Stenogramă plen

2. Legea nr. 150/1998 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni din Rom‚nia Ón societate bancar„ pe ac˛iuni.

C.E.C.-ul efectueaz„, Ón limita autoriza˛iei date de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, urm„toarele activit„˛i:

a) atrage, p„streaz„ ∫i fructific„ economiile b„ne∫ti ale popula˛iei, disponibilit„˛ile b„ne∫ti ale persoanelor juridice, deschide conturi, efectueaz„ pl„˛i, schimb valutar ∫i prime∫te sume spre consemnare;

b) acord„ credite persoanelor fizice pentru cump„rarea, construirea, modernizarea, consolidarea sau repararea locuin˛elor proprietate personal„ ∫i pentru cump„rarea de bunuri de folosin˛„ Óndelungat„;

c) acord„ credite agen˛ilor economici mici ∫i mijlocii; d) acord„ credite statului ∫i administra˛iei publice centrale ∫i locale;

e) efectueaz„ investi˛ii Ón valori mobiliare emise de administra˛ia public„ central„ ∫i local„;

f) efectueaz„ plasamente pe pia˛a interbancar„;

g) negociaz„ participa˛ii de capital la societ„˛i comerciale ∫i/sau financiare, stabilite de Consiliul de administra˛ie al C.E.C.

C.E.C. poate acorda Ómprumuturi Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii ∫i alte categorii de Ómprumuturi, Ón numele ∫i Ón contul statului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Œntreb dac„ sunt semnatari ai mo˛iunii care doresc s„-∫i retrag„ semn„tura.

Nu sunt.

Invit la microfon, din partea Guvernului, pe domnul ministru de finan˛e, domnul Sebastian Vl„descu, pentru a da r„spunsul la mo˛iunea simpl„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

## — **Domnul Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu** _ministrul finan˛elor publice_ **:**

## Bun„ ziua!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Prezen˛a mea Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului la mo˛iunea simpl„ ini˛iat„ de 44 de senatori ai P.R.M. ∫i P.S.D. privind privatizarea C.E.C. este Ónc„ o dovad„ a democra˛iei parlamentare din Rom‚nia ∫i a bunei func˛ion„ri a raporturilor constitu˛ionale dintre Parlament ∫i Guvern, dovedind din nou c„ la capitolul îpolitic“ st„m bine, ∫tim mecanismele vie˛ii parlamentare ∫i le aplic„m ca atare.

Œn schimb, la capitolul îeconomic“ avem Ón continuare suficiente lacune, iar textul mo˛iunii o demonstreaz„, cel pu˛in la materia îprivatizare“. Este clar c„ Ón cazul prezentei mo˛iuni avem de-a face cu un demers de imagine, care prefer„ populismul ∫i demagogia Ón locul argumentelor ∫i al dezbaterii bine fundamentate.

Am s„ v„ ofer Ón continuare argumentele Ministerului de Finan˛e ∫i ale Guvernului Rom‚niei privind problemele men˛ionate Ón mo˛iune ∫i cred c„ ele v„ vor convinge de necesitatea privatiz„rii C.E.C., ca o m„sur„ de cre∫tere a rentabilit„˛ii, de dezvoltare a acestei b„nci ∫i a sistemului bancar rom‚nesc, Ón ansamblul s„u.

Procesul de modernizare a Rom‚niei nu mai poate suferi Ón acest moment opriri sau am‚n„ri ∫i nu mai poate fi cangrenat de obstacole ridicate din dorin˛a unora

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006 sau a altora de a se pune sub mantia de ap„r„tori ai intereselor na˛iunii ∫i, prin reluarea pr„fuitei lozinci îNoi nu ne vindem ˛ara!“, de a pune m‚na pe o parte din bog„˛ia na˛ional„.

Am avut multe momente de indecizie de-a lungul celor 17 ani de postcomunism ∫i cred c„, Ón acest moment, romantismul etatist de dup„ ultima banc„ de stat nu ne poate Ómpiedica s„ vis„m c„ rom‚nii se pot dezvolta ∫i altfel dec‚t Ón umbra afacerilor dominate de stat.

Œn anul 2005 s-a creat cadrul legal necesar dezvolt„rii opera˛iunilor C.E.C. prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 42, aprobat„ prin Legea nr. 245/11.10.2005.

Atunci s-au rezolvat dou„ din categoriile de probleme prezentate Ón raportul juridic din analiza f„cut„ de c„tre consultantul pentru privatizare, care a identificat unele aspecte juridice care diferen˛iau C.E.C.-ul de alte b„nci din sistemul bancar: a fost reglementat„, prin punerea C.E.C.-ului pe picior de egalitate cu celelalte b„nci din sistem, prin organizarea ∫i func˛ionarea acestuia, conform Legii nr. 58/1998, eliminarea facilit„˛ilor ∫i a exclusivit„˛ii avute de C.E.C. pentru anumite opera˛iuni, precum ∫i participarea C.E.C.-ului la Fondul de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar pentru persoanele fizice ∫i, de asemenea, s-au eliminat restric˛iile de opera˛iuni, prin adoptarea unui nou statut, similar cu al celorlalte b„nci.

Aceast„ opera˛iune a primit ∫i avizul de oportunitate dat de Consiliul Concuren˛ei, Ón care se specific„ c„ prin eliminarea m„surilor discriminatorii se urm„re∫te alinierea activit„˛ii C.E.C. la principiile comune care reglementeaz„ organizarea ∫i func˛ionarea b„ncilor, asigur‚ndu-se cadrul legal pentru existen˛a unui mediu concuren˛ial normal pe pia˛a bancar„ din Rom‚nia.

Œn ciuda schimb„rilor pozitive datorate cre∫terii concuren˛ei prin intrarea pe pia˛a bancar„ a unor b„nci de renume interna˛ional ∫i prin dezvoltarea celor rom‚ne∫ti, cota de pia˛„ a C.E.C.-ului s-a redus de la 8,24% Ón anul 2002 la 4% la finele lunii decembrie 2006, a∫a cum rezult„ din ultimele informa˛ii furnizate de B.N.R., C.E.C.-ul ocup‚nd Ón prezent locul 9 Ón sistem.

La 31 octombrie, C.E.C. — S.A. avea un capital de 149,7 milioane RON, o re˛ea de 1.390 de unit„˛i ∫i 7.100 de salaria˛i. De la 1 octombrie 2006, C.E.C. — S.A. a devenit membru deplin al Fondului de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar, depozitele persoanelor fizice fiind garantate Ón conformitate cu dispozi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/1996, iar Ón ceea ce prive∫te depozitele persoanelor juridice C.E.C. este membru Ón Fondul de garantare din anul 2004.

Œn acest moment, depozitele persoanelor fizice sunt garantate Ón limita sumei de 20.000 de euro — vor fi de la 1 ianuarie 2007 —, iar din evalu„rile existente numai un procent de sub 1% din depozitele persoanelor fizice ar putea dep„∫i acest plafon.

Œn ceea ce prive∫te re˛eaua de unit„˛i a C.E.C.-ului, la finele lunii octombrie re˛eaua avea 1.390 unit„˛i, Ón sc„dere cu 253 de unit„˛i fa˛„ de anul 2001. Din cele 1.390 unit„˛i, numai 51% sunt proprietatea C.E.C., restul fiind spa˛ii Ónchiriate. De exemplu, Ón Bucure∫ti numai 13 unit„˛i din 38 sunt proprietatea C.E.C.

Œn ceea ce prive∫te Palatul C.E.C., acesta s-a hot„r‚t s„ r„m‚n„ Ón proprietatea autorit„˛ilor rom‚ne prin Ordonan˛a Guvernului nr. 1.465... Prin Hot„r‚rea Guvernului din octombrie 2006, acest imobil a fost transmis cu plat„ Ón domeniul public al municipiului

Bucure∫ti ∫i Ón administrarea Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, cu destina˛ia de Muzeu de Istorie al Municipiului Bucure∫ti.

V„ rog s„ re˛ine˛i c„ din portofoliul imobiliar numai 23% din propriet„˛ile de˛inute de C.E.C. sunt amplasate Ón ora∫e cu pia˛„ imobiliar„. Restul de 77% din propriet„˛i sunt amplasate Ón ora∫e Ón care pia˛a imobiliar„ este limitat„. Acest lucru a afectat valoarea de pia˛„ calculat„ pentru valorile imobiliare cu 73 de milioane de euro, mai mare dec‚t valoarea de inventar a bunurilor din proprietatea C.E.C. Ónregistrate Ón eviden˛a contabil„.

Œn ceea ce prive∫te angajarea consultantului pentru privatizarea C.E.C., vreau s„ men˛ionez c„ procedurile au Ónceput Ón anul 1997. Œn luna mai a anului 2004 au fost 24 de b„nci de investi˛ii care ∫i-au exprimat interesul de a participa la consultan˛„. Au fost 6 b„nci incluse pe lista scurt„, iar dup„ deschiderea pe 15 septembrie 2004 a ofertelor financiare, comisia de privatizare, pe vremea ministeriatului domnului Mihai Nicolae T„n„sescu, deci pe vremea Guvernului P.S.D., a selectat drept consultant pe îGP Morgan Bank“, cu care a Ónceput consult„rile ∫i s-a semnat contractul de consultan˛„ Ón luna decembrie a anului 2004, concluzia raportului de evaluare fiind agreat„ ∫i de Banca Mondial„.

Œn ceea ce prive∫te transparen˛a ∫i respectarea procedurilor legale Ón procesul de privatizare a C.E.C., a∫ vrea s„ men˛ionez c„ procedura de privatizare s-a bazat pe o analiz„ a ceea ce se Ónt‚mpl„ cu b„ncile de economii Ón ˛„rile din Europa Central„ ∫i de Est ∫i s-a ajuns la concluzia c„, pentru a putea face fa˛„ concuren˛ei celorlalte pie˛e din sistemul bancar rom‚nesc, sunt necesare o Ómbun„t„˛ire a managementului, un program investi˛ional substan˛ial, Ón a∫a fel Ónc‚t C.E.C. s„ poat„ deveni o banc„ competitiv„.

Privatizarea C.E.C. se impune cu at‚t mai mult cu c‚t ultima fuziune de pe pia˛a bancar„ rom‚neasc„, HVB cu îBanca f riac“ ∫i îUniCredit“, precum ∫i nou-venita îErste Bank“, care a achizi˛ionat pachetul majoritar la B.C.R., fac ca Ón sistemul bancar rom‚nesc concuren˛a s„ devin„ din ce Ón ce mai real„ ∫i mai agresiv„, ceea ce face ∫i mai grea men˛inerea pozi˛iei de pia˛„ a C.E.C.

Pe de alt„ parte, existen˛a unui ac˛ionariat privat ∫i a unui management bancar corespunz„tor nu ar permite apari˛ia unor cazuri similare cu cel al F.N.I. sau al vreunei interferen˛e de orice natur„ Ón administrarea b„ncii care s„ afecte profitabilitatea ∫i pozi˛ia de pia˛„ a acestei b„nci.

Procesul de privatizare a C.E.C. este unul transparent ∫i competitiv, iar Óntreaga procedur„ de derulare a acestui proces impune ∫i dovede∫te acest lucru. Strategia de privatizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni, aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 806 din 14 iulie 2005, modificat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 573 din 26 aprilie 2006, cu aplicarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparen˛a decizional„, se bazeaz„ ∫i pe faptul c„ acest proces a fost efectuat Ón baza analizelor ∫i a discu˛iilor pe care Guvernul, Ministerul Finan˛elor Publice ∫i comisia de privatizare le-au dezb„tut public Ón ∫edin˛ele Comisiei de dialog social din 16, 21 ∫i 26 martie 2006.

De asemenea, Ón aplicarea Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Economic ∫i Social, proiectul de hot„r‚re a fost dezb„tut ∫i avizat Ón ∫edin˛a Consiliului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006 Economic ∫i Social din 3 aprilie 2006, emi˛‚ndu-se avizul favorabil nr. 758 din 3 aprilie 2006.

Potrivit strategiei, statul vinde pachetul majoritar de 69,9% — suma de 9,9% se va vira la Fondul îProprietatea“ — din capitalul social al C.E.C. unei institu˛ii financiar-bancare de prestigiu sau unui consor˛iu de investitori din care s„ fac„ parte cel pu˛in o institu˛ie financiar-bancar„ de reputa˛ie interna˛ional„.

V‚nzarea pachetului majoritar de 69,9% se face Ón 3 etape, pe baz„ de oferte preliminare neangajate, urmate de oferte finale angajante ∫i oferte financiare finale angajante Ómbun„t„˛ite. Ne afl„m Ón aceast„ faz„, urm‚nd ca vineri s„ primim ofertele financiare Ómbun„t„˛ite. A∫ vrea s„ men˛ionez c„ autorit„˛ile rom‚ne au dreptul s„ opreasc„ procesul de privatizare dac„ ofertele financiare Ómbun„t„˛ite sunt considerate nesatisf„c„toare.

Un argument puternic ∫i determinant Ómpotriva vocilor care ne acuz„ c„ am fi tenta˛i s„ vindem ultima banc„ de stat cu orice pre˛ este acela c„ exist„ public anun˛ul c„ C.E.C. are o valoare pentru noi to˛i ∫i c„, dac„ aceast„ valoare nu va fi recunoscut„ de pia˛„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón cazul privatiz„rii B.C.R., nu vom fi dispu∫i s„ vindem C.E.C. Deci Ón niciun caz o banc„ de calibrul C.E.C., de valoarea C.E.C., Ón special ca valoare sentimental„ pentru poporul rom‚n, nu va fi v‚ndut„ pe nimic, cum se spune c‚teodat„.

Œn ceea ce prive∫te condi˛iile pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ poten˛ialii investitori, men˛ionez c„ trebuie s„ fie institu˛ie financiar-bancar„ de reputa˛ie interna˛ional„, s„ aib„ capital propriu de cel pu˛in 1,5 miliarde de euro, s„ aib„ o pozi˛ie financiar„ solid„ ∫i un rating de investi˛ii stabilit de c„tre agen˛iile de rating de reputa˛ie interna˛ional„.

Œn acest moment, Ón cursa pentru privatizarea C.E.C., din cei 8 poten˛iali competitori aviza˛i de B.N.R. Ón ceea ce prive∫te calificarea lor Ón categoria institu˛iilor financiarbancare reputate, au r„mas dou„ societ„˛i bancare, respectiv îNational Bank of Greece“ ∫i îOTP Bank“ din Ungaria. A∫a cum am men˛ionat, urmeaz„ ca vineri diminea˛„ s„ aib„ loc deschiderea ofertelor.

Proiectul final al contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni cuprinde clauze negociate cu cei doi ofertan˛i, introduse sau amendate ca urmare a problemelor ridicate de ace∫tia Ón cursul negocierilor, f„r„ a r„spunde Óns„ tuturor solicit„rilor acestora, urm„rindu-se prezervarea pozi˛iei statului rom‚n, ∫i aici m„ refer la clauzele privind p„strarea unui num„r de filiale, la clauzele privind p„strarea numelui, la clauzele privind obligativitatea de a finan˛a proiectele din mediul rural sau proiectele finan˛ate cu fonduri europene, care sunt toate clauze obligatorii Ón contractul de privatizare ∫i clauze supuse penalit„˛ilor Ón contractul de privatizare.

Mul˛umesc, domnule ministru.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Trecem la dezbateri pe marginea mo˛iunii ∫i a r„spunsului dat de c„tre ministrul finan˛elor publice, domnul Sebastian Vl„descu.

V-am anun˛at timpul pe care fiecare grup Ól are la dispozi˛ie.

Da˛i-mi voie s„ invit pe domnul Io˛cu Nicolae, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei P.N.L.-P.D.

- Urmeaz„ domnul senator Viorel ™tefan, din partea

- Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

- Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Io˛cu.

## **Domnul Petru Nicolae Io˛cu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫a cum ne-am obi∫nuit, Ón preajma s„rb„torilor, Ón fiecare an opozi˛ia P.R.M.-P.S.D. vine cu un demers la fel de demagogic ∫i de populist, prin introducerea acestei mo˛iuni simple. Textul mo˛iunii ne readuce la discursul politic din anii 1990. La fel ca textele mo˛iunilor precedente, reg„sim acuza˛ii f„r„ acoperire, trimiteri incoerente la legi din diferite domenii.

Nu contest„m valoarea istoric„, sentimental„ ∫i rolul pe care C.E.C. l-a avut pe parcursul existen˛ei sale. Din p„cate, Óns„, dup„ 1990 C.E.C. nu a evoluat ca restul b„ncilor din sistem, Ón condi˛iile Ón care acestea p„trundeau din ce Ón ce mai agresiv prin ni∫a de pia˛„ care era de˛inut„ de obicei de C.E.C. Mul˛i ani, C.E.C. nu a operat ca o adev„rat„ banc„ de pia˛„, av‚nd o gam„ foarte restr‚ns„ de produse bancare ∫i neputin˛a de a-∫i men˛ine clien˛ii tradi˛ionali, care plecau spre b„nci cu o gam„ larg„ de produse bancare ∫i cu o calitate superioar„ a serviciilor.

Se poate spune c„ abia Ón mai 2005 s-a creat cadrul legal necesar dezvolt„rii opera˛iunilor C.E.C. — S.A., prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2005. Atunci s-au rezolvat dou„ din categoriile de probleme prezentate Ón raportul juridic f„cut de consultantul pentru privatizare, care a identificat unele aspecte juridice care diferen˛iau C.E.C. — S.A. de restul b„ncilor ∫i care trebuiau reglementate p‚n„ la lansarea procesului de privatizare, ∫i anume:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006 — punerea C.E.C. — S.A. pe picior de egalitate cu celelalte b„nci din sistem, prin organizarea ∫i func˛ionarea acestuia potrivit Legii nr. 58/1998, Legea bancar„, prin eliminarea facilit„˛ilor ∫i a exclusivit„˛ilor avute de C.E.C. — S.A. pentru anumite opera˛iuni, precum ∫i participarea la Fondul de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar pentru depozitele persoanelor fizice;

— eliminarea restric˛iilor Ón opera˛iuni, prin adoptarea unui statut similar cu cel al celorlalte b„nci.

™i, dac„ tot am vorbit de consultant, este bine s„ amintim c„ acesta a fost angajat de c„tre fostul Guvern P.S.D. ∫i Ónceperea negocierilor s-a f„cut tot de c„tre Guvernul P.S.D.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Viorel ™tefan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Dina Carol.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi, Domnule ministru Vl„descu,

Oriunde v-a˛i afla, sper c„ m„ asculta˛i, pentru c„ vreau s„ Óncep prin a-mi exprima satisfac˛ia Ón leg„tur„ cu una dintre afirma˛iile dumneavoastr„, cea legat„ de faptul c„, dac„ vineri, la deschiderea ofertelor, nu vom fi satisf„cu˛i pe deplin, vom suspenda procesul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006 privatizare, adic„ se va Ónt‚mpla ceea ce, de fapt, propun semnatarii mo˛iunii. Deci, pentru domnul ministru, p‚n„ aici numai de bine!

Nu acela∫i lucru, din p„cate, Ól pot spune despre colegul nostru antevorbitor, care, este senza˛ia pe care mi-a f„cut-o, nu prea a Ón˛eles despre ce este vorba Ón propozi˛ie. A confundat selec˛ia de consultan˛i pentru privatizare cu selec˛ia de cump„r„tor. A confundat faptul c„ un consultant exprim„ o opinie ∫i nu se substituie factorului de decizie. Ca urmare, decizia apar˛ine Ón Óntregime acestui guvern ∫i nu are leg„tur„ cu faptul c„ Ón anul 2004 Guvernul P.S.D. a ini˛iat demersul de selectare a consultantului, care putea s„ dea orice solu˛ie, inclusiv s„ stabileasc„ sau s„ propun„ c„ nu este fezabil„ privatizarea.

™i a˛i mai f„cut o mare confuzie. Nu a˛i Ón˛eles ce au spus semnatarii mo˛iunii.

Domnule pre∫edinte, dac„ cineva vrea s„-i cedez microfonul, eu o fac cu pl„cere. M„ mai odihnesc!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator Onaca, era˛i un senator disciplinat! Nu Ón˛eleg!

Nu dumneavoastr„?

Haide˛i s„ ne ascult„m! Vreau s„ v„ spun c„ nu e o demagogie privatizarea C.E.C.-ului ∫i mo˛iunea ca atare. Este un subiect fierbinte, care se va discuta mult timp. Hai s„-l trat„m cu seriozitate ∫i decizia o lu„m prin vot!

Nu este o glum„! Uita˛i-v„ la toate ˛„rile europene cum s-au privatizat b„ncile!

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ v„ spun, stimate coleg, c„ semnatarii mo˛iunii propun spre dezbatere ast„zi un subiect mult mai important, un subiect care dep„∫e∫te limitele unei discu˛ii despre un proiect de privatizare, chiar ∫i atunci c‚nd vorbim de privatizarea unei b„nci care ast„zi este pe locul 6, iar m‚ine Ó∫i dore∫te s„ ajung„ pe locul 3.

Semnatarii mo˛iunii propun dezbaterii noastre un alt subiect, pe care l-a∫ putea enun˛a de maniera urm„toare: vrem ca la momentul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ peisajul sistemului bancar din Rom‚nia s„ nu mai con˛in„ nicio cas„ de economii? Aceasta este Óntrebarea pe care trebuie s„ o analiz„m cu mare aten˛ie, f„r„ orgolii ∫i ambi˛ii politice, ∫i, Ón func˛ie de concluzia la care ajungem, s„ ne exprim„m votul Ón leg„tur„ cu aceast„ mo˛iune.

Pentru c„ ceea ce ni se propune nu este privatizarea C.E.C.-ului. Nou„ ni se propune ca dup„ 142 de ani de activitate aceast„ Cas„ de Economii s„ fie desfiin˛at„. ™i desfiin˛area nu se face neap„rat prin privatizare. Desfiin˛area se face prin acest proces Ón derulare de restructurare a C.E.C.-ului, Óncep‚nd cu schimbarea obiectului de activitate ∫i a∫a mai departe, deci transformarea C.E.C.-ului din cas„ de economii Óntr-o banc„ universal„.

Consecin˛a este c„ la momentul integr„rii Rom‚nia nu va mai avea nicio banc„ de economii, nicio banc„ specializat„ pe acest domeniu de activitate. Acesta este subiectul Ón discu˛ie.

De altfel, ∫i colega care a prezentat mo˛iunea a spus foarte clar: nu este o pledoarie Ómpotriva privatiz„rii.

Vrem s„ Ón˛elegem corect ce se va Ónt‚mpla ∫i vrem s„ ne pronun˛„m corect ∫i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ dac„ ne dorim acest lucru, dac„ ne dorim ca dup„ 142 de ani s„ desfiin˛„m C.E.C.-ul, apreciind c„ el nu mai este necesar Ón Rom‚nia. Aceasta este problema.

Pentru c„ argumentele de tipul c„ ne ducem Ón Europa ∫i acolo sistemul bancar este construit altfel nu stau Ón picioare. Vreau s„ v„ spun c„ Ón toate ˛„rile civilizate exist„ case de economii ∫i consemna˛iuni, care au un rol foarte important. Depozitele de economii ale persoanelor fizice, depozitele la termen sunt, Ón cea mai mare parte, ˛inute Ón aceste case de economii.

Domnule senator ™tefan Viorel, mai sunt doi vorbitori ∫i a˛i epuizat aproape tot timpul. V„ rog s„ scurta˛i.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

## Promit s„ termin mai repede.

Deci vreau s„ spun c„ func˛ionarii de stat care au ajuns s„ gestioneze entit„˛i economice, inclusiv C.E.C.-ul, sunt cei vinova˛i de sintagma: îStatul, cel mai prost administrator!“.

Sunt ∫i alte solu˛ii ∫i ini˛iatorii mo˛iunii propun Ón final ni∫te solu˛ii Ón leg„tur„ cu schimbarea managementului.

V-a∫ putea vorbi de c‚te modele sunt Ón Europa Ón leg„tur„ cu organizarea ∫i conducerea acestora, dar sar peste acest capitol, pentru c„ am fost somat s„ termin.

Œn concluzie, apreciem c„ op˛iunea Guvernului de a transforma C.E.C.-ul Óntr-o banc„ universal„ ∫i de a o privatiza nu este cea care s„ coincid„ cu op˛iunea noastr„ la acest moment, pentru c„, Ón mod cert, din acest proces va c‚∫tiga o singur„ persoan„, c‚∫tig„torul licita˛iei — nu ∫tim cine va fi acela —, pentru c„ s-ar p„rea c„, pe bani pu˛ini, va intra Ón posesia unei infrastructuri specializate uria∫e ∫i unice Ón Rom‚nia, care-l va pune Óntr-o pozi˛ie de cvasi-monopol Ón leg„tur„ cu distribu˛ia fondurilor europene destinate agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale. Vom asista din nou la un fenomen care nu ne este foarte str„in: s-ar p„rea c„ ∫arpele din nou va Ónghi˛i elefantul.

De aceea, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ g‚ndi˛i bine la tot ce am prezentat. Dac„ mai vre˛i s„-mi pune˛i Óntreb„ri Ón particular, v„ stau la dispozi˛ie. Dar, Ón orice caz, v„ rug„m, cu tot respectul ∫i considera˛iunea pe care vi le port, s„ vota˛i Ón favoarea acestei mo˛iuni.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Invit la cuv‚nt pe domnul senator Dina Carol, din partea Grupului Rom‚nia Mare.

Urmeaz„ domnul senator Puskás Valentin Zoltán. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Carol Dina:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œnfiin˛area Casei de Depuneri ∫i Consemna˛iuni Ón anul 1864 nu a fost deloc Ónt‚mpl„toare. Œn acest an, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Ómpreun„ cu principalii s„i colaboratori, accelereaz„ implementarea reformelor politice, economice ∫i sociale Ón Rom‚nia. Cu un guvern condus de Mihail Kog„lniceanu, domnitorul reu∫e∫te s„ promoveze ∫i reforma agrar„, una dintre cele mai sensibile probleme politice ale epocii sale. Aceast„ reform„ va g„si Ón Casa de Depuneri ∫i Consemna˛iuni, ca institu˛ie bancar„ a statului, sprijinul financiar necesar.

La baza Ónfiin˛„rii Casei de Depuneri ∫i Consemna˛iuni au stat ra˛iuni de natur„ politic„ ∫i economico-financiar„, dovedindu-∫i utilitatea nu numai Ón epoca domnitorului Alexandru Ioan Cuza sau Ón cea imediat urm„toare, dar ∫i mai t‚rziu, p‚n„ Ón zilele noastre.

Œn anul 1876, Ion C. Br„tianu, Ón calitate de ministru al finan˛elor, ac˛ioneaz„ pentru modificarea caracterului financiar al Casei de Depuneri ∫i Consemna˛iuni ∫i pentru reglementarea unor cerin˛e bancare privind politica de plasamente, taxele de conservare pentru valorile p„strate Ón natur„, politica dob‚nzilor ∫i a beneficiului net.

Prin legea promulgat„ prin Decretul domnesc nr. 1.509 din 3 august 1876, Casa de Depuneri ∫i Consemna˛iuni a devenit unul dintre primele îstabilimente publice“ ale Rom‚niei, adic„ o institu˛ie prin care statul caut„ s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006 satisfac„ c‚t mai bine interesele publicului din punct de vedere al raporturilor financiare dintre el, statul, ∫i particulari.

Œn anul 1948, institu˛ia bancar„ se restructureaz„ Ón Casa de Economii, Cecuri ∫i Consemna˛iuni, devenind prima institu˛ie bancar„ specializat„, al„turi de Banca Na˛ional„ ∫i Banca de Credit pentru Investi˛ii.

Œn perioada care a urmat, Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni a jucat un rol important Ón procesul de economisire a surplusurilor b„ne∫ti ale popula˛iei ∫i de finan˛are a dezvolt„rii economiei na˛ionale.

Œn îCartea de Aur“ a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni, editat„ cu ocazia anivers„rii a 140 de ani de existen˛„, se consemneaz„:

Œn ultima perioad„ s-au achizi˛ionat ∫i s-au pus Ón func˛iune echipamente de Ónalt„ precizie, ca fiind de ultim„ genera˛ie: software specific bancar,

mobilier adecvat, mijloace de transport, mijloace de asigurare ∫i multe alte elemente ale logisticii actuale.

Modernizarea ∫i dotarea sediilor opera˛ionale au condus la cre∫terea eficien˛ei ∫i competitivit„˛ii C.E.C. Ast„zi, prin m„rimea activelor sale, C.E.C. este cotat„ ca a patra banc„ rom‚neasc„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Partidul Rom‚nia Mare afirm„ cu fermitate: privatizarea Ón aceast„ form„ a C.E.C.-ului trebuie oprit„!

Pentru dezvoltarea mediului economic, statul rom‚n trebuie s„ ofere solu˛ii viabile, implementate de institu˛ii puternice, credibile, capabile s„ fac„ fa˛„ competi˛iei de pe pia˛a unic„. Œn perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„, Rom‚nia trebuie s„ sus˛in„ cu consecven˛„ interesul na˛ional, s„ promoveze valorile reale, care s„ marcheze ∫i identitatea economiei rom‚ne∫ti Ón Comunitatea European„. Œn acest sens, C.E.C. are locul s„u bine determinat Ón peisajul economic na˛ional ∫i o valoare sentimental„ inestimabil„, pentru c„ Ónglobeaz„ istoria poporului rom‚n ∫i reformarea economico-financiar„ a ˛„rii Óntr-o perioad„ de aproape un secol ∫i jum„tate, pornind de la menirea de a desfiin˛a îcam„ta ∫i agiul“, p„strarea economiilor claselor muncitoare, Ónlesniri b„ne∫ti pentru meseria∫i ∫i agricultori, p‚n„ la finan˛area marilor proiecte ale Rom‚niei moderne.

Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni trebuie Ón continuare restructurat„, pentru ca prestigiul ob˛inut, o veritabil„ marc„ rom‚neasc„, s„ devin„ un factor central Ón dezvoltarea agriculturii ∫i a zonelor rurale. Ca ∫i acum 142 de ani, agricultura constituie ∫i Ón prezent o problem„ vital„ pentru milioane de cet„˛eni pentru care aceasta reprezint„ singura surs„ de existen˛„. Œn mod cert, evolu˛ia agriculturii va influen˛a direct ∫i decisiv procesul de integrare Ón structurile europene. Solu˛iile viabile vor transforma agricultura Óntr-un pilon important Ón dezvoltarea economic„ ∫i Óntr-un contributor semnificativ la bugetul statului.

Œn aceast„ etap„, privatizarea C.E.C. Ón forma propus„ de Guvern nu reprezint„ solu˛ia optim„ pentru Rom‚nia. Un management performant, injec˛ii de capital adecvate ∫i transformarea Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni Óntr-o banc„ cooperatist„ pentru mediul rural pot reprezenta solu˛ii eficiente pentru dezvoltarea satului rom‚nesc, dar ∫i o alternativ„ viabil„ pentru pozi˛ionarea b„ncii Ón sistemul bancar interna˛ional.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Carol Dina. Œl invit la microfon pe domnul senator Puskás Zoltán, din partea Grupului U.D.M.R.

Ave˛i cuv‚ntul.

Microfonul central.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Privatizarea este o dilem„ de 15 ani, de c‚nd am Ónceput aceast„ activitate, pentru c„, a∫a cum am v„zut pe parcurs, au fost privatiz„ri reu∫ite ∫i foarte multe privatiz„ri nereu∫ite.

Aceast„ dilem„ a privatiz„rii se pune mai pregnant Ón cadrul b„ncilor ∫i institutelor bancare, institutelor financiare, pentru c„ sunt cu o activitate mai specific„, dar tot pe parcurs am v„zut c„ privatizarea acestora Ón multe cazuri a fost benefic„ sau chiar necesar„. S„ nu vorbesc despre îBancorex“, care nu s-a privatizat, dar pl„tim ∫i acum tributul activit„˛ii ca banc„ de stat a acestei institu˛ii.

Pentru o institu˛ie financiar„, o banc„, se pune problema capitaliz„rii, a concuren˛ei de pe pia˛a bancar„, a organiz„rii, a mobilit„˛ii bancare. ™i, Ón cazul Ón care banca respectiv„ sau institu˛ia financiar„ respectiv„ are un capital de stat, dar are ∫i depunerile popula˛iei garantate 100% de c„tre stat, aceast„ activitate poate fi influen˛at„ ∫i de anumite aspecte subiective. Tocmai pentru eliminarea clientelismului, a corup˛iei, a activit„˛ii f„r„ o r„spundere clar„ au fost ∫i vor fi necesare interven˛ii privind privatizarea unor institu˛ii financiare.

Œn cazul C.E.C.-ului exist„ ∫i o situa˛ie specific„. Este o cas„ de economii ∫i consemna˛iuni, o cas„ de economii, unde popula˛ia depunea banii, acele pu˛ine sume de care dispunea, ∫i avea garantat„ de c„tre stat aceast„ depunere.

Poate am gre∫it ∫i noi, Parlamentul, atunci c‚nd am votat Legea privind transformarea C.E.C. Ón banc„, care acum, cu toate problemele concuren˛ei de pe pia˛a bancar„, trebuie s„ se men˛in„ Ón activitate.

™i C.E.C.-ul nu st„ bine! Chiar dac„ este pe locul 6, este un loc care se atribuie ∫i pe baza unor unit„˛i de care dispune ∫i, Óntr-adev„r, dispune de foarte multe unit„˛i Ón mediul rural. Poate e singura banc„ cu o re˛ea dezvoltat„ Ón mediul rural ∫i aceasta este o problem„ deosebit„.

Noi, cei de la U.D.M.R., vedem altfel lucrurile. Dac„ se privatizeaz„ banca, bineÓn˛eles c„ trebuie s„-∫i men˛in„ activit„˛ile specifice, re˛eaua specific„. Trebuie s„ r„m‚n„ o banc„ care s„ se ocupe Ón principal de activit„˛i de economisire, care s„ aib„ o re˛ea dezvoltat„ Ón mediul rural, tocmai pentru a putea absorbi de la popula˛ia rural„ ∫i de la investitori fondurile europene Ón mediul rural.

Noi suntem pentru privatizarea C.E.C., dar cu men˛inerea acestui specific ∫i cu inserarea unor clauze foarte precise, a unor responsabilit„˛i foarte bine delimitate pentru cel care va c‚∫tiga privatizarea, tocmai pentru a p„stra at‚t tradi˛iile C.E.C.-ului, c‚t ∫i Óncrederea popula˛iei Ón aceast„ institu˛ie financiar„.

Cu aceste men˛iuni, U.D.M.R. nu va vota mo˛iunea ∫i sper„m ca C.E.C.-ul s„ r„m‚n„ ceea ce a fost: o institu˛ie bancar„ pentru nevoile popula˛iei.

Mul˛umesc domnului senator Valentin Zoltán Puskás ∫i, dac„-mi permite˛i, f„r„ s„-mi Óncalc neutralitatea, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, a∫ vrea s„-i mul˛umesc pentru faptul c„ a respectat cele 6 minute care reveneau Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Am aceea∫i rug„minte la colegii care urmeaz„. Timpul este destul de Ónaintat ∫i a∫ vrea s„ reu∫im s„ Óncheiem dezbaterile.

Œl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, pe domnul senator Radu Terinte.

Ave˛i 6 minute. O s„ v„ rog respectuos s„ v„ Óncadra˛i. Dac„ se poate, chiar mai pe scurt. Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ast„zi discut„m pe tema unei mo˛iuni care are drept subiect privatizarea unei institu˛ii bancare de mare rezonan˛„ Ón Rom‚nia, C.E.C.

Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni, C.E.C.-ul, a∫a cum este cunoscut de noi to˛i, este simbolul capitaliz„rii economiilor rom‚nilor de r‚nd, banca popular„ a celor mul˛i. Cu o tradi˛ie mai mult dec‚t secular„, C.E.C. a fost simbolul stabilit„˛ii ∫i al Óncrederii noastre Ón institu˛iile statului. Aproape 150 de ani rom‚nii au avut Ón C.E.C. un partener credibil, ∫i anume statul rom‚n.

Aceast„ Óncredere c‚∫tigat„ Ón timp a fost puternic zdruncinat„ Ón perioada postdecembrist„ de un management discutabil ∫i, totodat„, de dependen˛a total„ de interesele statului, ∫i nu de cele ale depun„torilor. Exist„ o serie de episoade Ón care C.E.C. ar fi trebuit s„ apere interesele propriilor depun„tori. ™i aici m„ refer la cei care au depu∫i p‚n„ Ón ziua de ast„zi bani la C.E.C. pentru achizi˛ionarea de autoturisme Dacia ∫i care a∫teapt„ Ónc„ s„ li se fac„ dreptate. M„ g‚ndesc la mul˛ii depun„tori la C.E.C. care au Ónc„ obliga˛iuni C.E.C., culmea!, valabile ∫i ast„zi, dar care, practic, ∫i-au pierdut economiile depuse sub aceast„ form„. Exist„ ∫i episodul asocierii cu F.N.I., care na∫te multe discu˛ii ∫i este subiectul unui proces Ón zilele noastre.

Popularitatea C.E.C.-ului a fost ∫i r„m‚ne deosebit de prezent„ Ón r‚ndul rom‚nilor. Prea mul˛i ani de istorie leag„ aceast„ institu˛ie de visul oric„rui rom‚n de r‚nd, acela de a reu∫i s„ pun„ un ban deoparte.

Din aceste motive, discu˛ia asupra unei privatiz„ri a C.E.C.-ului, evident, na∫te controverse ∫i polemici. C.E.C.-ul este institu˛ia bancar„ cu cea mai mare tradi˛ie, cu cea mai mare acoperire teritorial„, cu un patrimoniu de invidiat, dar ∫i cu o percep˛ie extraordinar„ Ón r‚ndul maselor. Ne-am n„scut ∫i am crescut Ón familii care de˛ineau carnete C.E.C. ∫i noi Ón∫ine am avut propriile noastre carnete de economii. Suntem genera˛ia care a evoluat sub semnul C.E.C.

Cu toate acestea, nu trebuie s„ ne facem c„ nu vedem c„ b„tr‚na doamn„ a finan˛elor rom‚ne∫ti d„ tot mai des semne de sl„biciune Ón concuren˛a tot mai

™i eu Ói mul˛umesc domnului senator Radu Terinte, inclusiv pentru Óncadrarea Ón timp.

Domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., cu rug„mintea, dac„ se poate, s„ ave˛i un discurs concentrat.

Mul˛umesc, domnule Marinescu.

Microfonul central, v„ rog.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Domnule ministru,

Œncep prin a v„ spune c„ Ónainte de 1990 cet„˛enii aveau Óncredere Ón stat. Astfel se explic„ c„ unii dintre d‚n∫ii au depus bani la C.E.C. Ón vederea cump„r„rii unui autoturism Dacia.

Dup„ 1990, lucrurile s-au schimbat. Statul a devenit o vac„ de muls pentru o parte din a∫a-zi∫ii oameni de afaceri din îtop 300“, miliardari. Astfel, C.E.C.-ul ∫i deponen˛ii au fost p„gubi˛i de Fondul Na˛ional de Investi˛ii...

V„ rog, domnule senator. Nu cred c„...

Am o rug„minte, domnule senator. V„ rog s„ nu dialoga˛i cu sala ∫i rog colegii din sal„...

Domnule senator Dumitru, o s„ v„ rog s„-l l„sa˛i s„-∫i Óncheie prezentarea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acesta este rolul dumneavoastr„, s„ asigura˛i lini∫tea Ón sal„ ∫i s„-i evacua˛i pe turbulen˛i, dac„ este cazul. V„ mul˛umesc.

Mai sunt aproximativ 1.200 de societ„˛i comerciale de privatizat. Guvernul Rom‚niei trebuie s„ vin„ cu o strategie de privatizare, cu o analiz„ financiar-contabil„ ∫i de oportunitate, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu mai ajungem la situa˛ia din 2004, c‚nd P.S.D. a f„cut cea mai dezavantajoas„ privatizare pentru statul rom‚n, privatizarea îPetrom“, iar ulterior s-a votat cu ochii Ónchi∫i acest contract de privatizare, s-a legiferat.

Sunt de acord cu privatiz„rile. Cu c‚t mai repede facem aceste privatiz„ri, cu at‚t avem posibilitatea ca nivelul corup˛iei s„ scad„. Sunt de acord cu privatizarea C.E.C.-ului, dar Ón condi˛ii de transparen˛„ total„, de eficien˛„ ∫i sus˛in acest lucru.

Œn final, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, v„ transmit dumneavoastr„ ∫i cet„˛enilor îLa mul˛i ani!“, s„rb„tori fericite ∫i transmit celor aproximativ 300 de oameni de afaceri din top, oameni de afaceri, 300, s„ aib„ grij„ Ón aceast„ perioad„ de s„rb„tori s„-i ajute pe cei n„p„stui˛i de soart„, fiindc„ nu erau ei at‚t de boga˛i dac„ o parte a cet„˛enilor, din cauza lor, nu erau at‚t de s„raci.

V„ mul˛umesc.

La mul˛i ani!

™i eu Ói mul˛umesc domnului senator.

Stima˛i colegi, pentru Grupul P.S.D. au mai r„mas aproximativ 8 minute ∫i jum„tate, rotunjit la 10. O s„ v„ rog, Óntruc‚t sunte˛i Ónc„ doi colegi care dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul, s„ v„ Ónscrie˛i Ón acest timp.

Domnule senator ™erban Nicolae, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Foarte pe scurt, a∫ vrea s„ v„ rog s„ urm„ri˛i din acest text al mo˛iunii concluziile.

Am auzit foarte multe lucruri aici care nu au leg„tur„ cu aceast„ mo˛iune ∫i mai ales cu concluziile ∫i cu solicit„rile, care reprezint„ un punct de vedere pe care Senatul trebuie s„-l exprime Ón leg„tur„ cu privatizarea Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni.

De altfel, Ón cuv‚ntul domnului ministru Sebastian Vl„descu erau foarte multe lucruri care nu aveau leg„tur„ cu mo˛iunea ∫i am remarcat faptul c„ Ón singurul moment Ón care ∫i-a ridicat privirea din h‚rtii ∫i a vorbit liber a spus un lucru cu care suntem to˛i de acord, ∫i anume c„ valoarea sentimental„, Ón fa˛a rom‚nilor, a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni este greu de estimat, este greu de evaluat. Este practic imposibil s„ contabilizezi dup„ normele financiar-contabile o astfel de valoare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006 A∫ vrea s„ mai atrag aten˛ia asupra unui aspect. Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni de ast„zi a fost Ónfiin˛at„ ca institu˛ie Ón 1864, o institu˛ie de utilitate public„ ∫i o institu˛ie popular„. Niciodat„ nu s-a considerat c„ e nevoie s„ se privatizeze, s„ treac„ Ón m‚ini private, nici Ón vremea guvern„rilor liberale din perioada antebelic„ ∫i interbelic„. ™i acest lucru nu se f„cea Ónt‚mpl„tor, nu se f„cea din gre∫eal„. Nu au omis guvernele antebelice ∫i interbelice s„ privatizeze C.E.C.-ul, ci au f„cut-o Ón mod con∫tient, pentru c„ menirea C.E.C.-ului nu era s„ intre pe pia˛a interbancar„, nu era s„ concureze societ„˛ile bancare consacrate, care urm„resc profitul, ci urm„rea s„ se apropie de cet„˛ean, urm„rea s„ acorde popula˛iei cu economii ∫i cu venituri reduse un instrument de creditare ∫i un instrument de economisire. Acesta era lucrul cel mai important Ón defini˛ia C.E.C.-ului ∫i noi asupra acestui lucru atragem aten˛ia.

De altfel, mai atrag aten˛ia asupra unui lucru. Œn textul mo˛iunii, Ón final, Ón concluzii, nu se vorbe∫te de oprirea privatiz„rii C.E.C.-ului, a∫a cum s-ar putea crede din titlu. Ceea ce propunem noi este s„ facem Ónt‚i o analiz„. Nu am Ón˛eles nici din punctul de vedere al Guvernului, nici din punctul de vedere al vorbitorilor care s-au opus mo˛iunii care ar fi graba, care ar fi urgen˛a privatiz„rii C.E.C.-ului. Am Ón˛eles c„ este o societate bancar„, am Ón˛eles c„ intr„ Ón competi˛ie cu celelalte societ„˛i bancare, dar nu a intrat Ón colaps ∫i nici nu se preconizeaz„ o astfel de solu˛ie. De aceea, nu v„d de ce nu putem face o analiz„ serioas„ asupra a ceea ce Ónseamn„ C.E.C.-ul.

Domnule senator, dac„ vre˛i s„-i l„sa˛i ∫i colegului dumneavoastr„, domnul Iorgovan, 4-5 minute, v-a∫ ruga s„ concluziona˛i.

Absolut! Absolut!

Mul˛umesc.

Dar a∫ vrea s„ spun, cu regret, c„ am aflat de cur‚nd c‚t cost„ patriotismul ∫i eroismul Ón Rom‚nia. Castelul Bran a fost dat de municipalitatea Bra∫ovului reginei Maria pentru patriotismul ∫i eroismul ar„tate Ón Primul R„zboi Mondial, castel construit Ón 1370. Am aflat acum c„ patriotismul ∫i eroismul reginei Maria au un pre˛: 25 de milioane de euro.

Nu e o glum„ ∫i a∫ vrea s„ v„ atrag aten˛ia asupra faptului c„ aceste lucruri cu impact social trebuie tratate cu mai mult„ sensibilitate ∫i, dac„ sunte˛i de acord c„ nu este o urgen˛„ privatizarea C.E.C.-ului, dac„ sunte˛i de acord c„ nu se pune problema unui colaps al acestei institu˛ii, dac„ sunte˛i de acord c„ o cas„ de economii ∫i consemna˛iuni, legat„ ∫i de sistemul judiciar, trebuie s„ r„m‚n„ deocamdat„ Ón patrimoniul statului p‚n„ c‚nd vom evalua toate aspectele sociale ale acestei institu˛ii, v„ rog s„ vota˛i pentru textul mo˛iunii.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator ™erban Nicolae. Œl invit la microfon pe domnul senator Antonie Iorgovan, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Mai ave˛i 4 minute, domnule senator. Microfonul central, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

S-a vorbit p‚n„ acum despre aceast„ chestiune mai mult dintr-o dimensiune economic„, dintr-o dimensiune comercial„, haide˛i s„ spunem, cumva, dincolo de cadrul constitu˛ional. Noi nu trebuie s„ uit„m nicio clip„ c„ adopt„m legi Ón Parlamentul Rom‚niei f„c‚nd abstrac˛ie de ceea ce Ónseamn„ Legea fundamental„.

Œmi Óng„dui s„ spun c„ aceast„ filozofie, domnule ministru... Pentru c„ nu este greu s„ g‚ndim o lege, ca ∫i la buget, de altfel, greu este s„ avem filozofia bugetului, greu este s„ avem filozofia acelei legi, iar filozofia unei legi trebuie s„ fie Ón consonan˛„ cu filozofia Constitu˛iei.

™i vreau s„ v„ spun — nu am timp s„ dezvolt acest subiect, vreau s„ punctez numai ideea —, dac„ dumneavoastr„ ve˛i scoate aceast„ lege, eu vreau s„ v„ spun c„ va urma un atac de constitu˛ionalitate, pentru c„ legea, a∫a cum este proiectat„, atac„ filozofia esen˛ial„ a Constitu˛iei, ∫i anume cea reglementat„ Ón art. 1 alin. (3), unde se spune c„ Rom‚nia este stat de drept, democratic ∫i social. Este toat„ filozofia statului social care este afectat„.

Pentru c„ acest C.E.C. a intrat, a∫a cum s-a spus, Ón sufletul rom‚nului, tocmai pentru c„ a fost un factor de protec˛ie. ™i eu nu vreau s„ dezvolt prea mult acest subiect. Este suficient s„ ne amintim de articolul referitor la dreptul la un nivel de trai decent, este suficient s„ ne amintim de articolul referitor la economie, unde nu se vorbe∫te, domnule ministru, numai de Óncurajarea concuren˛ei, acolo se vorbe∫te ∫i de protejarea intereselor na˛ionale. ™i unde protej„m interesul na˛ional? E mai bine s„ privatiz„m sau e mai bine s„ l„s„m pentru o anumit„ formul„, p‚n„ la urm„ ca s„ fie la Óndem‚na cet„˛eanului?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006 ™i se mai vorbe∫te, Ón final, Ón textul consacrat Ón economie, despre protejarea principiilor dezvolt„rii regionale. Cum protej„m dezvoltarea regional„? Privatiz‚nd C.E.C.-ul ∫i introduc‚ndu-l Ón regimul concuren˛ei, expun‚ndu-l inclusiv pericolului, p‚n„ la urm„, falimentului, sau men˛in‚ndu-l sub garda statului, pentru c„ este ˛„ranul nostru care-∫i duce bruma, p‚n„ la urm„, de avere la C.E.C.?

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, cu aceasta s-au Óncheiat dezbaterile la mo˛iune ∫i-mi permit s„ dau cuv‚ntul domnului ministru Sebastian Vl„descu pentru eventuale r„spunsuri foarte sintetice la temele care au fost ridicate de c„tre colegii senatori.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc tuturor celor care ∫i-au exprimat punctul de vedere vizavi de procesul de privatizare al Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni, chiar dincolo de strict procesul de privatizare al Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni.

Am s„ Óncep Ón r„spunsul meu printr-un r„spuns scurt adresat domnului profesor Iorgovan, care a f„cut recurs la Constitu˛ie ∫i la faptul c„ o poten˛ial„ lege de privatizare a C.E.C.-ului ar putea s„ fie v„zut„ ca un atac la Constitu˛ie.

Œn niciun caz, domnule profesor, nu vom face a∫a ceva. ™i pentru noi Constitu˛ia este Legea fundamental„, ∫i pentru noi statul rom‚n este un stat Ón care interesele cet„˛enilor trebuie protejate, dar nu trebuie s„ intr„m Ón filozofia politic„ ∫i s„ vedem cum protej„m interesele cet„˛eanului, pentru c„ aici vom avea Óntotdeauna diferen˛e ∫i, pentru c„ timpul nu ne permite s„ le discut„m, voi fi foarte bucuros s„ le discut cu dumneavoastr„ Ón particular.

Œn ceea ce prive∫te institu˛ia ca atare, Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni, aceasta ast„zi nu mai este o cas„ de economii ∫i faptul c„ ast„zi nu mai este o cas„ de economii este ceva care se datoreaz„ unor decizii anterioare momentului actual, anterioare chiar momentului Ón care a Ónceput privatizarea. Sunt decizii care au fost luate nu de acest Guvern. Transformarea Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni Óntr-o banc„ universal„ este o decizie anterioar„ ∫i faptul c„ ast„zi discut„m aceast„ decizie pare pu˛in deplasat, pentru c„ ar fi fost cazul ca acest lucru s„ se Ónt‚mple acum 4 ani sau acum 5 ani ∫i, Ón acel moment, eventual, s„ fi fost luat„ decizia c„ C.E.C.-ul r„m‚ne strict o cas„ de economii ∫i consemna˛iuni, s„ fi fost luate m„surile necesare pentru ca aceast„ institu˛ie, sub forma unei case de economii, strict, s„ poat„ s„ func˛ioneze ∫i s„ supravie˛uiasc„ Ón sistemul bancar rom‚nesc.

Dar vreau s„ men˛ionez c„, strict din punct de vedere economic, pentru Rom‚nia, devenit„ ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, nu exist„ posibilitatea de a o face s„ func˛ioneze Ón afara unui sistem eficient din punct de vedere economic.

Recursul dumneavoastr„, domnule profesor, la s„racul ˛„ran rom‚n care-∫i depune economiile acolo este zadarnic, pentru c„ ast„zi Ón orice banc„ rom‚neasc„ dac„ un cet„˛ean rom‚n Ó∫i depune economiile este protejat Ón limita a 20.000 de euro ∫i mi-e greu s„ cred c„ s„racul ˛„ran rom‚n are peste 20.000 de euro de protejat.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, cu interven˛ia domnului ministru Sebastian Vl„descu am Óncheiat dezbaterea mo˛iunii.

- Vom trece acum la votul asupra mo˛iunii.

- Potrivit art. 157 alin. (1) din regulament, mo˛iunea se

- supune la vot secret.

Deci votul este secret. Œn consecin˛„, rog secretariatul s„ preg„teasc„ programul pentru computer pentru vot secret.

Deci se voteaz„ la aparat...

- Suntem Ón procedur„ de vot, domnule Funar, ∫i nu

- pot s„ v„ mai dau cuv‚ntul...

V„ rog, domnule Funar.

- Microfonul 2 pentru domnul Funar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/29.XII.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Pe procedur„.

Ave˛i perfect„ dreptate, a∫a scrie Ón art. 157, votul este secret. Œn privin˛a votului secret, avem dou„ modalit„˛i: cea la care v-a˛i referit dumneavoastr„, utiliz‚nd cartelele, ∫i votul secret cu bile.

Grupul parlamentar al P.R.M. propune s„ vot„m secret cu bile.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, s-a f„cut o propunere de c„tre colegii din Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Vreau s„ v„ spun c„ ea contravine practicii noastre de p‚n„ acum, dar este o propunere f„cut„ de unul dintre grupuri ∫i am obliga˛ia s„ o supun la vot.

Œn consecin˛„, v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot dac„ vre˛i ca votul secret s„ aib„ loc cu bile, a∫a cum a propus distinsul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., sau s„ mergem pe procedura noastr„ obi∫nuit„, s„ avem vot secret cu folosirea sistemului electronic, care ne-a costat suficien˛i bani.

V„ supun la vot.

Cine voteaz„ pentru Ól sprijin„ pe domnul Funar, cine voteaz„ Ómpotriv„ sprijin„ o desf„∫urare normal„, Ón spiritul practicii activit„˛ii noastre.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Propunerea domnului Funar nu a fost adoptat„, Óntrunind numai 18 voturi, 68 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Conform art. 157, revenim la procedura de vot.

Repet, votul este secret, prin folosirea sistemului electronic.

V„ rog, cei care sunt Ón favoarea mo˛iunii voteaz„ îDa“, cei care sunt Ómpotriva mo˛iunii voteaz„ îNu“, deci v„ rog foarte frumos s„ v„ exprima˛i prin vot.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Mo˛iunea a fost respins„, Óntruc‚t nu a Óntrunit num„rul de voturi necesar.

Stima˛i colegi, v„ rog, chiar ∫i pe domnii mini∫tri, s„ mai ave˛i pu˛in„ r„bdare — chiar ∫i domnul ministru Vosganian! — s„ r„m‚ne˛i un moment Ón sal„.

Stima˛i colegi, pentru stenogram„, au fost 37 de voturi pentru, 50 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Stima˛i colegi, vreau s„ v„ spun dou„ cuvinte, Óntruc‚t, av‚nd Ón vedere c„ ordinea de zi a fost epuizat„ ∫i c„ nu avem proiecte de lege care s„ mearg„ pe aprobare tacit„ ∫i ˛in‚nd seama ∫i de faptul c„ Ón zilele urm„toare, pe 21 ∫i 22 decembrie, senatorii vor participa la depunerea de coroane de flori Ón capital„ ∫i Ón teritoriu, inclusiv Ón circumscrip˛iile electorale, a∫ vrea s„ v„ propun ca de m‚ine p‚n„ pe 30 decembrie 2006 s„ fi˛i de acord s„ ne desf„∫ur„m activitatea Ón circumscrip˛iile electorale.

A∫ vrea s„ v„ informez, de asemenea, c„ Ón vacan˛a parlamentar„ Biroul permanent a stabilit ca fiecare comisie permanent„ s„ lucreze o s„pt„m‚n„, cu excep˛ia Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c„reia i s-a prev„zut o perioad„ de timp de dou„ s„pt„m‚ni, iar conducerea Senatului s„ fie asigurat„ prin rota˛ie de to˛i membrii Biroului permanent.

Vreau s„ v„ mul˛umesc tuturor pentru activitatea bun„ pe care am Ónregistrat-o.

Pentru pres„, vreau s„ v„ spun c„ am avut 326 de proiecte de lege, din care 99 ini˛iate de Guvern, 227 de propuneri legislative — au fost adoptate 186.

- V„ mul˛umesc tuturor.

- Cr„ciun fericit ∫i An Nou bun! La revedere.

- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 13,10._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.