ un singur credincios greco-catolic care ar solicita s„ i se retrocedeze biserica, este pus Ón situa˛ia s„ i se retrocedeze biserica, ∫i ceilal˛i, to˛i credincio∫ii, s„ r„m‚n„ f„r„ aceste bunuri.
Eu nu spun c„ aceast„ situa˛ie este normal„. Este anormal„ ∫i, de aceea, ar trebui s„ g„sim o solu˛ie de rezolvare a acestei probleme, iar modul de rezolvare, a∫a cum a fost pus aici, mi se pare extrem de corect, pentru c„, dac„ majoritatea din localitatea respectiv„ a r„mas ortodox„, este normal ca s„ Ói r„m‚n„ ei acel bun pe care l-a mo∫tenit din mo∫i str„mo∫i, chiar dac„ au o alt„ religie, ∫i s„ Ói desp„gubeasc„ pe cei care sunt o minoritate.
Este o gre∫eal„ a noastr„ ∫i poate c„ ar trebui s„ analiz„m mai bine aceast„ problem„ ∫i s„ g„sim o solu˛ie, ca s„ o rezolv„m.
Eu, personal, o s„ votez pentru aceast„ lege. Mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator ™ter. Domnul senator Gavril„ Vasilescu. Se preg„te∫te domnul senator Dinescu. Microfonul central, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este foarte adev„rat c„ legisla˛ia prevede multe... reglementeaz„ Ón mare problema restituirii propriet„˛ii, dar noi nu suntem Óntr-o situa˛ie de restituire a propriet„˛ii a∫a, oricum, ci suntem Óntr-o situa˛ie special„ de restituire a acestei propriet„˛i. ™i p„rerea mea este c„ se poate ˛ine cont, Óntr-adev„r... deocamdat„ este prima propunere legislativ„ ∫i cred c„ este ∫i cea corect„, care poate s„ reglementeze problema retroced„rii sau clarific„rii problemei patrimoniului Óntre cele dou„ culte — ortodox ∫i greco-catolic.
Spunea˛i dumneavoastr„ — s„ ∫ti˛i c„ ∫tiu —, domnule pre∫edinte, c„ suntem Ón 5.06.2006, dar, uita˛i-v„, tot ceea ce s-a Ónt‚mplat cu propriet„˛ile Óncep‚nd cu anul 1700, deci tot dintr-o problem„ conjunctural„, dintr-o problem„ economic„, politic„, social„, s-a ajuns ca, la un moment dat, o parte dintre ortodoc∫i s„ se uneasc„ cu Roma ∫i a∫a a ap„rut aceast„ Biseric„ greco-catolic„. Iat„ c„, mai t‚rziu, prin anul 1948, dac„ nu gre∫esc, greco-catolicii...
Te superi, domnule senator, dac„ te rog ∫i pe dumneata s„ vii spre 2000?
V-am spus c„ ∫tiu Ón ce zi suntem ast„zi. Dar a∫a cum au evoluat din punct de vedere istoric ∫i propriet„˛ile — ∫i asupra propriet„˛ii vreau s„ m„ refer, pentru c„ are direct„ leg„tur„ cu ceea ce dorim noi s„ reglement„m Ón momentul de fa˛„. Dac„ merge˛i Ón Ardeal, o s„ vede˛i c„ sunt biserici dinainte de 1600. La 1700 s-au unit ∫i a ap„rut ca un cult Biserica grecocatolic„.
Deci o perioad„ de timp, din 1948, dac„ nu gre∫esc, ∫i p‚n„ Ón 2000, nu exista — v„ pot spune — cultul greco-catolic, nu f„cea parte din categoria celor 14 culte recunoscute, ci unul tolerat, cultul romano-catolic.
Œn momentul de fa˛„, deosebirea dintre modul Ón care este privit„ proprietatea de c„tre cele dou„ culte — cred c„ de aici pornesc toate discu˛iile ∫i de aici pornesc toate problemele ∫i cred c„ solu˛ia pe care noi v-o d„m ∫i o oferim este o solu˛ie care s„ rezolve Óntr-un mod c‚t se poate de echitabil aceast„ problem„.
Dac„ pentru ortodoc∫i patrimoniul, bisericile ∫i alte bunuri care au fost apar˛in comunit„˛ii, la greco-catolici ele apar˛in bisericii. ™i din aceast„ situa˛ie ∫i din aceast„ modalitate Ón care sunt Ón proprietate, pare c„ acest lucru nu s-ar putea rezolva. Solu˛ia pe care v-o dau colegii mei conservatori cred c„ este o solu˛ie corect„, pentru c„, a∫a cum s-a spus aici, sunt situa˛ii foarte multe Ón care aceia∫i membri ai familiei au fost, de-a lungul timpului — ∫i m„ refer la persoanele foarte Ón v‚rst„ — au fost c‚nd ortodoc∫i, c‚nd greco-catolici, c‚nd au revenit la greco-catolicism ∫i, m„ rog, lucrurile s-au derulat Ón acest fel.
Œn oricare dintre cele dou„ culte — ∫i Ón cel ortodox, ∫i Ón cel greco-catolic — cei care au construit, cei care au adus patrimoniul ∫i care au contribuit la acel patrimoniu au fost enoria∫ii, numai c„ reglementarea juridic„ a fost cu totul alta.
Iat„ de ce, domnilor colegi, dac„ Guvernul ar fi venit cu o propunere, dac„ ar fi avut o alternativ„ la aceast„ situa˛ie...
™i nu trebuie s„ spunem c„ nu ∫tim cum stau lucrurile. Dumneavoastr„, cei care sta˛i Ón Ardeal, o ∫ti˛i mai bine dec‚t mine, care sunt senator de Boto∫ani. Este o solu˛ie care poate rezolva aceast„ problem„.
Eu am f„cut un amendament, pentru c„ am convingerea — Ómi place, de fiecare dat„, s„ privesc partea plin„ a paharului — c„, poate, ∫i dumneavoastr„, Ón micile expuneri ∫i scurtele expuneri care s-au f„cut a˛i Ón˛eles ∫i ve˛i da un vot favorabil, vot care, Ón aceast„
Mul˛umesc domnului senator Gavril„ Vasilescu. Domnul senator Dinescu. Microfonul nr. 1, v„ rog.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Am s„ ˛in cont de rug„mintea dumneavoastr„ s„ economisim judicios acest timp, mai ales c„ ∫tiu c„ v„ intereseaz„ celeritatea cu care se desf„∫oar„ lucr„rile acestei ∫edin˛e.
V„ m„rturisesc sincer, stima˛i colegi, c„ am avut o str‚ngere de inim„ Ón momentul Ón care, Ón comisie, am votat Ómpotriva acestei legi de a c„rei necesitate nu m„ Óndoiesc nici Ón acest moment.
Rog Guvernul s„ fie mai atent atunci c‚nd vehiculeaz„ no˛iuni de genul îeste reglementat„ prin...“, pentru c„ situa˛ia nu este deloc reglementat„, ∫i nu din cauza faptului c„ abia la 1 noiembrie a Ónceput sau s-a Óncheiat termenul Ón care se puteau depune cererile de retrocedare, de punere Ón proprietate sau cum se numesc ele, ci pentru c„ problema Ón esen˛„ nu este rezolvat„. Dar nu este mai pu˛in adev„rat c„ solu˛ia legislativ„ propus„, ∫i anume cea a retroced„rii propor˛ionale Ón raport cu num„rul credincio∫ilor, pe l‚ng„ faptul c„ are serioase elemente de neconstitu˛ionalitate, nu rezolv„ situa˛ia Ón conformitate cu jurispruden˛a interna˛ional„ Ón vigoare.
De aceea, eu l-am sf„tuit ∫i pe ini˛iator ∫i, f„r„ preten˛ia de a fi luat Ón calcul, m„ pot oferi s„ discut„m, pe perioada vacan˛ei parlamentare, o corectur„ pe care o am Ón minte Ón acest moment, dar nu putem amenda Ón plen legea ∫i cred c„, Ón toamn„, putem veni cu o lege solid„, cu o lege care, Óntr-adev„r, s„ reglementeze situa˛ia chiar mai bine dec‚t este reglementat„ de Guvern Ón acest moment.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului senator Dinescu. S-au Óncheiat dezbaterile generale. Stima˛i colegi, o s„
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Ba da, am eu la art. 4.
Da, exist„ un amendament respins, prev„zut Ón raport. Dac„ se sus˛ine? Domnul Vasilescu.
Este suficient s„ spune˛i c„ da.
Da.
Eu m-am exprimat ∫i Ón finalul cuv‚ntului pe care l-am luat.
Œl sus˛in, pentru c„, Ón cazul Ón care este adoptat„ totu∫i legea, amendamentul este absolut necesar.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului senator Vasilescu.
Œn consecin˛„, stima˛i colegi, o s„ v„
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
O s„ v„ supun, acum, la vot raportul de respingere. V„ atrag aten˛ia, stima˛i colegi, c„ este vorba de o lege organic„.
Deci supun la vot raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, de respingere a propunerii legislative privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase ∫i a unor terenuri agricole ∫i forestiere.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 55 de voturi pentru, 24 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, raportul a fost adoptat.
Œntruc‚t nu a Óntrunit majoritatea necesar„ de 69 de voturi, voi fi obligat s„ v„ supun la vot propunerea legislativ„, care va trebui s„ Óntruneasc„ 69 de voturi pentru a fi adoptat„.
Deci supun la vot propunerea legislativ„. Cei care o sprijin„ voteaz„ pentru, cei care sunt de acord cu raportul de respingere al comisiei voteaz„ Ómpotriv„.
V„ rog s„ vota˛i.
Proiectul a Óntrunit 19 voturi pentru, 52 de voturi Ómpotriv„ ∫i 13 ab˛ineri. Deci nu a fost adoptat„ propunerea legislativ„ privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase ∫i a unor terenuri agricole ∫i forestiere.
V„ rog s„-mi permite˛i, totu∫i, s„-i mul˛umesc domnului deputat Nicolae Popa pentru argumentarea extrem de bine construit„ pe elemente istorice, din vremea daco-romanilor p‚n„ Ón zilele noastre.
Mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.
V„ propun, stima˛i colegi, s„ trecem la punctul 10 din ordinea de zi, care este proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e.
Am parcurs deja 11 amendamente respinse, pe care le g„si˛i Ón anexa nr. 2 la proiectul de lege.
Trecem la num„rul curent 11, o propunere de eliminare a art. 1.I.10, amendament propus de domnul senator Funar.
Se sus˛ine amendamentul?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œmi sus˛in acest amendament. El vizeaz„ eliminarea art. 1.I.10, respectiv îm„suri privind reglementarea datoriilor aferente minelor Ónchise c„tre bugetul statului, bugetul asigur„rilor sociale de stat, alte bugete speciale, bugetele locale ∫i c„tre societ„˛i comerciale furnizoare de energie electric„ ∫i alte utilit„˛i“.
Pentru a vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ amendamentul meu, v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„ permite˛i s„ adresez o singur„ Óntrebare reprezentantului Guvernului: care sunt aceste m„suri ∫i la care mine se refer„? Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Din partea Guvernului cine r„spunde? Care sunt aceste m„suri avute Ón vedere la art. 1.I.10?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.
## **Doamna Magdalena Niculescu** — _director Ón Ministerul_
_Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Dup„ cum ∫ti˛i, restructurarea Ón domeniul minier este o prioritate a ultimilor ani, iar Ón Programul de guvernare se prev„d m„suri de redresare economico-financiar„, Ón special Ón vederea reducerii arieratelor Ón economie.
Desigur, restructur„rile Ón domeniul minier au dus la Ónchideri ∫i conserv„ri de mine ∫i, totodat„, la disponibiliz„ri masive de personal. Aceste Ónchideri de mine presupun, totodat„, reglementarea datoriilor aferente c„tre bugetul statului, bugetele locale sau c„tre furnizorii de utilit„˛i.
De comun acord cu A.V.A.S., ele vor fi preluate, deci nu le-a∫ putea preciza Ón acest moment, deoarece, de comun acord cu A.V.A.S., ele vor fi preluate Ón vederea recuper„rii fie prin conversie Ón ac˛iuni, fie prin emitere de titluri de stat. A∫adar, nu a∫ putea preciza, Ón acest moment, sub ce form„ le va prelua ∫i care va fi m„sura luat„ de c„tre A.V.A.S.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Vot · Respins
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Trecem la punctul 12.
De altfel, ca s„ scurt„m timpul, toate amendamentele sunt de eliminare. Deci o s„ spun numai amendament propus de domnul senator Gheorghe Funar,
Ón˛eleg‚ndu-se c„ este amendament de eliminare a art. 1 punctul 11.
V„ rog, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Amendamentul meu, a∫a cum spunea˛i dumneavoastr„, este de eliminare, pentru c„ este ambiguu formulat, respectiv, îM„suri privind scoaterea din func˛iune a unor mijloace fixe, inclusiv a construc˛iilor aferente acestora, uzate fizic sau moral, neamortizate integral, din cadrul unor capacit„˛i de produc˛ie ale agen˛ilor economici Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.“
Permite˛i-mi s„ adresez doar o Óntrebare reprezentantului Guvernului, care sus˛ine necesitatea unor ordonan˛e Ón acest domeniu: care sunt acele capacit„˛i de produc˛ie ∫i la ce agen˛i economici se refer„ din portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului?
## V„ mul˛umesc.
Din partea Guvernului, v„ rog, microfonul 8.
Dat fiind c„ aceste mijloace fixe ∫i construc˛ii speciale ocup„ inutil spa˛ii de produc˛ie, sunt poluante, se depreciaz„ ca urmare a nefolosirii, Óngreuneaz„ activitatea de produc˛ie ∫i, deopotriv„, scad atractivitatea unor poten˛iali investitori Ón vederea privatiz„rii, vreau s„ v„ spun c„ ele sunt, Ón principal, Ón domeniul minier ∫i Ón domeniul produc˛iei de ap„rare.
De asemenea, vreau s„ spun c„ acest act normativ este similar Ordonan˛ei Guvernului nr. 88/2004, care a avut acela∫i obiect de activitate, dar ∫i-a Óncetat aplicabilitatea Ón februarie anul acesta.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Vot · Respins
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Cu 25 de voturi pentru, 37 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, amendamentul a fost respins.
Trecem la punctul 13. Evident, amendament de eliminare propus de domnul senator Gheorghe Funar.
V„ rog, probabil dori˛i s„ adresa˛i Guvernului o Óntrebare.
Doar o singur„ Óntrebare, domnule pre∫edinte. Sunte˛i foarte perspicace ast„zi.
Este vorba de dou„ acte normative din anii 2000 ∫i 2001.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 Œntrebare pentru reprezentanta Guvernului: de ce, p‚n„ acum, nu a˛i venit cu un proiect de lege ∫i pe timpul vacan˛ei parlamentare dori˛i s„ veni˛i cu o ordonan˛„ care s„ rezolve problema execut„rii lucr„rilor de reabilitare a Grupului I de la Centrala Termoelectric„ Mintia-Deva? Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Din partea Guvernului, pe scurt, v„ rog.
Actul normativ se refer„, Ón primul r‚nd, la preluarea contractului de credit de c„tre îElectrocentrale“ — Deva, dat fiind c„ societatea care a ini˛iat acest credit, de fapt, cea care a luat creditul garantat de Ministerul Finan˛elor Publice este Societatea îTermoelectrica“, societate care se afl„, Ón momentul de fa˛„, Ón executare silit„, nemaiput‚ndu-∫i Óndeplini obliga˛iile prev„zute Ón contract, deoarece îElectrocentrale“ — Deva este beneficiara contractului ∫i este normal ca ea s„...
Deci nu a∫ putea s„ explic de ce, prin ordonan˛„, pe perioada vacan˛ei parlamentare, dorim acest lucru.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Vot · Respins
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Punctul 14, amendament de eliminare propus de domnul senator Gheorghe Funar.
V„ rog, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
™i la acest articol din proiectul de lege nu am Ón˛eles care este sensul ∫i, de aceea, am propus modificarea art. 1.I.13.
Nu Ón˛eleg de ce Guvernul, Óntr-o chestiune at‚t de important„ privind gestionarea combustibilului nuclear uzat ∫i a de∫eurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitiv„ a acestora, de∫i exist„ acte normative din anul 2003, Ordonan˛a Guvernului nr. 11/2003 ∫i Legea nr. 320/2003, dup„ doi ani ∫i jum„tate vrea s„ lucreze peste var„ ∫i Ón acest domeniu, c‚nd unii dintre membrii Cabinetului cu siguran˛„ c„ vor fi Ón vacan˛„. La var„ ∫i gripa aviar„ pleac„ Ón vacan˛„, iar Guvernul vrea s„ emit„ ordonan˛e. Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## Mul˛umesc.
Nu a fost, practic, o Óntrebare dec‚t retoric„, a∫a c„ o s„
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Trecem la punctul 15 din anexa nr. 2. Este vorba de acela∫i amendament de eliminare la art. 1.I.15.
Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A˛i remarcat c„ la punctul 14 nu am venit cu amendament de eliminare, pentru c„ a fost judicios formulat.
V„ mul˛umim.
Aici, Óns„, apar mai multe semne de Óntrebare: se face trimitere de c„tre ini˛iator la m„suri privind scoaterea de la Rezerva de stat a unor cantit„˛i de combustibil.
Permite˛i-mi, pentru c„ este neclar formulat textul, s„ pun doar dou„ Óntreb„ri: ce cantitate are Ón vedere Guvernul ∫i cine sunt beneficiarii?
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Deci din partea Guvernului dac„ dori˛i s„ r„spunde˛i la aceste Óntreb„ri?
V„ rog, microfonul 10.
## **Domnul Darius Me∫ca** — _secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
f n‚nd cont c„ este vorba de reglementarea unor situa˛ii neprev„zute, este evident c„ nu se poate r„spunde la Óntrebarea referitoare la cantit„˛ile de combustibil, Óns„ credem c„ posibilitatea reglement„rii unor astfel de situa˛ii este benefic„ pentru toat„ lumea. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Trecem la punctul 16.
Este un alt amendament de eliminare, propus de domnul senator Gheorghe Funar, la art. 1.I.16.
V„ rog, microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Acesta este domeniul dumneavoastr„ ∫i probabil c„ m„ ve˛i sus˛ine Ón eliminarea articolului respectiv, pentru c„ Guvernul dore∫te s„ vin„ Ón timpul vacan˛ei parlamentare cu aprobarea Óncet„rii valabilit„˛ii unor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 tratate interna˛ionale Ón domeniul comer˛ului ∫i cooper„rii economice.
Am o singur„ Óntrebare aici, pentru a vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ doamnele ∫i domnii senatori: care sunt acele tratate c„rora le Ónceteaz„ valabilitatea? Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea Guvernului, domnul Anton Niculescu, secretar de stat.
V„ rog, microfonul 8.
## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este vorba de angajamentele ˛„rii noastre Ón cadrul negocierilor de aderare, Capitolul 26 — Rela˛ii externe, c‚t ∫i cele referitoare la art. 6 alin. 10 din actul privind condi˛iile de aderare a Republicii Bulgaria ∫i a Rom‚niei ∫i a adapt„rii tratatelor pe care se Óntemeiaz„ Uniunea European„, anexate Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria ∫i a Rom‚niei la Uniunea European„.
Œn cursul anului 2004, Grupul de lucru interministerial, compus din exper˛ii Ministerului Afacerilor Externe ∫i Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, a procedat la identificarea acordurilor interna˛ionale susceptibile de a prezenta incompatibilit„˛i cu dreptul comunitar ∫i a elaborat liniile directoare ale procesului de armonizare cu acquis-ul comunitar, a cadrului juridic Ón domeniu, aprobate de Guvern ∫i de c„tre pre∫edintele Rom‚niei...
Domnule secretar de stat, cu to˛ii ne gr„bim. V„ rog respectuos, nimeni nu v„ poate prelua ideile pentru stenogram„. Deci Óncerca˛i s„ prezenta˛i pe scurt ceea ce dori˛i, Óns„ extrem de argumentat.
ce tratate urmeaz„ s„ fie Óntrerupte prin ordonan˛„ de Guvern, nu cred c„ putem vota, nu cred c„ cineva poate s„ ne cear„ votul.
Credem c„ amendamentul domnului senator Gheorghe Funar nu trebuie neap„rat acceptat, dar, pe baza acestui amendament, trebuie s„ facem o discu˛ie l„muritoare.
Eu, din succinta expunere a domnului secretar de stat, am Ón˛eles c„ este vorba de angajamente interna˛ionale care au devenit incompatibile cu angajamentele europene ∫i, ca urmare, valabilitatea lor trebuie Óntrerupt„.
Œn aceast„ idee, cred c„ domnul secretar de stat ar trebui s„ ne dea mai multe ∫i mai precise informa˛ii, nu neap„rat enumerare, dar m„car o trimitere la categoria de angajamente, pe ce rela˛ii... Nu putem expedia a∫a o problem„.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Domnul secretar de stat Anton Niculescu, dac„ vre˛i s„ da˛i explica˛ii.
Ordonan˛a are anexate dou„ liste. Prima list„ enumer„ tratatele Ón domeniul cooper„rii economice, iar lista a doua expune acordurile comerciale.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Vot · Respins
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
Trecem la pozi˛ia 17 din anexa nr. 2...
Pofti˛i?
Nu pot s„-i r„spund domnului senator Gheorghe Funar, este o list„ lung„, dar pot s„ o trimit Ón scris dac„ o solicit„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Este Ón regul„.
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Mihai f‚buleac (P.N.L.-P.D.) — declara˛ie av‚nd drept subiect îRespectul politicienilor fa˛„ de educa˛ie ∫i ∫coala rom‚neasc„“; — Dan Mircea Popescu (P.S.D.) — despre minima preocupare a guvernan˛ilor pentru problematica social„; necesitatea unui nou model social; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie intitulat„ îRetrocedarea unui mit — Castelul Bran“; — Neculai Apostol (independent) — declara˛ie cu titlul îPe c‚nd un proces de descentralizare mai eficient?“; — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — despre îCriza social„ ∫i criza din educa˛ie Ón Rom‚nia“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul î«Accept» sau tolerez“ — rela˛iile homosexuale ∫i uniunile lor matrimoniale; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — declara˛ie privind îStarea deplorabil„ a plajelor rom‚ne∫ti de la Marea Neagr„“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — declara˛ie cu titlul îNatura, Ón pericol!“ — Ziua Mediului; — Gheorghe Viorel Dumitrescu (P.R.M.) — considera˛ii privind neaplicarea Legii nr. 9/1998 privind desp„gubiri materiale pentru persoanele izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cred c„, totu∫i, acest subiect nu poate fi expediat Ón aceast„ manier„. Ne afl„m Ón fa˛a unor tratate interna˛ionale a c„ror valabilitate va Ónceta prin voin˛a Guvernului Rom‚n ∫i aceast„ voin˛„ poate fi manifestat„, pentru c„ noi d„m acest mandat.
Œn materie de tratate interna˛ionale, Senatul, Ón plus, este Camer„ decizional„. Dac„ noi ast„zi nu Ón˛elegem
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Domnule pre∫edinte, este ora 18,00, iar programul de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri este radiodifuzat.
Fi˛i lini∫ti˛i, ne vom ocupa ∫i de acest program. Deci trecem la punctul 17.
Domnul senator Gheorghe Funar are un amendament de eliminare la art. 1.II.1.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Pentru a respecta legea economiei de timp, am o singur„ Óntrebare: de ce se vine cu aceast„ solicitare adresat„ Parlamentului ca Ón perioada vacan˛ei parlamentare s„ se modifice o ordonan˛„ a Guvernului din 1999? P‚n„ acum, Guvernul nu a avut timp suficient s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului cu un proiect de lege? Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat. V„ rog, microfonul 9.
## **Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat Ón_
_Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Pentru c„ Ón cuprinsul acestui act normativ exist„ o serie de prevederi care constituie bariere Ón aplicarea regulamentelor comunitare care Óncep‚nd cu data ader„rii vor fi direct aplicabile Ón dreptul intern. Deci sunt proiecte de modificare care au ca obiect Ónl„turarea acestor bariere.
## V„ mul˛umesc.
V„ supun la vot amendamentul domnului senator Funar.
V„ rog s„ vota˛i pentru, Ómpotriv„ sau s„ v„ ab˛ine˛i. Amendamentul de la pozi˛ia 17, anexa nr. 2.
Cu 25 de voturi pentru, 39 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, amendamentul a fost respins.
Trecem la pozi˛ia 18. Amendament de eliminare la articolul 1.II.2.
Microfonul nr. 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am aici o singur„ Óntrebare, ˛in‚nd seama de faptul c„ se propune modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval.
Œntrebarea este: ce modific„ri, ce nout„˛i au ap„rut Ón transportul naval care impun modificarea acestei ordonan˛e Ón urm„toarele dou„ luni?
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Guvernului, v„ rog, domnul secretar de stat.
Dac„ accept„m s„ modific„m Ordonan˛a Guvernului nr. 22, pe cale de consecin˛„, trebuie s„ modific„m ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 42/1997. Una se refer„ la infrastructur„ ∫i cealalt„ la transportul naval.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Supun la vot amendamentul domnului Funar de la pozi˛ia 18 din anexa nr. 2.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Cu 22 de voturi pentru, 41 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, amendamentul de la pozi˛ia 18, art. 1.II.2., a fost respins.
Trecem la punctul 19 — propunere de eliminare a art. 1.II.5.
Domnul senator Funar, microfonul nr. 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Se propune, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ se modifice ∫i s„ se completeze Legea nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e. Am o Óntrebare pentru reprezentan˛ii Guvernului: ce urm„resc, peste var„, prin modificarea acestei legi? S„ se construiasc„ mai multe locuin˛e pentru sinistra˛ii de pe urma inunda˛iilor ∫i alunec„rilor de teren sau se pun la cale ni∫te afaceri pentru grupurile de interese apropiate Guvernului?
## V„ mul˛umesc.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat, pofti˛i.
Dup„ cum ∫ti˛i, A.N.L. are atribu˛ii Ón ceea prive∫te managementul de proiecte ∫i aici venim cu abilitarea Ón ceea ce prive∫te achizi˛iile materiale pentru refacerea locuin˛elor. De asemenea, Ón afara programului deja aprobat de locuin˛e, programe care apar din cauze obiective, ca de exemplu programele de inunda˛ii ∫i pentru cofinan˛area programelor de construc˛ii de locuin˛e pentru tineret destinate Ónchirierii ∫i asigurarea aplicabilit„˛ii prevederilor Legii nr. 62/2006 care implic„ activit„˛i necuprinse Ón Legea de Ónfiin˛are a A.N.L.-ului.
## V„ mul˛umesc.
O s„ v„ supun la vot propunerea domnului senator Funar de eliminare a art. 1.II.5. de la pozi˛ia 19.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 19 voturi pentru, 36 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, amendamentul domnului senator Funar a fost respins.
Pozi˛ia 10, art. 1.II.9 — propunere de eliminare, domnul senator Funar.
Microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Sunt nevoit s„-mi sus˛in ∫i acest amendament de eliminare a articolului respectiv, care vizeaz„ m„suri pentru dezvoltarea activit„˛ii Ón domeniul turismului la nivel na˛ional. Este extrem de generoas„ aceast„ formulare ∫i permite Guvernului, peste var„, s„ fac„ orice.
Œntre timp, Óns„, Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 19/2006 plajele de la Marea Neagr„ sunt Óntr-o stare jalnic„ ∫i alung„ turi∫tii. Ca atare, permite˛i-mi, domnule pre∫edinte, s„ pun doar o singur„ Óntrebare reprezentan˛ilor Guvernului sau poate domnul ministru Voicu ne l„mure∫te care sunt aceste m„suri pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 dezvoltarea activit„˛ii Ón domeniul turismului la nivel na˛ional pe care Guvernul le preg„te∫te? Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Din partea Guvernului, cine r„spunde? Domnul secretar de stat, pofti˛i. Microfonul nr. 9.
Pentru prima dat„, cinci programe de turism, printre care cel de schi balnear, cultural au fost lansate. Odat„ cu rectificarea bugetului s-au alocat 3,9 milioane euro ∫i ace∫ti bani trebuie cheltui˛i p‚n„ la sf‚r∫itul anului. Œn acest sens trebuie reglementat temeiul legal pentru utilizarea banilor Ón anul 2006.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Supun la vot amendamentul domnului senator Funar de eliminare a art. 1.II.9.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 15 voturi pentru, 38 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, amendamentul domnului senator Funar a fost respins.
Stima˛i colegi,
Œntruc‚t trebuie s„ trecem la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri radiodifuzate, v„ propun s„ ne oprim aici.
V„ mul˛umesc tuturor pentru colaborare ∫i pentru participare.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„.
Am o rug„minte.
V„ solicit o mic„ modificare a procedurii noastre de desf„∫urare a sesiunii de Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Av‚nd Ón vedere c„ este prezent domnul ministru al s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu, o s„ v„ cer Óng„duin˛a s„-i dau cuv‚ntul pentru a r„spunde la Óntreb„rile ∫i interpel„rile care i-au fost adresate, ∫i o s„-l rog s„ r„spund„ la acestea la microfonul nr. 9.
Domnul ministru Nicol„escu, v„ rog.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** — _ministrul s„n„t„˛ii_ **:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am mai multe Óntreb„ri din partea dumneavoastr„ ∫i am s„ Óncep cu domnul senator Ion Toma, care Óntreab„ care sunt condi˛iile Ón care un ∫ef de sec˛ie dore∫te s„ ocupe, Ón condi˛iile legii, func˛ia de manager, potrivit art. 180 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón s„n„tate.
Œn acest sens, v„ comunic, domnule senator, c„ Ón conformitate cu prevederile art. 180 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, pentru func˛ia de manager s-au stabilit de la litera a) la litera d) o serie de incompatibilit„˛i. Astfel, Ón condi˛iile Ón care un ∫ef de sec˛ie dore∫te s„ ocupe, Ón
condi˛iile legii, func˛ia de manager, Ói sunt aplicabile toate cazurile de incompatibilitate stabilite pentru aceast„ func˛ie prin art. 180 alin. 1.
Œn ceea ce prive∫te ∫eful de sec˛ie s-au stabilit ca incompatibilit„˛i numai cazurile prev„zute la art. 180 alin. 1 lit. b), c) ∫i d), av‚ndu-se Ón vedere c„ medicul, ∫ef de sec˛ie, pentru buna desf„∫urare a activit„˛ii medicale din sec˛ia pe care o conduce, trebuie s„ coordoneze ∫i s„ desf„∫oare at‚t activit„˛i medicale la patul bolnavului, c‚t ∫i activitatea de conducere. ™eful de sec˛ie care s-a prezentat ∫i a c‚∫tigat concursul pentru ocuparea func˛iei de manager, din momentul numirii sale Ón func˛ie, nu mai este ∫ef de sec˛ie, ci numai manager, prin efectul dispozi˛iilor art. 180, nefiind permis cumulul de func˛ii Ón acest caz.
V„ rog s„ continua˛i cu r„spunsurile ∫i, dac„ doresc, colegii pot da replici la Óncheierea r„spunsurilor. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9.
R„spunsul la Óntrebarea domnului senator Petru Stan, care se refer„ la gripa aviar„. R„spunsul nostru este mai scurt, av‚nd Ón vedere c„ s„pt„m‚na trecut„ s-a dezb„tut o mo˛iune simpl„ chiar Ón Senat, pe tema gripei aviare. Eu a∫ vrea s„ adaug numai c„ bolnavii de grip„ aviar„ infecta˛i cu virusul H5N1 au avut un istoric de contact direct cu p„s„ri infectate, au manipulat carne de pui provenind de la pui infecta˛i, au consumat carne de pui insuficient preg„tit„ termic. Acestea ar fi datele din literatura de specialitate.
Œn unele ˛„ri, prin tradi˛ie, oamenii ∫i animalele coabiteaz„ Ón aceea∫i Ónc„pere, lucru care, din p„cate, favorizeaz„ infectarea omului. Regulile elementare de igien„, cum ar fi sp„latul pe m‚ini cu ap„ ∫i s„pun ∫i supunerea c„rnii de pas„re unui tratament termic de peste 70 grade Celsius, astfel respectate, reprezint„ m„suri eficiente la Óndem‚na oric„rei persoane pentru a preveni infectarea cu virusul gripei aviare. Œn prezent nu exist„ un vaccin uman specific pentru gripa aviar„, iar vaccinarea cu virusul gripal nu ofer„ nici un fel de imunitate pentru gripa aviar„. Œn schimb, aceast„ vaccinare cu antigripal sezonier s-a efectuat pentru a preveni reasortarea viral„ Óntre tulpina uman„ ∫i aviar„, ceea ce ar fi complicat starea de s„n„tate a celor infecta˛i.
Un r„spuns la Óntrebarea domnului senator Viorel Dumitrescu, care Óntreab„ despre tipurile de vaccin folosite pentru asigurarea protec˛iei s„n„t„˛ii popula˛iei Ón cazul transmiterii virusului gripal aviar de la p„s„ri la popula˛ia uman„. R„spunsul este cel dinainte, cu Ónc„ o ad„ugire, ∫i anume Ón anul 2005 Ministerul S„n„t„˛ii a achizi˛ionat vaccin gripal trivalent inactivat ∫i purificat, Ón cantitate de 1.063.888 de doze, prin licita˛ie organizat„ la nivel na˛ional, de la doi furnizori — furnizorul tradi˛ional intern — Institutul Na˛ional de Cercetare ∫i Dezvoltare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 pentru Microbiologie ∫i Imunologie îCantacuzino“, de la care s-au contractat 500.000 de doze, ∫i FARMEXPERT D.C.I., care a furnizat 563.888 de doze.
Œncep‚nd cu luna octombrie 2005 ∫i p‚n„ Ón prezent, cheltuielile cu vaccinarea preventiv„ a cet„˛enilor s-au ridicat la suma de 13.634.465 RON.
™i eu v„ mul˛umesc.
Œnainte de a da cuv‚ntul colegilor — l-am v„zut pe domnul senator Stan, care dore∫te s„ reac˛ioneze —, am o rug„minte la colegul ∫i prietenul meu, sper, domnul senator P„curaru. L-a∫ ruga s„ Ónchid„ u∫a. Am impresia c„ sunt Óntr-un hol de gar„ Ón sala de plen a Senatului.
Te rog s„ nu te superi, Paul, eu o fac de multe ori, ∫i uite unde am ajuns! Deci, te rog eu frumos, Ónchide u∫a.
Domnul senator Stan, microfonul nr. 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,
Œntrebarea mea s-ar referi la faptul c„, de∫i avem Ón Rom‚nia peste 130 de focare de grip„ aviar„, nici un cet„˛ean nu s-a Ómboln„vit de grip„ aviar„. Deci sunt suspiciuni c„, de fapt, nu ar fi aceast„ grip„ aviar„, ci acest zvon este doar s„ distrug„ industria de carne de pas„re din Rom‚nia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 Pe de alt„ parte, nu s-a dat nici un comunicat de pres„ Ón care s„ se spun„ clar, nici chiar la mo˛iune nu s-a discutat acest lucru. Popula˛ia trebuie s„ m„n‚nce carne fiart„ la peste 70 de grade... C‚t timp? Ou„ fierte la peste 70 de grade... C‚t timp? ™i, Ón felul acesta, popula˛ia nu se va Ómboln„vi de grip„ aviar„, pentru c„ exist„ o panic„ Ón toat„ ˛ara referitor la acest lucru.
V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spunsul dumneavoastr„.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator Stan. Domnul ministru Nicol„escu, microfonul 9, pe scurt.
Foarte scurt.
Domnule senator,
M„ bucur c„ ∫i dumneavoastr„ sesiza˛i ce ∫i noi am sesizat, c„ Ón Rom‚nia nu exist„ nici un caz de grip„ aviar„ la om. Aceasta Ónseamn„ c„ autorit„˛ile ∫i-au f„cut datoria, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, ∫i autorit„˛ile sanitare veterinare au fost vigilente ∫i au luat cele mai potrivite m„suri ca acest lucru s„ nu se Ónt‚mple.
Pe de alt„ parte, nimeni, p‚n„ ast„zi, ∫i vorbesc, Ón primul r‚nd, de Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii, nu a ajuns la concluzia c„ gripa aviar„ poate fi transmis„ de la om la om. Ea ar putea fi transmis„ numai de la pas„rea moart„, pas„rea vie sau de la carnea de pas„re prelucrat„ Ón condi˛ii neigienice. Aceasta Ónseamn„ c„ oamenii au Ón˛eles ceea ce trebuie. Eu am spus-o ∫i o repet, ∫i o spun ∫i aici, Ón fa˛a Senatului Rom‚niei: oamenii pot consuma carne de pas„re, dar Ón condi˛iile de igien„ ∫i Ón condi˛iile de prelucrare termic„ pe care le-am subliniat de fiecare dat„.
Mul˛umesc domnului ministru ∫i m„ al„tur ∫i eu Óndemnului d‚nsului.
Se poate consuma, este bine, este o carne foarte s„n„toas„, cu condi˛ia s„ fie fiart„ sau pr„jit„ sau preg„tit„, Ón condi˛ii corespunz„toare de igien„, de c„tre produc„torii de carne de pas„re.
Stima˛i colegi,
Mul˛umesc domnului ministru Nicol„escu pentru prezen˛„ ∫i pentru r„spunsul la Óntreb„ri.
O s„ trecem acum la programul nostru propriu-zis. O s„ Óncep cu Óntreb„rile ∫i interpel„rile ∫i, dac„-mi da˛i voie, o s„-l invit pe domnul senator Iorga, care trebuie s„ plece, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., grup care are 5 minute pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri, Ómpreun„.
Domnule senator Iorga, ave˛i microfonul central.
Foarte scurt, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc.
Œntrebarea mea este pentru domnul prim-ministru T„riceanu.
Œn cursul zilei de 30 mai a.c., purt„torul de cuv‚nt al Guvernului a anun˛at c„ r„sp‚ndirea virusului gripei aviare Ón numeroase jude˛e din Rom‚nia s-a f„cut pe
calea aerului. Deci virusul exist„ Ón natur„. Aceast„ ipotez„ poate fi adev„rat„.
Œn aceast„ situa˛ie, m„ Óntreb de ce s-au cheltuit sute de miliarde de lei din bugetul de stat pentru ca unele firme s„ beneficieze de contracte, cu sau f„r„ licita˛ie public„, Ón scopul de a amplasa pe ici, pe colo filtre dezinfectante ∫i pentru a stropi cu anumite lichide ro˛ile autovehiculelor.
™i acum, Óntreb„rile pe care le pun domnului prim-ministru.
Solicit ca s„-mi r„spund„ scris ∫i oral care este suma total„ cheltuit„ de la bugetul de stat pe aceast„ tem„, respectiv pentru combaterea gripei aviare ∫i care sunt firmele, nominal, fiecare firm„ din fiecare jude˛, care a beneficiat, cu contracte sau f„r„ contracte, cu sau f„r„ licita˛ie public„, de aceste sume.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, care are 3 Óntreb„ri ∫i 3 interpel„ri. Deci ave˛i dreptul la dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare ∫i, Ón total, grupul are 9 minute. O s„ v„ rog s„ face˛i un efort pentru a permite ∫i celorlal˛i colegi s„ intervin„.
Ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul central, domnule senator P„unescu.
## Da.
Mul˛umesc.
Sunt surprins c„-mi contabilizeaz„ Óntreb„rile domnul senator P„curaru. De altfel, este moda contabililor.
Sunt obligat s„ cer domnului pre∫edinte de ∫edin˛„ s„ pretind„, conform regulamentului, ceea ce am mai spus, ∫i anume c„ r„spunsurile la Óntreb„rile noastre s„ fie ∫i orale. Aceasta pentru a putea s„ ne exprim„m mul˛umirea sau nemul˛umirea fa˛„ de caracterul ∫i substan˛a unora dintre r„spunsuri, pentru c„ eu Óntreb una ∫i mi se r„spunde cu totul altceva. Eu Óntreb o chestiune concret„, legat„, s„ zicem, de Agen˛ia zonei de munte ∫i de doctorul Radu Rei, care a fost sacrificat Ón mod bestial, nedrept, dup„ decenii ∫i decenii de ∫tiin˛„ de carte...
Domnule senator, v„ rog s„ m„ scuza˛i, dar este, mai degrab„, o declara˛ie politic„. V„ rog eu frumos s„ pune˛i Óntrebarea...
P„i, dac„ m„ l„sa˛i s„ fac declara˛ia politic„ ∫i nu m„ c„lca˛i pe g‚tlej azi, f„ceam declara˛ia politic„. Sunte˛i extrem de subiectiv...
V„ rog frumos, dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare, domnule senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
Protestez Ómpotriva subiectivismului dumneavoastr„!
9 minute, Grupul parlamentar al P.S.D. A˛i cheltuit deja 4.
Domnule pre∫edinte, v„ Óntrece˛i cu gluma ∫i atunci nu voi pune nici o Óntrebare.
Œmi fac datoria, domnule senator, a∫a cum ∫i-o face fiecare.
Dup„ ce face˛i 25 de minute de t„inuire, aici, cu ministrul s„n„t„˛ii, pe linie de partid ∫i de stat, ne cere˛i nou„ s„ fim la secund„.
V„ rog, respectuos. Eu nu v„ cer dec‚t s„ respecta˛i regulamentul.
Bine. ™i eu tot la fel v„ cer, s„ respecta˛i regulamentul!
V„ rog frumos s„ face˛i acest lucru. V„ rog s„ pune˛i Óntreb„rile ∫i interpelarea, domnule senator.
Nu! Sunte˛i absurd ∫i nu Ón˛eleg cum a˛i putut involua at‚t...
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
O invit la microfon acum pe doamna Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Nu e∫ti trecut, Paul!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ Óntreb„ri: una adresat„ domnului ministru al muncii ∫i solidarit„˛ii sociale, Gheorghe Barbu.
Œn comuna Tinca, din jude˛ul Bihor, exist„ un c„min de b„tr‚ni Ón care se reg„sesc caza˛i, institu˛ionaliza˛i ∫i b„tr‚ni cu handicap. Potrivit legisla˛iei Ón vigoare, b„tr‚nii cu handicap, care nu sunt institu˛ionaliza˛i, au dreptul la un Ónso˛itor care, la r‚ndul lui, este remunerat pentru activitatea pe care o desf„∫oar„. C„minul de b„tr‚ni nu prime∫te nici o sum„ de bani, motiv pentru care v„ rug„m s„ ne r„spunde˛i dac„, potrivit legii, nu ar trebui s„ se aloce, lunar, o asemenea sum„ de bani. Dup„ ∫tiin˛a noastr„ este un salariu minim pe economie. ™i dac„ da, ce demersuri trebuie f„cute pentru ca de acum Óncolo s„ se primeasc„ ace∫ti bani, s„ se recupereze cei care nu au fost achita˛i?
A doua Óntrebare, ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga.
Œn comuna O∫orhei a avut loc un incident Óntre agentul-∫ef al postului de poli˛ie, Negrea Traian, ∫i doi cet„˛eni din comun„, respectiv domnul Biri∫ Dumitru ∫i doamna Biri∫ Ioana, generat de faptul c„ datorit„ nemul˛umirilor locuitorilor din comun„ fa˛„ de autorit„˛ile locale s-au declan∫at procedurile de organizare a unui referendum, iar ∫eful de post, Ón loc s„ respecte legea ∫i s„ asigure condi˛iile de desf„∫urare Ón bune condi˛ii, a Ón˛eles s„-i agreseze pe cei care gestioneaz„ aceste demersuri.
V„ rug„m, domnule ministru, s„ dispune˛i cercetarea incidentului ∫i s„ ne comunica˛i ce m„suri a˛i Óntreprins pentru sanc˛ionarea celor vinova˛i.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit la microfon pe domnul senator Paul P„curaru. 10 minute.
Dac„ hot„r‚˛i, s„ le folosi˛i cu pl„cere.
Domnul senator Paul P„curaru, microfonul central.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ Óntreb„ri: una adresat„ domnului ministru Dobre, prin care solicit s„-mi r„spund„ c‚te persoane au beneficiat de prevederile art. 1 ∫i 2 din Ordonan˛a nr. 71/2004 privind acordarea de facilit„˛i familiilor de pensionari, potrivit c„reia pensionarii din sistemul public de pensii, sisteme proprii de asigur„ri sociale, precum ∫i alte categorii de pensionari beneficiaz„ de 6 c„l„torii simple la transportul pe calea ferat„, ∫i tot domnului ministru Dobre, s„-mi comunice care este evolu˛ia, pe ani, a num„rului de beneficiari, Óntre 2001—2006, av‚nd Ón vedere c„ Ón perioada 2001—2004 erau aplicabile dispozi˛iile Legii nr. 147/2000, dup„ care problema a intrat sub inciden˛a Ordonan˛ei nr. 71/2004.
Œntrebarea o pun pentru c„ sunt necesare evalu„ri privind pensionarii beneficiari de bilete de c„l„torie de C.F.R., av‚nd Ón vedere posibila conversie a acestui drept Ón alte facilit„˛i.
Œntrebarea a doua este adresat„ domnului Károly Borbély, pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret.
Av‚nd Ón vedere o serie Óntreag„ de relat„ri din pres„ privind situa˛ia taberelor ∫colare, care este situa˛ia na˛ional„ ∫i pe jude˛e a taberelor ∫colare, care este starea func˛ional„ a acestora, ce investi˛ii au fost f„cute, Ón special pentru Ómbun„t„˛irea st„rii func˛ionale, din 1990 p‚n„ Ón prezent, ∫i care este prognoza evolu˛iilor serviciilor de divertisment pentru tineri, cu prec„dere prin intermediul taberelor ∫colare, din punct de vedere al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret?
Mai am, atunci c‚nd Ómi vine r‚ndul, o interpelare. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Microfonul 4.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, ∫i se refer„ la situa˛ia creat„ prin Ordinul nr. 100/2006 al Agen˛iei Na˛ionale Sanitare Veterinare, care-∫i extinde controlul ∫i Ón sectorul alimentar. Elaborarea acestui ordin s-a f„cut f„r„ consultarea prealabil„ a reprezentan˛ilor sectorului respectiv. Ei nici la aceast„ dat„ nu recunosc acest ordin.
Ce m„suri a˛i luat pentru remedierea acestei situa˛ii ∫i anularea dispozi˛iilor neconforme ale acestui ordin?
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Mai ave˛i 3 minute ∫i jum„tate.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru T„riceanu, c„ruia-i solicit s„-mi comunice lista cu toate firmele cu care au fost Óncheiate contracte privind combaterea gripei aviare Ón anii 2005 ∫i 2006, valoarea contractelor Óncheiate, sumele achitate p‚n„ la sf‚r∫itul lunii mai ∫i num„rul de angaja˛i pe fiecare firm„.
Am dat un exemplu cu o firm„ din Ia∫i care, av‚nd un singur angajat, a primit un contract de 10 milioane de euro pentru prevenirea gripei aviare.
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnului Nicol„escu. f n‚nd seama de faptul c„ a numit Ón fruntea spitalelor oameni cu alte profesii: avoca˛i, economi∫ti, ziari∫ti, ingineri mecanici, zootehni∫ti, agronomi, medici veterinari, juri∫ti, preo˛i ∫i, probabil, c‚˛iva aviatori, Ói solicit domnului ministru s„-mi comunice, pentru municipiul Bucure∫ti ∫i pentru toate spitalele din ˛ar„, separat, pe jude˛e, care este preg„tirea profesional„ a directorilor numi˛i Ón func˛ii de c„tre d‚nsul, p‚n„ la organizarea concursului.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului P.S.D.
Mai ave˛i 6 minute.
## Domnule pre∫edinte,
Domnul senator este plecat Ón delega˛ie ∫i rog, pentru stenogram„, s„ se noteze c„ dore∫te s„ primeasc„ r„spuns de la domnul prim-ministru, legat de salarizarea bugetarilor.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon, din partea Grupului P.R.M., pe domnul senator Ioan Corodan. Microfonul 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.
De foarte mul˛i ani, amenajarea r‚ului S„sar este o problem„ foarte dezb„tut„ la toate nivelele. Œn jude˛ul Maramure∫ s-au f„cut proiecte, s-au f„cut interven˛ii ∫i chiar promisiuni, dar Ón fiecare an, din bugetul jude˛ului, pentru aceast„ lucrare nu s-au alocat dec‚t sume infime cu care se mai c‚rpe∫te, pe ici pe acolo, c‚te o por˛iune degradat„. Acest r‚u, care Ómparte municipiul Baia-Mare Ón dou„, fiind un r‚u de munte, are v‚rtejuri ∫i debite foarte mari, s„p‚nd foarte ad‚nc Ón albie ∫i distrug‚nd aproape toate pragurile de rupere ∫i funda˛ia zidurilor de protec˛ie, acum fiind Ón pericol ∫i funda˛ia picioarelor de la poduri, f„r„ de care circula˛ia Óntre cele dou„ p„r˛i ale ora∫ului ar fi paralizat„.
Av‚nd Ón vedere aceast„ stare Óngrijor„toare de degradare a albiei r‚ului, solicit s„ ne comunica˛i dac„:
1. Se are Ón vedere suplimentarea pe acest an a fondurilor pentru amenajarea albiei r‚ului S„sar;
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#1721322. Se are Ón vedere ca acest obiectiv s„ fie cuprins Óntr-un program de finan˛„ri externe;
· other
89 de discursuri
## V„ mul˛umesc.
Domnul Vasile Dan Ungureanu.
V„ rog s„ v„ opri˛i la un minut...
Lipse∫te ∫i d‚nsul. Domnul Daea...
Domnul Daea nu este Ónc„ pe list„. Œi vine r‚ndul. Domnul Ungureanu deci nu este.
Domnul Ion Florescu.
V„ rog frumos, un minut, c„ mai este ∫i domnul V„rg„u.
Microfonul 4, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ Óncerc s„ scurtez con˛inutul, av‚nd Ón vedere c„ este Ónaintat ∫i scris. Am dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare.
Una dintre Óntreb„ri se datoreaz„ faptului c„, primind informa˛ii Ón audien˛ele pe care le ˛in la cabinetul meu din Gorj, cum c„ la Complexul energetic Turceni s-au atribuit lucr„ri la unele firme privilegiate, Ón valoare de sute de miliarde lei, f„r„ respectarea legisla˛iei Ón vigoare…
™i Óntrebarea ∫i, respectiv, solicitarea sunt de a se ordona un control Ón acest sens, s„ fiu informat dac„ este sau nu adev„rat, care este amploarea fenomenului respectiv, valoarea lucr„rilor Óncredin˛ate prin Ónc„lcarea legii.
Œn caz c„ se confirm„, doresc s„ ∫tiu ∫i ce m„suri s-au Óntreprins.
A doua Óntrebare.
La fel, conform informa˛iilor primite, la Complexul energetic Turceni, num„rul func˛iilor de conducere a crescut de circa 6 ori, din 2005 Óncoace.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i structura de personal pentru func˛iile de conducere aferente anilor 2005—2006, comparativ cu 2004.
Interpelarea.
Se ∫tie c„ aproape toat„ presa ultimelor zile face mare caz, informa˛ii peste informa˛ii despre afacerile cu energie de la complexele energetice Turceni ∫i Rovinari. Œn 2005, eu puneam o Óntrebare ministrului actual despre aceste afaceri. Confirma cu certitudine c„ toate contractele Óncheiate p‚n„ la acea vreme erau perfect legale. Mai deun„zi, confirma c„ sunt afaceri ilicite cu energie la cele dou„ complexe.
Cum eu nu pot pune la Óndoial„ spusele unui ministru, Ól rog s„ r„spund„, s„ fiu informat despre ce abatere este vorba, care sunt m„surile pe care le Óntreprinde Ón vederea reintr„rii Ón legalitate, care sunt persoanele vinovate, vinov„˛ia fiec„reia dintre ele ∫i sanc˛iunile primite.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul P.R.M. Chiar un minut, v„ rog, domnule senator Dumitrescu, c„ nu mai ave˛i timp deja.
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
Œntrebarea este foarte scurt„. Este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Anton Popescu-T„riceanu.
Œn ziua de 31 mai, reprezentan˛i ai Guvernului au anun˛at c„ au aflat c„ la toamn„ vine iar gripa aviar„, de∫i p„s„rile c„l„toare pleac„. Av‚nd Ón vedere aceast„ informa˛ie, ce m„suri se vor lua?
V„ mul˛umesc.
™i o interpelare, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, adresat„ tot primului-ministru.
Œn subordinea dumneavoastr„ este Cancelaria PrimuluiMinistru. Conform Legii nr. 9/1998, republicat„, ∫i a actelor normative Ón aplicarea acesteia, func˛ioneaz„ serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 care gestioneaz„ cererile de desp„gubire a persoanelor izgonite din jude˛ele rom‚ne∫ti Caliacra ∫i Durostor.
Œn urma Tratatului de la Craiova, din 7 septembrie 1940, dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, au fost remise Rom‚niei, Ón urm„ cu mul˛i ani, resursele financiare pentru desp„gubirea celor Óndrept„˛i˛i.
Cu toate acestea, marea majoritate a peten˛ilor nu au fost desp„gubi˛i nici dup„ mai mult de 5 ani, iar al˛ii au primit doar o mic„ parte din sumele cuvenite.
Pentru toate aceste motive, v„ rog s„-mi comunica˛i care este situa˛ia desp„gubirilor, c‚te dintre cererile adresate au fost solu˛ionate definitiv ∫i ce m„suri ve˛i Óntreprinde Ón vederea aplic„rii legii pentru respectarea cu celeritate a dispozi˛iilor legale.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## V„ mul˛umesc.
De la P.S.D., domnul senator Ion V„rg„u. V„ rog, foarte scurt.
Da, domnule pre∫edinte.
## V„ mul˛umesc.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu. Pentru c„ r„spunsul oferit la Óntrebarea pe care i-am adresat-o Ón 17 aprilie a fost mai mult dec‚t evaziv ∫i pentru c„ situa˛ia socio-economic„ din Delta Dun„rii este una special„, insist asupra aceleia∫i probleme.
Care este strategia Ministerului S„n„t„˛ii cu privire la solu˛ionarea crizei de cadre medicale calificate ∫i unit„˛i sanitare ∫i farmaceutice Ón localit„˛ile din Delta Dun„rii?
V-a˛i g‚ndit, domnule ministru, s„ acorda˛i unele facilit„˛i pentru a atrage Ón zonele respective personal sanitar calificat?
Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris. Interpelarea.
Œn anul 2003, toate cadrele didactice cu statutul de suplinitor au sus˛inut examenul de titularizare, indiferent dac„ unit„˛ile ∫colare Ón care activau aveau sau nu posturi titularizabile vacante. Astfel, Ón urma examenului, foarte mul˛i profesori au ob˛inut note peste 7, dar au r„mas Ón continuare suplinitori. Anul acesta, profesorii respectivi sunt din nou obliga˛i s„ sus˛in„ examenul de titularizare, iar Ón condi˛iile Ón care ∫colile nu vor avea posturi titularizabile, vacante, ei vor r„m‚ne Ón continuare suplinitori.
Œn aceste condi˛ii, care este logica obligativit„˛ii prezent„rii la examen a cadrelor didactice respective, av‚nd Ón vedere c„ sunt situa˛ii Ón care num„rul cadrelor nu se modific„ fa˛„ de anul precedent?
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u.
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Aurel Ardelean, ultimul din partea Grupului P.R.M.
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Nu ultimul, c„ mai avem ∫i noi.
Nu mai ave˛i. Nu sunte˛i Ónscris pe list„. Œmi pare r„u.
Œntrebare pentru domnul ministru Gheorghe Flutur.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care sunt m„surile de protec˛ie care au fost adoptate pentru jude˛ul Arad pentru prevenirea r„sp‚ndirii virusului gripei aviare.
Cea de a doua Óntrebare, adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u.
V„ solicit, domnule ministru, s„ preciza˛i de ce acordul Óncheiat cu reprezentan˛ii sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt Ón toamna anului trecut nu a fost respectat.
Œntrebarea este adresat„ doamnei ministru Monica Macovei.
V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i care dintre Parchete s-au sesizat din oficiu, c‚te persoane se afl„ Ón cercetare ∫i pentru ce infrac˛iuni, s„v‚r∫ite de c„tre reprezentan˛i ai autorit„˛ilor centrale ∫i locale, cu prilejul ac˛iunilor de prevenire a gripei aviare.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Daea, microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale. Cu respectul cuvenit, domnule ministru, v„ adresez urm„toarea Óntrebare.
Care sunt realiz„rile din programul na˛ional de Ómp„durire? Solicit date pe total ˛ar„ ∫i jude˛e.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## V„ mul˛umesc.
Da˛i-mi voie s„ m„n‚nc din timpul Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., spun‚nd c„ asta a fost o Óntrebare, domnule Daea, Óntr-adev„r, ∫i ar fi bine ca lumea s„ v„ urmeze exemplul.
Domnul senator Ioan Toma, ucenicia la locul de munc„.
Microfonul 4.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebare adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
## Domnule ministru,
Œn urma unor discu˛ii cu reprezentan˛ii unor firme de construc˛ii privind ucenicia la locul de munc„, reglementat„ de Legea nr. 279/2005, am considerat acest act normativ util. Dup„ publicarea normelor metodologice de aplicare a Hot„r‚rii Guvernului nr. 234/2006, am constatat o serie de inadverten˛e care complic„ punerea Ón practic„ a prevederilor legale.
Sunt necesare unele clarific„ri Ón ceea ce prive∫te statutul de ucenicie, precum ∫i a persoanelor fizice...
Dac„ sunte˛i amabil s„ pune˛i Óntrebarea, domnule senator Toma.
V„ Óntreb, domnule ministru, vede˛i oportun„ modificarea acestui act normativ pentru clarificarea acestor situa˛ii ∫i Ón c‚t timp crede˛i c„ se vor produce aceste schimb„ri?
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Ultima interpelare, domnul senator Paul P„curaru.
## **Domnul Ilie Petrescu**
**:**
Cum ultima interpelare? Avem ∫i noi.
## Stima˛i colegi,
Dac„ dumneavoastr„ nu vre˛i s„ l„s„m timp deloc s„ r„spund„ reprezentan˛ii Guvernului, punem Óntreb„ri la care nu ne r„spunde nimeni. Eu nu am nimic Ómpotriv„. Putem pune Óntreb„ri, dar dup„ aia s„ nu ne pl‚ngem c„ nu avem r„spunsuri.
V„ rog, domnule senator P„curaru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu ∫i are Ón vedere Capitolul XIII — Politica social„ ∫i ocuparea for˛ei de munc„ — din raportul de monitorizare al Comisiei Europene.
Prin acest raport, o serie Óntreag„ de probleme privind acest domeniu sunt subliniate ca Ónc„ precare ∫i Ónc„ trebuie solu˛ionate. Este vorba de a∫a-zisele îstegule˛e galbene“.
Œn acest sens, Óntreb Ministerul Muncii:
Care este strategia pe care o are pentru transpunerea noului acquis european referitor la informarea ∫i consultarea salaria˛ilor?
Alinierea prevederilor Codului muncii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, referitor la concedierile colective, contractul individual de munc„ cu timp par˛ial, contractul individual de munc„ pe perioad„ determinat„, fondul de garantare al crean˛elor salariale Ón cazul insolvabilit„˛ii angajatorului, deta∫area salaria˛ilor Ón cazul furniz„rii transna˛ionale de servicii?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 De asemenea, ce face ministerul pentru alinierea tuturor prevederilor Legii nr. 217/2005 privind Comitetul European de Œntreprindere la acquis-ul european?
Œn fine, care este strategia ministerului pentru Ónt„rirea capacit„˛ii Inspec˛iei Muncii ∫i Agen˛iei Na˛ionale pentru Egalitatea de ™anse, av‚nd Ón vedere transpunerea acquis-ului comunitar Ón domeniul politicii sociale ∫i a for˛ei de munc„?
Interpelarea mea mai are ∫i alte detalii. Nu le prezint aici pe toate.
Solicit r„spunsul ministerului Ón scris ∫i electronic. V„ mul˛umesc.
V„ dau cuv‚ntul, cum s„ nu? Domnul senator Funar.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o interpelare adresat„ ministrului justi˛iei, doamnei Monica Luisa Macovei.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale judec„torilor, procurorilor ∫i a altor categorii de personal din sistemul justi˛iei, Óncep‚nd cu luna aprilie din acest an, se asigur„ c‚∫tiguri lunare uria∫e comparativ cu ceilal˛i bugetari, respectiv judec„torii ∫i procurorii c‚∫tig„ pe lun„ de 3 ori mai mult dec‚t pre∫edintele ˛„rii, de 4 ori mai mult dec‚t senatorii, deputa˛ii ∫i mini∫trii, de 30 de ori mai mult dec‚t medicii ∫i cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i de 40 p‚n„ la 60 de ori mai mult dec‚t preo˛ii.
V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i, pentru luna aprilie, c‚∫tigurile brute ∫i nete pentru cei care conduc justi˛ia rom‚n„, Óncep‚nd de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie p‚n„ la judec„torie, respectiv pentru cei care conduc Parchetele de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie, cur˛ile de apel, tribunale ∫i judec„torii.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Sigur, f„r„ dumneavoastr„ nu se poate la sesiunea de Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Pofti˛i!
Domnul senator Petrescu Ilie, microfonul central, dar v„ rog sincer s„ pune˛i o Óntrebare.
Da, domnule pre∫edinte, am dou„ Óntreb„ri, dar le las pentru stenogram„, adresate domnului ministru Vasile Blaga ∫i domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, legate de complexele energetice Turceni ∫i Rovinari ∫i de localitatea domnului Vasile Blaga, comuna Ione∫ti.
Dar interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Jude˛ul Gorj se confrunt„ cu o situa˛ie grea Ón domeniul social, disponibiliz„ri, Ónchideri de unit„˛i ∫i lips„ de investi˛ii. V„ solicit s„ m„ informa˛i cu privire...
Dac„ sunte˛i amabil, s„ri˛i peste expunere, c„ v-am dat posibilitatea s„ vorbi˛i Ón afara oric„ror timpi. V„ rog pune˛i Óntrebarea sau face˛i interpelarea.
1. Ce sum„ total„ Ói revine jude˛ului Gorj?
2. Sumele prev„zute pe capitole ∫i destina˛ii.
3. Care este procentul alocat la nivelul na˛ional pentru
jude˛ul Gorj?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule senator Ilie Petrescu.
O s„ v„ rog, totu∫i... Mai sunt trei colegi de la P.S.D., care erau pe alt„ list„ pentru interpel„ri.
O s„ v„ dau cuv‚ntul Ón ordine.
Domnul Ilie S‚rbu, microfonul 4.
Am s„ fiu foarte scurt, ca s„ aib„ ∫i colegii timp. Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur ∫i se refer„ la Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 12/2006 privind reglementarea pie˛ei cerealelor.
Ce m„suri au fost luate pentru reglementarea pie˛ei gr‚ului Ón acest an prin fixarea unui pre˛ de interven˛ie, Ón compara˛ie cu cel similar,?practic, pe pia˛a european„, de 101 euro pe ton„?
Ce fonduri necesare aplic„rii mecanismului de interven˛ie pentru gr‚u se aloc„ Ón acest an de la bugetul de stat.
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu ∫i se refer„ la Platforma industrial„ F„g„ra∫ unde, la societ„˛ile îNitramonia“ ∫i îUnitatea de produse speciale“, se afl„ o situa˛ie deosebit de critic„. Sunt amenin˛ate cele dou„ societ„˛i cu decuplarea de la energia electric„, fiind societ„˛i comerciale cu risc deosebit de...
Sunte˛i amabil, domnul Neagoe, s„ face˛i interpelarea?
Da.
V„ rog frumos.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
Fiind societ„˛i cu risc deosebit pentru Óntreaga zon„, se impun de urgen˛„ m„suri pentru func˛ionarea la parametri tehnici normali.
Din punct de vedere social, situa˛ia este Ón pragul disper„rii...
Domnul senator, scuza˛i-m„, v-am dat cuv‚ntul peste orice timp... V„ rog frumos, face˛i interpelarea, s„ri˛i de partea expozitiv„...
Solicit„m domnului prim-ministru s„ ne prezinte care sunt m„surile preconizate pentru rezolvarea Ón regim de urgen˛„ a situa˛iei excep˛ionale de la F„g„ra∫.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Sever ™ter.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Morar Petri∫or ∫i se refer„ la cet„˛eanul Jula Ion, care a fost r„nit prin Ómpu∫care Ón municipiul Turda, Ón 22 decembrie 1989, Ón timp ce se deplasa la sediul local al Frontului Salv„rii Na˛ionale.
A depus dosarul Ón dou„ r‚nduri, cu numerele 42 ∫i 57, la Comisia pentru cinstirea ∫i sprijinirea eroilor revolu˛iei, nu i s-a dat nici un r„spuns la acest dosar, cer‚ndu-i-se numerele cu care au fost depuse. El a f„cut impruden˛a c„ nu a cerut aceste numere de Ónregistrare ∫i nu i s-a dat nici un r„spuns.
Fa˛„ de acesta, solicit s„ fie c„utate Ón arhiv„ cele dou„ dosare, puse pe rol ∫i solu˛ionate.
Totodat„, solicit s„ mi se comunice de ce a fost tergiversat„ solu˛ionarea acestui caz ∫i cine se face vinovat.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œn continuare, dau cuv‚ntul reprezentan˛ilor Guvernului. Invit la microfon pe domnul József Kötó´, secretar de stat la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Microfonul 8.
## **Domnul Kötó´ József** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
Domnul senator Ion Florescu a formulat o interpelare c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
## Permite˛i-mi s„ dau r„spunsul.
Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a transmis, Ón data de 10.05.2006, c„tre Inspectoratul ™colar Jude˛ean Gorj, suma de 81.894 RON Ón vederea cump„r„rii microbuzului pentru satul Seciuri, comuna Ro∫ia de Amaradia.
Inspectoratul ™colar al Jude˛ului Gorj va achizi˛iona respectivul microbuz dup„ parcurgerea tuturor etapelor prev„zute de lege.
Œn concluzie, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a efectuat demersurile necesare pentru ca Ón cel mai scurt timp posibil elevii din satul Seciuri s„ beneficieze de condi˛iile optime de transport pentru a ajunge la ∫colile din satele Ónvecinate.
A doua interpelare, formulat„ de domnul senator Ion Florescu, se refer„ la vizita domnului ministru H„rd„u Ón jude˛ul Gorj.
Domnul ministru m-a Ómputernicit s„ dau urm„torul r„spuns.
îAlaiul“ la care dumneavoastr„ face˛i referire a fost format din consilieri pe probleme de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, profesorul Ana Badea, director de cabinet, consilier Laura Maru∫ca, ∫i alte persoane care au mai participat sunt din cadrul Inspectoratului Jude˛ean Gorj, Ón calitate de organizator al vizitei.
Œn aceea∫i zi, f„r„ acest alai, domnul ministru H„rd„u a mai vizitat Inspectoratul ™colar Jude˛ean S„laj ∫i dou„ licee din jude˛, Ómpreun„ cu prefectul jude˛ului ∫i primarul municipiului Zal„u.
Domnul ministru H„rd„u a f„cut aceste preciz„ri, cu rug„mintea de a reevalua, dumneavoastr„ singur, Óntrebarea pe care a˛i adresat-o.
R„spunsul la Óntreb„rile 1 ∫i 2 sunt prezentate Ón tabelele anexate, prezente. Este un tabel foarte voluminos pe care o s„-l punem la dispozi˛ia dumneavoastr„.
Cu permisiunea dumneavoastr„, totu∫i, a∫ remarca c„, din totalul de deplas„ri, la minister, pe perioada ianuarie—mai 2006 a fost epuizat 35% din fondul prev„zut pentru anul 2006, iar la Cabinetul demnitarilor, tot pentru aceast„ perioad„, 41% din fondul prev„zut pentru anul 2006.
## V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat, Óntruc‚t domnul senator Florescu are ∫i o interpelare, v-a∫ ruga s„ r„spunde˛i ∫i la interpelare. Se refer„ la num„rul de angaja˛i de la Cabinetul ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii.
V„ rog.
Cu permisiunea dumneavoastr„, Ón conformitate cu dispozi˛iile articolului 40 alin. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, îÓn fiecare minister se va organiza cabinetul ministrului“, este un citat din articol, îcu personal propriu, c„ruia nu i se aplic„ prevederile Legii privind statutul func˛ionarului public“.
Structura cabinetului ministrului, potrivit anexei nr. 1, pe care o s„ o Ónaint„m, a Ordonan˛ei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea Cabinetului demnitarului din administra˛ia public„ central„, cu modific„rile ulterioare, este urm„toarea...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 V„ dau citire num„rului permis de c„tre ordonan˛a de urgen˛„.
Ministrul are dreptul la director de cabinet, un post. La ora actual„, este un angajat.
La asistent de cabinet, ordonan˛a de urgen˛„ permite trei angaja˛i. La ora actual„, avem un angajat.
La consilier personal, ordonan˛a de urgen˛„ permite opt consilieri. La ora actual„, avem angaja˛i ∫ase consilieri.
La secretar personal, ordonan˛a de urgen˛„ permite doi secretari personali. Noi avem angajat un secretar.
La curier personal, ordonan˛a de urgen˛„ permite dou„ posturi. Noi avem un singur angajat.
Deci, Ón total, fa˛„ de 16 angaja˛i pe care-i permite ordonan˛a de urgen˛„, noi avem, la ora actual„, zece angaja˛i.
Tot Ón aceast„ interpelare, v-a˛i interesat ∫i despre situa˛ia vir„rii sumei pentru achizi˛ionarea microbuzului. Am r„spuns Ón adresa anterioar„.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul senator Florescu. V„ rog.
Mul˛umesc domnului secretar de stat ∫i Ól rog s„ primesc ∫i r„spunsul scris.
V„ mul˛umesc.
O s„ v„ rog, domnule secretar de stat, s„ transmite˛i ∫i r„spunsul scris.
V„ mul˛umesc foarte mult pentru participare ∫i pentru r„spunsuri.
Cu permisiunea dumneavoastr„, o invit pe doamna Ana Lucia Varga.
Deci ave˛i un r„spuns la o Óntrebare, pentru domnul senator Corodan, referitoare la barajul de la Runcu. Microfonul 8.
## **Doamna Lucia Ana Varga** — _secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Stimate domn senator Ioan Corodan,
Referitor la Óntrebarea Ónregistrat„ la Senatul Rom‚niei, din data de 6 mai 2006, privind amenajarea barajului de la Runcu, jude˛ul Maramure∫, v„ comunic„m urm„toarele:
Valoarea total„ a lucr„rii îAmenajarea Runcu“, jude˛ul Maramure∫, este de 328.543.137 lei, din care, realizat p‚n„ la 31 decembrie 2005, 30.719.503 lei.
Œn cadrul planului de investi˛ii pe anul 2006 al Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, lucrarea îAcumularea Runcu“, jude˛ul Maramure∫, are prev„zut„ suma de 5.500.000 lei din fonduri bugetare, fiind realizate, p‚n„ la 30.04.2006, lucr„ri Ón valoare de 2.400.000 RON.
Pentru finalizarea acestui obiectiv a fost propus„ finan˛area din credite externe prin Proiectul îFinalizarea lucr„rilor de asigurare a surselor de ap„ ∫i de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor“, din cadrul memorandumului ini˛iat de ministerul nostru ∫i aprobat de Guvernul Rom‚niei prin care, Ón perioada 2006—2009, se propune demararea de noi lucr„ri cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, precum ∫i finalizarea unor lucr„ri aflate Ón diferite stadii de execu˛ie ∫i, de asemenea, lucr„ri pentru m„rirea gradului de siguran˛„ a barajelor.
Œn speran˛a c„ informa˛iile furnizate v„ sunt utile, v„ asigur„m, domnule senator, de sprijinul nostru ∫i, totodat„, v„ st„m la dispozi˛ie pentru eventuale informa˛ii suplimentare.
Mul˛umesc. Domnul senator Corodan. Microfonul 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ m„ bucur, afl‚nd c„, oarecum, este Ón aten˛ia Guvernului acest mare obiectiv al nostru, realizarea acestui baraj care ar Ónsemna acoperirea cu ap„ potabil„ a unui procent care Ónseamn„ 70% din popula˛ia jude˛ului.
Nu ∫tiu dac„ aceste sume, care sunt prinse Ón momentul de fa˛„ Ón calcul, vor putea s„ duc„ la finalizarea acestei lucr„ri, dar s„ sper„m c„ acest lucru se va Ónt‚mpla ∫i va fi pus Ón func˛iune.
Eu v„ mul˛umesc pentru r„spuns. A∫tept ∫i r„spunsul scris.
Da.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, ∫i r„spunsul scris.
Mai am un r„spuns pentru domnul senator Ilie Petrescu.
V„ rog.
Stimate domnule senator,
Referitor la interpelarea Ónregistrat„ la Senatul Rom‚niei, din 26.05.2006, privind Programul de regularizare albii pe teritoriul jude˛ului Gorj, v„ comunic„m urm„toarele:
Pentru punerea Ón siguran˛„ a lucr„rilor cu rol de ap„rare, existente, dar ∫i pentru execu˛ia unor lucr„ri noi, Ón anul 2006, pentru jude˛ul Gorj sunt prev„zute a se efectua lucr„ri cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor.
Œn programul de investi˛ii pe anul 2006 al Ministerului Mediului, Gospod„ririi Apelor, pentru jude˛ul Gorj sunt cuprinse urm„toarele lucr„ri de investi˛ii:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 Exist„ o list„ de 13 lucr„ri, domnule senator, ∫i o s„ vi le punem la dispozi˛ie.
Prin Hot„r‚rea nr. 373/2006 privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor din fondul de interven˛ie la dispozi˛ia Guvernului pentru prevenirea ∫i Ónl„turarea efectelor calamit„˛ilor naturale produse de inunda˛ii pentru jude˛ul Gorj sunt cuprinse, de asemenea, trei investi˛ii.
De asemenea, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor organizeaz„, Ón perioada 17 mai — 5 iulie a.c., o ac˛iune pentru stabilirea ∫i verificarea Ón teren a punctelor critice pe cursurile de ap„, unde se impune promovarea, Ón regim de urgen˛„, a unor lucr„ri de investi˛ii ∫i Óntocmirea de studii de fezabilitate pentru finan˛area lucr„rilor cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor.
V„ voi pune la dispozi˛ie lista cu lucr„rile ∫i valoarea investi˛iilor.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ilie Petrescu, v„ rog, microfonul 1.
V„ mul˛umesc, doamna ministru.
Solicit s„-mi r„spunde˛i ∫i scris, ∫i dac„ mai sunt chestiuni suplimentare, mai discut cu dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
V„ rog, domnule secretar de stat, s„ r„spunde˛i domnilor senatori.
**Domnul D„nu˛ Apetrei** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, domnului senator Gheorghe Funar, din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Stimate domnule senator Gheorghe Funar,
La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 26.05.2006, v„ comunic„m urm„toarele:
Œn perioada octombrie 2005 — 21 aprilie 2006, Ón Rom‚nia, gripa aviar„ a evoluat numai Ón gospod„riile popula˛iei, ulterior, aceasta a ap„rut ∫i Ón cadrul exploata˛iilor avicole.
Œn conformitate cu legisla˛ia sanitar-veterinar„ Ón vigoare, uciderea p„s„rilor se realizeaz„ pe îunitatea epidemiologic„“, stabilit„ de Autoritatea sanitar„ veterinar„ teritorial„ competent„.
Conform Ordinului pre∫edintelui A.N.S.V.S.A nr. 117/2006, îunitatea epidemiologic„“ reprezint„ acele popula˛ii de p„s„ri aflate Ón exploata˛ii, expuse riscului de contaminare la nivel de localitate sau de sectoare ale acesteia, ferme ∫i platforme cu ferme care sunt delimitate
de c„tre Autoritatea sanitar„ veterinar„ teritorial„ competent„.
- Practic, este la latitudinea autorit„˛ilor competente din
- domeniul sanitar-veterinar delimitarea acestor areale.
- Cu deosebit„ considera˛ie, ministrul Gheorghe Flutur. V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnul Funar, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnilor senatori,
Stima˛i invita˛i,
Œntrebarea mea a fost foarte simpl„, pornind de la faptul c„ au fost dou„ localit„˛i pe care le-au remarcat to˛i rom‚nii care s-au uitat la televizor ∫i care citesc presa, respectiv Ón comuna Cetate, la conacul domnului Mircea Dinescu, nu au fost prinse p„s„rile, nici ra˛ele, nici bibilicile, nici g„inile, nici curcile, nici g‚∫tele, nimic. La to˛i vecinii au fost prinse ∫i lichidate p„s„rile s„n„toase, ale lui nu, ∫i tr„iesc Ón continuare.
Œntrebarea era: de ce s-a f„cut excep˛ie? De ce nu s-a aplicat legea ∫i Ón ograda cet„˛eanului Mircea Dinescu?
A doua parte a Óntreb„rii viza un alt exemplu, comuna Cornu, unde zona respectiv„ a fost declarat„ ca fiind afectat„ de gripa aviar„ ∫i Óntrebarea mea era dac„ Ón gospod„ria altui cet„˛ean, Adrian N„stase, au fost prinse p„s„rile, eutanasiate, ∫i dac„ la cererea d‚nsului au fost num„rate ou„le.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat D„nu˛ Apetrei, dac„ dori˛i s„ reveni˛i cu informa˛ii suplimentare la Óntrebarea aceasta cu înum„rarea“?
## Domnule pre∫edinte,
Vreau s„ precizez c„ r„spunsul, de fapt, este elaborat de Autoritatea Na˛ional Sanitar„ Veterinar„ ∫i de Siguran˛a Alimentelor.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, dar cred c„ trebuia s„ face˛i un efort s„ r„spunde˛i Óntreb„rilor domnului Funar.
Mai ave˛i Óns„ ∫i alte Óntreb„ri ∫i interpel„ri. O s„ v„ rog, pentru colegii care sunt Ón sal„, s„ continua˛i cu r„spunsurile.
V„ mul˛umesc frumos.
Stimate domnule senator Petru Stan,
La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 26.05.2006, v„ comunic„m Ón tabelul de mai jos, situa˛ia pl„˛ilor efectuate, reprezent‚nd desp„gubiri acordate de˛in„torilor de p„s„ri sacrificate
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 pentru combaterea gripei aviare, conform prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr.1.415/2004.
Practic, am un tabel aici, domnule senator, cu 15 jude˛e, cu o valoare total„ Ón lei noi, RON, de 11.690.000 lei, din care sunt defalcate situa˛iile pe 2005 ∫i pe 2006.
Numai un moment!
A˛i Óncheiat, domnule secretar de stat?
Da.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule senator Stan, dori˛i s„ comenta˛i? Microfonul nr. 1, v„ rog.
## V„ mul˛umesc.
Pe mine m„ interesa c‚te p„s„ri ∫i ce valoare, ca s„ facem o Ómp„r˛ire ∫i s„ vedem c‚t revine pe pasare. At‚t doream.
Œntrebarea era foarte simpl„: c‚t revine pe pas„re?
V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, pute˛i s„ r„spunde˛i?
Œn acest r„spuns nu am, Óns„ din informa˛iile pe care le de˛in, undeva Ón jur de 200.000 — 250.000 lei/pas„re, lei vechi, iar ce v-am spus, ca ∫i cifr„, este totalul la nivel na˛ional, pe toate jude˛ele Ón care s-a intervenit.
V„ mul˛umesc.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Mai ave˛i ∫i alte Óntreb„ri... domnului Aurel Ardelean. Este aici, v„ rog s„-i r„spunde˛i.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule senator Aurel Ardelean,
La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat, Ón data de 26.05.2006, v„ comunic„m c„ pentru ob˛inerea datelor solicitate, referitoare la dezinfec˛ia pe unele drumuri publice trebuie s„ v„ adresa˛i Ministerului Transporturilor Construc˛iilor ∫i Turismului, dat fiind faptul c„ de aceast„ problem„ s-a ocupat Ón mod direct acest minister.
V„ mul˛umim.
™i eu v„ mul˛umesc.
De asemenea, o Óntrebare a domnului Ioan Corodan, legat„ tot de îcheltuielile legate de combaterea gripei aviare“.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule senator Ioan Corodan,
La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 26.05.2006, v„ comunic„m urm„toarele:
Ac˛iunea de eradicare a focarelor de grip„ aviar„ a fost sus˛inut„ de Guvernul Rom‚niei, av‚nd ca obiective principale at‚t prevenirea evolu˛iei grave ∫i extinderea bolii Ón exploata˛iile avicole, c‚t ∫i evitarea transmiterii acestei boli la om.
Nu exist„ alt„ metod„ eficient„ de combatere a gripei aviare pe plan mondial dec‚t lichidarea, focar cu focar, ∫i dezinfec˛ia repetat„, acolo unde se impune.
Desp„gubirile efectuate c„tre popula˛ie au fost pl„tite cu rapiditate.
Avem anexat un tabel Ón genul celui Ón care i-am r„spuns domnului senator Petre Stan, Ón care se arat„ foarte clar sumele aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.217/2005, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.439/2005, precum ∫i din Bugetul A.N.S.V.S.A. pe anul 2006, Ón situa˛iile de influen˛„ aviar„.
Practic, sumele coincid, deci tot 11.690 lei RON, practic, tot 15 jude˛e ∫i defalcat pe 2005 ∫i 2006, conform acestui tabel.
## V„ mul˛umesc frumos.
Domnul senator Ioan Corodan, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 1, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
A∫ vrea s„-i mul˛umesc domnului secretar de stat pentru faptul c„ face efortul de a veni ∫i a citi ni∫te inform„ri f„cute de c„tre altcineva, lucru care vreau s„ v„ spun c„ pe mine nu m„ mul˛ume∫te, adic„ noi nu venim aici s„ punem Óntreb„rile Ón nume propriu, noi venim ∫i le prezent„m ∫i adres„m Óntreb„rile Ón numele celor pe care Ói reprezent„m.
Ca atare, aceste Óntreb„ri, ∫i nu m„ refer numai la acest r„spuns care ni se d„, ci ∫i la multe altele, eu le consider c„ sunt date oarecum Ón b„taie de joc ∫i numai ca s„ scape de gura noastr„.
Deci vreau s„ v„ spun c„ nu e bine ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i la aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri care se fac s„ se dea r„spunsuri pertinente.
Eu, oricum, Ói mul˛umesc pentru prezen˛„, dar nu pot s„ fiu mul˛umit de r„spuns.
Mul˛umesc domnului Ioan Corodan.
Domnule secretar de stat, mai ave˛i o interpelare a domnului profesor Ardelean, Ón leg„tur„ cu suspendarea importurilor de carne de pas„re.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule senator Aurel Ardelean,
La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 26.06.2006, v„ comunic„m urm„toarele:
Afirma˛iile f„cute la Ónceput privind apari˛ia gripei aviare pe seama importurilor de p„s„ri a fost o ipotez„ de lucru, infirmat„ ulterior de c„tre cercet„rile efectuate.
Œn consecin˛„, importul de carne de pas„re din Republica Slovac„ ∫i Ungaria, ca ˛„ri membre ale Uniunii Europene, se efectueaz„ prin autorit„˛ile veterinare centrale ale celor dou„ ˛„ri care au responsabilitatea eliber„rii certificatului de s„n„tate animal„ ∫i de s„n„tate public„.
Transporturile de carne de pas„re, Ónso˛ite de certificatul de s„n„tate a p„s„rilor, atest„ provenien˛a ∫i faptul c„ ˛ara respectiv„ este liber„ de influen˛a aviar„, precum ∫i de boala îNew Castle“.
Œn conformitate cu comunicatele oficiale interna˛ionale de epizootii ∫i ale Comisiei Europene, nici Ón Slovacia ∫i nici Ón Ungaria nu s-au diagnosticat aceste dou„ boli, influen˛a aviar„ ∫i boala îNew Castle“ la p„s„rile domestice.
V„ mul˛umesc frumos.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Domnule senator Ardelean, dac„ dori˛i s„ comenta˛i, o s„ v„ rog, la microfon.
## **Domnul Aurel Ardelean**
**:**
V„ rog, a∫ vrea s„ primesc r„spunsul ∫i Ón scris.
## V„ mul˛umesc.
Domnule senator Ardelean, dac„ dori˛i s„ comenta˛i, o s„ v„ rog la microfon.
Rug„mintea este s„ transmite˛i r„spunsul Ón scris. V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul Septimiu Buza∫u, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Pentru domnul senator Petru Stan, Ón conformitate cu proiectele folosite Ón anul 2005, Ón func˛ie de tipul de structur„ pentru locuin˛ele cu dou„ camere, cu suma de 150 milioane dolari, ne Óntreba˛i dumneavoastr„, ce se pot construi.
Se pot construi la cheie, inclusiv manopera, pe structur„ de zid„rie portant„ 6.191 case; pe structur„ de lemn 7.455 case sau pe structur„ metalic„ 7.244 case. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Pentru domnul Ilie Petrescu.
Nu mai este, a cedat nervos!
Nu mai este nimeni, domnule pre∫edinte.
Nu mai este nimeni.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Dac„ mai este cineva pentru a oferi r„spunsuri? V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul. Pentru cine ave˛i r„spunsul?
**Domnul Mihai Constantin ™eitan** — _pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii ∫i Alte Drepturi de Asigur„ri Sociale_ **:**
Domnului senator Gheorghe Funar.
Microfonul nr. 10, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„-i mul˛umesc domnului senator Funar pentru Óntrebare.
Œmi d„ prilejul s„ l„murim c‚teva lucruri.
A∫ spune de la Ónceput c„ am formulat un r„spuns scris, domnule senator, ∫i o s„ vi-l Ónm‚nez, dar nu a∫ vrea s„-l citesc ∫i a∫ vrea s„ revin asupra a trei probleme pe care le-a˛i ridicat.
1. Sistemul de pensii din Rom‚nia nu prevede o pensie minim„ sau o pensie maxim„. Ea rezult„ din calcul, calculul pensiei se face ˛in‚nd cont de activitatea pe toat„ durata vie˛ii unei persoane ∫i se poate deduce c„ o pensie minim„ poate s„ fie aceea Ón care omul a contribuit minimul de timp care este dat prin lege, care este 11 ani, anul acesta, ∫i minimul de contribu˛ie, cu salariul minim Ón fiecare perioad„ Ón care a contribuit, ∫i atunci rezult„ pensia minim„. Nu este stabilit„ prin lege.
Œn ceea ce prive∫te pensia maxim„, dup„ 2001 pensia maxim„ este plafonat„ la maximum cinci salarii medii la care omul ∫i contribuie.
Deci din acele cinci salarii reiese pensia, numai c„ dinainte de 2001, pensia nu a fost plafonat„, recalcularea tuturor pensiilor Ónainte de 2001 s-a f„cut, plec‚nd de la ni∫te pensii care erau Ón plat„ Ón baza altor legi Ón vigoare, de-a lungul timpului, din ’70 Ón ’60, ∫i a∫a mai departe, astfel c„ exist„ pensii maxime sau o pensie maxim„, Óns„ acum, dup„ lege, acum este plafonat„.
Œn al doilea r‚nd, nu exist„ informa˛ii de nici un fel referitoare la pensii minime sau maxime, pe anumite categorii profesionale.
Pensiile, Ón sistemul rom‚nesc, se stabilesc numai datorit„ contribu˛iei.
Noi avem informa˛iile individuale transmise de la toate firmele care contribuie pentru Ionescu, Popescu ∫i a∫a mai departe, dar f„r„ func˛ie, c„ nu ne intereseaz„ func˛iile, ci ne intereseaz„ suma cu care au contribuit, aferent„ salariului, c„ suma este un procent din salarii.
Ca atare, nu avem astfel de informa˛ii, cu at‚t mai mult cu c‚t, corespondent Óntreb„rii dumneavoastr„ vreau s„ spun, nimeni nu a fost toat„ via˛a, ca s„ po˛i s„ faci calculul exact, s„ zicem, general, de MApN, c„ nu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 pensia maxim„ este pentru un general, ci ea a fost tot datorit„ Óntregii activit„˛i a persoanei.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule ™eitan. Domnul Funar dore∫te s„ ia cuv‚ntul. Microfonul central, v„ rog
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Sunt nemul˛umit de partea practic„ a r„spunsului. Partea teoretic„ este foarte bine st„p‚nit„ de c„tre domnul secretar de stat.
Nu cred c„ ministerul, din conducerea c„ruia face d‚nsul parte, nu ∫tie, Ón Rom‚nia, care este pensia minim„ pe care o ob˛ine un fost membru C.A.P. ∫i pensia maxim„.
Eu nu am pus problema modului de calcul. Este firesc c„ aceast„ pensie este rezultatul activit„˛ii desf„∫urate de-a lungul unei perioade de timp. Nimeni nu a fost de la Ónceputul activit„˛ii general sau nu a fost pre∫edinte de ˛ar„, sau nu a fost parlamentar ∫i a∫a mai departe.
Eu insist ∫i doresc s„ ob˛in aceste informa˛ii privind nivelul minim al pensiei pe categoriile de oameni care au lucrat Ón aceast„ ˛ar„, pe care le-am men˛ionat Ón acea Óntrebare, nivelul minim ∫i nivelul maxim, f„r„ a
nominaliza, chiar dac„ ei fac parte din alte sisteme sau alte ministere, sau beneficiaz„ pe baza unor legi speciale.
De ce am pus aceast„ Óntrebare? Pentru a dovedi cu argumente c„ s-a procedat gre∫it ∫i se procedeaz„ Ón continuare Ón ˛ara noastr„ Ón ceea ce prive∫te cuantumul pensiei.
S-a ajuns la o discriminare. Sunt cet„˛eni la care nu se aplic„ acelea∫i prevederi legale, ∫i dumneavoastr„ cunoa∫te˛i foarte bine acest lucru, Ón ceea ce prive∫te modul de calcul al pensiei.
La unii, li se spune, pensia este egal„ cu de ∫apte ori ultimul c‚∫tig brut din ultima lun„, care nu are nici o leg„tur„ cu punctul de pensie, nu are leg„tur„ cu nimic ∫i oamenii ne Óntreab„ la Ónt‚lnirile pe care le avem Ón circumscrip˛iile electorale.
Domnule senator, de ce spune un fost membru C.A.P. îEu am 400.000 lei pensie ∫i de ce domnul judec„tor are 80.000.000 lei pensie?! Nu am lucrat tot Ón aceast„ ˛ar„?!“.
Nu am lucrat... Poate, Ón condi˛ii diferite... poate, Ón agricultur„, mai greu dec‚t dincolo... — aici, putem discuta... —, dar oamenii ne Óntreab„, simplu, zic: îM‚nc„m cu o singur„ gur„, avem acelea∫i nevoi, probabil, ∫i Ón ceea ce prive∫te traiul de fiecare zi“.
D‚n∫ii au c‚∫tigat foarte bine, cei din justi˛ie, p‚n„ s-au pensionat, dar, acum?
Da. Mul˛umim, domnului Funar.
Eu am Ón˛eles...
Domnul ™eitan, dac„ vre˛i s„ ad„uga˛i... am Ón˛eles c„, p‚n„ la urm„, pensia este Ón func˛ie de contribu˛ia...
Nu vreau s„ spun dec‚t, s„ revin la aceast„ idee, c„ pe sistemul public de pensii, indiferent ce ai fost Ón via˛„, ai contribuit ∫i, ca atare, ai luat o pensie raportat la contribu˛ie. C„ salariile au fost mici Ón anumite perioade, cu anumite categorii, absolut de acord. C„ salariile sunt mari Ón alte perioade, iar„∫i sunt de acord.
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006
Pe de alt„ parte, nu pot s„ nu fiu de acord ∫i cu ideea c„ exist„ sisteme diferite de pensii. Majoritatea oamenilor suntem Ón sistemul acesta public Ón care contribuim, iar al˛ii, referitor la armat„, de exemplu, care nu contribuie ∫i prime∫te o pensie calculat„, dup„ alt„ lege aprobat„ de Parlament, evident, ca ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, ca ∫i Regulamentul Parlamentului, dac„ analiz„m problema ∫i din acest punct de vedere, atunci, avem ni∫te discrimin„ri din acest punct de vedere, dar sunt dup„ lege. Nu sunt f„cute ∫i dorite de noi.
Dac„ dorim un sistem Ón care toat„ lumea s„ aib„ aceea∫i pensie, c‚nd toat„ lumea a contribuit diferit, Óns„, Ón timp, fiind vorba de o asigurare, e vorba de asigurare. Eu pl„tesc ca s„ iau o pensie mai mare, cum ceilal˛i, v„ spuneam, iau un salariu minim pe o perioad„ scurt„ de timp.
Referitor la C.A.P., s„ ∫ti˛i c„ din ce Ón ce mai pu˛ini sunt numai c.a.p.-i∫ti. Sunt oameni care au lucrat Ón
C.A.P., au venit Ón sistem ca salaria˛i, au luat o pensie mixt„, deci e greu de spus care a fost numai c.a.p.-ist c‚t o s„ aib„.
Dac„ sunt cazuri de c.a.p.-i∫ti sau nume, sau persoane care au pensie, putem s„-i analiz„m s„ vedem dac„ pensia lor e calculat„ corect. ™i o facem de c‚te ori avem sesiz„ri.
Dar Ón alt fel, explica˛iile de acest gen, sunt explica˛ii de sistem ∫i c„ acest sistem trebuie Ómbun„t„˛it, poate pe alte criterii. Sigur, e o discu˛ie de alt„ natur„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc domnului secretar de stat ™eitan.
Vreau s„ mul˛umesc tuturor colegilor care au fost al„turi de noi p‚n„ Ón acest moment al ∫edin˛ei, ∫i domnului senator Funar, ∫i domnului senator Vasilescu. Declar Ónchis„ ∫edin˛a Ón plen a Senatului. V„ mul˛umesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#218834Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|124035]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 94/15.VI.2006 con˛ine 44 de pagini.**
Pre˛ul: 9,24 lei noi/92.400 lei vechi
Œntr-o astfel de lume, noi, cei pe care electoratul i-a trimis s„-i reprezinte Ón Parlament ∫i, Ón general, politicienii, risc„m s„ devenim adep˛ii unui capitalism superficial ∫i a unei clase mediocre ∫i nicidecum mijlocii, f„r„ a avea o baz„ solid„, ra˛ional„ ∫i educativ„ a democra˛iei pe care ne tot str„duim s„ o consolid„m de 15 ani Óncoace.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Cifrele statistice vorbesc ∫i ele despre aceast„ ineficien˛„ social„. Iat„, spre exemplu, valoarea medie a unei ore de munc„ Ón Rom‚nia este de aproximativ 1,67 euro, Ón timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 20,67 euro.
Productivitatea muncii, calculat„ Ón mii euro/angajat este, Ón Rom‚nia, de 10,1, fa˛„ de o medie european„ de 59,1.
Œn sf‚r∫it, P.I.B.-ul pe locuitor, exprimat Ón paritatea puterii de cump„rare, la nivelul anului 2005 a fost, Ón Rom‚nia, de 7.600, fa˛„ de media din Uniunea European„ de aproximativ 23.100.
Œncerc, stima˛i colegi, s„ v„ supun aten˛iei ineficien˛a modelului social din Rom‚nia ∫i Ón lumina gre∫elilor pe care noi, social-democra˛ii, le-am f„cut Ón aceast„ privin˛„, ∫i ele, gre∫elile, nu sunt pu˛ine, dar ∫i prin prisma faptului c„, din 2005 Óncoace, asist„m la o schimbare dramatic„ Ón r„u a acestei situa˛ii.
Este vorba nu numai de schimbarea manierei de abordare a problemelor sociale, dar, mai mult dec‚t at‚t, este de-acum evident„ reducerea drastic„, a∫ spune, la minimum a preocup„rii guvernan˛ilor pentru problematica social„, Rom‚nia intr‚nd pe un drum care duce la deteriorarea masiv„ a condi˛iilor de via˛„ pentru marea majoritate a popula˛iei.
Valori europene precum statul social activ, economia social„ de pia˛„, solidaritatea social„ erau, p‚n„ Ón 2005, ∫i valori na˛ionale, Ón timp ce ast„zi ele sunt complet uitate de oficialii puterii, iar rezultatele se v„d ∫i se simt Ón traiul de zi cu zi al cet„˛eanului rom‚n.
Spun aceste lucruri ∫i pentru faptul c„ tocmai Ón ace∫ti ani Europa ∫i-a configurat ∫i Ó∫i configureaz„ Ónc„ un nou model social, model cu care modelul rom‚nesc ar trebui s„ fie nu numai compatibil, dar ∫i convergent.
Deci Ónc„ lucrurile pot fi ∫i trebuie s„ fie discutate cu at‚t mai mult cu c‚t planul na˛ional de dezvoltare a Rom‚niei pentru perioada 2007—2013 este tributar ∫i el acestei viziuni reduc˛ioniste, Ón privin˛a nu numai a modelului social, dar, Ón general, cu privire la problematica social„, ceea ce este o grav„ gre∫eal„ care Ó∫i va pune amprenta asupra noastr„ a tuturor, condamn‚ndu-ne Ón continuare la stagnare, subdezvoltare ∫i s„r„cie.
Cunoa∫tem elementele constitutive ale modelului social european, respectiv o economie performant„, un nivel Ónalt al protec˛iei sociale, investi˛ii majore Ón educa˛ia permanent„, dialog social eficient.
Compar‚nd aceste lucruri cu realitatea modelului rom‚nesc, a∫a cum ele s-au configurat Ón ace∫ti ani, ne d„m seama nu numai de discrepan˛e ∫i de lipsa de performan˛„, dar ∫i de direc˛iile Ón care ar trebui s„ ne orient„m eforturile pentru viitor.
Dac„ ar fi s„ lu„m doar acest element al investi˛iilor Ón educa˛ia permanent„, Rom‚nia se afl„ pe ultimul loc Ón Europa, locul 27, Ón privin˛a inov„rii ∫i cercet„rii, adic„ exact Ón acele domenii de care depinde dezvoltarea, performan˛a, domeniile care determin„ schimbarea. De aici ∫i condamnarea, dac„ lucrurile nu evolueaz„ Ón alt fel, pe mai departe, la s„r„cie, la imobilism, la stagnare ∫i subdezvoltare.
Culmea este c„ tocmai aceste elemente le reg„sim ∫i Ón tipul de model social promovat p‚n„ acum, respectiv este vorba de continuitatea rela˛iilor de munc„, stabilitatea locurilor de munc„, rigiditatea reglement„rilor pie˛ei for˛ei de munc„, ajutoare ∫i m„suri pasive de protec˛ie social„, politici sociale reactive, o fiscalitate ridicat„ pe munc„ ∫i, sigur, enumerarea ar putea continua.
Cu un cuv‚nt, frica de schimbare a stat ∫i st„ Ónc„ la baza actualului model social rom‚nesc.
Modelul social european presupune, dimpotriv„, stima˛i colegi, dinamismul rela˛iilor de munc„, mobilitatea social„ ∫i profesional„, flexibilitatea pie˛ei for˛ei de munc„, investi˛ii masive Ón capitalul uman ∫i m„suri de protec˛ie social„, politici sociale preventive, o fiscalitate prudent„, respectiv o fiscalitate sc„zut„ pe munc„ ∫i progresiv„ pe consum, totul fiind fundamentat pe Óncredere, pe solidaritate ∫i responsabilitate.
Experien˛a acumulat„ de-a lungul acestor 16 ani m„ face s„ afirm c„ exist„ un specific al modelului social rom‚nesc, c„ exist„ anumite caracteristici de care trebuie s„ ˛inem seama atunci c‚nd imagin„m noul model social pentru Rom‚nia secolului al XXI-lea. Enum„r c‚teva dintre acestea f„r„ a le dezvolta: raportul dintre salaria˛i ∫i pensionari, ponderea mare a popula˛iei ocupate Ón agricultur„, rata Ónalt„ a s„r„ciei, excluziunea ∫i polarizarea social„ cresc‚nd„, diferen˛ele mari de dezvoltare Óntre urban ∫i rural, slaba preg„tire a for˛ei de munc„ din Rom‚nia, decalajele mari de dezvoltare Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea European„, o fiscalitate extrem de ridicat„, mo∫tenirea unui stat paternalist, un grad de sindicalizare al for˛ei de munc„ ridicat, e∫ecurile repetate ale unor reforme ∫i frica fa˛„ de schimbare.
Toate acestea, poate ∫i alte caracteristici, Ó∫i pun inevitabil amprenta asupra modelului social rom‚nesc. A le neglija Ónseamn„ a nu te adapta la realitate, Ónseamn„ a perpetua Ón gre∫eal„.
Suntem, stima˛i colegi, r„spunz„tori, Ón egal„ m„sur„, pentru ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia, Ón bine sau Ón r„u.
Iat„ de ce, Ón numele partidului pe care Ól reprezint, Partidul Social Democrat, v„ invit nu numai la reflec˛ie, dar ∫i la conlucrare, ∫i Ón aceast„ privin˛„, modelul social
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 rom‚nesc, con∫tient fiind de importan˛a acestui lucru pentru prezentul ∫i, mai ales, pentru viitorul acestei ˛„ri.
Œn orice caz, o schimbare radical„ de concep˛ie cu privire la problematica social„ se impune cu necesitate ∫i aceasta p‚n„ nu este prea t‚rziu.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Œn condi˛iile Ón care ˛„ranul rom‚n nu prime∫te titlul nici m„car pe p„m‚ntul de sub cas„ sau de l‚ng„ cas„, c‚nd exist„ Ón continuare mii de procese pe rol care privesc revendic„ri pentru o palm„ de teren str„mo∫easc„, un cet„˛ean germano-americano-rom‚n este Ómpropriet„rit cu un castel rom‚nesc secular ∫i cu 12 hectare de p„dure.
Dac„ guvernan˛ii s-au g‚ndit c„, Ón acest fel, vor Ómbun„t„˛i imaginea Rom‚niei peste hotare, se Ón∫al„ amarnic. Str„inii Ói dispre˛uiesc ∫i ne dispre˛uiesc pentru comportamentul tr„d„tor fa˛„ de valorile poporului rom‚n. Œn America, ca s„ prime∫ti o mo∫tenire trebuie s„ pl„te∫ti o tax„ care este de aproximativ 70% din valoarea bunului mo∫tenit, motiv pentru care majoritatea americanilor fac acte de Ónstr„inare Ón timpul vie˛ii, ca s„ nu fie nevoi˛i s„ pl„teasc„ aceste sume.
Dac„ valoarea castelului a fost evaluat„ la 25 milioane de dolari, cet„˛eanul american trebuia s„ pl„teasc„ autorit„˛ilor rom‚ne c‚t se pl„te∫te Ón ˛ara lui, Ón America adic„, pentru o mo∫tenire, respectiv suma de 17.500.000 dolari. Nic„ieri Ón lume nu se fac astfel de liberalit„˛i f„r„ ca statul s„ primeasc„ o tax„ consistent„.
Un distins om de catedr„ ∫i demnitar al statului Ómi povestea c„ se afla la pre∫edintele Poloniei c‚nd acestuia i se cerea s„ promulge o lege similar„ draconicei Legi nr. 10/2001. Pre∫edintele polonez a refuzat, spun‚nd c„ o asemenea lege va Ómpov„ra bugetul ˛„rii sale pentru 25 de ani ∫i el nu-∫i asum„ o asemenea responsabilitate. Legea s-a Óntors la Parlament ∫i acolo a r„mas, iar Polonia a intrat Ónaintea noastr„ Ón Uniunea European„. Oare ei nu i s-a impus s„ retrocedeze ∫i s„ privatizeze tot, cum pretind guvernan˛ii no∫tri c„ ne-ar impune nou„ Uniunea? La slug„rnicia cu care spunem îda“ la orice solicitare, nu m„ mir s„ accepte Óntr-o zi s„ schimb„m ∫i numele ˛„rii ∫i s„-i spunem îFosta Rom‚nie“, c„ ∫i a∫a nu ∫tiu ce va mai r„m‚ne din ea.
P‚n„ ∫i poetul Mircea Dinescu, un cunoscut simpatizant al Partidului Liberal, la conclavurile c„ruia cite∫te pamflete privindu-l pe ∫eful statului, s-a revoltat Óntr-un editorial, spun‚nd, pe bun„ dreptate, c„, Ón timp ce mo∫tenitorii cu s‚nge albastru din Fran˛a ∫i Germania stau la cozi la casele de bilete s„ viziteze castele care le-au apar˛inut c‚ndva, dar care sunt ∫i vor r„m‚ne Ón proprietatea statului francez sau german, noi retroced„m unor îvenitici“ — cum spune poporul — simbolurile istoriei noastre. Nici Ceau∫escu n-a Óndr„znit s„-∫i aproprieze acest castel.
Ministrul culturii Adrian Iorgulescu declara c„ sunt trei chestiuni importante Ón leg„tur„ cu retrocedarea castelului. Spunea Domnia sa c„ ar fi un act de dreptate, pentru c„ proprietatea revine, dup„ mul˛i ani, la proprietarul de drept, un act de justi˛ie, pentru c„ statul ∫i ministerul pun Ón aplicare prevederile unei legi referitoare la retrocedare, ∫i un act de cultur„, pentru c„ acest loca∫ va fi administrat de acela∫i consiliu de administra˛ie ∫i va
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 r„m‚ne perpetuu la dispozi˛ia publicului rom‚n ∫i str„in, dup„ cum spera Domnia sa. Eu spun c„ spera zadarnic.
Dar poporului rom‚n c‚nd i se va face dreptate ∫i c‚t va beneficia de justi˛ie, domnule ministru?
Statul rom‚n ∫i poporul rom‚n l-au avut Ón proprietate 8 secole. Ei nu au nici un cuv‚nt de spus?
Am s„ Ónchei, reproduc‚nd un fragment dintr-o scrisoare primit„ de la un rom‚n nevoit s„ plece din ˛ar„ ca s„ munceasc„ pentru el ∫i familia lui ∫i care se revolta Ómpotriva acestui gest samavolnic: îNoi facem bani buni ∫i Ói aducem Ón ˛ar„, Óns„ nu avem timp de guvernan˛i, de∫i facem politic„ ∫i suntem implica˛i direct. Dar, peste vreo 10 ani, to˛i ace∫ti politicieni care ne umilesc p„rin˛ii r„ma∫i Ón ˛ar„ vor da socoteal„ Ón fa˛a noastr„“. Atunci s„ v„ vedem, domnilor!
Mul˛umesc.
Vorbim mult ∫i destul de des despre faptul c„ dorim angajarea unei dezvolt„ri durabile, Ón principal Ón mediul rural, f„r„ Óns„ a recunoa∫te c„, aici, capacitatea de expertiz„ ∫i cea de elaborare de proiecte este aproape inexistent„, f„r„ a recunoa∫te c„ nivelul de preg„tire a resurselor umane este extrem de sc„zut, f„r„ a ini˛ia nici un fel de program guvernamental de recuperare a acestor r„m‚neri Ón urm„ ∫i a angaja o resuscitare educa˛ional„ de amploare, pentru c„, probabil, cea mai dificil„ problem„ Ón redresarea nivelului de trai al celor 53% dintre rom‚nii tr„itori Ón lumea satului ˛ine de profundele ∫i necesarele schimb„ri de mentalitate.
Trebuie s„ recunoa∫tem c„ nu am avut curajul de a promova ∫i realiza la timp, doar din motive politicianiste, acele reforme care ne-ar fi putut plasa Óntr-o zon„ de competitivitate apropiat„ Uniunii Europene.
Datorit„ lacunelor Ón implementarea reformelor ∫i a lipsei programelor de asanare specifice, am ajuns s„ Ónregistr„m acum epidemia de grip„ aviar„, dar problemele de acest gen nu se opresc aici, pericole similare fiind ∫i Ón cazul pestei porcine, disfunc˛ii care reclam„ derularea unor programe grele, dificile ∫i costisitoare.
Din nefericire, Ón destule zone func˛ioneaz„ un soi de c‚rd„∫ie Óntre institu˛iile locale ∫i a∫a-zi∫ii agen˛i economici care nu respect„ nici legisla˛ia sanitar„ veterinar„ ∫i nici cea fiscal„, fiind tolera˛i sau acoperi˛i de autoritatea local„, practici incompatibile cu legisla˛ia european„ ∫i normele Uniunii Europene.
Stima˛i colegi,
Av‚nd Ón vedere disfunc˛iile men˛ionate, consider c„, la nivel na˛ional, trebuie g‚ndit„ ∫i Óntocmit„ o strategie de dezvoltare economic„ Ón agricultur„ Ón care s„ fie evaluat„ sincer performan˛a fiec„rui domeniu, viabilitatea ∫i locul s„u Ón economia de pia˛„ func˛ional„, resursele existente, strategie pe baza c„reia s„ poat„ fi definite ˛intele de dezvoltare, necesarul tehnologic, dinamica ∫i calificarea for˛ei de munc„ ∫i chiar orientarea ∫colar„.
Neutilizarea unei strategii na˛ionale de dezvoltare rural„ durabil„ a determinat lipsa de performan˛„ Ón agricultur„, care conduce la eliminarea firmelor rom‚ne∫ti ineficiente din pia˛„, gol de pia˛„ care va fi imediat ocupat de al˛i produc„tori, dar nu rom‚ni, necesarul intern de consum fiind rapid substituit de excedentele celorlal˛i parteneri, Ón primul r‚nd, europeni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 Œn tot acest ansamblu de m„suri impuse produc„torilor de m„rfuri agroalimentare, urm„rirea trasabilit„˛ii alimentului, dup„ principiul de la furc„ la furculi˛a consumatorului, de c„tre un complex articulat ∫i unitar de institu˛ii deconcentrate — Direc˛ia pentru agricultur„, Direc˛ia sanitar„ veterinar„ ∫i pentru siguran˛a alimentului, Direc˛ia de s„n„tate public„, Oficiul pentru protec˛ia consumatorului — devine o prioritate european„ esen˛ial„ Ón afara c„reia nici un operator economic nu va putea func˛iona eficient.
Œn concluzie, cred c„ este necesar„ o mai profund„ ∫i o mai ampl„ descentralizare a reformei Ón agricultur„, prin depolitizarea institu˛iilor, l„rgirea competen˛elor ∫i responsabilit„˛ilor locale, pentru a putea, Óntr-adev„r, s„ sper„m c„ mult dorita dezvoltare durabil„ a satului rom‚nesc se poate dovedi realizabil„.
V„ mul˛umesc.
Ceea ce a∫ vrea s„ spun, dincolo de aceste incoeren˛e ∫i inconsecven˛e caracteristice, este c„, ÓncetÓncet, s-a intrat totu∫i Óntr-o anumit„ normalitate ∫i, cu sprijinul — s„ spunem — autorit„˛ilor de la Bruxelles, cu sprijinul macroproceselor Ón care Rom‚nia este angrenat„, Óncet-Óncet, s-a ajuns spre liman sau spre ordonare ∫i spre organizare.
™i, astfel, cred eu c„ punctele bune sau c‚∫tigurile f„cute sunt, Ón primul r‚nd, construc˛ia institu˛ional„. Deci Rom‚nia ∫i-a construit ∫i Ón materie de asisten˛„ social„, ∫i Ón materia asigur„rilor sociale aproximativ tot ceea ce avea de construit ca s„ aib„ institu˛ii adecvate problematicii cu care se confrunt„. Cred c„ ∫i Ón materie de legisla˛ie, Ón momentul de fa˛„, suntem Óntr-o etap„ destul de avansat„. Sigur c„ indicatorii, indicatorii ei Ón sine Ónc„ sunt extrem de negri, adic„ cifrele pe toate categoriile: pe copii, pe persoane cu handicap, pe nivel de trai, pe venituri ale pensionarilor, pe raportul dintre venituri ∫i consum ∫i a∫a mai departe, indicatorii arat„, Ón continuare, locul exact unde este situat„ Rom‚nia.
A∫ vrea s„ fac o singur„ precizare:
Dup„ p„rerea mea, Rom‚nia nu s-a distins prin politici de dreapta sau de st‚nga Ón materie de politici sociale, deci eu nu cred c„ exist„ o guvernare Ón Rom‚nia al c„rei model social s„ fi avut o a∫a de larg„ afinitate cu problematica social„ ∫i s„ o rezolve sau s„ o parcurg„ pozitiv Ón a∫a fel Ónc‚t s„ spun„: îUita˛i-v„! Ce bine a fost c„ am avut o guvernare de st‚nga sau socialdemocrat„...“, cu particularit„˛ile ei care au dus la anumite r„spunsuri pe probleme sociale sau o guvernare de dreapta care s„ rup„ acest ∫ir de reu∫ite, s„ spun„ îAm Óntrerupt, avem o alt„ viziune, nu mai aloc„m, nu mai redistribuim foarte mult, mergem pe investi˛ii, mergem pe dezvoltare ∫i, ulterior, s„ vedem ce se reg„se∫te Ón redistribuire“.
Deci eu nu am reu∫it s„ constat, chiar dac„ am stat atent cu creionul Ón m‚n„, diferen˛e semnificative. Ele apar doar Ón discursul politic, pentru c„, Ón practica programelor de guvernare nu apar aceste diferen˛e. ™i am s„ v„ dau un singur exemplu: Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, permanent, continu„ programele pe care le-a Ónceput administra˛ia precedent„, fie prin oamenii care r„m‚n tot timpul acolo, fie prin faptul c„ programele nu sunt — s„ spunem — blocate de noua administra˛ie, de noua putere politic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 Din acest punct de vedere, a∫ cere celor care au lansat tema Ón dezbatere s„ ne spun„ care programe sociale ale guvern„rii precedente au fost Óntrerupte, Óncep‚nd cu îcornul cu lapte“, dac„ vre˛i, ∫i termin‚nd cu orice alt program, care au fost Óntrerupte sau n-au mai fost finan˛ate ∫i eu sigur c„ voi participa la acest dialog.
Venind, acum, la problema punctual„ a crizei din educa˛ie, opinia mea este c„ ne afl„m Ón fa˛a unei crize artificiale, ∫i nu a unei crize reale, pentru c„, Ón bun„ m„sur„, prevederile acordului Óncheiat de Guvern cu sindicatele Ón noiembrie anul trecut au fost solu˛ionate. Deci au existat atunci o serie Óntreag„ de probleme Ón litigiu, una dintre ele era, de exemplu, plata salariilor restante. Plata salariilor restante s-a f„cut, Ministerul Finan˛elor Publice a alocat peste 200.000.000 de RON pentru plata salariilor recalculate datorit„ aplic„rii gre∫ite a metodologiei de calcul a salariului ∫i a∫a mai departe. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 17 din 22 februarie 2006 a prev„zut, atunci, dou„ modalit„˛i de rezolvare: pentru cei care au c‚∫tigat Ón justi˛ie s„ se pl„teasc„ imediat ∫i cele 200.000.000 de RON, care se reg„sesc ∫i Ón buget, sunt pentru aceste pl„˛i punctuale, iar pentru cei care nu s-au adresat justi˛iei, dar au ∫i ei acest drept, s„ se pl„teasc„ e∫alonat, pe parcursul a 35 de tran∫e lunare, care sunt, Ón momentul de fa˛„, acoperite prin rectificarea bugetar„.
Problema care se ridic„ Ón momentul de fa˛„ este problema legat„ de legea unic„ a salariz„rii. Aici, problema este pu˛in mai complicat„, pentru c„ este foarte greu s„ dai de cap„tul acestui subiect, ∫tiut fiind c„, din 1990 p‚n„ ast„zi, Ón Rom‚nia s-a Óncercat, de mai multe ori, s„ se fac„ legi unice ale salariz„rii ∫i cum s-a reu∫it o lege, cum s-a spart acea lege de diversele p„r˛i componente ale sectoarelor, ba justi˛ia, ba ap„rarea, ba administra˛ia, toate au ie∫it din sistem Ón momentul Ón care — s„ spunem — Legea nr. 154/1998 a fost aprobat„.
Œn momentul de fa˛„, exist„ dou„ comisii guvernamentale, una sub conducerea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, sub conducerea domnului secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„, iar alta la Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici. Prima comisie este deja la a doua Óntrunire ∫i a∫teapt„ deciziile politice privind criteriile de ierarhizare a diverselor sectoare, unele Ón raport cu altele, c„ aceasta este problema-cheie. Textul de lege se face imediat, dar va trebui, mai Ónt‚i, s„ ai cadrul, cum ierarhizezi, de la Pre∫edin˛ie Ón jos, p‚n„ la ultimul bugetar sau ultimul func˛ionar public, ce criterii se stabilesc pentru ierarhizarea sectoarelor. A doua problem„, care a∫teapt„ tot o decizie politic„, este corela˛ia dintre func˛ii ∫i p„strarea anumitor raporturi Ón corela˛ie.
Deci, din acest punct de vedere, pot s„ spun c„ at‚t Guvernul, prin Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i prin ministerele implicate Ón aceast„ comisie interministerial„, c‚t ∫i Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici sunt avansate Ón a c„uta o solu˛ie care, sigur, a∫teapt„ o decizie politic„ de ierarhizare de a Ómbr„ca acest subiect.
Ultimul punct care este, Ón momentul de fa˛„, Ón suspans ∫i care este revendicat de sindicate, este cel privind finan˛area investi˛iilor de infrastructur„ din educa˛ie. Acest punct are ∫i el un r„spuns: p‚n„ Ón momentul de fa˛„ s-au alocat punctual 100.000.000 euro Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii probabil c„ a consumat aceste resurse, Óns„ nu a prezentat, p‚n„ acum, noi proiecte de infrastructur„ Ón educa˛ie care s„ reclame un suport de finan˛are.
Tocmai din acest motiv ∫i pentru a elimina ∫i acest subiect de discu˛ie, ast„zi, Biroul permanent al P.N.L. l-a invitat pe domnul ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii cu lista de proiecte ∫i cu sus˛inerea pentru finan˛area acestor proiecte, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ Ónchidem acest subiect. Opinia mea este c„ o grev„ Ón Ónv„˛„m‚nt este absolut inoportun„ ∫i c„ subiectul, din punctul meu de vedere, este artificial creat.
V„ mul˛umesc.
Se apreciaz„ c„ textele interna˛ionale care abordeaz„ problematica familiei o fac Óntr-un mod ambiguu ∫i conven˛ional steril, ele uz‚nd de prea concreta opinie majoritar„ a uniunii b„rbat-femeie ca fundament al familiei.
Art. 16 din aceea∫i declara˛ie, conform c„ruia b„rbatul ∫i femeia au dreptul s„ se c„s„toreasc„ ∫i s„ Óntemeieze o familie, este interpretat Ón sensul c„ ei, b„rbatul ∫i femeia, reprezint„ nu dou„ elemente componente obligatorii ale unei uniuni maritale, ci doi subiec˛i separa˛i, cu identitate proprie, ∫i sunt specifica˛i expres de legiuitor pentru a sublinia egalitatea Ón contractarea c„s„toriei.
At‚t Ón Declara˛ia universal„ a drepturilor omului, c‚t ∫i Ón Pactul interna˛ional privind drepturile civile ∫i politice se apreciaz„ de unii c„ nu exist„ o specifica˛ie expres„ ∫i indubitabil„ conform c„reia uniunea matrimonial„ nu se poate Óncheia dec‚t Óntre b„rbat ∫i femeie, ci actele juridice interna˛ionale enun˛ate doar se m„rginesc la a le recunoa∫te b„rbatului ∫i femeii ca dou„ genuri ale aceleia∫i specii, dreptul ∫i libertatea la c„s„torie.
Sus˛in„torii uniunii homosexuale consider„ c„ aceste texte interna˛ionale permit a face astfel de interpret„ri ce trebuie s„ reprezinte un germen al legisla˛iei de m‚ine. Œn acest context relativ favorabil, cu toat„ opozi˛ia uneori tran∫ant„ a societ„˛ii civile ∫i a bisericii, rela˛iile homosexuale au Ónceput s„ fie oficializate sub diverse modalit„˛i: parteneriat Ónregistrat sau, mai nou, uniune civil„.
Apreciem c„ termenii, ca ∫i institu˛iile prefigurate Ón sine, sunt artificiali, deoarece nu fac altceva dec‚t delimiteaz„ un statut civil asem„n„tor mariajului natural ∫i sunt crea˛i, Ón mod special, pentru a permite cuplurilor homosexuale s„ accead„ la beneficiile drepturilor de care se bucur„ cuplurile heterosexuale c„s„torite.
Œn ultimii ani, Ón diverse ˛„ri s-a Ónregistrat o intensificare a mi∫c„rilor menite s„ determine extinderea dreptului de a se c„s„tori asupra cuplurilor de homosexuali ∫i lesbiene, argumentele cele mai des uzitate fiind Ónl„turarea acestora de la beneficiul unor drepturi rezultate din c„s„torie. Totu∫i, fenomenul exist„, el nu poate fi negat sau privit cu indiferen˛„, ∫i, ca atare, a determinat anumite schimb„ri la nivelul a numeroase jurisdic˛ii locale.
Œn Rom‚nia exist„ nominalizat principiul c„s„toriei ca uniune legal„ Óntre persoane de sex opus. Se apreciaz„, Óns„, c„ aten˛ia acordat„ de statul rom‚n minorit„˛ilor sexuale trebuie s„ capete o concretizare c‚t mai larg„ posibil. Œn acest domeniu Óns„ exist„, cum s-a ∫i remarcat s‚mb„t„ pe str„zile Capitalei, din p„cate, cu violen˛„, pe care o condamn„m, o ciocnire de durat„ Óntre tendin˛a european-occidental„ de legalizare a rela˛iilor homosexuale ∫i a uniunilor matrimoniale de acest gen ∫i mentalitatea na˛ional-rom‚neasc„, cu obsesiile ei apreciate de a∫a-zi∫ii cunosc„tori speciali∫ti, prohibitiv tabuistice de tip rural.
De altfel, pozi˛ia Rom‚niei de a elimina din Codul penal toate articolele discriminatorii ce vizeaz„ persoanele de orientare homosexual„ a fost determinat„ ∫i de rezolu˛ia Parlamentului Uniunii Europene din 16 aprilie 2000, care prevedea c„ statele Uniunii Europene trebuie, citez: îs„ garanteze familiilor formate dintr-un singur p„rinte, cuplurilor nec„s„torite ∫i cuplurilor formate din parteneri de acela∫i sex drepturi egale cu acelea de care se bucur„ cuplurile tradi˛ionale ∫i familiile, Ón special Ón ceea ce prive∫te impozit„rile, drepturile pecuniare ∫i drepturile sociale“.
Œn Europa de Est, inclusiv Ón Rom‚nia, nu exist„ nici un fel de practic„ Ón domeniul legaliz„rii uniunilor homosexuale. Exist„, Óns„, opinii — este adev„rat, rare — conform c„rora, citez, îConcep˛ia veche ∫i autoÓnst„p‚nit„ Ón ˛„rile Europei Centrale este, pe undeva, tributar„ opiniilor religioase ale unui anumit cult, dogmatizate ∫i Óncet„˛enite ca fire∫ti, ∫i care consider„ c„ a fi atras de sexul opus, ca ∫i nevoia de a avea ∫i de a cre∫te copii este inerent„ naturii umane“. ™i se mai sus˛ine, citez: îAmenin˛area cu distrugerea inevitabil„ a societ„˛ii umane, dac„ se permite legalizarea unor astfel de uniuni, argument imbatabil ∫i preferat al majorit„˛ii fanaticilor de tip tradi˛ionalist sexual, se ciocne∫te exact de principiul op˛iunii individuale, pe care aceste persoane tradi˛ionaliste Ól Óncalc„ inevitabil. Mai mult chiar, se consider„ c„ Óntr-o societate a mileniului III, care inevitabil se va izbi de complexul aspect al clon„rii individului uman, familia homosexual„ reprezint„ o Óntrebare la fel de deschis„, adresat„ legiuitorului de m‚ine, privind op˛iunea individual„, pe care legea nu o poate ignora ori trata superficial, schematic ori autoritarist“.
Problematica prezentat„ necesit„, Ón opinia noastr„, o atitudine care trebuie exprimat„ Ón raport de plaja larg„ de posibilit„˛i, merg‚nd de la respingerea total„ sau doar evitarea problemei, p‚n„ la acceptarea par˛ial„ sau integrarea fenomenului. Libertatea nu este capacitatea de a face orice. Sigur c„ putin˛a de a-mi pierde sufletul ˛ine de libertatea mea, dar important este c„ tot de mine ˛ine s„ fac ceea ce trebuie pentru a nu-mi fi ru∫ine. Libertatea presupune acea for˛„ lucid„ care m„ determin„ s„ fac ceea ce se cuvine ∫i m„ Ómpiedic„ s„ dau fr‚u liber pornirilor primare ∫i patimilor mele. Mai mult chiar, sexualitatea este un limbaj pe care Dumnezeu l-a d„ruit omului spre a d„inui Ón existen˛„, spre a se m‚ntui folosindu-l, ∫i nu pentru a deveni prin el prizonierul propriei sale biologii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 Suntem, evident, Óntr-un moment de cump„n„. Realitatea de fiecare zi este nefiresc de dur„, iar familia, ca ∫i multe alte a∫ez„minte sociale, a intrat Ón criz„.
Comunitatea sf‚nt„ de odinioar„, mai ales pentru cei care nu sunt aproape de biseric„, a alunecat fie Ón individualism, fie Ón colectivism.
Monogamia, ca singura cale a comuniunii dintre b„rba˛i ∫i femei, este socotit„ dep„∫it„. C„s„toriile de prob„ sunt tot mai multe, iar tinerii sunt sf„tui˛i, din nefericire, ∫i de institu˛ii care s-ar crede c„ sunt serioase, s„ Ó∫i Ónceap„ via˛a sexual„ Ónainte de adolescen˛„.
Accept‚nd, f„r„ discern„m‚nt, rela˛iile sexuale Óntre persoanele de acela∫i sex ∫i recunosc‚nd ca legitime leg„turi intime Óntre aceste persoane Ónseamn„, practic, s„ recunoa∫tem îpatima de necinste“, a∫a cum o numea Sf‚ntul Apostol Pavel.
Credem c„ este important s„ subliniem c„ homosexualitatea ∫i a∫a-zisa familie Óntemeiat„ pe rela˛ii Óntre persoanele de acela∫i sex neag„ finalitatea func˛iei sexuale a fiin˛ei umane, fiind un p„cat Ómpotriva a ceea ce Dumnezeu a stabilit prin crea˛ie.
Sodoma ∫i Gomora, c‚ndva ora∫e Ónfloritoare Ón Canaan, au fost rase de pe fa˛a p„m‚ntului din cauza p„catului homosexualit„˛ii, spune Biblia Ón îFacerea“ — Capitolul al XIX-lea.
Semnele pierii unei persoane homosexuale, Ón afar„ de bolile necru˛„toare, se Ónt‚lnesc chiar Ón trupurile acestora, pentru c„ ele nu pot deveni niciodat„ fecunde prin genul de rela˛ii practicate Ómpotriva firii.
Apreciem, ca popor cre∫tin, n„scut ∫i format Óntr-o concep˛ie puternic„ despre importan˛a familiei, c„, Óntotdeauna, rom‚nul a avut casa plin„ de prunci ∫i, cu toate greut„˛ile, fa˛a Ói era luminat„ de lacrima bucuriei ∫i inima plin„ de suferin˛„ ∫i r„bdare.
Ora∫ul rom‚nesc de ast„zi, ba chiar ∫i satul, au nevoie vital„ de ordinea moral„ a p„rin˛ilor no∫tri, de a∫ezarea lor spiritual„, de bl‚nde˛ea lor, de bun„starea inimii lor, de dragoste, de castitatea familiei lor.
Familia normal„ este locul unde se Óntemeiaz„ r‚nduiala unei patrii ∫i statornicia, Ón spiritul legilor morale, al jertfei de sine, al r„bd„rii, Óncrederii ∫i dragostei. Este acest cuib arhaic ∫i sacru unde doi oameni, un t‚n„r b„rbat ∫i o t‚n„r„ femeie, se hot„r„sc s„ Ó∫i uneasc„ via˛a Ón cuget ∫i sim˛ire, prin leg„m‚ntul de aur al inelului nun˛ii care des„v‚r∫e∫te Cerul pe p„m‚nt, Ón vederea lucr„rii ∫i privegherii, a na∫terii de prunci ∫i a Ómplinirii spirituale Ón lumina mo∫tenirii p„rin˛ilor.
A iubi familia tradi˛ional„, cea normal„, Ónseamn„ a ∫ti s„ Ói stimezi valorile ∫i posibilit„˛ile, promov‚ndu-le mereu.
A iubi familia Ónseamn„ s„ descoperi primejdiile ∫i relele care o amenin˛„ spre a le putea Ónvinge.
Este momentul crucial Ón care omul, fiin˛„ responsabil„, trebuie s„ fac„ dovada iubirii de familie, red‚ndu-i acesteia motive s„ aib„ Óncredere Ón ea Óns„∫i, Ón propriile bog„˛ii ale naturii umane ∫i ale harului, poate mai mult ca niciodat„ ast„zi, c‚nd so˛ii, b„rbat ∫i femeie, sunt Óncerca˛i de at‚tea lipsuri ∫i Óngrijora˛i major de greut„˛ile sporite ale vie˛ii.
V„ mul˛umesc.
Ca urmare a indisponibilit„˛ii guvernan˛ilor, a iresponsabilit„˛ii guvernan˛ilor, coroborat„ cu o atitudine
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 de sus˛inere din partea senatorilor P.N.L., P.D., P.C. ∫i U.D.M.R., s-a ajuns ca Programul derulat de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Turism, intitulat îOfensiva z‚mbetului“, s„ se transforme Ón îDefensiva grimasei“, cum sus˛ine patronul Companiei îAntares“.
Plajele de pe litoralul rom‚nesc Ónc„ nu sunt amenajate, iar situa˛ia lor dezastruoas„ umbre∫te investi˛iile uria∫e pe care le-au f„cut lan˛urile hoteliere pentru Ómbun„t„˛irea calit„˛ii serviciilor.
Datorit„ faptului c„ hotelurile nu dispun de plaje, iar plajele contractate nu sunt Óntre˛inute, s-a ajuns la pierderea unor importante contracte cu ˛„rile scandinave ∫i Germania.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ nu sunt respectate prevederile contractuale ∫i, p‚n„ ast„zi, nu au fost preg„tite plajele de la Marea Neagr„ pentru sezonul estival, solicit Autorit„˛ii Na˛ionale de Turism s„ rezilieze de urgen˛„ contractele cu firmele care nu ∫i-au Óndeplinit obliga˛iile ∫i, printr-o modificare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2006, s„ Óncredin˛eze plajele direct operatorilor de plaj„ care de˛in pe litoral baze turistice pentru cazare ∫i alimenta˛ie public„.
Mul˛umesc.
Trebuie s„ fim con∫tien˛i c„, din cauza amplific„rii fenomenelor de poluare, solu˛iile devin din ce Ón ce mai complicate ∫i situa˛ia mai greu de st„p‚nit. Œn acest context, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ar trebui s„ con∫tientizeze c„ atragerea de fonduri europene pentru investi˛ii Ón domeniul protec˛iei mediului este o prioritate. Nivelul polu„rii a crescut foarte mult Ón ultimele decenii, Ón special Ón acele regiuni Ón care popula˛ia ∫i industria s-au dezvoltat puternic ∫i rapid, f„r„ luarea unor m„suri pentru protec˛ia mediului.
V„ mul˛umesc.
R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide prezent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel delega˛ie Sógor Csaba absent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban Cezar absent Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu R„zvan Emil prezent Terinte Radu prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim prezent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ fiÓrle Radu euroobservator Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae absent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent
Domnule pre∫edinte, observ c„ mai sunt Ónc„...
Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995 ∫i a art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 13/1993 privind modificarea cuantumului taxelor de ∫colarizare, Ón valut„, pentru cet„˛enii din alte ˛„ri care studiaz„ pe cont propriu Ón Rom‚nia. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor la 29.05.2006. ™i, Ón al doilea r‚nd, proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor, precum ∫i pentru instituirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a finan˛„rii actelor de terorism. O s„ v„ supun la vot, acum, aprobarea procedurii de urgen˛„.
Dac„ exist„ observa˛ii?
Domnul senator Funar, microfonul central, v„ rog.
Totu∫i, trebuie s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Spitalul clinic de urgen˛„ pentru copii îMarie Curie“ din Bucure∫ti,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 îBudimex“, cum este el cunoscut, Ón structura c„ruia func˛ioneaz„ sec˛ia de recuperare neuropsihomotorie care urmeaz„ s„ devin„ Centrul Medical de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii, Bucure∫ti, nu figureaz„ printre unit„˛ile care se afl„ Ón subordinea, sub autoritatea sau Ón coordonarea Ministerului S„n„t„˛ii, astfel cum sunt prev„zute Ón anexa nr. 2 la Hot„r‚rea Guvernului nr. 168/2005.
De altfel, avizul favorabil dat de Consiliul Legislativ arat„ foarte clar acest lucru. Situa˛ia acestui spital este o situa˛ie specific„; el a fost donat Rom‚niei de poporul polonez dup„ cutremurul din 1977.
Nu Ón ultimul r‚nd, v„ rog s„ lua˛i Ón considera˛ie raportul Comisiei pentru s„n„tate public„ a Senatului, care, Ón unanimitate, a dat un aviz favorabil.
Aceast„ propunere are Ón vedere acest lucru, datorit„ faptului c„ acolo unde au existat datorii, cei interesa˛i au putut s„ numeasc„ lichidatori ∫i s„-∫i recupereze datoriile. Au r„mas s„ fie radiate din oficiu societ„˛ile care, practic, nu mai aveau datorii ∫i de care nu era nimeni interesat.
De asemenea, Ón cazul societ„˛ilor pe ac˛iuni — aceast„ reglementare este Ón vigoare, pentru lichidarea ∫i radierea din oficiu — bunurile revin ac˛ionarilor.
Deci, prin similitudine, consider c„ ∫i pentru societ„˛ile cu r„spundere limitat„ trebuie avut Ón vedere acest criteriu.
Sper s„ sus˛ine˛i aceast„ propunere legislativ„. V„ mul˛umesc.
BineÓn˛eles c„ toate aceste lucruri au un istoric. De la 1700, c‚nd s-a produs aceast„ schism„, acea schism„ de care ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, conflictele care au avut loc de la 1700 p‚n„ la 1761 ∫i, bineÓn˛eles, acel...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/15.VI.2006 situa˛ie, ca ∫i amendamentul pe care l-am propus, Ó∫i va putea produce efecte juridice.
Eu v„ mul˛umesc ∫i v„ Óndemn s„ vota˛i, c„ este corect.
Mul˛umesc.
Dac„ pot s„ continuu sau a∫tept comentarii din partea domnului senator?
La Óntrebarea domnului Vasile Ungureanu referitoare la ceea ce se Ónt‚mpl„ cu Societatea SANEVID — S.A. din Arad v„ comunic, stimate domnule senator, c„ reprezentan˛ii Ministerului S„n„t„˛ii, Ón adunarea general„ a ac˛ionarilor ∫i Ón Consiliul de administra˛ie al SANEVID — S.A., nu au participat la nici un fel de negociere privind Ónstr„inarea acestei societ„˛i ∫i nici nu au cuno∫tin˛„ de asemenea negocieri. Ministerul S„n„t„˛ii nu are competen˛e legale pentru astfel de negocieri. V‚nzarea de active este atributul exclusiv al Autorit„˛ii de Valorificare a Activelor Statului. Cererile de desp„gubire ale ac˛ionarilor vechii societ„˛i SANEVID nu au nici un fel de leg„tur„ cu SANEVID 2003 — S.A. sau cu Ministerul S„n„t„˛ii.
™i ultima Óntrebare este adresat„, de asemenea, de domnul senator Ion Toma, care se refer„ la m„sura reducerii num„rului de paturi din spitale.
R„spunsul este pu˛in mai amplu
Condi˛iile acord„rii serviciilor medicale Ón unit„˛ile sanitare cu paturi ∫i modalit„˛ile de plat„ ale acestora sunt prev„zute Ón normele metodologice de aplicare a contractului-cadru privind condi˛iile acord„rii asisten˛ei medicale Ón cadrul sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate pentru anul 2005, aprobate prin ordinul comun al ministrului s„n„t„˛ii ∫i al pre∫edintelui Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Potrivit dispozi˛iilor legale Ón vigoare, numai unele spitale acord„ servicii medicale spitalice∫ti, a c„ror plat„ se face pe baza indicatorului tarif pe caz rezolvat, numit generic D.R.G. Pe l‚ng„ unit„˛ile sanitare cu paturi men˛ionate anterior, exist„ ∫i o alt„ categorie de spitale care furnizeaz„ servicii medicale pentru care plata se face pe baz„ de tarif pe zi de spitalizare. Tariful pe zi de spitalizare, pe sec˛ie, compartiment se negociaz„ pe baza tarifului pe zi de spital propus de fiecare spital pentru sec˛iile ∫i compartimentele din structura proprie, Ón func˛ie de particularit„˛ile aferente fiec„rui tip de spital.
Referitor la subfinan˛area spitalelor, aceast„ problem„ nu este specific„ Rom‚niei. Ea se Ónt‚lne∫te ∫i Ón ˛„ri unde economia ∫i sistemele de s„n„tate sunt mult mai performante dec‚t Ón ˛ara noastr„, permi˛‚nd alocarea unor sume pe cap de locuitor pentru asigurarea asisten˛ei medicale a popula˛iei din ˛„rile respective, incomparabil mai mari dec‚t Ó∫i poate permite Rom‚nia Ón momentul de fa˛„.
Œn ceea ce prive∫te reducerea num„rului de paturi, aceast„ m„sur„ nu reprezint„ un scop Ón sine pentru Ministerul S„n„t„˛ii, ci doar unul dintre mijloacele prin care se pot realiza unele dintre obiectivele politicii Guvernului Rom‚niei Ón domeniul s„n„t„˛ii, ∫i anume cele referitoare la: utilizarea fondurilor alocate pe principiul cost— eficien˛„, eficientizarea managementului spitalelor publice, redefinirea priorit„˛ilor asisten˛ei medicale, a locului ∫i
rolului furnizorilor de servicii medicale Ón acord cu nevoile de s„n„tate, prin dezvoltarea medicinei ambulatorii, care va prelua o parte c‚t mai mare de Óngrijiri la acest nivel, concomitent cu sc„derea num„rului de intern„ri.
De asemenea, men˛ion„m c„, potrivit dispozi˛iilor art. 174 alin. 3 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii, citez: îstructura organizatoric„, reorganizarea, restructurarea pentru spitalele publice se aprob„ prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii publice la propunerea conducerii spitalelor, prin autorit„˛ile de s„n„tate public„, cu avizul consiliului jude˛ean sau al consiliului local, dup„ caz“.
Œn temeiul acestor prevederi legale, men˛ionate anterior, conducerea unui spital public, urmare a analizei obiective a indicatorilor de utilizare a serviciilor, a indicatorilor morbidit„˛ii spitalizate — frecven˛a cazurilor, zile de spitalizare, durata medie de spitalizare —, precum ∫i a indicatorilor economico-financiari ai spitalului respectiv, poate propune, dac„ este cazul, m„surile necesare Ón vederea eficientiz„rii activit„˛ii spitalice∫ti, Óntre care poate fi ∫i reducerea num„rului de paturi. Din considerentele expuse mai sus, corobor‚nd nevoia imperativ„ de utilizare a fondurilor alocate spitalelor pe principiul cost—eficien˛„, aplicat, de altfel, Ón toate ˛„rile din lume, unde asisten˛a medical„ este asigurat„ la nivelul unor standarde c„tre care aspir„ ∫i Rom‚nia, cu aceea de mutare a centrului de greutate din sistemul sanitar rom‚nesc de la nivelul asisten˛ei spitalice∫ti c„tre asisten˛a medical„ ambulatorie, rezult„, Ón mod evident, c„ m„sura reducerii num„rului de paturi din spitale, acolo unde acest lucru se impune, este una necesar„ ∫i benefic„ pentru unit„˛ile sanitare cu paturi, din ˛ara noastr„. Pe termen mediu ∫i lung aceasta va avea drept rezultat cre∫terea accesului popula˛iei la Óngrijiri medicale spitalice∫ti ∫i cre∫terea calit„˛ii acestor servicii, prin Ómbun„t„˛irea semnificativ„ a finan˛„rii spitalelor din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn acest tabel g„si˛i toate detaliile, defalcat pe nume, pe posturi ∫i conform solicit„rii dumneavoastr„.
Vreau s„ spun c„, de fapt, pentru pensie, evolu˛ia salarial„ a unei persoane, indiferent ce a fost, este ca o amprent„ ADN, nu exist„ dou„ persoane care au aceea∫i evolu˛ie salarial„, indiferent dac„ au fost de aceea∫i meserie, au lucrat aceea∫i perioad„ de timp, pentru c„ au Ón calculul pensiei sporuri ∫i alte indemniza˛ii care difer„ de la om la om ∫i de la perioad„ la perioad„.
Ca atare, de aceea trebuie f„cut calculul individual Ón baza acestei legi, care este echitabil„, pentru c„ ˛ine cont de ceea ce a contribuit omul Ón sistemul acesta, indiferent de func˛ia lui, inclusiv pre∫edintele Rom‚niei, care nu toat„ via˛a a fost pre∫edinte, a avut Ón decursul activit„˛ii lui multe alte activit„˛i, sau dac„ este vorba de prim-ministru sau de altcineva.
™i ultimul lucru pe care vreau s„-l Ónvederez pe aceast„ cale este faptul c„, referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, c„, din punctul de vedere al Ministerului Muncii, noi nu avem date referitoare la alte sisteme de pensii publice care nu intr„ Ón jurisdic˛ia Ministerului Muncii, m„ refer aici la armat„ ∫i la Ministerul de Interne.
Exist„ legi speciale pentru armat„ ∫i pentru interne, exist„ institu˛ie special„, departament Ón cadrul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i Ministerului de Interne care se ocup„ de pensiile lor ∫i noi nu avem informa˛ii, nici m„car asupra num„rului de pensionari din sistemul acesta.
Ce putem ∫ti este c„ sunt oameni care Ó∫i iau o pensie c‚nd pleac„ din sistemul armatei ∫i lucreaz„ Ón civilie, s„ spunem a∫a, Ó∫i iau o pensie format„ din dou„ p„r˛i, o parte o pl„te∫te armata pentru anii care i-a lucrat Ón armat„, o parte o pl„tim noi pentru anii Ón care au lucrat la noi.
V„ mul˛umesc frumos.
Œn principiu, cam acestea sunt problemele pe care am vrut s„ le ridic.
Nu Ón˛eleg oamenii de ce, Ón aceea∫i ˛ar„, din acela∫i buget al asigur„rilor sociale, unii au 400.000 pensie ∫i al˛ii 80.000.000 sau de ce un fost judec„tor sau procuror, sau general Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale sau Ministerul de Interne are pensie mai mare dec‚t ∫eful statului sau dec‚t primul-ministru, sau dec‚t un fost pre∫edinte al Senatului care are sub 5.000.000 pensie.
E vorba de venerabilul Mircea Ionescu-Quintus, sub 5.000.000 pensie, fost pre∫edinte al Senatului, ∫i un judec„tor de la o judec„torie, ca s„ nu merg la Œnalta Curte de Casa˛ie, are, cel pu˛in, 40.000.000. ™i oamenii se Óntreab„: e normal? ™i de ce accepta˛i, domnilor care sunte˛i Ón Parlament, aceste discrimin„ri care nu-∫i g„sesc nici o explica˛ie logic„. Num„rul doi Ón stat s„ aib„ o pensie de 20 — 30 — 40 de ori mai mic„ dec‚t un fost judec„tor sau procuror.