Viorica Georgeta Pompilia Moisuc

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mo˛iunea, a∫a cum a˛i anun˛at ∫i dumneavoastr„, se intituleaz„ îOpri˛i privatizarea C.E.C.-ului!“. Ea a fost semnat„ de 44 de senatori apar˛in‚nd Grupului parlamentar al P.R.M. ∫i Grupului parlamentar al P.S.D.

Guvernul condus de premierul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu se gr„be∫te ∫i vrea ca p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006 s„ adopte forma final„ a contractului de privatizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni, denumite prescurtat C.E.C. De asemenea, Guvernul are ca principal obiectiv s„ anun˛e Ónainte de 1 ianuarie 2007 c‚∫tig„torul Ón cursa pentru privatizare dintre îOTP Bank“ din Ungaria ∫i îNational Bank of Greece“.

Guvernul rom‚n a decis s„ v‚nd„ un pachet de 69,9% din ac˛iuni, pachet Ón care este inclus„ ∫i cota de 9,9%, care, conform legii, revine Fondului îProprietatea“.

Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A. se situeaz„ pe locul al ∫aselea Ón sistemul bancar rom‚nesc ∫i se preg„te∫te s„ urce Ón urm„torii 3 ani pe unul din primele 3 locuri.

C.E.C. este o banc„ universal„, care ofer„ produse ∫i servicii Ón pas cu standardele bancare moderne, at‚t persoanelor fizice, c‚t ∫i persoanelor juridice.

Œnfiin˛at„ Ón anul 1864 ca o banc„ de economii, C.E.C. ∫i-a consolidat pozi˛ia ∫i a r„mas cea mai de Óncredere institu˛ie bancar„ din Rom‚nia. Originile Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni se reg„sesc Ón eforturile elitelor politice ∫i economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. C.E.C. este continuatoarea activit„˛ilor ini˛iate de prima institu˛ie de credit public din Rom‚nia, Casa de Depuneri ∫i Consemna˛iuni, ∫i a celor desf„∫urate Óncep‚nd cu anul 1881 de Casa de Economie, transformat„ Ón anul 1932 Ón Casa Na˛ional„ de Economii ∫i Cecuri Po∫tale.

C.E.C. este o institu˛ie bancar„, prima din sistemul bancar rom‚nesc, Ónfiin˛at„ cu 16 ani Ónaintea B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei. C.E.C. a intrat Ón con∫tiin˛a rom‚nilor ca o institu˛ie care pune mai presus de orice sprijinirea depun„torilor, ∫i nu ob˛inerea de profit cu orice pre˛.

C.E.C. ∫i-a dovedit utilitatea ∫i viabilitatea Ón perioadele de dezvoltare a ˛„rii. Profiturile realizate au fost puse an de an la dispozi˛ia bugetului public ∫i, Ómpreun„ cu Ómprumuturile acordate autorit„˛ilor rom‚ne, au constituit totodat„ o important„ surs„ de finan˛are, chiar ∫i Ón momente dificile ale istoriei ∫i economiei rom‚ne∫ti, ca, de pild„, Ón R„zboiul de Independen˛„, Ón Primul ∫i Al Doilea R„zboi Mondial, Ón procesul de construc˛ie postbelic„ a Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006 Adaug c„ Ón anul 1918 toat„ averea C.E.C.-ului a fost transportat„ Ón Rusia, odat„ cu tezaurul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, avere care nu s-a mai Óntors la C.E.C. dec‚t Ón 1935, sub forma unor l„zi cuprinz‚nd zdren˛e.

Ministerul Finan˛elor a preluat de la C.E.C. peste 1 miliard de dolari, Ón echivalent, f„r„ dob‚nd„, destinat dezvolt„rii ∫i moderniz„rii economiei rom‚ne∫ti. Suma a fost restituit„ C.E.C.-ului la Ónceputul anilor ’80. Milioane de depun„tori au primit o dob‚nd„ mai mic„ dec‚t cea normal„ pentru economiile lor, contribuind astfel la dezvoltarea C.E.C.-ului ∫i a economiei na˛ionale. De aceea, milioanele de rom‚ni depun„tori la C.E.C. consider„ c„ banca le apar˛ine, oferind siguran˛„ sumelor depuse. C.E.C.-ul a intrat Ón con∫tiin˛a rom‚nilor ca banca celor mul˛i, care au creat-o ∫i au dezvoltat-o prin depunerile de economii, beneficiind de serviciile primite ∫i av‚nd Óncredere Ón ea mai mult dec‚t Ón oricare institu˛ie financiar-bancar„.